Război în Ucraina, ziua 524 | Lupte crâncene pe frontul din est. Armata rusă încearcă să oprească înaintarea ucrainenilor spre Bahmut

Forțele ucrainene au efectuat mai multe atacuri precise asupra unităților ruse de pe insula Insula Giarîlgaci de la Marea Neagră, a anunțat marți Centrul Național de Rezistență al Ucrainei, potrivit Ukrainska Pravda.

„Datorită informațiilor furnizate de mișcarea clandestină din teritoriul ocupat temporar, zeci de invadatori și echipamente inamice au fost distruse”, a transmis Centrul Național de Rezistență al Ucrainei, într-o postare pe Facebook, alături de imaginile care surprind distrugerea bazei ruse.

Mai multe informații: Momentul în care forțele ucrainene distrug baza rușilor de pe Insula Giarîlgaci, într-un atac de precizie efectuat cu rachete HIMARS. VIDEO

Presa locală din Polonia a vorbit cu unele dintre persoanele aflate în satul Bialowieza de la granița dintre Polonia și Belarus, unde elicopterele belaruse ar fi intrat în spațiul aerian polonez în cursul zilei de luni, relatează Sky News.

Martorii au declarat pentru ziarul Wyborcza că două elicoptere au intrat în Polonia în apropierea satului Grudki, situat la aproximativ 800 de metri de Bialowieza.

Aparatele au zburat apoi aproximativ trei kilometri în interiorul țării, trecând pe deasupra caselor oamenilor la o înălțime de aproximativ 200-300 de metri.

Martorii au declarat că, uneori, elicopterele au zburat la „câteva zeci de metri” deasupra solului.

Mărturiile lor ar confirma comunicatul anterior al Ministerului polonez al Apărării, potrivit căruia elicopterele au zburat prea jos pentru a fi detectate de sistemele radar.

Unii locuitori și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că elicopterele au fost lăsate să intre în spațiul aerian polonez, întrebându-se de ce nu au intrat în funcțiune sistemele de apărare antiaeriană.

Minskul a negat acuzațiile privind cele două elicoptere și a catalogat afirmațiile legate de încălcarea spațiului aerian al Poloniei drept „exagerate”.

Cel de-al 14-lea convoi al grupului de mercenari ruși Wagner a sosit marți în Belarus, potrivit grupului de monitorizare Belarusian Hajun, citat de The Kyiv Independent.

Convoiul a fost văzut deplasându-se de-a lungul autostrăzii M5 din orașul Osipovichi, îndreptându-se spre o tabără situată în satul Tsel.

Acest convoi a avut aproximativ 15 vehicule, în principal camioane care transportă containere mari asemănătoare cu cele maritime. Toate numerele de înmatriculare ale vehiculelor au fost fie eliminate, fie acoperite.

Tot marți, Belarusian Hajun a anunțat că grupul de mercenari Wagner a îneput să folosească depozitele militare dintr-o tabără militară din Belarus.

Potrivit grupului de monitorizare, se crede că depozitele din Paplavy, un sat situat la aproximativ 30 de minute de mers cu mașina de tabăra Wagner de la Tsel, ar fi fost folosite de mercenarii Wagner în jurul datei de 18 iulie.

Pe 14 iulie, presa de stat din Belarus a scris că luptătorii Wagner au început să antreneze forțele belaruse de apărare teritorială. Este posibil ca mercenarii lui Evgheni Prigojin să suplinească armata rusă ca principal partener de antrenament al armatei belaruse, a precizat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), în evaluarea sa de marți.

Autoritățile ucrainene au anunțat că, pe 22 iulie, aproximativ 5.000 de mercenari Wagner se aflau în Belarus, dar că frontiera dintre Ucraina și Belarus este sigură și este monitorizată cu privire la apariția unor riscuri suplimentare.

Mai multe înregistrări video care au apărut marți pe Telegram par să arate o explozie pe dealurile din jurul Sevastopolului, un important oraș naval din Crimeea ocupată de Rusia. Deflagrația a fost raportată în jurul orei locale 18.00, scrie The Kyiv Independent.

Mihail Razvozhaev, guvernatorul instalat de Moscova la conducerea Sevastopolului, a afirmat că o dronă a fost doborâtă și a incendiat vegetația, într-o zonă muntoasă din jurul orașului.

