Război în Ucraina, ziua 52 | Atacurile ruse de la Kiev și Herson au făcut victime în rândul civililor. Rusia spune că a eliberat toate zonele urbane din Mariupol de forțele ucrainene

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează din nou că lumea „trebuie să se pregătească” pentru posibilitatea ca omologul său rus Vladimir Putin să ordone folosirea armelor nucleare, într-un interviu acordat sâmbătă jurnaliștilor ucraineni din Kiev, potrivit AFP.

„Nu ar trebui să așteptăm momentul în care Rusia decide să folosească arme nucleare. Trebuie să ne pregătim pentru asta. [Ei] pot folosi orice armă, sunt convins de asta”, a declarat Volodimir Zelenski.

Zelenski a precizat că pentru pregătirea unui asemenea moment sunt necesare medicamente anti-radiații și adăposturi antiaeriene.

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

Liderul ucrainean a avertizat, prima dată, vineri, într-un interviu care va fi difuzat duminică dimineață pe CNN, că Putin nu va ezita să apeleze la arme nucleare tactice dacă ar simți că lucrurile merg prost:

Joi, directorul CIA William Burns a spus că performanța militară slabă a Rusiei a crescut riscul ca Putin să poată utiliza o armă nucleară.

Serhiy Haidai, guvernatorul regiunii Luhansk de est, a declarat că Rusia a încălcat acordul de încetare a focului pentru evacuarea civilor după ce soldații ruși au deschis focul în centrul orașului Lysychansk. Acest lucru i-a determinat pe localnici să se adăpostească în subsoluri și să amâne călătoriile planificate.

Evacuările au continuat în alte orașe, fiind evacuați 42 de locuitori din Severodonețk și 11 persoane din Rubijne.

Kyrylo Timoșenko, adjunctul șefului administrației prezidențiale a Ucrainei, a anunțat că sâmbătă s-a reușit evacuarea 1.149 de persoane din toată țara, unul din cel mai scăzute bilanțuri din ulrima perioadă.

16 apr. 2022 - Acum 3 ani

16-04-2022

Papa condamnă „întunericul și cruzimea războiului” în discursul de Paște

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

Papa Francisc a vorbit despre „ororile, întunericul și cruzimea războiului” la Slujba de Sfânta Înviere de sâmbătă seară de la Bazilica Sf. Petru din Vatican. Alături de Suveranul Pontif au stat primarul orașului ucrainean Melitopol, răpit de soldații ruși în primele zile ale războiului, și trei parlamentari ucraineni, relatează Associated Press.

Suveranul Pontif a invocat „gesturi de pace în aceste zile marcate de oroarea războiului” în timpul discursului său și a remarcat că, în timp ce „mulți scriitori au evocat frumusețea nopților luminate de stele, nopțile de război sunt totuși sfâșiate de șuvițe de lumină care prevesc moartea.”

Adresându-se direct primarului din Melitopol, Ivan Federov și parlamentarilor ucraineni Maria Mezentseva, Olena Khomenko și Rustem Umerov, el a spus: „În acest război întunecat, în cruzime, toți ne rugăm pentru tine și cu tine în această noapte. Ne rugăm pentru toți cei care suferă. Vă putem oferi doar compania noastră, rugăciunea noastră”

Papa Francisc nu a numit direct la invadarea Ucrainei de către Rusia, dar a cerut un armistițiu de Paște pentru a ajunge la o pace negociată.

16 apr. 2022 - Acum 3 ani

16-04-2022

Cancelarul austriac: „Putin crede că va câștiga acest război”

Recomandări

De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

Cancelarul austriac Karl Nehammer, care luni a devenit singurul lider al Uniunii Europene care se deplasează la Moscova după declanșarea invaziei rusești, a declarat luni că președintele rus Vladimir Putin „crede că va câștiga acest război”, potrivit unui interviu acordat unei televiziuni americane.

Într-un fragment dintr-un interviu acordat de Nehammer pentru NBC, care va fi difuzat integral duminică dimineață, liderul austriac afirmă că a ajuns la concluzia că Putin trăiește „în propria sa lume”.

„Cred că acum este în propria sa logică de război. El crede că războiul este necesar pentru garanțiile de securitate ale Federației Rusă. Nu are încredere în comunitatea internațională. El dă vina pe ucraineni pentru genocidele din regiunea Donbas. Așa că, în timp ce se află acum în propria lui lume, cred că știe ce se întâmplă în Ucraina. Cred că el crede că câștigă războiul”, a a declarat cancelarul austriac.

Nehammer a precizat ă i-a spus lui Putin, la întâlnirea lor de la Moscova, că „pierde războiul din punct de vedere moral” și că „toți cei responsabili” pentru crimele de război trebuie aduși în fața justitiei.

„Mi-a spus că va coopera cu o anchetă internațională, pe de o parte, iar pe de altă parte, mi-a spus că nu are încredere în lumea occidentală. Deci aceasta va fi problema în viitor”, a declarat Nehammer.

Rusia susține că toate zonele urbane din Mariupol, orașul-port care a fost supus unui asediu puternic și agresiv, au fost „curățate” de forțele ucrainene, relatează Reuters.

Într-o informare de presă emisă sâmbătă seară, ministerul apărării de la Moscova, forțele sale au blocat și câțiva luptători în uzina Azovstal.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Igor Konașenkov, a precizat că forțele ucrainene din Mariupol au pierdut peste 4.000 de luptători, iar alți 1.464 s-au predat.

„Întreaga zonă urbană a fost complet curățată. Ce a rămas din grupul ucrainean este în prezent blocat complet pe teritoriul uzinei metalurgice Azovstal. Singura lor șansă de a-și salva viețile este să lase voluntar armele și să se predea”, a spus ministerul rus.

Kievul nu a oferit nicio reacție privind declarațiile ministerului rus.

Forțele ruse încearcă de câteva săptămâni să cucerească Mariupolul, oraș-port de la Marea Azov. Soldații ruuși s-au confruntat însă cu o rezistență a forțelor ucrainene.

Mai devreme, liderului separatist din Donețk, Denis Pușilin i-a amenințat pe luptătorii ucraineni care opun rezistență cuceririi orașului să se predea, altfel vor fi ”eliminați”.

Drept răspuns, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că nu va face comerț nici cu teritoriul și nici cu oamenii săi și a avertizat că va pune capăt discuțiilor cu Rusia dacă rușii duc la îndepliniri amenințarea.

Mai multe informații: Rusia susține că toate zonele urbane din Mariupol au fost “curăţate” de forţele ucrainene

Numărul de persoane evacuate din orașele ucrainene aflate sub atacul forțelor ruse prin coridoarele umanitare a scăzut semnificativ sâmbătă față de ziua precedentă, informează Reuters.

Sâmbătă, 1.449 de persoane au fost evacuate, spre deosebire de 2.864 vineri, a declarat Kyrylo Timoșenko, șef adjunct al administrației prezidențiale a Ucrainei, într-o postare online.

Ucraina a închis pentru scurt timp coridoarele umanitare la mijlocul săptămânii, temându-se de atacurile rusești asupra civililor care fugeau.

Serhii Haidai, șeful administrației militare a regiunii Luhansk, a declarat că infrastructura civilă a suferit daune importante în urma atacurilor rusești în regiunea de est a Ucrainei.

„Într-o singură zi, rușii au deteriorat zece facilități de infrastructură – o rafinărie de petrol și un spital din Lysychansk”, a spus el. „Alte 26 de clădiri au fost parțial sau complet distruse. Au fost 16 clădiri rezidențiale [lovite] în Severodonetsk, Rubizhne, Kreminna și Lysychansk”.

Haidai a spus că un atac asupra unei piețe din orașul Lysychansk a dus la un incendiu care s-a extins la două rezervoare de la o rafinărie și a deteriorat o clădire medicală.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că „eliminarea” luptătorilor ucraineni din orașul-port Mariupol din sud va pune capăt discuțiilor cu Rusia, drept răspuns la amenințarea liderului separatist din Donețk.

„Mariupol ar putea fi de 10 ca Borodianka (nr. loc al atrocităților ruse). Vreau să spun că eliminarea armatei noastre, a băieților noștri, va pune capăt tuturor negocierilor”, a declarat Zelenski.

El a spus că Ucraina nu va face comerț nici cu teritoriul și nici cu oamenii săi. „Cu cât sunt mai multe locuri precum Borodianka, cu atât va fi mai greu”.

Anterior, Ucraina a insistat că trupele sale încă rezistă în ruinele din Mariupol, unde forțele ucrainene au fost împinse înapoi spre fabricile de metal Azovstal din apropierea portului.

Procuratura din Harkov a declarat sâmbătă că doi civili au fost uciși și 18 au fost răniți într-un atac cu rachete de croazieră în orașul din nord-estul Ucrainei.

Într-un comunicat de presă, procuratura a declarat că forțele ruse au lovit districtele Slobidskyi și Osnoviansky din Harkov într-un cu rachete de croazieră Kalibr. Blocuri rezidențiale, mașini, o piață și mai multe magazine au fost, de asemenea, avariate sau distruse.

