Război în Ucraina, ziua 516 | Rusia amenință cu represalii dure după atacul cu drone de la Moscova

Președintele rus Vladimir Putin a mers luni la o mănăstire din secolul al XIV-lea împreună cu liderul belarus Alexandr Lukașenko, relatează Sky News.

Vladimir #Putin and President of the Republic of #Belarus Alexander #Lukashenko visited the Transfiguration of the Saviour Patriarchal Monastery on Valaam. https://t.co/IW1GNl6Tpf

— MFA Russia 🇷🇺 (@mfa_russia) July 17, 2019

Ei au vizitat Mănăstirea Valaam, care se află pe o insulă destul de mică în mijlocul lacului Ladoga – cel mai mare lac din Europa.

Vizita a survenit în contextul în care un grup de monitorizare consideră că luptătorii din Grupul Wagner au început să intre în Belarus, conform acordului încheiat după rebeliunea eșuată a organizației paramilitare conduse de Evgheni Prigojin.

Între 3.450 și 3.650 de mercenari au sosit într-o tabără în apropiere de Asipovichy, un oraș situat la 230 km nord de granița cu Ucraina, potrivit Belaruski Hajun, un grup de activiști care urmărește mișcările de trupe în interiorul țării.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Traficul rutier pe podul Kerci, care leagă Rusia continentală de peninsula ucraineană anexată Crimeea, este blocat temporar, a anunțat un canal oficial de Telegram al autorităților ruse, potrivit Al Jazeera.

Acestea nu au precizat niciun motiv pentru oprirea traficului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că țara sa este „pe deplin pregătită” să înceapă discuțiile privind aderarea la Uniunea Europeană, scrie The Guardian.

Liderul ucrainean a precizat, în discursul său video de luni seară adresat națiunii, că a purtat o serie de discuții cu conducerea militară, în cadrul unei întâlniri care s-a axat pe problemele de pe linia frontului. Discuțiile au vizat zonele „în care avansăm și cele în care forțele ucrainene sunt în defensivă”.

„În toate zonele, prima sarcină este de a distruge ocupanții, echipamentele, proviziile, depozitele și cartierele generale ale acestora, pe cât posibil. Rusia trebuie să piardă în fiecare zi – așa este corect”, a adăugat liderul de la Kiev, în discursul său.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

I held a meeting on the European Union and our integration. This year we are to start negotiations on membership. 🇺🇦 is fully prepared for this – we are doing what is necessary on our part. And we are doing everything possible to ensure that the 🇪🇺 is also fully prepared. Exactly… pic.twitter.com/aDlwbiMe9W

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 24, 2023

Contraofensiva ucraineană întâmpină parțial dificultăți din cauza capacității Rusiei de a bruia dronele, potrivit oficialilor militari ucraineni, citați de CNN.

Generalul Oleksandr Tarnavskyi, comandantul forțelor ucrainene din sudul țării, a declarat că rușii înregistrează pierderi grele, dar este clar că progresul trupelor ucrainene este lent.

Unul dintre motive, potrivit purtătorului de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Iuri Ihnat, este că Rusia are un avantaj major în războiul electronic.

„Din păcate, ocupanții ne-au luat-o cu mult înainte în această privință. Nu trebuie să doborâți o dronă cu rachete antiaeriene sau tunuri antiaeriene. Poți pur și simplu să o forțezi să aterizeze, să o interceptezi cu ajutorul războiului electronic”, a spus el, la televiziunea ucraineană.

„Rusia are astăzi sisteme puternice care interferează cu activitatea forțelor noastre de apărare. Are destule astfel de sisteme. Ucraina a făcut progrese în războiul electronic, dar am început târziu, ar fi trebuit să dezvoltăm (acest domeniu) mai devreme”, a adăugat Ihnat.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

Ucraina ia în considerare un răspuns la loviturile rusești împotriva infrastructurii cerealelor și a siturilor de patrimoniu cultural, a declarat președintele Volodimir Zelensk luni, 24 iulie, după reuniunea Statului Major al Comandantului Suprem Suprem, potrivit The Kyiv Independent.

Conducerea militară și de securitate a discutat în continuare despre modalitățile de deblocare a coridorului de cereale din Marea Neagră și despre planificarea operațiunilor defensive și ofensive, a adăugat președintele.

Rusia s-a retras din Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră pe 17 iulie, punând capăt efectiv acordului care permitea Ucrainei să își exporte produsele agricole în contextul invaziei.

Ucraina este unul dintre principalii producători și exportatori de cereale din lume. Acordul, negociat de Turcia și ONU în iulie 2022, a jucat un rol crucial în stabilizarea prețurilor la alimente la nivel mondial.

După încheierea acordului, atât Ucraina, cât și Rusia au declarat că navele care navighează spre porturile adversarului lor vor fi tratate ca transportatori de încărcături militare.

Forțele ruse au lansat atacuri susținute cu drone și rachete împotriva orașului portuar Odesa la scurt timp după prăbușirea acordului, vizând infrastructura agricolă și stocurile.

Atacurile au vizat, de asemenea, centrul istoric al Odesei, desemnat sit al Patrimoniului Mondial UNESCO la începutul acestui an. Zeci de clădiri istorice, inclusiv Catedrala Schimbarea la Față a filialei ucrainene a Patriarhiei Moscovei, au fost avariate în urma atacurilor.

Ministerul spaniol al Apărării a anunțat lunu, 24 iulie, că patru tancuri Leopard 2A4 și alte ajutoare militare și umanitare destinate Ucrainei au părăsit un port spaniol cu destinația Polonia, potrivit The Kyiv Independent.

Cele patru tancuri se adaugă la cele șase Leopard de același model furnizate deja Kievului de Spania în aprilie.