Cu toate acestea, canalul de Telegram „Crimean Wind” a apreciat că locul exploziei ar putea fi centrul logistic al Flotei ruse din Marea Neagră, care este găzduit de Sevastopol.

Explozii au fost raportate și anterior, pe 16 iulie, în Sevastopol, care este cel mai mare oraș din Crimeea. În ultima lună, o serie de atacuri au lovit obiectivele militare din peninsulă, aproape în fiecare săptămână.

Armata ucraineană a confirmat pe 22 iulie că a atacat un depozit de petrol și mai multe depozite militare rusești din Crimeea. Pe rețelele de socializare au apărut o serie de videoclipuri în care se puteau vedea coloane de fum ridicându-se din mai multe locuri, inclusiv din apropierea căilor ferate.

Pe 28 iulie, un depozit de muniții din Crimeea a sărit în aer, incident despre care serviciile ucrainene de informații militare au spus că a fost rezultatul unui sabotaj. Depozitul era situat în Golful Kozacha, în apropiere de Sevastopol.

Peninsula Crimeea este folosită de Rusia ca centru logistic pentru aprovizionarea ocupației sale militare din Ucraina. Peninsula se află sub ocupație rusă încă din 2014, în urma unui referendum „de fațadă” organizat de Rusia pentru anexarea acestui teritoriu.

De la începutul invaziei ruse, președintele Volodimir Zelenski a promis în repetate rânduri să elibereze întregul teritoriu al Ucrainei, inclusiv Crimeea.

Ucraina şi Polonia au convocat marţi reciproc ambasadorii, după escaladarea unei dispute în urma unei declaraţii a unui consilier de politică externă al preşedintelui Poloniei, care a spus că Kievul ar trebui să arate mai multă apreciere pentru sprijinul Varşoviei în războiul său cu Rusia, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Consilierul, Marcin Przydacz, a mai spus că guvernul polonez trebuie să apere interesele fermierilor ţării – o referire la interdicţia privind importurile de mărfuri ucrainene care va expira luna viitoare.

Kievul şi Varşovia au fost aliaţi fermi pe tot parcursul conflictului care a izbucnit odată cu invazia rusă din Ucraina în februarie 2022. Dar aceste schimburi reflectă chestiuni litigioase.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Oleh Nikolenko, a declarat că ambasadorului polonez i s-a spus în cadrul întâlnirii că declaraţiile despre presupusa nerecunoştinţă a Ucrainei pentru ajutorul Poloniei sunt „neadevărate şi inacceptabile”.

„Suntem convinşi că prietenia ucraineano-poloneză este mult mai profundă decât scopul politic. Politica nu ar trebui să pună sub semnul întrebării înţelegerea reciprocă şi puterea relaţiilor dintre popoarele noastre”, se arată într-un comunicat al Kievului.

Polonia l-a chemat, de asemenea, pe ambasadorul ucrainean la Varşovia, ca răspuns la „comentariile reprezentanţilor autorităţilor ucrainene”, a scris Ministerul polonez al Afacerilor Externe pe Twitter.

Postarea nu a specificat la ce comentarii s-a referit. Mass-media poloneză l-a citat luni pe Przydacz vorbind despre posibila prelungire a interdicţiei de import a Poloniei asupra produselor agricole ucrainene.

„Ceea ce este cel mai important astăzi este să apărăm interesele fermierului polonez”, a declarat Przydacz. „Cred că ar merita ca (Kievul) să înceapă să aprecieze rolul pe care Polonia l-a jucat pentru Ucraina în ultimele luni şi în ultimii ani”, a mai spus el.

Ministerul polonez al Apărării a anunțat marți, 1 august, că va crește numărul de trupe la granița cu Belarus, acuzând faptul căc două elicoptere din țara vecină au încălcat spațiul aerian al Poloniei în timpul zilei, relatează The Guardian, Sky News, Al Jazeera și portalul polonez Onet.

Într-un comunicat de presă, ministerul polonez al Apărării a precizat că însărcinatul cu afaceri al Belarusului a fost chemat pentru a explica situația.