În altă parte a regiunii Harkov, Serhii Zelensky, primarul orașului Lozova, a îndemnat locuitorii să evacueze imediat cu trenul, pe fondul semnelor că se vor intensifica ofensivele rusești.

„Vă reamintesc de 10 zile că există amenințări relevante. Până în prezent, nu există nicio amenințare la sol. Dar există o posibilitate de creștere a atacurilor cu rachete asupra orașului nostru. La fel și a bombardamentelor. Așa că nu vă panicați.”

Primarul a spus că un tren de evacuare către orașul Hmelnîțkîi va fi disponibil sâmbătă după-amiază, împreună cu autobuzele de evacuare care vor pleca spre orașul Pavlohrad.

Soția liderului opoziției pro-rus ucrainene, capturat, Viktor Medvedchuk, i-a cerut premierului britanic Boris Johnson să ajute la aranjarea unui schimb de prizonieri între soțul ei și un cetățenii britanici din armata ucraineană luați prizonieri de Rusia.

„Domnule prim-ministru (nr. Boris Johnson), aveți o mare influență asupra președintelui Zelenski”, a spus Oksana Marchenko într-un mesaj adresat pe YouTube. „Dacă nu ești indiferent față de soarta supușilor tăi, ajută-le familia și prietenii să-i întoarcă și ajută-mă să-l întorc pe Viktor”.

BBC a relatat recent despre soarta britanicului Aiden Aslin despre care presa rusă a anunțat că a fost capturat în orașul Mariupol. Aslin, cetățean cu dublu naționalitate născut în Marea Britanie, a fost unul dintre cei doi bărbați menționați de Oksana Marchenko.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a scris pe canalul său de Telegram că speră că Boris Johnson „nu va întârzia să răspundă”.

Viktor Medvedchuk a fost capturat de agenții de securitate ucraineni marți în timp ce se pare că încerca să fugă în Rusia. El era plasat în arest la domiciliu pentru suspiciuni de trădare, dar a scăpat când Rusia a invadat la sfârșitul lunii februarie.

El conducea Platforma Opoziției – Pentru viață – și este un om de afaceri bogat, cu legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin.

Cu toate acestea, Kremlinul a respins anterior includerea sa într-un schimb de prizonieri deoarece este un „politician străin”.

Luptătorii ucraineni care continuă să pare orașul-port Mariupol și refuză să se predea „vor fi eliminați”, a anunțat liderul auto-proclamatei Republici Populare din Donețk, Denis Pușilin.

Soldații ruși sunt aproape de capturarea orașului Mariupol din sudul Ucrainei, dar se confruntă cu o rezistență a forțelor ucrainene în zona portului și a fabricii Azovstal – o fabrică mare de fier și oțel. Forțele ucrainene au refuzat să-și părăsească pozițiile.

Moscova a anunțat în această săptămână că în jur de 1.000 de soldați ucraineni s-au predat, afirmație respinsă de către Kiev.

„Acei membri ai armatei regulate, la fel ca pușcașii marini pe care i-ați văzut, care sunt pregătiți să se predea s-au predat. Naționaliștii, adică membri ai batalioanelor naționaliste, nu au intenția de a se preda, de aceea urmează să fie eliminați”, a declarat Pușilin, într-o declarație făcută alături de politicianul cecen Adam Delimkhanov și înconjurat de trupe, care au fost difuzate pe postul de știri rusesc Rossiya 24.

Mariupol se află pe teritoriul revendicat de așa-numita Republică Populară Donețk și are o importanță strategică pentru armata rusă în încercarea de a crea o rută terestră între Crimeea și Donbas.

Reprezentantul UNHCR (n.r. Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați) în Ucraina, Karolina Lindholm Billing, a declarat că mulți dintre cei aproape 5 milioane de oameni care au fugit din Ucraina nu vor avea unde să se întoarcă în Ucraina, după terminarea războiului, pentru că sunt multe case avariate, distruse sau amplasate în zone nesigure, scrie AFP, citată de The Guardian.

Potrivit UNHCR, 40.000 de persoane au fugit din Ucraina în ultimele 24 de ore și 4.836.445 de milioane de ucraineni au părăsit țara de la invazia rusă din 24 februarie

Mihailo Podoliak, unul din cei mai importanți consilieri prezidențiali și șeful echipei de negociere a Ucrainei, a criticat Uniunea Europeană pentru dificultățile pe care le înregistrează în furnizarea de armament, într-o postare făcută sâmbătă pe Twitter.

Mihailo Podoliak a spus că, după ce a cerut Europei arme, Ucraina nu a primit „cele pe care le-a cerut” și „a trecut prea mult timp până să ajungă”.

„Democrația nu va câștiga dacă joacă în acest fel. Ucraina are nevoie de arme. Nu peste o lună. Acum”, a scris Podoliak pe Twitter.

1. Ukraine asks Europe for weapons.
2. Europeans support the call for their governments.
3. 🇪🇺 gives 🇺🇦 weapons, not the ones we asked for.
4. Weapons take too long to arrive
Democracy wont win from playing this game. 🇺🇦 needs weapons. Not in a month. Now.

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) April 16, 2022

Petro Andriușcenko, un consilier al primarului din Mariupol, a afirmat sâmbătă, într-o postare pe Telegram, că forțele ruse intenționează să interzică oamenilor să iasă sau să intre în Mariupol începând de luni, 18 aprilie.

Potrivit BBC care a vorbit cu vicepremarul Serhii Orlov, o astfel de decizie a început deja să fie aplicată în ultimele patru sau cinci zile. Orlov spune că Rusia intenționează să prelungească politica pentru încă o săptămână, începând de luni. El a adăugat că consideră că forțele ruse intenționează să implementeze reguli „mai stricte” în oraș, care implică puncte de control pentru a monitoriza și a restricționa circulația între districte.

„Ei cer permise interne, iar [cei] care nu au aceste permise vor merge la ‘filtrare”, spune el, referindu-se la lagărele care ar fi fost folosite înainte ca oamenii să fie deportați în Rusia.

BBC subliniază că asediul militar și prăbușirea comunicațiilor de la Mariupol face imposibilă verificarea relatărilor.

În ciuda relatărilor despre un blocaj deja implementat de soldații ruși, un oficial al guvernului central al Ucrainei de la Kiev spune că peste 360 de persoane din Mariupol au sosit vineri la Zaporojie. Nu este clar când au părăsit orașul aflat sub asediu, întrucât călătoria periculoasă poate dura adesea câteva zile.

Vineri, Moscova a declarat că a deschis „coridoare umanitare” în fiecare zi de la Mariupol „spre Rusia” și rute de la Mariupol către Berdiansk și Zaporojie.

Direcția Principală de Informații din Ucraina raportează că un reprezentant al așa-numitei Republici Populare Donețk, liderul separatist Eduard Basurin, a fost ridicat și dus într-o direcție necunoscută de ofițerii FSB – serviciul secret de informații al Federației Ruse, continuatorul KGB.

Potrivit platformei Nexta, Eduard Basurin a elaborat planurile pentru ca conducerea rusă să folosească arme chimice în Mariupol.

The Main Intelligence Directorate reports that a representative of the so-called #DPR, high-ranking separatist Eduard Basurin, was taken away in an unknown direction by FSB officers.

It was he who develop plans for the #Russian leadership to use chemical weapons in #Mariupol. pic.twitter.com/MFzkpPjO03

— NEXTA (@nexta_tv) April 16, 2022

Imagini filmate din dronă arată modul în care orașul-port Mariupol a fost distrus aproape în întregime după peste 50 de zile de când este bombardat intens de forțele ruse în tentativa lor de a-l cuceri. Aflat de aproape două luni sub asediul rușilor, Mariupol încă rămâne sub controlul armatei ucrainene care rezistă cu greu atacurilor rusești.

Casă a 400.000 de persoane înainte de invazia Rusiei, Mariupolul a fost redus la ruine. Mii de civili au murit și zeci de mii au rămas blocați în acest oraș-port strategic, asediat continuu încă de la începutul războiului.

This is what #Mariupol looks like today pic.twitter.com/la5Vyzr9dm

— NEXTA (@nexta_tv) April 16, 2022

Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a transmis că Marea Britanie sprijină ferm Ucraina, într-o primă reacție după decizia Rusiei de a interzice intrarea în țară a premierului Boris Johnson și altor politicieni și membri ai guvernului britanic.

„Regatul Unit și partenerii noștri internaționali sunt uniți pentru a condamna acțiunile guvernului rus în Ucraina și pentru a cere ca Kremlinul să oprească războiul. Rămânem hotărâți în sprijinul nostru pentru Ucraina”, a declarat oficialul britanic.

Ministerul rus de Exerne a transmis că decizia de impunere a sancțiunilor a venit „ca urmarea a ostilității fără precedent a guvernului britanic”.