Transportul de marfă a mai inclus 10 transportoare blindate de personal M-113, zece camioane de marfă, un vehicul blindat multifuncțional și cinci ambulanțe, dintre care două blindate.

O parte din acest pachet este destinată Serviciului ucrainean de pază a frontierei de stat, a precizat ministerul.

Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, a anunțat pe15 iunie furnizarea a patru tancuri Leopard 2A4, 20 de transportoare personale blindate și un spital de campanie.

După cum a precizat ministerul, spitalul a ajuns deja în Polonia pe 23 iulie.

Guvernul spaniol a oferit Ucrainei asistență militară, umanitară și economică încă de la începutul invaziei rusești.

Pe 1 iulie, Madridul a alocat 62 de milioane de dolari pentru a sprijini școlile și întreprinderile din Ucraina.

Premierul spaniol Pedro Sánchez a promis, de asemenea, să se alăture angajamentelor de securitate pe termen lung ale G7 pentru Kiev, prezentate la summitul NATO de la Vilnius.

Forțele rusești au atacat Kosteantînivka din regiunea Donețk, luni, 24 iulie, cu muniție cu dispersie, ucigând un copil și rănind cel puțin șase persoane, inclusiv alți trei copii, a raportat guvernatorul Pavlo Kirilenko, potrivit The Kyiv Independent.

„În jurul orei 19.00, rușii au deschis focul în timp ce oamenii se relaxau pe o plajă”, a scris Kirilenko pe Telegram.

Potrivit guvernatorului, Rusia a folosit sisteme de rachete cu lansare multiplă Smerch cu muniție cu dispersie în atacul împotriva civililor.

Printre victimele rănite se numără patru copii: fete de 5, 11 și 12 ani și un băiat de 11 ani. Kirilenko a scris ulterior că băiatul a murit.

Atacul survine printre rapoartele din ce în ce mai frecvente privind utilizarea de către Rusia a munițiilor cu dispersie în estul Ucrainei.

În timp ce armata ucraineană a desfășurat armament cu dispersie furnizat de SUA împotriva pozițiilor rusești, Kremlinul își folosește propriul arsenal împotriva civililor ucraineni ca răspuns.

Oficialii ucraineni și grupurile pentru drepturile omului au declarat că Rusia a folosit deja fără discriminare muniții cu dispersie împotriva țintelor civile încă de anul trecut.

Compania americană de tehnologie Meta a lansat o funcție de creare a canalelor WhatsApp în Ucraina, a informat ministrul transformării digitale, Mihail Fedorov, luni, 24 iulie, potrivit The Kyiv Independent.

„Unul dintre cei mai siguri mesageri din lume devine și mai confortabil și mai convenabil”, a scris Fedorov pe pagina sa de Facebook.

„Ucrainenii sunt printre primii care au acces la crearea propriilor canale WhatsApp”.

Potrivit ministrului, opțiunea a fost lansată în alte opt țări.

După cum a remarcat Fedorov, această funcție este esențială în fața tentativelor rusești de destabilizare și de semănare a panicii prin intermediul spațiului informațional.

Canalele de WhatsApp vor avea o protecție fiabilă a informațiilor personale, iar istoricul acestora va fi stocat pe servere timp de 30 de zile, a relatat Interfax-Ucraina, citând centrul de presă al Meta Varșovia.

Canalele vor apărea separat de chat-ul privat al utilizatorilor, a precizat Meta pentru agenția de presă. Administratorii vor putea bloca crearea de capturi de ecran și transmiterea mesajelor de pe canalul lor, dar nu vor putea adăuga abonați, a scris Interfax-Ucraina.

Agenția de știri a relatat că lansarea canalelor WhatsApp în Ucraina a avut loc în cooperare cu președintele Volodimir Zelenski, prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, Ministerul pentru Transformare Digitală al Ucrainei, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, platformele Ukraine.ua și UNITED24, precum și cu organizații publice.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleskii Reznikov, a recunoscut că contraofensiva Kievului este în întârziere, dar a insistat că „nu este îngrijorat”, deoarece se desfășoară conform planului, adăugând că este o „concepție greșită că orice contraofensivă trebuie să fie rapidă”, potrivit CNN.

Reznikov a enumerat câteva motive pentru care contraofensiva ar putea fi mai lentă decât s-a anticipat, inclusiv muniția, proiectilele de artilerie și sistemele de artilerie.

„Este o chestiune de apărare aeriană. Este o chestiune care ține și de faptul că avem o linie foarte lungă a câmpului de luptă. Și avem împotriva noastră un număr mare de inamici. Deci este război, nu este un joc pe calculator”, a declarat ministrul apărării într-un interviu acordat CNN în weekend la Kiev.

Oficialul a precizat că „generalii noștri, comandanții noștri, văd situația reală de pe câmpul de luptă. Și, din nou, trebuie să repet, principala valoare pentru noi este viața soldaților noștri”.

Situația de pe frontul de sud din Ucraina a fost încetinită în mare parte din cauza câmpurilor minate complicate puse de forțele rusești, cărora li s-a dat timp să își construiască apărarea. Forțele ucrainene au fost nevoite să recurgă la curățarea manuală a căilor de acces prin câmpuri, a declarat Reznikov.

Ministrul a spus că rușii au „zone de securitate puternic minate” și că sunt „foarte dificil de străpuns”.

„Trebuie să ne folosim soldații, geniștii, deminatorii foarte încet pregătind coridoarele pentru adevărata mișcare ofensivă”, a spus Reznikov, adăugând că această activitate în diferite locuri îi va deruta pe ruși cu privire la direcția principală pe care o va lua Ucraina.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că prelungirea interdicției privind exporturile de cereale ucrainene pe cale terestră către UE după 15 septembrie este „inacceptabilă”, în cadrul unei reuniuni privind exportul de produse agricole ale țării, potrivit The Guardian.