„Mariusz Błaszczak, ministrul Apărării Naționale, președinte al Comitetului pentru Securitate Națională și Afaceri de Apărare, a ordonat creșterea numărului de soldați la frontieră și alocarea de forțe și resurse suplimentare, inclusiv elicoptere de luptă”, a mai transmis ministerul polonez, în comunicat.

NATO a fost informată cu privire la acest incident, a precizat ministerul polonez.

Mai multe informații: Polonia anunță că va trimite mai multe trupe la graniță, acuzând Belarusul că i-a „încalcat spațiul aerian”. Cum răspunde Minskul

Ambasadoarea Marii Britanii în Ucraina, Dame Melinda Simmons, a declarat recent că transferul de copii ucraineni, din teritoriile ocupate în Rusia, echivalează cu o răpire, menită să rupă legăturile acestora cu Ucraina, relatează Sky News.

Un oficial de la Kremlin a dezvăluit într-un raport publicat zilele trecute că peste 700.000 de copii au fost transferați din Ucraina în Rusia de la începutul războiului, majoritatea dintre ei neputând să beneficieze de supravegherea părinților și fiind luați ca un gest de „bunăvoință”.

„Este destul de clar că, dacă furi copii din țară, o faci pentru a tăia de la rădăcini ideea că există o generație următoare viabilă care va apăra țara”, a precizat ambasadoarea britanică.

Mai multe informații: Rusia le spală creierul copiilor răpiți din Ucraina, afirmă ambasadoarea Marii Britanii la Kiev

Forțele ruse au bombardat marți un sat din regiunea Harkov, ucigând o bătrână și rănind un bărbat, a anunțat guvernatorul regional Oleg Sinegubov, potrivit The Kyiv Independent.

Femeia avea în jur de 70 de ani, iar bărbatul are în jur de 50 de ani, a declarat Sinegubov, la televiziune.

Atacul a vizat Pershotravneve, un sat din districtul Izium, în timpul zilei.

Sinegubov a mai spus că serviciile locale de utilități din orașul Harkov continuă să repare consecințele atacurilor precedente cu drone, efectuate în timpul nopții.

Forțele ruse au atacat Harkovul cu drone kamikaze Shahed în noaptea de luni spre marți, rănind o persoană și provocând un incendiu.

Regiunea Harkov este situată în nord-estul Ucrainei, la granița cu Rusia. Din cauza apropierii sale de Rusia, regiunea a fost supusă unor atacuri neîncetate cu rachete, drone și artilerie după începutul invaziei pe scară largă a Rusiei.

Un tribunal din sudul Rusiei l-a condamnat pe un fost oficial al administrației regionale la 12 ani de închisoare, după ce acesta a fost acuzat că a furnizat Ucrainei secrete de stat, relatează marți presa locală, potrivit The Moscow Times.

Tribunalul din regiunea Krasnodar l-a găsit pe fostul oficial rus, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, vinovat de trădare și a decis ca acesta să își ispășească pedeapsa într-o închisoare de maximă securitate.

El a fost acuzat că a transferat Ucrainei informații nespecificate care ar putea fi „folosite împotriva securității Federației Ruse” în calitate de „agent” al serviciului secret ucrainean SBU.

Mai multe informații: Un fost oficial rus a primit 12 ani de închisoare pentru că a trimis Ucrainei „secrete de stat”. „Archie”, acuzat că opera ca „agent SBU”

Mihailo Podoliak, un consilier de rang înalt al președintelui Volodimir Zelenski, a afirmat marți că Ucraina „are nevoie de decizii privind un sprijin militar deplin pentru a-i alunga pe ruși din teritoriile ocupate” și pentru a pune, astfel, capăt războiului, scrie The Guardian.

„Singura țară care are nevoie de negocieri și de o încetare a focului astăzi este Rusia – pentru a păstra teritoriile ocupate, pentru a declara o victorie tactică sub forma unui coridor terestru spre Crimea, pentru a începe consolidarea internă a regimului Putin, care se prăbușește, și pentru a se pregăti pentru o nouă rundă de război, așteptând momentul potrivit și provocând crize politice în Occident. Ucraina nu are nevoie de discuții cu agresorul – Ucraina are nevoie de decizii privind sprijinul militar deplin pentru a-i alunga pe ruși din teritoriile ocupate, administrând astfel o înfrângere zdrobitoare invaziei lui Putin și punând capăt războiului”, a scris Podoliak, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Rezidenții pro-ucraineni din peninsula Crimeea, anexată de Rusia încă din 2014, au încercat „sistematic” să atace bazele militare rusești cu cocktailuri Molotov, potrivit unui raport al serviciilor secrete ucrainene, citat de Al Jazeera.