Miliardarul Rinat Akhmetov și-a văzut imperiul de afaceri spulberat de opt ani de lupte în estul Ucrainei, scrie The Guardian.

Cu toate acestea, el rămâne încrezător că „soldații curajoși” ai Ucrainei vor apăra orașul de la Marea Azov, care a fost transformat în ruine după șapte săptămâni de bombardamente constante din partea trupelor ruse.

Compania sa, Metinvest, cel mai mare producător de oțel din Ucraina, a anunțat de atunci că nu își mai poate onora contractele de aprovizionare.

„Mariupol este o tragedie la nivel global și un exemplu global de eroism. Pentru mine, Mariupol a fost și va fi întotdeauna un oraș ucrainean”, a declarat Akhmetov, pentru Reuters.

„Cred că bravii noștri soldați vor apăra orașul, deși înțeleg cât de greu și dificil este pentru ei”, a mai spus acesta.

Potrivit revistei Forbes, averea netă a lui Akhmetov a ajuns în 2013 la 15,4 miliarde de dolari. În prezent, aceasta se ridică la 3,9 miliarde de dolari.

„Pentru noi, războiul a izbucnit în 2014. Ne-am pierdut toate bunurile atât în Crimeea, cât și în teritoriul ocupat temporar din Donbas. Ne-am pierdut afacerile, dar acest lucru ne-a făcut mai duri și mai puternici”, a mai afirmat Akhmetov.

„Sunt convins că, în calitate de cea mai mare întreprindere privată din țară, SCM (Metinvest, n.r.) va juca un rol-cheie în reconstrucția postbelică a Ucrainei”, a adăugat el.

O persoană a fost ucisă și alte 18 au fost rănite după ce o rachetă rusă a lovit sâmbătă unul dintre districtele centrale ale regiunii ucrainene Harkov, din nord-estul țării, a anunțat guvernatorul regional, într-o declarație publicată pe aplicația de mesagerie Telegram, potrivit Reuters.

Anterior, portalul Nexta TV a publicat imagini cu un atac asupra Harkovului, în care două persoane au reușit să se salveze în ultima clipă din fața unui obuz care a lovit zona unde se aflau.

#Russian forces continue to shell #Kharkiv. pic.twitter.com/TTwSPmUpIf

— NEXTA (@nexta_tv) April 16, 2022

Civilii rămași în regiunea Luhansk din estul Ucrainei au fost îndemnați sâmbătă de un oficial local să plece, în timp ce luptele din zonă se intensifică, scrie CNN.

Peste 70.000 de locuitori din regiunea Luhansk nu au fugit încă în orașe sigure, potrivit lui Serhii Haidai, șeful administrației regionale din Luhansk.

Aproximativ 330.000 de oameni locuiau în zonele din Luhansk care nu se aflau sub controlul separatiștilor, înainte de începerea invaziei ruse în Ucraina, a afirmat Haidai sâmbătă, pe contul său de Telegram.

Peste 32.000 de persoane au fost evacuate din Luhans în cele 52 de zile de la începutul războiului, prin transport organizat, iar peste 200.000 au plecat pe cont propriu.

„Este extrem de periculos să rămâneți în orașe acum. Bombardamentele s-au intensificat”, a declarat Haidai.

De asemenea, el a acuzat forțele ruse că au atacat zonele civile din orașele Rubizhne, Popasna și Hirske, cele mai afectate de bombardamente, despre care a spus că au fost atât de „distruse încât nu mai pot fi recunoscute”.

Aproximativ 70% din Severodonetsk – principalul oraș din zona atacată de Rusia – a fost distrus, dar aproximativ 20.000 din cei 130.000 de cetățeni care locuiau acolo înainte de război au rămas în oraș, a precizat el.

Bombardamentele din Kreminna și Lysychansk au continuat zi și noapte, a adăugat Haidai. O echipă CNN aflată sâmbătă dimineață în Lysychansk a fost martoră la bombardarea unei piețe din oraș.

„Zona a fost distrusă într-o măsură teribil de mare. Devine extrem de dificil să îi ajuți pe cei care au rămas. Voluntarii mor”, a afirmat Haidai.

Acesta i-a mai acuzat pe ruși că au atacat, din nou, rafinăria de petrol din Lisichansk.

The head of the #Lugansk regional state administration, Sergei Gaidai, said that #Russia had again fired at an oil refinery in #Lisichansk. pic.twitter.com/NiFb9MhAMg

— NEXTA (@nexta_tv) April 16, 2022

Comentariile lui Haidai vin pe fondul avertismentelor privind declanșarea unei ofensive majore a Rusiei în estul Ucrainei, acolo unde noi imagini din satelit au surprins un număr tot mai mare de trupe și vehicule blindate rusești care pătrund în regiune.

Timbrele reprezentând un soldat ucrainean cu degetul mijlociu ridicat către crucişătorul Moskva, nava rusească scufundată joi în Marea Neagră, s-a aflat la ghişeele poştale din Ucraina, devenind un obiect de colecţie şi un simbol al „victoriei”, scrie news.ro, citând AFP.

Timbrul era deja epuizat vineri după-amiază la Kiev, au descoperit jurnaliştii de la France Presse.

Pe 13 aprilie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat timbrul poştal.

Informaţiile iniţiale arătau că, în 24 februarie, treisprezece grăniceri ucraineni au murit apărând Insula Şerpilor, din Marea Neagră, iar teritoriul, cel mai sudic punct al Ucrainei, ar fi fost capturat de forţele ruseşti.

Grănicerii aflaţi la post au refuzat să se predea şi au înjurat nava rusă care i-a somat, potrivit unei înregistrări audio.

”Suntem o navă de război rusă. Vă sugerez să depuneţi armele şi să capitulaţi, ca să nu curgă sângele unor victime inutile. Altfel veţi fi bombardaţi”, au anunţat invadatorii ruși, la megafon.

”Navă rusă, du-te dracului!”, i-au răspuns grănicerii ucraineni.

”Au murit ca nişte eroi”, a afirmat apoi Volodimir Zelenski, precizând că ”vor fi decoraţi post mortem cu titlul de Erou al Ucrainei”.

Ulterior s-a raportat că aceştia, de fapt, ar putea fi încă în viaţă.

Ministerul britanic al Apărării a publicat, sâmbătă, harta actualizată a situației militare din Ucraina, bazată pe datele oferite de serviciile sale de informații.

The illegal and unprovoked invasion of Ukraine is continuing.

The map below is the latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 16 April 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/tMxEoYPHHJ

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/hRt3hmZAjp

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) April 16, 2022

Kremlinul a anunțat sâmbătă că va extinde sancțiunile împotriva politicienilor britanici din cauza a ceea ce Moscova numește un „val de isterie antirusească”, scrie The Guardian.

Dominic Raab, Grant Shapps, Priti Patel, Rishi Sunak, Kwasi Kwarteng, Nadine Dorries, James Heappey, Nicola Sturgeon, Suella Braverman și Theresa May au fost incluși pe lista neagră a Moscovei, alături de Boris Johnson, Liz Truss și Ben Wallace, care au primit interdicție de intrare pe teritoriul rus.

„Această listă va fi extinsă în scurt timp, prin includerea mai multor politicieni britanici și membri ai Parlamentului, care continuă să inflameze isteria antirusească, împing, la nivel colectiv, Occidentul spre utilizarea amenințărilor la adresa Moscovei și sunt angajați într-o încurajare neloială a regimului neonazist de la Kiev”, a precizat ministerul rus de Externe, într-un comunicat de presă.

Situația din regiunile Mikolaiv și Herson, situate în sudul Ucrainei, este „din ce în ce mai ostilă” după ce Rusia a pierdut crucișătorul Moskva în Marea Neagră, au declarat sâmbătă mai mulți oficiali ucraineni, potrivit CNN.

„În cursul zilei de ieri, situația din sudul Ucrainei a fost caracterizată de o ostilitate din ce în ce mai mare”, a anunțat Comandamentul Operațional Sud al Ucrainei, într-o declarație video.

„Încercând cu disperare să câștige un avanpost și să se mențină pe pozițiile frontului de sud, cea mai rușinoasă armată din lume îi urmărește pe civili în regiunile Mikolaiv și Herson. Activitatea lunetiștilor a fost înregistrată în unele zone”, au precizat reprezentanții armatei ucrainene.

Forțele ruse au fost „furioase din cauza pierderilor din Marea Neagră” – o referire la scufundarea crucișătorului rusesc cu rachete ghidate Moskva – și au „intensificat amenințarea cu rachete” în regiune, a mai transmis Comandamentul Operațional Sud al Ucrainei.

Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a anunțat anterior că a primit informații credibile potrivit cărora forțele armate ruse au folosit muniții cu dispersie în zonele populate din Ucraina.

Organizația nonguvernamentală Human Rights Watch (HRW) a confirmat, de asemenea, utilizarea de către Rusia a munițiilor cu dispersie, de-a lungul desfășurării acestui conflict.

Moskva – una dintre cele mai importante nave de război ale marinei ruse – s-a scufundat joi în Marea Neagră.