Restricțiile au fost introduse în luna mai în cinci state europene care se învecinează cu Ucraina, pentru a le proteja piețele în fața cerealelor europene mai ieftine. Acestea urmează să expire în septembrie.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că el crede că la Moscova este în mijlocul unui „moment de tranziție” a puterii, după rebeliunea Wagner eșuată luna trecută, scrie CNN.

„Această lovitură de stat este o ilustrare reală a faptului că regimul de la Kremlin a devenit mai slab. Înseamnă că nu mai sunt atât de puternici precum erau cu un an înainte. Cred că vom vedea continuarea acestui așa-zis conflict”, a declarat el pentru CNN.

La sfârșitul lunii iunie, fondatorul Wagner, Evgheni Prigojin, a condus o rebeliune armată și, deși a eșuat, a pus întrebări cu privire la performanța, voința și chiar loialitatea unor unități rusești.

Întrebat dacă a fost martor la faptul că cei din jurul președintelui rus Vladimir Putin se luptă pentru poziția de a-l înlocui, Reznikov a spus: „Cred că a început conflictul între ei”.

Rusia a declarat luni că a crescut dramatic producția de muniție și echipament militar, în timp ce ofensiva sa în Ucraina intră în cea de-a 18-a lună, potrivit The Guardian.

„De la începutul acestui an, multe tipuri de arme și echipamente militare sunt produse în cantități mult peste cele de anul trecut. În ceea ce privește munițiile, ajungem la un nivel la care livrările într-o lună depășesc comenzile totale de anul trecut.”, a declarat vicepremierul rus, Denis Manturov.

Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat în luna mai că forțele sale depind de „refacerea în timp util” a stocurilor de muniție și echipamente și a îndemnat la o creștere a producției, potrivit AFP.

Sancțiunile occidentale au încercat să împiedice capacitatea Moscovei de a-și reface stocurile prin interzicerea exporturilor de piese de mașini și componente electronice care ar putea fi folosite pe câmpul de luptă.

Dar analiștii spun că Rusia a eludat unele sancțiuni prin importuri prin intermediul unor țări terțe.

Premierul bulgar Nikolai Denkov și omologul său grec Kyriakos Mitsotakis au discutat despre transportul de cereale ucrainene în Grecia pe calea ferată, a relatat Mediapool, luni, 24 iulie, citându-l pe Denkov, potrivit The Kyiv Independent.

Șeful guvernului bulgar a declarat acest lucru după ce s-a întâlnit cu Mitsotakis la Atena pe 24 iulie.

Potrivit Mediapool, trenurile bulgare ar urma să încarce cereale ucrainene la granița româno-ucraineană și să le transporte în portul grec Alexandroupoli.

După cum notează postul, nu este clar dacă Bulgaria are capacitățile de transport necesare, deoarece căile sale ferate de stat suferă de o lipsă de locomotive și vagoane de marfă.

Cu toate acestea, Grecia a început să își dezvolte liniile de cale ferată care prezintă interes pentru Bulgaria, comentează Mediapool.

Rusia s-a retras din Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră la 17 iulie, punând capăt efectiv acordului care permitea Ucrainei să își exporte produsele agricole chiar și în contextul invaziei.

Ucraina este unul dintre principalii producători și exportatori de cereale din lume, iar acordul, negociat de Turcia și ONU în iulie 2022, a jucat un rol crucial în stabilizarea prețurilor la alimente la nivel mondial.

UE a promis să sprijine eforturile Ucrainei de a-și exporta produsele agricole prin așa-numitele „culoare de solidaritate”, înființate în mai 2022 pentru a ajuta Kievul să își expedieze produsele.

Potrivit președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, culoarele de solidaritate au facilitat până în prezent exportul a peste 45 de milioane de tone de cereale, semințe oleaginoase și alte produse.

Aproape 30 de nave au coborât ancora în apropierea terminalului portuar ucrainean Izmail, crucial pentru Ucraina, după ce Rusia a atacat luni depozitele de cereale de pe Dunăre, potrivit datelor, deși nu este clar de ce, potrivit The Guardian.

Atacurile aeriene rusești de luni, înainte de răsăritul soarelui, au rănit șapte persoane și au lovit infrastructura de-a lungul Dunării, o rută alternativă vitală pentru cerealele ucrainene de când acordul de un an care permitea exporturi sigure prin Marea Neagră s-a încheiat săptămâna trecută.

Kievul a declarat că atacul a fost o extindere a unei campanii aeriene pe care Rusia a lansat-o recent după ce s-a retras din acordul privind cerealele.

Potrivit calculelor Reuters, bazate pe datele de urmărire a navelor de la compania de analiză MarineTraffic, aproximativ 29 de nave, printre care se numărau și tancuri chimice, s-au oprit în apropiere de Izmail.

De asemenea, alte trei nave au coborât ancora de-a lungul căii navigabile care duce la terminalul de la Reni-Odesa, au arătat datele.

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea autorităților ucrainene.

Jurnalistul video al Agenției France-Presse (AFP), Dylan Collins, a fost rănit într-un atac cu dronă în timp ce realiza un reportaj la o poziție de artilerie ucraineană, luni, 24 iulie, informează AFP, potrivit The Kyiv Independent.

Dylan Collins, un cetățean american stabilit în Liban, dar aflat în misiune în Ucraina, a fost rănit de schije în pădurile din apropierea orașului Bahmut, ocupat de Rusia, a relatat agenția.

Jurnalistul este conștient și starea sa nu îi pune viața în pericol, a precizat AFP.