Într-un comunicat publicat pe aplicația de mesagerie Telegram, serviciile ucrainene de informații susțin că aceste atacuri devin frecvente și că Rusia încearcă să suprime disidența din peninsula anexată.

Pe frontul de est se duc lupte crâncene, în timp ce forțele ruse încearcă să oprească înaintarea trupelor ucrainene spre orașul Bahmut, a anunțat marți ministrul ucrainean adjunct al Apărării, Hanna Maliar, potrivit The Kyiv Independent.

Armata rusă continuă să își concentreze soldații și echipamentele în direcțiile orașelor Kupiansk, Lîman și Svatove, a precizat ea.

Rusia lansează o serie de asalturi pentru a îndepărta trupele ucrainene de Bahmut și pentru a opri înaintarea ucraineană. Cu toate acestea, încercările forțelor ruse nu au succes, a mai susținut Maliar.

Rusia își concentrează forțele în aceste zone încă de la jumătatea lunii iulie. Orașul Kupiansk a fost eliberat în contraofensiva surpriză a Ucrainei desfășurată în regiunea Harkov în septembrie 2022. Lîman, oraș din regiunea Donețk, a fost eliberat câteva săptămâni mai târziu, dar Svatove rămâne sub ocupație rusă.

Potrivit lui Maliar, în direcția Bahmut, trupele ucrainene „au de-a face cu tiruri de artilerie grea, câmpuri minate și o rezistență puternică a inamicului”. De asemenea, se înregistrează o creștere a bombardamentelor care vin asupra „tuturor direcțiilor estice”, a precizat ea.

Pe 29 iulie, think tank-ul american Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a transmis că forțele ucrainene continuă operațiunile de contraofensivă pe flancul nordic și cel sudic de la Bahmut.

Armata ucraineană a raportat avansuri teritoriale pe 25 iulie, după ce forțele ruse s-au retras din satul Andriivka, situat la sud de Bahmut.

Slovacia a livrat Ucrainei două din cele 16 tunuri autopropulsate Zuzana-2, a căror producţie este finanţată în comun de Danemarca, Norvegia şi Germania, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Compania Konstrukta Defence, deţinută de statul slovac, intenţionează să livreze celelalte 14 tunuri până la sfârşitul anului 2024, a precizat marţi Ministerul Apărării de la Bratislava.

Valoarea totală a acestor dispozitive militare a fost estimată la aproximativ 92 de milioane de euro (100 milioane de dolari).

„Ziua de astăzi este rezultatul unei excelente cooperări internaţionale şi dovedeşte că Slovacia poate produce tehnologie modernă şi fiabilă”, a declarat premierul interimar Ludovit Odor, adăugând că, la ora actuală, ţara sa lucrează la proiectul unui nou obuzier, care ar putea fi fabricat în Ucraina.

Zuzana 2, un tun autopropulsat pe roţi, trage cu proiectile de 155 mm standard NATO.

Arabia Saudită se pregătește să găzduiască un summit la care va fi discutat planul de pace al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în contextul invaziei ruse în desfășurare, potrivit unui oficial de rang înalt de la Kiev, citat de Al Jazeera.

Duminică, Andrii Yermak, șeful de cabinet al lui Zelenski, a declarat că oficiali din mai multe țări vor lua parte la summitul din Arabia Saudită, dar nu a precizat când și în ce oraș va avea loc întâlnirea.

The Wall Street Journal – publicația care a relatat prima despre summit, citând „diplomați implicați în discuții” – a scris că discuțiile vor avea loc pe 5 și 6 august, în orașul Jeddah, și că vor participa delegații din aproximativ 30 de țări.

Statele Unite nu au cunoștință de nicio amenințare specifică pe care o reprezintă prezența mercenarilor Wagner în Belarus la adresa Poloniei sau a a altor aliați din cadrul NATO, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate națională, John Kirby, potrivit Al Jazeera și Sky News.