Ucraina susține că a lovit Moskva cu rachete, ceea ce a dus la scufundarea crucișătorului. Rusia a insistat că scufundarea a fost cauzată de un incendiu. Vineri, Statele Unite au susținut versiunea Ucrainei, un oficial de rang înalt din domeniul apărării afirmând că SUA cred că două rachete ucrainene Neptun au lovit nava de război rusă în Marea Neagră.

Momentan nu este clar dacă nava zace pe fundul mării din cauza rachetelor ucrainene, a incompetenței rușilor, a ghinionului sau a unei combinații din toate cele trei variante.

Vineri, un purtător de cuvânt al forțelor armate ucrainene din sudul țării a sugerat că atacurile cu rachete rusești din sud, care au început de joi seară, au fost o ripostă la scufundare navei Moskva, declarând în cadrul unei conferințe de presă: „Cu toții ne dăm seama că nu vom fi iertați”.

„Ne dăm seama că atacurile asupra noastră se vor înmulți, că inamicul va încerca să se răzbune. Suntem pregătiți, rezistăm”, a afirmat acesta.

Atacul cu rachete din timpul nopții de vineri spre sâmbătă asupra capitalei Ucrainei a provocat moartea a cel puțin o persoană, a anunțat primarul Kievului, potrivit The Kyiv Independent și Ukrinform.

„În urma atacului cu rachete de dimineață, o persoană a fost ucisă și mai mulți răniți au fost spitalizați în cartierul Darnytskyi din capitală”, a spus primarul Vitali Klitschko, în cadrul unor declarații televizate, potrivit CNN.

„Forțele noastre de apărare aeriană fac tot posibilul pentru a ne proteja, dar inamicul este perfid și nemilos”, a adăugat edilul, care a precizat că medicii se luptă acum pentru salvarea vieții persoanelor rănite

Locul atacului nu a fost dezvăluit din motive de securitate, dar un corespondent AFP a confirmat anterior că o uzină din Kiev ce produce vehicule blindarte a fost vizată de bombardamentul trupelor ruse.

În urma atacului, mai multe explozii au avut loc în districtul Darnytskyi, de la periferia orașului.

Războiul declanșat de Rusia a cauzat până acum pagube de peste 5 miliarde de dolari instituțiilor de învățământ ucrainene, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit ministrului ucrainean al Educației, Serhiy Shkarlet, 91 de instituții de învătâmânt au fost complet distruse și alte 923 au fost avariate.

O uzină militară ce produce vehicule blindate a fost vizată sâmbătă dimineaţă de un bombardament al forţelor ruse în suburbiile capitalei Ucrainei, Kiev, a constatat un corespondent al AFP, potrivit Agerpres.

Un mare număr de militari şi poliţişti erau prezenţi la locul atacului, împiedicând accesul în complex, de unde se ridicau coloane de fum dens.

There is a huge column of smoke in one of #Kyiv‘s districts. People heard what sounded like an explosion. pic.twitter.com/kv0kAp1JmK

— NEXTA (@nexta_tv) April 16, 2022

Anterior, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a scris pe Facebook că în acest stadiu nu are informaţii despre potenţiale victime.

Rușii se pregătesc să închidă Mariupolul și să interzică circulația în interiorul districtelor orașului începând din 18 aprilie, pentru a „filtra” oamenii din zonă, spune un oficial local, citat de Ukrainska Pravda.

Potrivit lui Petro Andryushchenko, consilier al primarului din Mariupol, rușii plănuiesc să verifice toți bărbații blocați în oraș și apoi să-i recruteze cu forța pe unii pentru armata rusă, în timp ce alții vor fi trimiși să curețe orașul de dărâmături. Cei considerați că nu prezintă încredere vor fi izolați, a adăugat oficialul.

Presa ucraineană relatează că bombardamentele rușilor continuă și în estul țării, inclusiv în Harkov.

Portalul Nexta TV a publicat sâmbătă imagini cu doi oameni care reușesc să fugă și să se salveze chiar înainte ca un obuz să lovească zona în care se aflau.

#Russian forces continue to shell #Kharkiv. pic.twitter.com/TTwSPmUpIf

— NEXTA (@nexta_tv) April 16, 2022

Bombardamentele efectuate în cursul nopții de forțele ruse au avariat conductele de gaz din orașele ucrainene Severodonetsk și Lysychansk, aflate în regiunea Luhansk, a anunțat un oficial local, citat de CNN.

O persoană a fost ucisă și trei au fost rănite în bombardamentul care a avariat conductele din cele două orașe și care a lovit și orașul Kreminna, a ascris Serhii Haidai, șeful administrației regionale din Luhansk, într-un mesaj publicat pe Telegram.

„Seara târziu, pompierii au găsit trupul unui bărbat fără semne de viață sub dărâmăturile uneia dintre școlile profesionale din Kreminna”, a precizat el. „Trei femei au fost rănite în urma bombardamentelor din Lysychansk. Ele au fost evacuate din casa avariată și au primit îngrijiri medicale în timp util”, a adăugat Serhii Haidai.

Conducta centrală de gaz din Severodonetsk a fost avariată, iar sâmbătă se lucra la refacerea infrastructurii de alimentare cu apă care a fost avariată vineri, a mai anunțat oficialul ucrainean.

„Nu există apă și gaz în oraș”, a precizat el. „Un obuz inamic a lovit, de asemenea, conducta de gaz din Lysychansk, dar consecințele nu sunt la fel de grave”, a adăugat Haidai.

Vineri, Haidai a spus că bombardamentele din Severodonetsk au avariat sistemul de alimentare cu apă și au distrus două depozite de alimente. „Rușii țintesc în mod cinic infrastructura”, a afirmat el.

Bombardamentele au avut loc pe fondul avertismentelor privind o ofensivă majoră a Rusiei în estul Ucrainei care va fi lansată în zilele următoare.

Guvernatorul din Dnipro a anunțat, sâmbătă, că rachetele rusești au lovit o fermă avicolă abandonată din regiune, informează The Kyiv Independent.

Anterior, au circulat informații potrivit cărora forțele ruse au vizat în cursul nopții un „obiectiv de infrastructură economică” din regiunea Dnipro.

Cel mai recent bilanț publicat de armata ucraineană arată că Rusia a pierdut, până sâmbătă, 20.100 de soldați în Ucraina, transmit The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

Forțele armate ucrainene au raportat că Rusia a pierdut, de asemenea, 762 de tancuri, 1.982 de transportoare blindate de personal, 1.458 de vehicule, 371 de sisteme de artilerie, 125 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 66 de sisteme de apărare antiaeriană, 145 de elicoptere, 163 de avioane, 76 de rezervoare de combustibil, 138 de vehicule aeriene fără pilot și 8 nave.

Losses of the #Russian army, according to the Armed Forces of #Ukraine. pic.twitter.com/lTzTnvCqAR

— NEXTA (@nexta_tv) April 16, 2022

Premierului britanic Boris Johnson i s-a interzis intrarea în Rusia din cauza poziției „ostile” a Regatului Unit față de războiul din Ucraina, a anunțat sâmbătă Moscova, potrivit BBC și Reuters.

Ministerul rus de Externe a mai anunțat că ministrului britanic de Externe, Liz Truss, ministrului Apărării, Ben Wallace, precum și altor 10 membri ai guvernului britanic și politicieni din Regatul Unit li s-a interzis, de asemenea, intrarea în țară.

Decizia a fost luată „având în vedere acțiunea ostilă fără precedent a guvernului britanic, în special impunerea de sancțiuni împotriva unor înalți oficiali ruși”, a precizat ministerul de Externe de la Moscova, într-un comunicat de presă, adăugând că va extinde lista în curând.

Rusia a interzis deja intrarea în țară a președintelui american Joe Biden și a unui număr de alți oficiali americani.

Civilii care fug din orașul-port asediat Mariupol au fost sfătuiți să se îndrepte singuri spre regiunea sud-estică Zaporojie, deoarece vremea ploioasă a oprit evacuările care se făceau cu autobuzele, scrie CNN.

Autobuzele nu pot circula pe o porțiune de drum impracticabilă dintre orașul Vasylivka și Zaporojie, potrivit unei postări pe rețelele de socializare a vicepremierului ucrainean Iryna Vereșciuk.

În schimb, oamenilor care părăsesc orașele Mariupol, Berdiansk, Tokmak și Enerhodar li s-a spus să se deplaseze singuri spre Zaporojie.

Cinci coridoare de evacuare au fost create, sâmbătă, în regiunea Luhansk din estul Ucrainei. Toate duc în orașul Bakhmut din regiunea Donețk, situat la est de orașul Luhansk.

Vereșciuk a făcut apel la Rusia să respecte coridoarele. Potrivit vicepremierului ucrainean, coridoarele de evacuare din regiunea Luhansk „vor funcționa sub rezerva încetării bombardamentelor din partea forțelor de ocupație”.