Potrivit comunicatului, el a fost evacuat la un spital din apropiere.

„Investigăm toate circumstanțele din spatele acestui incident. Gândurile noastre sunt alături de Dylan și de cei dragi lui”, a declarat directorul AFP pentru Europa, Christine Buhagiar.

După cum a precizat AFP, Collins, în vârstă de 35 de ani, lucra cu agenția din 2018 și făcea călătorii regulate în Ucraina de la începutul războiului. De asemenea, el a fost prezent la Kiev în primele zile ale invaziei.

Un alt jurnalist video al AFP, Arman Soldin, a fost ucis când Rusia a lansat rachete Grad asupra Ceasiv Iar pe 9 mai.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut luni Rusiei să revină la un acord care permite exportul în siguranță de cereale ucrainene în Marea Neagră, în conformitate cu o propunere pe care i-a făcut-o președintelui Vladimir Putin, scrie The Guardian.

Rusia a renunțat la acord în urmă cu o săptămână, spunând că nu au fost îndeplinite cererile de îmbunătățire a propriilor sale exporturi de alimente și îngrășăminte și că nu au ajuns suficiente cereale ucrainene în țările cele mai sărace în cadrul acordului din Marea Neagră, relatează Reuters.

Luni, la summitul privind sistemele alimentare de la Roma, Guterres a declarat:

„Odată cu încetarea Inițiativei Mării Negre, cei mai vulnerabili vor plăti cel mai mare preț. Atunci când prețurile alimentelor cresc, toată lumea plătește. Acest lucru este deosebit de devastator pentru țările vulnerabile care se străduiesc să își hrănească populația.”,

Guterres îi scrisese lui Putin la 11 iulie, într-un ultim efort de a salva acordul. El a propus Rusiei să îl prelungească – cu o limită zilnică de patru nave care călătoresc spre Ucraina și patru nave care pleacă – în schimbul conectării unei filiale a Băncii Agricole a Rusiei, Rosselkhozbank, la sistemul global de plăți SWIFT, pe care UE l-a întrerupt în iunie 2022.

„Fac apel la Federația Rusă să revină la punerea în aplicare a Inițiativei Mării Negre, în conformitate cu ultima mea propunere.”, a declarat acesta.

Îndemn comunitatea globală să rămână unită pentru soluții eficiente în acest efort esențial.

Îmi mențin angajamentul de a facilita accesul neîngrădit la piețele globale pentru produsele alimentare și îngrășămintele provenite atât din Ucraina, cât și din Federația Rusă, și de a asigura securitatea alimentară pe care o merită fiecare persoană.

Apa de la Centrala Hidroelectrică Dnipro a scăzut la un nivel critic, amenințând capacitatea operațională deplină a centralei, a anunțat luni, 24 iulie, compania energetică de stat Ukrhydroenergo, scrie The Kyiv Independent.

Nivelul apei este acum la 12,05 metri, în timp ce centrala are nevoie de 12-12,5 metri pentru a funcționa pe deplin, a scris Ukrhydroenergo pe Telegram.

Compania caută acum soluții fezabile pentru a se asigura că centrala poate funcționa la capacitate maximă.

După ce forțele rusești au distrus centrala electrică ocupată Kahovka și barajul adiacent pe 6 iunie, râul Nipru în amonte de baraj a înregistrat scăderi semnificative ale nivelului apei.

Acest lucru a afectat nu numai centrala hidroelectrică Nipru din orașul Zaporojie, ci și rezervorul Kahovka, care este o sursă de apă crucială pentru sudul Ucrainei și pentru centrala nucleară Zaporojie.

Ruptura a provocat în continuare inundații masive și o catastrofă umanitară și de mediu pe scară largă în regiunile sudice ale țării.

După cum a remarcat Ukrhydroenergo, reconstrucția barajului Kahovka poate fi realizată numai după o examinare adecvată a pagubelor provocate de sabotajul rusesc.

Compania a adăugat că pregătirile pentru o „perioadă dificilă” în toamna și iarna următoare sunt în curs de desfășurare.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a discutat luni cu ministrul român de externe, Luminița Odobescu, despre „securitatea colectivă și sprijinul neclintit pentru Ucraina și Republica Moldova, securitatea alimentară globală și cooperarea în domeniul securității la Marea Neagră”, potrivit unui comunicat al purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, notează CNN.

Convorbirea lor are loc în urma unui atac al rușilor de peste noapte asupra unui port ucrainean de pe Dunăre, la doar câțiva kilometri de Galați.

Așa cum CNN a raportat anterior, se crede că aceasta este cea mai apropiată țintă de teritoriul NATO, pe care au atacat-o rușii, de la începutul războiului.

Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a cerut NATO să „dubleze” eforturile de sprijinire a Kievului, după ce a spus că Putin este „încurajat să intensifice” atacurile asupra Ucrainei, potrivit The Guardian.

„De la summitul NATO de la Vilnius, Putin se simte îndrăznit să escaladeze, retrăgându-se din acordul privind cerealele, atacând Odesa și acum un port de pe Dunăre. Trebuie să ne asigurăm că determinarea noastră de a ajuta Ucraina să obțină victoria și aderarea la NATO este mai bine înțeleasă. Este timpul să ne dublăm eforturile.”, a postat Landsbergis.

O misiune a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) va vizita Odesa în zilele următoare pentru a face o evaluare preliminară a pagubelor provocate de atacurile rusești, a anunțat Ministerul ucrainean al Culturii, luni, 24 iulie, potrivit The Kyiv Independent.

Centrul istoric al orașului Odesa a fost numit patrimoniu mondial UNESCO în ianuarie 2023. Atacurile cu rachete rusești din noaptea de 22-23 iulie au provocat pagube semnificative în zonă, care include Catedrala istorică a Schimbării la Față din oraș.