Kirby a precizat, în cadrul unui briefing de presă, că Statele Unite urmăresc îndeaproape situația. Un număr necunoscut de luptători Wagner au început să antreneze armata națională din Belarus, ceea ce a determinat Polonia să înceapă să deplaseze peste 1.000 de soldați mai aproape de graniță.

Letonia și Lituania s-au alăturat, de asemenea, Poloniei, amenințând că își vor închide granițele cu Belarus din cauza amenințării reprezentate de trupele Wagner.

Mihail Razvozhayev, guvernatorul instalat de Moscova la conducerea orașului Sevastopol, din Crimeea, a anunțat că Rusia a doborât o dronă în regiune, relatează Al Jazeera, Sky News și The Guardian.

„O dronă a fost doborâtă în zona Kara-Koba. O explozie s-a produs la sol. Iarba și tufișurile au luat foc. Pompierii sunt deja la fața locului și au început să stingă incendiul”, a scris guvernatorul, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Acest incident survine la mai puțin de 12 ore după ce Ministerul rus al Apărării a anunțat că a distrus trei drone navale ucrainene despre care a afirmat că au atacat două nave rusești la aproximativ 210 mile sud-vest de Sevastopol.

Orașul Sevastopol este un port important la Marea Neagră și acționează ca bază principală pentru flota navală rusă din Marea Neagră. Acesta se află sub control rusesc de când Moscova a anexat Crimeea, în 2014.

Armata ucraineană, care a depins deseori de finanțarea și aprovizionarea occidentală pentru a lupta împotriva invaziei Rusiei, apelează acum și la crowdfunding.

Comediantul ucrainean Vlad Shevchenko a lansat o campanie de strângere de fonduri pentru a cumpăra 18 drone Rubaka – drone cu rază lungă de acțiune – pentru armata țării sale, relatează Sky News.

După lansarea campaniei, în urmă cu două zile, și până în prezent, comediantul a strâns puțin peste jumătate din obiectivul său de 10 milioane de grivne ucrainene – aproximativ 212.000 de lire sterline.

Dronele kamikaze Rubaka au fost dezvoltate de armata ucraineană și au forma unui mic avion cu elice. Ele sunt lansate prin catapultare și pot transporta focoase care cântăresc până la trei kilograme.

Experții militari spun că dronele Rubaka sunt foarte eficiente în distrugerea țintelor terestre îndepărtate, pot provoca daune semnificative infrastructurii și pot scoate din joc vehicule blindate.

Shevchenko este membru al popularei trupe „Liga râsului” și a postat videoclipuri în care care ironizează atitudinea Rusiei față de război încă de la începutul acestuia.

Autoritățile de la Kiev refuză să vorbească despre ce s-ar întâmpla dacă Rusia l-ar asasina pe liderul ucrainean, dar încă din primele zile de război există un plan foarte bine pus la punct privind preluarea puterii într-un astfel de scenariu și asigurarea continuității la conducerea țării, susțin oficiali ucraineni și analiști care au vorbit cu Politico.

Mai multe informații: Ce se întâmplă dacă Rusia îl asasinează pe Zelenski. Planul Ucrainei pentru a asigura continuitatea la conducerea țării

Islanda şi-a închis marţi ambasada la Moscova din cauza conflictului în Ucraina, devenind prima ţară europeană care ia o astfel de măsură, scrie AFP, potrivit Agerpres.

La începutul lunii iunie, ministrul de externe islandez Thórdís Gylfadóttir a apreciat că „situaţia actuală” nu permite micii reprezentanţe diplomatice „să opereze în Rusia”.

Mica ţară nordică este prima din Europa și prima țară NATO care ia o astfel de măsură de la începutul războiului declanşat de Rusia în Ucraina, notează AFP și Sky News.

Reykjavikul ar ţinut să precizeze că nu este vorba despre o rupere a relaţiilor diplomatice între cele două ţări. „De îndată ce condiţiile vor permite, Islanda va acorda prioritate reluării activităţii ambasadei sale la Moscova”, a precizat marţi diplomaţia islandeză, într-un comunicat.