Oficialii ucraineni au acuzat forțele ruse că au blocat eforturile de evacuare în întreaga țară.

Vereșciuk a anunțat joi nouă rute de evacuare, adăugând că miercuri nu au existat coridoare în regiunea Zaporojie, pentru că „ocupanții au blocat autobuzele de evacuare, iar în regiunea Luhansk aceștia încalcă încetarea focului”.

Până la 180.000 de oameni așteaptă să fie evacuați din interiorul și din jurul orașului-port strategic Mariupol, a declarat miercuri primarul Vadym Boychenko, în timpul unui briefing online de presă.

La sfârșitul lunii martie, Boychenko a declarat că aceste coridoare de evacuare au ajuns, în mare parte, sub controlul forțelor ruse.

Clădirile de producție ale unei uzine de vehicule blindate au fost distruse în capitala ucraineană Kiev, a anunțat sâmbătă Ministerul rus al Apărării, potrivit The Guardian.

O unitate de reparații de echipamente militare a fost, de asemenea, distrusă în orașul Mikolaiv, relatează agenția rusă de presă Interfax, care îl citează pe generalul Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova.

Armata rusă spune că loviturile au fost efectuate cu arme de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune. De asemenea, Rusia a doborât un avion ucrainean SU-25 în apropiere de regiunea Harkov, în estul Ucrainei, mai scrie Interfax.

ONU a anunțat că peste 1.900 de civili au fost uciși de la începutul invaziei ruse în Ucraina, dar a avertizat că „cifrele reale sunt mult mai mari”, relatează BBC.

Dintre cei 1.982 de civili uciși între 24 februarie și 14 aprilie, 162 erau copii, a precizat Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR).

Alți 2.651 de civili au fost răniți, 256 dintre aceștia fiind copii.

Cele mai multe victime au fost provocate de bombardamente și lovituri aeriene, a precizat OHCHR.

Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, și-a exprimat anterior oroarea față de rapoartele despre civilii uciși în orașul Bucha, situat în apropiere de capitala Kiev, afirmând că acestea ridică „întrebări serioase și îngrijorătoare cu privire la posibile crime de război” și solicitând ca dovezile să fie păstrate.

Două sute de copii au fost uciși în Ucraina de când președintele rus Vladimir Putin a ordonat trupelor sale să atace țara vecină, la sfârșitul lunii februarie, a anunțat sâmbătă, într-un comunicat, biroul procurorului general al Ucrainei, potrivit CNN.

Biroul a adăugat că peste 360 de copii au fost răniți în timpul războiului.

Cinci copii au fost răniți și doi dintre ei au murit – inclusiv un bebeluș de 7 luni – în atacul rus de vineri asupra orașului Harkov, a precizat procuratura generală.

Instituția a adăugat că un băiat de 15 ani a fost rănit joi în urma detonării unei muniții cu dispersie la periferia așezării Novovorontsovka, din regiunea Herson.

La începutul acestei săptămâni, UNICEF a anunțat că aproape două treimi dintre copiii ucraineni sunt acum strămutați din cauza conflictului militar.

Directorul pentru programe de urgență al UNICEF, Manuel Fontaine, a declarat luni în fața Consiliului de Securitate al ONU că „rareori” a văzut „atâtea pagube provocate în atât de puțin timp”, după ce s-a întors dintr-o vizită în Ucraina.

„Au fost forțați să lase totul în urmă: casele, școlile și, adesea, pe membrii familiei lor”, a spus Fontaine.

Oficialul a declarat că ONU a confirmat, până duminică, moartea a 142 de copii și rănirea altor 229, dar că „cifrele reale sunt cu siguranță mult mai mari, având în vedere amploarea atacurilor”.

De asemenea, Fontaine a atras atenția asupra celor 3,2 milioane de copii, despre care se estimează că se află încă în casele lor.

„Aproape jumătate ar putea fi în pericol de a nu avea suficientă hrană”, a spus el. „Atacurile asupra infrastructurii sistemului de apă și întreruperile de energie electrică au lăsat aproximativ 1,4 milioane de persoane fără acces la apă în Ucraina. Alte 4,6 milioane de persoane au doar acces limitat”, a precizat Fontaine.

„Situația este și mai gravă în orașe precum Mariupol și Herson, unde copiii și familiile lor au rămas săptămâni întregi fără apă curentă și servicii de canalizare, fără o aprovizionare regulată cu alimente și fără asistență medicală. Ei se adăpostesc în casele lor și în subteran, așteptând ca bombele și violențele să înceteze”, a adăugat oficialul ONU.

Acesta a avertizat că minorii neînsoțiți din Ucraina se confruntă cu un „risc mult mai mare de violență, abuz, exploatare și trafic” și a subliniat impactul închiderii școlilor asupra a 1,5 milioane de studenți din învățământul superior și a 5,7 milioane de copii de vârstă școlară.

Șeful administrației militare regionale din Liov, oraș situat în vestul Ucrainei, a anunțat că sistemele antiaeriene ucrainene au doborât rachetele de croazieră rusești care au fost lansate sâmbătă dimineața spre regiunea Liov, relatează CNN.

„În dimineața zilei de 16 aprilie, au fost trase rachete asupra regiunii Liov dintr-un avion Su-35 al ocupanților ruși”, a declarat guvernatorul militar regional Maksym Kozytsky, care a precizat că sistemele ucrainene au distrus patru rachete de croazieră rusești.

Kozytsky a mai afirmat că avionul rusesc care a lansat rachetele a decolat de pe aerodromul Baranovichi, din Belarus, țară care se învecinează atât cu Rusia, cât și cu Ucraina.

Belarus a fost folosit ca o trambulină pentru multe dintre operațiunile aeriene ale Rusiei în Ucraina, potrivit informațiilor colectate de avioanele de supraveghere ale NATO.

Armata ucraineană a anunțat anterior că a doborât mai multe rachete trase spre teritoriul său din Belarus.

După ce Rusia nu a reușit să câștige terenul pe care îl dorea în jurul Kievului, forțele sale s-au retras în Belarus pentru a se regrupa și a se reamplasa. Belarusul este recunoscut ca un aliat cheie al Rusiei pe scena internațională.

În timp ce NATO se teme că Kremlinul ar putea face apel la președintele belarus Alexandr Lukașenko să își trimită armata pentru a întări forțele Moscovei pe câmpul de luptă, președintele american Joe Biden a impus, pe 8 aprilie, sancțiuni duble împotriva ambelor țări.

Livrarea de armament greu, precum tancuri, pentru Ucraina nu ar constitui intrarea în război împotriva Rusiei, consideră ministrul german al Justiţiei, Marco Buschmann, potrivit Agerpres, care preia DPA.

Membru al liberal-democraţilor, Buschmann a declarat pentru publicaţia Die Welt că dreptul internaţional nu consideră livrarea de arme drept intrare în război.

„Aşadar, dacă Ucraina îşi exercită dreptul legitim de autoapărare, sprijinirea sa prin furnizarea de arme nu poate conduce la concluzia că astfel se participă la război”, a explicat demnitarul german. El a adăugat că aceasta este şi opinia guvernului german, nu doar a sa.

Marco Buschmann a spus că Germania este printre primele ţări care investighează în mod sistematic posibile crime de război comise în Ucraina, în anchetă fiind implicate poliţia federală şi procurorul general.

Cancelarul german, social-democratul Olaf Scholz, a refuzat până acum să se angajeze că ţara sa va trimite Ucrainei armament greu, format din tancuri, elicoptere şi avioane, deşi în interiorul coaliţiei guvernamentale de la Berlin s-au înmulţit vocile care solicită un sprijin militar mai solid pentru Kiev.

Prim-ministrul ucrainean Denys Shmyhal și înalți oficiali ucraineni din domeniul finanțelor vor vizita Washingtonul săptămâna viitoare, în timpul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și ale Băncii Mondiale, au declarat vineri, pentru Reuters, surse familiare cu aceste planuri.

Premierul Shmyhal, ministrul de finanțe Serhiy Marchenko și guvernatorul băncii centrale, Kyrylo Shevchenko, urmează să se întâlnească la nivel bilateral cu oficiali din domeniul finanțelor din Grupul celor Șapte și din alte țări și să participe joi la o masă rotundă privind Ucraina care va fi găzduită de Banca Mondială, au precizat sursele.

Evenimentul de joi va fi prima șansă pentru acești reprezentanți-cheie ai Ucrainei de a se întâlni personal cu o serie de oficiali financiari din economiile avansate, de când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie.

Se așteaptă ca repercusiunile războiului purtat de Rusia în Ucraina să domine reuniunile de săptămâna viitoare ale înalților oficiali economici din țările membre ale Băncii Mondiale și FMI, precum și ale G7 și G20, Fondul Monetar Internațional fiind pregătit să își revizuiască în scădere previziunile privind creșterea globală ca urmare a conflictului militar.

Fabrica Vizar, aflată în apropierea aeroportului internațional din Kiev, a fost grav avariată în urma unor atacuri din timpul nopții, relatează The Guardian, care preia AFP.