Un civil a fost ucis, iar 21 au fost răniți, inclusiv patru copii.

Cel puțin 44 de clădiri au fost avariate, a raportat șeful adjunct al biroului președintelui Oleksiy Kuleba, inclusiv 25 de clădiri istorice. Mai multe muzee au fost, de asemenea, lovite, inclusiv Muzeul Arheologic din Odesa, Muzeul Maritim din Odesa și Muzeul de Literatură din Odesa.

Într-o declarație publicată la 23 iulie, UNESCO a subliniat că distrugerea intenționată a siturilor culturale poate constitui o crimă de război, „așa cum a recunoscut și Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite – din care Federația Rusă este membru permanent”.

Forțele ucrainene au avansat de la 350 la 1.400 de metri în direcția Berdiansk, a anunțat centrul de presă al grupului operativ-strategic Tavria, luni, 24 iulie, potrivit The Kyiv Independent.

„În cadrul operațiunilor ofensive ale grupului operativ-strategic Tavria, unitățile noastre de asalt au obținut un succes parțial și au pătruns în liniile inamice pe o adâncime de la 350 de metri la 1,4 kilometri”, a declarat Valerii Shershen, purtătorul de cuvânt al grupului Tavria.

Sunt în curs de desfășurare lupte grele pentru Pervomairoske și nu au fost raportate schimbări în direcția Melitopol, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Trupele ucrainene deminează zona, în timp ce unitățile de asalt consolidează pozițiile nou ocupate și sunt pregătite pentru noi acțiuni ofensive, a precizat Shershen.

Potrivit acestuia, printre victimele forțelor ruse de-a lungul liniei de front sudice în ultima zi se numără 63 de morți, 110 răniți și patru soldați capturați. Forțele ucrainene au distrus 21 de unități de echipament rusesc, a informat purtătorul de cuvânt.

Forțele rusești au bombardat satul Pishchane din regiunea Harkov luni, 24 iulie, rănind patru persoane. Potrivit administrației militare din regiunea Harkov, un băiat de 12 ani se numără printre răniți, notează The Kyiv Inpendent.

De asemenea, au fost rănite două femei, în vârstă de 31 și 48 de ani, și un bărbat de 60 de ani, care a fost spitalizat cu răni de șrapnel la piept și la picior.

Ministerul rus de Externe a emis o declarație prin care solicită organizațiilor internaționale să condamne recentele atacuri cu drone ucrainene asupra Moscovei și Crimeei, potrivit CNN.

„Considerăm că ceea ce s-a întâmplat este o altă utilizare a metodelor teroriste de către conducerea politico-militară a Ucrainei, de intimidare a populației civile. Aceste atacuri nu au avut nicio semnificație militară”, a precizat Ministerul de Externe într-o declarație oficială publicată luni.

„Condamnăm cu fermitate această nouă crimă a regimului de la Kiev. Facem apel la organizațiile internaționale să îi acorde o evaluare adecvată”, a adăugat acesta.

Ministerul a acuzat Occidentul de exacerbarea situației, afirmând că acțiunile Kievului au fost influențate de concentrarea Occidentului pe o nouă escaladare a tensiunilor.

„Partea rusă își rezervă dreptul de a lua măsuri dure de represalii”, a declarat ministerul, adăugând că Comitetul de Investigații al Rusiei a deschis dosare penale ca răspuns la aceste incidente, asigurând că toți cei responsabili vor fi identificați și aduși în fața justiției.

Serviciul de informații al Apărării din Ucraina, o ramură a Ministerului Apărării, afirmă că a efectuat un atac cu drone asupra Moscovei luni dimineață, a declarat un oficial al Serviciului de informații al Apărării pentru CNN.

Oficialul a vorbit sub rezerva anonimatului, deoarece nu a primit autorizația de a vorbi în mod public despre acest incident.

Autoritățile ruse au declarat că dronele ucrainene au lovit două clădiri nerezidențiale din Moscova, calificând incidentul drept un atac „zădărnicit”. Kremlinul a declarat ulterior că toate dronele care vizau capitala rusă au fost neutralizate.

Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat luni o lege privind creşterea vârstei maxime de mobilizare la 55 de ani pentru o serie de categorii de rezervişti, măsură care urmează să fie pusă în aplicare în mod eşalonat din 2024 până în 2028, informează Agerpres, care citează EFE.

Modificarea se va aplică mai multor categorii de rezervişti, între care soldaţi, marinari, sergenţi, subofiţeri, sublocotenenţi şi comandanţi secunzi în marină.

De la 1 ianuarie 2024 este prevăzută o fază de tranziţie până la 1 ianuarie 2028, timp în care vârsta de trecere în rezervă va creşte treptat.

Vârsta trecerii în rezervă pentru ofiţeri variază, în funcţie de grad, între 50 şi 70 de ani.

În contextul războiului în Ucraina, Rusia a luat măsuri pentru a mări efectivele militare fără a fi nevoie de noi mobilizări, profund nepopulare, prin promovarea unor contracte mai atractive pentru a servi în forţele armate şi prin recrutarea de voluntari.

Fără a furniza nicio dovadă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că catedrala din Odesa a fost lovită de o rachetă de apărare antiaeriană ucraineană, relatează The Guardian.

„Forțele noastre armate nu lovesc niciodată facilități de infrastructură socială, cu atât mai puțin temple, biserici și alte facilități similare, așa că nu acceptăm astfel de acuzații, aceasta este o minciună absolută”, a spus Peskov.

ONU a înregistrat mii de victime civile de când a început războiul din Ucraina, declanşat de Rusia. Infrastructura energetică civilă a Ucrainei a fost lovită în mod repetat de rachete, iar un număr mare de spitale, școli și gări au fost lovite.

Ucraina a făcut 57 de încercări de a bombarda regiunea Zaporojie în ultimele 24 de ore, a afirmat Evgheni Balitski, șeful administrației impuse de Moscova în regiune, transmite Sky News.

În ciuda acestui fapt, forțele Kievului nu au reușit să întreprindă „acțiuni active” de-a lungul liniei frontului, a declarat Evgheni Balitski.

Acesta a declarat că Ucraina încearcă în schimb să livreze mai multe trupe pe pozițiile din oraș.

„Potrivit estimărilor comandamentului nostru, inamicul nu întreprinde acțiuni active, dar vedem că ei efectuează în mod activ livrarea de personal pe poziții, compensând pierderile”, a spus el.

„Ei aduc din ce în ce mai mulți soldați, care vor continua să fie trimiși la măcel”, a mai transmis acesta pe Telegram.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că va transmite Statelor Unite în această săptămână raportul privind utilizarea munițiilor cu dispersie furnizate de SUA, informează CNN.

Ministrul Reznikov a declarat la CNN că raportul îl va transmite Pentagonului „probabil luni sau marți”.

„Vom raporta care sunt consecințele utilizării munițiilor cu dispersie. Sper că acestea vor fi mai eficiente decât muniția normală”, a adaugat oficialul ucrainean.

Joi, John Kirby, de la Casa Albă, a declarat că forțele ucrainene folosesc munițiile cu dispersie furnizate de SUA împotriva Rusiei „în mod corespunzător” și „eficient” în luptă.”

„Ei le folosesc în mod corespunzător. Le folosesc în mod eficient și ele au de fapt un impact asupra formațiunilor defensive ale Rusiei și asupra manevrelor defensive ale Rusiei”, a declarat Kirby reporterilor.

Reznikov nu a vrut să ofere detalii, dar a spus că se așteaptă ca aceste muniţii să fie cele mai eficiente „în special împotriva sistemelor de artilerie şi împotriva transportoarelor blindate de trupe”.

Anunţul a fost făcut luni, 24 iulie, de ministerul britanic al Apărării în cel mai recent raport despre războiul din Ucraina, declanşat de Rusia, informează Sky News.

Elevii de liceu din Rusia vor fi învățați elementele de bază ale operării dronelor de luptă, notează ministerul britanic al Apărării. Un senator rus a anunțat că lecțiile vor include „cum să efectueze recunoașterea terenului și modalități de a contracara vehiculele aeriene inamice fără echipaj”, adaugă sursa citată.
Lecţiile vor începe în septembrie, iar pe lângă acestea elevii vor face antrenamente cu puști de asalt şi vor învăţa să folosească grenadele de mână și să acorde primul ajutor în luptă.

Mai multe detalii: Elevii ruşi vor învăţa cum să opereze dronele de luptă

Ucraina susține că a recucerit o mică parte din teritoriul din regiunea Bahmut, potrivit ministrului adjunct al apărării, Hanna Maliar, informează The Guardian.

„Inamicul continuă să își concentreze principalele eforturi pe axele Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Mariinka, ostilitățile severe continuă. Inamicul atacă simultan pe mai multe axe, încearcă să scoată trupele noastre de pe pozițiile lor, dar se confruntă cu o rezistență decentă.

Pe axa Bahmut, în cursul săptămânii trecute, s-a desfășurat cu succes o ofensivă pe flancul sudic, iar acum trupele noastre continuă să avanseze acolo treptat, dar cu încredere. Într-o săptămână, ca urmare a îmbunătățirii poziției operaționale (tactice) și a alinierii liniei frontului pe axa Bahmut, a fost eliberat un teritoriu de 4 km pătrați. În general, în timpul ofensivei pe această direcție, suprafața eliberată este de 35 km².

Pe flancul nordic al lui Bahmut luptele continuă, situația este neschimbată. Pe axa Bahmut inamicul se află în defensivă. Rușii încearcă să-și recupereze pozițiile pierdute în flancul sudic al lui Bahmut”, transmite oficialul ucrainean.

Ministerul rus al Apărării anunţă că Ucraina a lansat 17 drone spre Crimeea în cursul nopții, referindu-se la loviturile asupra peninsulei, care a fost anexată ilegal de forțele ruse în 2014, ca la un „atac terorist”, transmite CNN.

Ministerul a precizat că 14 vehicule aeriene fără pilot la bord (UAV) ucrainene „au fost suprimate prin intermediul războiului radio-electronic”.

Trei dintre drone au fost doborâte de apărarea aeriană rusă, trei au căzut în peninsula Crimeea și 11 dintre drone au căzut în Marea Neagră, a precizat Ministerul rus al Apărării.

„Nu s-au înregistrat victime”, a adăugat Ministerul Apărării.

Luni dimineaţă, Serghei Aksionov, guvernatorul instalat de Moscova în Crimeea, declarase că un depozit de muniții și o casă au fost distruse în loviturile care au lovit Crimeea în noaptea de luni spre marți. El a mai spus că traficul rutier și feroviar a fost suspendat în anumite zone din peninsulă.

Dronele rusești au atacat infrastructura portuară ucraineană de pe Dunăre în cursul nopții, vizând stocurile de cereale ucrainene, a anunțat armata ucraineană, potrivit CNN. Portul Reni, aflat la câţiva kilometri de România, a fost vizat de atacul cu drone.

Atacul a fost efectuat de drone Shahed, de fabricație iraniană, și a durat 4 ore, a postat Comandamentul Operațional de Sud al Ucrainei pe Facebook.

Armata ucraineană nu a dezvăluit care din cele trei porturi principale pe Dunăre: Izmail, Reni și Ust-Dunaiskyi au fost vizate de atac, însă mai multe postări arată că portul Reni a fost lovit.