Compania de stat care produce arme în Ucraina spune că uzina a produs rachete de croazieră Neptun, dintre care cel puțin una a fost folosită, potrivit Ucrainei, pentru a scufunda crucișătorul Moskva, nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră.

Rusia a anunțat că a folosit rachete cu rază lungă de acțiune pe mare pentru a lovi uzina.

„Au fost cinci lovituri. Unul dintre angajații mei se afla în birou și a fost aruncat din picioare de suflul exploziei. Ne fac să plătim pentru că am distrus Moskva”, a declarat, pentru AFP, Andrei Sizov, proprietarul în vârstă de 47 de ani al unui atelier de prelucrare a lemnului din apropierea fabricii Vizar.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, generalul Igor Konașenkov, a declarat, citat de agenția de stat TASS, că 16 ținte inamice au fost distruse cu rachete de înaltă precizie, inclusiv echipamente, depozite și baze de depozitare a armelor, scrie The Guardian.

Igor Konașenkov a adăugat că un atelier de reparații de echipamente militare din Mikolaiv, oraș situat în sudul Ucrainei, a fost de asemenea lovit.

Trupele ruse încearcă în continuare să obțină controlul complet asupra orașului portuar ucrainean Mariupol, afirmă Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit BBC.

Cucerirea Mariupolului de către Rusia, dacă acest lucru se va întâmpla, va fi extrem de importantă din punct de vedere psihologic pentru ambele părți implicate în acest război.

O victorie rusă la Mariupol ar permite Kremlinului să arate populației – prin intermediul presei controlate de stat – că Rusia își atinge obiectivele și face progrese în campania militară.

Statul Major ucrainean a mai precizat că:

• Rusia își continuă blocada parțială asupra orașului Harkov, unde armata ucraineană respinge de săptămâni întregi Rusia;
• Zece atacuri au fost respinse în regiunile Donețk și Luhansk, iar unele vehicule de transport militar au fost distruse.

BBC notează că nu a putut verifica independent informațiile oferite de conducerea armatei ucrainene.

Mai mulţi cumpărători de gaze ruseşti au convenit să treacă la plăţile în ruble, a declarat vineri viceprim-ministrul rus Alexander Novak, citat de Reuters.

”Ne aşteptăm la decizia (de a trece la ruble) de la alţi importatori”, a adăugat el, în comentariile publicate în revista internă a ministerului. Oficialul rus nu a dezvăluit identităţile clienţilor care au trecut deja la plăţile în ruble.

Preşedintele Vladimir Putin a declarat, luna trecută, că acei clienți din ţările ”neprietenoase” care cumpără gaz rusesc ar trebui să plătească în ruble, o mişcare respinsă de autorităţile Uniunii Europene, în cadrul regimului de sancţiuni al blocului comunitar împotriva Moscovei.

Liderul de la Kremlin a avertizat Europa că riscă ca aprovizionarea cu gaze să fie tăiată dacă nu plăteşte în moneda rusă, deoarece încearcă să riposteze asupra sancţiunilor, impuse din cauza a ceea ce Moscova numeşte ”operaţiune militară specială” în Ucraina.

În martie, președintele Putin a propus cumpărătorilor de energie să deschidă conturi la Gazprombank, unde plăţile în euro sau dolari să fie convertite în ruble.

Armenia a efectuat mai multe plăţi pentru livrările de gaze naturale ruseşti în ruble, a declarat vineri ministrul Economiei din această țară, Vagan Kerobyan, într-un interviu acordat publicaţiei ruse RBC.

Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat luni că Budapesta intenționează să plătească gazele ruseşti în euro prin Gazprombank.

Casă a 400.000 de persoane înainte de invazia Rusiei, Mariupolul a fost redus la ruine. Mii de civili au murit și zeci de mii au rămas blocați în acest oraș-port strategic, asediat continuu încă de la începutul războiului, scrie The Guardian.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzyanyk, a declarat într-un briefing de presă că rușii nu l-au capturat complet, dar a adăugat: „Situația din Mariupol este dificilă și dură. Lupte se duc chiar acum. Armata rusă solicită în mod constant unități suplimentare pentru a lua cu asalt orașul”.

Dacă Moscova va cuceri Mariupolul, acesta va fi primul oraș mare ucrainean care va cădea.

Ministerul rus al Apărării a declarat că a preluat controlul asupra oțelăriei Illici din oraș, dar această informație nu a putut fi confirmată. Se crede că apărătorii ucraineni rezistă în principal în Azovstal, o altă oțelărie uriașă.

Ambele combinate sunt deținute de compania Metinvest – imperiul celui mai bogat om de afaceri ucrainean și coloana vertebrală a estului industrial al Ucrainei -, care a precizat vineri, pentru Reuters, că nu va permite niciodată ca întreprinderile sale să funcționeze sub ocupație rusă.

Membri ai trupelor britanice speciale SAS au antrenat soldaţi ucraineni lângă Kiev în ultimele săptămâni. Potrivit publicației The Times, citată de news.ro, aceştia i-au învăţat pe ucraineni să folosească armele antitanc trimise lor de Regatul Unit.

Ziarul se bazează pe declaraţiile ofiţerilor ucraineni.

Agenţia Belga notează că Marea Britanie, ca şi alte ţări occidentale, şi-a retras instructorii militari din Ucraina în februarie, înainte de invazia rusă. Guvernul premierului Boris Johnson a vrut să împiedice soldaţii britanici să se întâlnească faţă în faţă cu armata rusă, ceea ce ar fi atras NATO în război.

Faptul că britanicii s-au întors este un element nou, dar nu există confirmare în acest sens din partea Ministerului britanic al Apărării. Statele Unite au anunţat săptămâna trecută că vor relua antrenamentele soldaţilor ucraineni. Totuşi, aceste antrenamente nu ar urma să aibă loc în Ucraina.

Poliţia de Frontieră transmite că vineri au intrat în România 117.214 de persoane, dintre care 7.691 de cetăţeni ucraineni, numărul acestora fiind în scădere cu 23,7% faţă de ziua precedentă.

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în țara noastră 4.258 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 33,4%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.358 (scădere cu 16,5%), potrivit unui comunicat de presă al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), citat de Agerpres.

De la declanşarea acestei crize până vineri, au intrat în România 721.951 de cetăţeni ucraineni.

Un incendiu a izbucnit la Hidropark, în capitala Kiev, în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, potrivit unor imagini publicate de portalul Nexta TV.

Fire in #Kyiv‘s Hidropark this night. pic.twitter.com/verl4pRywo

— NEXTA (@nexta_tv) April 16, 2022

Potrivit primarului Kievului, Vitali Klitschko, în dimineața zilei de sâmbătă au fost raportate explozii în districtul Darnytsky. Deocamdată nu există informații privind eventuale victime. Klitschko i-a îndemnat, din nou, pe locuitorii Kievului care au părăsit orașul să mai aștepte înainte de a se întoarce în capitala ucraineană, din cauza amenințării reprezentate de bombardamente.

Vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk a anunțat că, pentru ziua de sâmbătă, au fost convenite nouă coridoare umanitare pentru evacuarea civililor, informează Reuters.

Planurile de evacuare includ evacuarea cu mașini private a civililor din orașul-port asediat Mariupol, a adăugat aceasta.

Iryna Vereșciuk a precizat, într-un comunicat, că cinci dintre cele nouă coridoare de evacuare se află în regiunea ucraineană Luhansk, din estul țării, despre care oficialii locali spun că se află sub un bombardament intens.

Exploziile auzite sâmbătă dimineață în vestul orașului Liov sunt departe de liniile de front din estul Ucrainei. Totuși, sirenele de raid aerian nu sunt o noutate. Forțele ruse au atacat orașul la sfârșitul lunii martie, lovind obiective industriale și rănind cel puțin cinci persoane, scrie BBC.

Cea mai recentă alarmă de atac aerian a sunat la ora locală 05:46 și a fost oprită la ora 07:02. Canalul oficial de Telegram al lui Maksym Kozytsky, guvernatorul regiunii, nu a oferit nicio informație despre ceea ce s-a întâmplat, limitându-se la a afirma că „apărarea noastră aeriană funcționează” și promițând mai multe detalii mai târziu.

Niciunul dintre membrii echipei BBC nu a auzit vreo explozie de la hotelul din centrul orașului, în care se aflau. O persoană de contact din Liov a transmis echipei postului britanic că a văzut două avioane cu reacție zburând la primele ore ale dimineții.

Cu toate acestea, canalele de Telegram ale oficialilor ucraineni sunt mai degrabă liniștite, ceea ce sugerează că nu a fost un atac la fel de important ca ultimul, cel din martie.

Forțele armate ucrainene au publicat cea mai recentă actualizare cu privire la operațiunile și evoluțiile din ultima zi, precum și informații privind activitatea Rusiei, anunță The Guardian.