Portul de la Reni, aflat la 250 km de Chișinău la 10 km de Galati, România (stat membru NATO) și la doar 5 km de Giurgiulesti, atacat cu drone rusești noaptea asta, a scris pe Facebook jurnalista Ziarului de Gardă de la Chişinău, Aneta Grosu.

Un depozit de muniții din Crimeea a fost lovit în timp ce Rusia a interceptat 11 drone în timpul nopții, a declarat Serghei Aksyonov, șeful instalat de Rusia în Crimeea, potrivit Sky News.

Conform oficialului, 11 drone inamice au fost doborâte de forțele de apărare aeriană. „A existat o lovitură în depozitul de muniții din regiunea Dzhankoy. De asemenea, resturi de UAV au avariat o casă privată din districtul Kirovsky.

„Toate serviciile specializate lucrează la nivel local. Vă rugăm să vă păstrați calmul și să aveți încredere doar în sursele oficiale de informații”, a mai transmis acesta.

Rusia are o bază aeriană militară în apropiere de Dzhankoy. Oficialii ucraineni spun de mult timp că orașul și zonele din jur au fost transformate în cea mai mare bază militară a Moscovei din Crimeea.

Atacul cu drone efectuat de Rusia în cursul nopții asupra portului Odesa, în sudul Ucrainei, a distrus un depozit de cereale și a rănit patru angajați ai portului, a anunțat comandamentul militar din sudul Ucrainei, potrivit Reuters, citat de The Guardian.

Pe baza unor informații preliminare, trei drone au fost distruse în aceste atacuri, a precizat comandamentul pe rețelele de socializare.

În noaptea de 24 iulie, forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au doborât mai multe dorne Shahed deasupra regiunii sudice Odesa, dar nu toate aparatele de zbor fără pilot au fost neutralizate, a declarat președintele Consiliului Public la Administrația Regională de Stat din Odesa, Serghei Bratchuk, citat de Ukrainska Pravda.

„Inamicul a atacat sudul regiunii cu drone kamikaze: mai multe Shahed au fost doborâte de forțele de apărare aeriană, dar, din păcate, există și lovituri”, a precizat oficialul, adăugând că forțele ruse „continuă să lovească obiective civile și cereale ucrainene”.

Institutul penru Studiul Războiului (ISW) analizează, în raportul său din 23 iulie, declarațiile președintelui rus, Vladimir Putin, și a celui belarus, Aleksandr Lukașenko, despre contraofensiva ucraineană.

Specialiștii de la think-thank-ul american spun că cei doi lideri „și-au amplificat afirmațiile false conform cărora contraofensiva Ucrainei a eșuat”, adăugând că înalți lideri occidentali și ucraineni, precum și ISW „continuă să aprecieze că este prea devreme pentru a evalua contraofensiva Ucrainei, pentru că Ucraina are încă forțe semnificative pregătite neangajate și își păstrează capacitatea de a lansa operațiuni decisive în momentele și locurile pe care le alege”.

În ceea ce privește posibila amenințare pentru Polonia pe care ar reprezenta-o luptătorii Wagner din Belarus, ISW notează că nu există niciun indiciu că aceștia „dispun de armamentul greu necesar pentru a organiza o ofensivă serioasă împotriva Ucrainei sau Poloniei fără o reînarmare semnificativă, pentru că o condiție a acordului Putin-Lukașenko-Prigojin care a pus capăt rebeliunii armate a fost ca Wagner să predea astfel de arme Ministerului rus al Apărării”.

Totodată, ISW precizează că imagini din satelit din 23 iulie, ale principalei baze Wagner din Tsel, Asipovichy, „indică faptul că vehiculele parcate în prezent în zona de depozitare a vehiculelor și în jurul acesteia sunt în principal sute de autoturisme, camioane mici și aproximativ 35 de semiremorci”.

Astfel, „forțele Wagner din Belarus nu reprezintă o amenințare militară pentru Polonia sau Ucraina, până când și dacă nu vor fi reechipate cu echipamente mecanizate. Ele nu reprezintă o amenințare semnificativă pentru NATO nici măcar atunci”, mai scrie în raportul citat.

Drone ucrainene au lovit două clădiri nerezidențiale din Moscova la primele ore ale dimineții de luni, 24 iulie, și au fost „reprimate” de apărarea aeriană, au declarat autoritățile ruse, relatează CNN și The Kyiv Independent.

Fragmente ale unei drone au fost găsite apoi la aproximativ doi kilometri de clădirea principală a Ministerului rus al Apărării, potrivit agențiilor de presă de stat locale.

Russia: Drone attack on Moscow. A drone struck a skyscraper on Zagorodnoye Highway. Drones were also shot down on Komsomolsky Avenue in Moscow, near the Russian Ministry of Defence. pic.twitter.com/iFobofBLZo

— Igor Sushko (@igorsushko) July 24, 2023

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a precizat pe Telegram că dronele au lovit două clădiri de birouri, adăugând că aparatele de zbor au fost neutralizate și că nu au fost înregistrate victime.

Ministerul rus al Apărării a dat vina pe Ucraina pentru lovituri, vorbind despre un „atac terorist al regimului de la Kiev”.

„În dimineața zilei de 24 iulie, a fost zădărnicită o tentativă a regimului de la Kiev de a lansa un atac terorist cu ajutorul a două avioane fără pilot la bord împotriva unor instalații de pe teritoriul orașului Moscova. Două vehicule aeriene fără pilot (UAV) ucrainene au fost suprimate prin mijloace de război electronic și s-au prăbușit”, a precizat ministerul într-un mesaj pe Telegram.