„Principalele eforturi ale inamicului se concentrează pe regruparea și întărirea trupelor, pe continuarea blocadei parțiale a orașului Harkov și pe bombardarea acestuia cu artilerie”, scrie în raportul forțelor armate ucrainene.

Raportul, publicat pe canalele oficiale de Telegram ale Armatei și Serviciului de Informații, precizează că forțele ucrainene au respins 10 atacuri ale rușilor în teritoriile Donețk și Luhansk în ultimele 24 de ore, distrugând trei tancuri, un transportor blindat de trupe, două mașini și trei sisteme de artilerie. Documentul menționează că a fost capturat și un transportor blindat de trupe al armatei ruse.

Raportul avertizează asupra riscului intensificării atacurilor cu rachete asupra infrastructurii de apărare și logistice ucrainene din partea navelor de război rusești din Marea Neagră, înarmate cu rachete.

“În apele Mării Azov, forțele navale ale inamicului continuă să întreprindă operațiuni de blocare a portului Mariupol”, mai scrie în raport.

Forțele Armate ucrainene nu raportează „nicio schimbare semnificativă” în situația de la Severodonetsk, acolo unde șeful Administrației militare civile, Oleksandr Striuk, anunțase vineri tiruri intense și distrugerea a aproximativ 70% din oraș. Doar aproximativ 20.000 de locuitori din totalul de 135.000 au rămas în oraș, a precizat acesta.

Potrivit raportului Forțelor Armate, activitatea rusă s-a concentrat cel mai mult în direcția Slobojanski și Donețk. Luptele continuă și în Slobozhansky, fiind implicate trupe terestre ruse, trupe aeropurtate și trupe de coastă ale flotelor din Nord și din Marea Baltică.

Forțele ruse încercau să preia controlul asupra așezărilor din Popasna, Luhansk – unde, potrivit raportului, forțele ucrainene au fost supuse unui tir constant -, și din Rubizhne, precum și să preia controlul total asupra Mariupolului. Bombardamentele au continuat „în majoritatea direcțiilor”.

Până la 22 de batalioane se aflau în orașul Izium, mai scrie în raport, care menționează desfășurarea unor unități suplimentare. Izium, un oraș de pe râul Donețk și poartă de intrare în Donbas, a fost teatrul unor lupte grele în timpul invaziei, iar reportul semnalează posibilitatea intensificării luptelor în Izium și în Barvinkove, pe măsură ce trupele ruse se îndreaptă spre Slovyansk. De asemenea, armata ucraineană avertizează cu privire la intensificarea ostilităților în Avdiivka, oraș situat la aproximativ 130 km nord de Mariupol.

În același timp, forțele ucrainene spun că este de așteptat ca rușii să reia asaltul în regiunea Herson.

Ucraina aproape a încheiat completarea răspunsurilor la chestionarul privind aderarea la Uniunea Europeană, document transmis de preşedinta Comisiei Europene în timpul unei vizite recente la Kiev, a anunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în mesajul video difuzat vineri noapte, scrie Agerpres, care preia DPA.

”Lucrul este aproape încheiat şi în curând vom preda răspunsurile noastre reprezentanţilor Uniunii Europene”, a explicat Zelenski.

Chestionarul serveşte drept bază pentru discuţiile în vederea aderării ţării la blocul comunitar.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a înmânat chestionarul pe 8 aprilie preşedintelui Zelenski, în timpul unei vizite la Kiev.

Ucraina a solicitat aderarea la Uniunea Europeană la scurt timp după începerea invaziei ruse, produsă pe 24 februarie. În prezent, Comisia Europeană examinează această cerere.

Aderarea la UE este un proces lung şi complicat. Chiar dacă Executivul UE va oferi o evaluare pozitivă, ar putea dura mult timp până la începerea negocierilor de aderare. Ursula Von der Leyen a promis, totuşi, un proces rapid.

70% din Severodonetsk a fost distrus, a anunțat șeful Administrației civile militare a orașului situat în regiunea Luhansk, Oleksandr Striuk, scrie The Kyiv Independent, preluând nv.ua.

Oleksandr Striuk a declarat vineri, într-o alocuțiune televizată, că Severodonețk se află sub tirul permanent al trupelor ruse și că în oraș au rămas doar aproximativ 20.000 de locuitori din totalul celor 135.000.

„În prezent, orașul este distrus în proporție de aproape 70%. Cartierele vor trebui să fie complet reconstruite, deoarece sunt nelocuibile”, a afirmat Striuk.

Și vineri au continuat atacurile forțelor ruse asupra orașului, iar în urma acestora sistemul de alimentare cu apă a fost avariat și au fost distruse două depozite de alimente.

Trupele ruse au răpit, de la începutul războiului, peste 30 de oficiali guvernamentali din regiunea Zaporojie, scrie The Kyiv Independent, citând Ukrinform.

Guvernatorul regiunii Zaporojie, Oleksandr Starukh, a anunțat sâmbătă că peste 20 dintre oficialii răpiți au fost deja eliberați.

Mai multe victime au fost raportate în Poltava, Severodonetsk și Lysychansk, în urma bombardamentelor rusești, anunță publicația The Kyiv Independent.

Guvernatorul regiunii Luhansk, Serhiy Haidai, a scris sîmbătă, pe canalul său de Telegram, că o persoană a fost ucisă, trei au fost rănite și o conductă de gaz a explodat din cauza bombardamentelor rusești din timpul nopții în Severodonetsk și Lysychansk.

Agenția de știri UNIAN, citându-l pe guvernatorul regiunii Poltava, Dmytro Lunin, anunță că o persoană a fost ucisă din cauza bombardamentelor din regiune.

Kievul a fost și el atacat sâmbătă dimineață, a anunțat primarul orașului, Vitali Klitschko, pe canalul său oficial Telegram, potrivit The Guardian.

„Exploziile au avut loc în districtul Darnytskyi, la periferia orașului. Salvatorii și medicii lucrează în prezent la fața locului. Datele despre victime sunt în curs de clarificare.

Încă o dată, fac apel la toată lumea: vă rog să nu ignorați sirenele de raid aerian! Iar pe acei kieveni care au plecat și au deja de gând să se întoarcă în capitală, vă rog să nu faceți asta și să rămâneți în locuri mai sigure”, a scris Vitali Klitschko.

Sirenele de raid aerian se aud din nou și în alte orașe și regiuni, inclusiv în Harkov, Zaporojie, Donețk, Kryvyi Rih și Dnipropetrovsk, mai scrie The Guardian.

Guvernul german a anunţat vineri că doreşte să deblocheze peste un miliard de euro ca ajutor militar pentru Ucraina, dar fără a preciza la ce vor fi folosiţi banii, în timp ce Kievul se plânge ca nu primeşte armament greu din partea Berlinului, scrie AFP, preluată de Agerpres.

Aceste fonduri sunt prevăzute într-un buget suplimentar pentru acest an.

În total, toate ţările la un loc, Berlinul a decis să-şi majoreze ajutorul internaţional în sectorul apărării „la două miliarde de euro” în cadrul acestui buget colectiv, „cea mai mare parte fiind planificată sub formă de ajutor militar în favoarea Ucrainei”, a indicat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a guvernului.

Această sumă de două miliarde de euro „va merge în principal către Ucraina”, a confirmat pe Twitter ministrul de finanţe, Christian Lindner, ceea ce ar garanta Kievului mai mult de un miliard de euro.

Fondurile urmează să fie folosite de Ucraina pentru a finanţa în principal achiziţiile de echipamente militare.

Mai multe detalii: Germania anunţă un ajutor militar pentru Ucraina de peste un miliard de euro

Explozii au fost auzite la primele ore ale zilei de sâmbătă în capitala Ucrainei, Kiev, și în orașul Liov din vestul țării, relatează presa locală, citată de Reuters.

Sirenele de raiduri aeriene s-au auzit în cea mai mare parte a Ucrainei sâmbătă dimineață.

Nu a existat nicio confirmare oficială a exploziilor.

Reuters notează că nu a putut verifica imediat informaţiile furnizate de presa ucraineană.

Iată cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina, rezumate de BBC și CNN:

• Șeful poliției din regiunea Kiev spune că autoritățile au găsit jurul capitalei cadavrele a 900 de civili, la mai bine de o săptămână după ce trupele ruse s-au retras din zonă. Cel mai mare număr de cadavre, aproximativ 350, ar fi fost găsite în orașul Bucha.
• Rusia afirmă că a lovit o uzină ucraineană din apropierea Kievului care produce rachete antiaeriene și anti-navă, la câteva ore după ce a recunoscut că nava de război Moskva – crucișătorul amiral al flotei ruse în Marea Neagră – s-a scufundat în urma unei explozii care a avut loc joi.
• Mai mulți oficiali americani, vorbind sub anonimat, spun că SUA cred că Moskva a fost lovită de două rachete ucrainene Neptun și că au existat victime rusești când nava s-a scufundat.
• Căpitanul crucișătorului Moskva ar fi fost ucis în timpul atacului care a dus la scufundarea navei. Anton Gerashchenko, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, susține că Anton Kuprin, comandantul crucișătorului, a murit în explozia și incendiul de la bordul navei.
• Oficialii ucraineni susțin că mai mulți civili au fost uciși și răniți joi, în timp ce încercau să fugă din estul țării, după ce forțele ruse au deschis focul asupra autobuzelor de evacuare.
• În orașul distrus Mariupol, ocupat în mare parte de forțele ruse, oficialii ucraineni i-au acuzat pe ocupanți că dezgroapă cadavre pentru a ascunde dovezile unor crime.
• Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un apel la omologul său american, Joe Biden, să desemneze Rusia drept ”stat care sponsorizează terorismul”, ceea ce ar însemna o măsură fără precedent, susține o sursă apropiată discuțiilor.
• ONU spune că peste cinci milioane de ucraineni au fost obligați să-și părăsească locuințele, de la începutul războiului.

În cel mai recent discurs adresat națiunii, președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că este dificil de prezis cât va dura războiul, scrie BBC.

„Bineînțeles, aud diferite predicții. Am mult mai multe informații decât unele instituții media despre intențiile și capacitățile armatei ruse. Despre potențialul economiei rusești. Despre starea emoțională a societății din Rusia”, a afirmat liderul de la Kiev, în discursul transmis în noaptea de vineri spre sâmbătă.

Acesta a precizat că doi factori vor determina durata conflictului.

„Succesul militarilor noștri pe câmpul de luptă este cu adevărat semnificativ”, a afirmat Zelenski. „Semnificativ din punct de vedere istoric. Dar nu suficient pentru a ne curăța încă pământul de ocupanți. Îi vom bate și mai mult”, a adăugat președintele ucrainean.

„Sancțiunile împotriva Rusiei sunt foarte importante. Dureroase din punct de vedere economic. Dar încă nu suficiente pentru ca mașinăria militară rusă să fie lăsată fără mijloace de subzistență. Le promovăm pe cele mai puternice și mai distructive”, a continuat Zelenski.

„Dacă cineva spune: un an sau mai mulți ani, eu răspund: puteți scurta războiul. Cu cât mai mult și mai repede vom obține toate armele pe care le-am cerut, cu atât mai puternică va fi poziția noastră și cu atât mai repede va veni pacea”, a adăugat liderul de la Kiev.

Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri, într-un interviu acordat CNN, că „toate țările lumii” ar trebui să fie pregătite pentru posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să folosească arme nucleare tactice în războiul său împotriva Ucrainei.

Zelenski a avertizat că Putin ar putea recurge fie la arme nucleare, fie la arme chimice pentru că nu prețuiește viețile oamenilor din Ucraina.

„Nu numai eu – toată lumea, toate țările trebuie să fie îngrijorate, pentru că poate să nu fie vorba de informații reale, dar poate fi adevărat”, a spus Zelenski, adresându-i-se, din biroul său de la Kiev, în limba engleză jurnalistului Jake Tapper pentru a-și sublinia punctul de vedere.

„Arme chimice – ar trebui să o facă, ar putea să o facă, pentru ei viața oamenilor înseamnă nimic. De aceea”, a spus Zelenski. „Ar trebui să ne gândim să nu ne fie frică, să nu ne fie frică, ci să fim pregătiți. Dar asta nu este o chestiune care privește Ucraina, nu doar Ucraina, ci întreaga lume, cred eu”, a mai afirmat liderul de la Kiev.

În cadrul amplului interviu acordat postului american, Zelenski a vorbit despre scufundarea navei rusești Moskva, despre pierderile suferite de armata sa și despre impactul emoțional pe care războiul îl are asupra lui și a poporului său.

Liderul de la Kiev a anunţat, la CNN, că între 2.500 şi 3.000 de soldaţi ucraineni au murit în războiul cu Rusia şi alţi 10.000 au fost răniţi.

Mai multe detalii: Zelenski avertizează că lumea ar trebui să fie pregătită pentru posibilitatea ca Putin să folosească arme nucleare

Procuratura din Harkov a transmis vineri seară că 10 persoane au fost ucise, între care și un bebeluș de 7 luni, în urma bombardamentelor rusești, iar alte 35 au fost rănite.

Atacul a început la ora locală 16.30, când mai multe rachete au fost lansate asupra orașului. Obuzele au lovit clădiri rezidențiale, unele dintre acestea fiind distruse complet.

Autoritățile ucrainene au raportat vineri atacuri rusești în regiunile Donețk, Luhansk și Harkov, pe fondul avertismentelor privind o ofensivă rusă majoră care va începe în zilele următoare în partea de est a Ucrainei, relatează CNN.

Situația din regiune „devine tot mai tensionată”, a declarat Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare regionale Donețk, într-o declarație la televiziune. „Bombardamente, loviturile aeriene s-au intensificat. De ieri (nr. joi), în nordul regiunii Doneţk, la graniţa cu regiunea Harkov, au existat încercări de pătrundere a forțelor ruse”. Dar atacurile au fost respinse, a adăugat el.

CNN nu a putut verifica independent situația de pe câmpul de luptă din această regiune.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut omologului său american Joe Biden să declarare Federația Rusă „stat sponsor al terorismului”, într-una din discuțiile telefonice recente pe care le-au avut cei doi șefi de stat, potrivit unei surse familiarizate cu discuția, citată de CNN.

Zelenski nu a făcut solicitarea cu același nivel de urgență cu care le-a solicitat liderilor occidentali să ofere arme suplimentare și asistență financiară, dar a făcut-o ca parte a unui efort de a extinde condamnarea internațională a Rusiei.

Biden nu a oferit un răspuns ferm la solicarea lui Zelenki. Oficialii americani au refuzat anterior să informe posibilitatea de a adăuga Rusia pe lista „statelor care sponsorizează terorismul”, care include în prezent Coreea de Nord, Siria, Cuba și Iran.

„Nu am nicio evaluare în acest moment. Evident, continuăm să analizăm acțiunile de pe teren și acțiunile liderilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jen Psaki, în urmă cu o lună.

Adăugarea Rusiei pe această listă ar fi o decizie majoră care ar escalada sancțiunile economice și ar avea efecte secundare asupra țărilor care încă fac afaceri cu Moscova.

Autoritățile locale din Mariupol au anunțat că orașul-port asediat de peste o lună este în continuare sub controlul aramtei ucrainene.

„Armata ucraineană menține controlul orașului. Inamicul nu poate lua Mariupol. Inamicul poate pune stăpânire pe pământul pe care se afla Mariupol, dar nu mai există Mariupol. Orașul Mariupol a fost distrus de către Federația Rusă ”, a declarat guvernatorul orașului pentru CNN.

„The Ukrainian army maintains control of the city. The enemy cannot take #Mariupol. The enemy can seize the land on which Mariupol was, but there is no more Mariupol. The city of Mariupol has been razed to the ground by the #Russian Federation,” the governor of the city told CNN. pic.twitter.com/LEZFSli7sj

— NEXTA (@nexta_tv) April 15, 2022

Biroul procurorului general al Ucrainei a precizat vineri că mai multe persoane au fost ucise și rănite joi în timp ce încercau să fugă din estul țării, citat de BBC.

„Pe 14 aprilie, militari ruși au tras în autobuzele de evacuare care transportau civili în satul Borova din districtul Izium”, transmite procurorul general într-un comunicat de presă.

„Datele preliminare arată că șapte persoane au murit. Alte 27 de persoane au fost rănite”, precizează oficialii ucraineni.

BBC nu a putut verifica independent informațiile.

Cinci civili au fost uciși și 15 răniți vineri de munițiile cu dispersie împrăștiate în orașul Mikolaiv, din sudul Ucrainei, a afirmat guvernatorul Vitali Kim, pe Telegram.

Unul dintre cei uciși a ridicat un obuz neexplodat, a spus el. „Repet încă o dată […] Nu atingeți obiecte ciudate. Poate fi fatal”, a avertizat el.

CNN nu poate verifica în mod independent afirmațiile guvernatorului, cu toate acestea, Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a declarat anterior că a primit acuzații credibile că forțele armate ruse au folosit muniții cu dispersie în zonele populate din Ucraina.

Organizația neguvernamentală Human Rights Watch a confirmat, de asemenea, utilizarea de către Rusia a munițiilor cu dispersie pe tot parcursul conflictului.

„Munițiile cu dispersie reprezintă o amenințare imediată pentru civili în timpul conflictului, împrăștiind aleatoriu submuniții sau bombe pe o zonă largă”, potrivit HRW.

Bombele cu dispersie, care nu numai că produc o explozie inițială la impact, dar conțin și mai multe bombe mai mici care se răspândesc pe o zonă largă – sunt în mare măsură condamnate de comunitatea internațională, din cauza riscului de a provoca victime civile atunci când sunt folosite în zone populate.

În 2008, peste 100 de țări din cadrul ONU au semnat pentru interzicerea bombelor cu dispersie. Ucraina și Rusia nu au semnat acordul.

Urmărește-ne pe Google News