Agenția de presă de stat rusă TASS relatează că resturi de drone au fost găsite luni dimineață pe bulevardul Komsomolski din Moscova și că acesta a fost închis.

Un atac cu drone asupra Moscovei, care a vizat Kremlinul, a avut loc la începutul lunii mai, cu câteva zile înainte ca Rusia să sărbătorească Ziua Victoriei. Oficialii ruși spuneau atunci că dronele au fost interceptate și distruse înainte de a putea provoca victime.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că partenerii internaționali pregătesc noi pachete de asistență militară. Acestea vor include sisteme de apărare antiaeriană, artilerie și arme cu rază lungă de acțiune, a precizat liderul ucrainean, în discursul său video adresat duminică seară națiunii, potrivit Ukrainska Pravda.

„Am început deja să ne pregătim pentru săptămâna viitoare. Vor avea loc o mulțime de evenimente diferite care vor consolida cu siguranță apărarea Ucrainei. Îi mulțumesc secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru convocarea promptă a primei reuniuni a Consiliului NATO-Ucraina. De fapt, imediat după conversația noastră de ieri, am convenit asupra datei – reuniunea va avea loc miercurea aceasta. O pregătim, pentru că vrem să fie importantă”, a spus Zelenski.

„De asemenea, suntem pregătiți să primim noi pachete de sprijin din partea partenerilor noștri – tot ceea ce aduce mai aproape înfrângerea teroriștilor ruși. Mai multă apărare antiaeriană pentru Ucraina, mai multă artilerie, mai multe arme cu rază lungă de acțiune”, a precizat liderul de la Kiev.

„Rețeta pentru a pune capăt războiului este evidentă: totul depinde de unitatea și determinarea tuturor celor care prețuiesc libertatea, cultura și viața”, a insistat Zelenski, în discursul său.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, spune că are în vedere summitul NATO de anul viitor ca posibil moment pentru ca Ucraina să fie admisă în alianța militară condusă de SUA, relatează CNN.

Reznikov a precizat că summitul din iulie anul viitor programat la Washington, DC, va fi un moment-cheie, care coincide cu împlinirea a 75 de ani de când Alianța Nord-Atlantică a fost înființată.

„Cine știe, poate că va fi o zi foarte importantă pentru Ucraina”, a declarat Reznikov, pentru postul american de televiziune. „Este doar predicția mea”, a precizat ministrul ucrainean.

Mai multe informații: Când va fi primită Ucraina în NATO? Răspunzul neașteptat oferit de ministrul Apărării, Oleksii Reznikov. „Da, vom câștiga acest război”

Infractori, luptători voluntari și traficanți de arme din Ucraina au furat anul trecut o parte din armele și echipamentele furnizate de Occident și destinate trupelor ucrainene, pentru ca ulterior acestea să fie recuperate, arată un raport al inspectorului general al Departamentului american al Apărării, obținut de CNN.

Comploturile pentru furtul armamentului și echipamentelor au fost dejucate de serviciile secrete ucrainene, iar armamentul a fost recuperat în cele din urmă, potrivit raportului.

Mai multe informații: O parte din armamentul occidental trimis Ucrainei anul trecut a fost furat, dezvăluie un raport al Pentagonului

Ucraina a sperat să înceapă mult așteptata sa contraofensivă la începutul primăverii, dar a amânat-o deoarece nu avea armele necesare, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Politico.

„Am avut planuri să o începem în primăvară. Dar nu am făcut-o, pentru că, sincer, nu aveam suficiente muniții și armament și nu aveam suficiente brigăzi antrenate corespunzător cu aceste arme, ba mai mult, misiunile de antrenament au avut loc în afara Ucrainei”, a spus Zelenski, în cadrul unui interviu difuzat duminică, 23 iulie, de postul american de televiziune CNN.

Deoarece contraofensiva a început mai târziu, a explicat Zelenski, prin intermediul unui translator, acest lucru „a oferit Rusiei timp pentru a mina toate terenurile noastre și pentru a construi mai multe linii de apărare. Și, cu siguranță, au avut chiar mai mult timp decât aveau nevoie. Din acest motiv, au construit foarte multe linii de aceste fel. Și, într-adevăr, s-a dovedit că au plantat o mulțime de mine pe teritoriile noastre”.

Volodimir Zelenski: Contraofensiva a fost amânată din cauza lipsei de muniții, iar întârzierea a permis Rusiei să își întărească apărarea

Secretarul american de stat Antony Blinken a declarat că Ucraina a reușit să-și recupereze aproximativ 50% din teritoriul pe care Rusia l-a ocupat, deși a precizat că, cel mai probabil, contraofensiva Kievului se va întinde pe mai multe luni, informează Reuters.

Contraofensiva declanșată de forțele Kievului „a recuperat deja aproximativ 50% din ceea ce a fost confiscat inițial”, a declarat Blinken, într-un interviu acordat duminică postului american de televiziune CNN.

„Acestea sunt încă zile relativ timpurii ale contraofensivei. Este greu”, a mai spus șeful diplomației americane.

Potrivit acestuia, contraofensiva ucraineană „nu se va desfășura în următoarea săptămână sau două”. „Cred că va mai dura câteva luni”, a adăugat Blinken.

Speranțele că Ucraina ar putea îndepărta rapid forțele Moscovei de pe teritoriul său în urma lansării contraofensivei de vară se estompează pe măsură ce trupele Kievului se luptă să spargă pozițiile rusești puternic fortificate din sudul și estul țării, notează Reuters.

La sfârșitul lunii trecute, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că progresul împotriva forțelor ruse a fost „mai lent decât se dorea”, dar că Ucraina nu va fi presată să accelereze înaintarea trupelor sale.

Urmărește-ne pe Google News