Reprezentarea va fi asigurată de acum de Ministerul Afacerilor Externe de la Reykjavik.

La o zi după anunţul făcut de Reykjavik în iunie, Moscova a denunţat o „acţiune antirusă” şi a promis să riposteze. „Vom ţine cont de această decizie inamicală când ne vom stabili relaţiile cu Islanda în viitor”, a denunţat Ministerul rus de Externe.

Dronele care au atacat la primele ore ale zilei de marţi Moscova şi regiunea adiacentă au fost lansate de pe teritoriul Ucrainei, a declarat un înalt oficial din domeniul apărării antiaeriene din Rusia, relatează Agerpres preluând EFE.

„Dronele care în noaptea de 1 august au încercat să atace Moscova şi regiunea Moscovei veneau de pe teritoriul Ucrainei”, a declarat oficialul citat pentru TASS, sub rezerva anonimatului.

Această informaţie a fost confirmată de o sursă din cadrul serviciilor pentru cazuri de urgenţă, ceea ce ar însemna că dronele ar fi survolat cel puţin 500 de kilometri în spaţiul aerian rusesc, distanţa minimă dintre capitala rusă şi frontiera cu Ucraina.

În opinia deputatului şi lider al Partidului Liberal Democrat din Rusia (ultranaţionalist), Leonid Sluţki, dronele au fost lansate de pe teritoriul rus. „Este clar că dronele sunt lansate de o reţea de agenţi care operează pe teritoriul nostru”, a afirmat Sluţki, preşedinte al Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus).

El şi-a exprimat convingerea că răspunsul Ministerului rus al Apărării la adresa Ucrainei nu va întârzia să apară. „Este timpul să declanşăm o ploaie de foc asupra centrelor de luare a deciziilor (de la Kiev) pentru a distruge o dată pentru totdeauna această molimă nazistă”, a declarat Sluţki.

În atacul de marţi, care nu a provocat victime, o dronă a lovit faţada de sticlă de la etajul 21 al unuia dintre zgârie-norii centrului financiar modern Moscow City, ale cărui două turnuri au fost avariate într-un atac similar sâmbăta trecută, potrivit primarului capitalei ruse, Serghei Sobianin.

Un consilier de rang înalt al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia se poate aștepta la „mai mult război” pe teritoriul său, avertismentul acestuia venind la câteva ore după ce o clădire înaltă din Moscova a fost lovită de o dronă pentru a doua oară săptămâna aceasta, relatează Sky News.

Kievul nu a confirmat încă sau infirmat dacă se află în spatele atacului.

Într-un mesaj publicat marți pe Twitter, consilierul Mihailo Podoliak a afirmat că Rusia ar trebui să se obișnuiască cu sosirea „mai multor drone neidentificate”.

El a scris: „Moscova se obișnuiește rapid cu un război în toată regula, care, la rândul său, se va muta în curând, în sfârșit, pe teritoriul «autorilor războiului» pentru ca aceștia să-și plătească toate datoriile…”

„Tot ceea ce se va întâmpla în Rusia este un proces istoric obiectiv”, a adăugat el.

„Mai multe drone neidentificate, mai multe prăbușiri, mai multe conflicte civile, mai mult război…”, a mai scris Podoliak.

Mai multe informații: Kievul avertizează că și „mai mult război” va ajunge, în curând, pe teritoriul Rusiei

Atacul efectuat marți de forțele ruse asupra spitalului din Herson a ucis o persoană și a rănit alte cinci, potrivit informațiilor actualizate publicate de guvernatorul regional, Oleksandr Prokudin, scrie The Kyiv Independent.

Persoana ucisă era un medic, iar cei răniți sunt și ei lucrători medicali, a precizat Oleksandr Prokudin, într-un mesaj publicat pe Telegram.

„Victimele au primit asistență medicală, iar acum viața lor nu este în pericol”, a adăugat el.

Cu o zi înainte, atacurile rusești asupra regiunii Herson au ucis patru civili și au rănit alți 18, inclusiv o fată de 16 ani, a anunțat anterior Prokudin.

Herson și alte așezări regionale de pe malul vestic al râului Nipru, controlat de trupele Kievului, au fost supuse în mod continuu bombardamentelor rusești după ce forțele ucrainene le-au eliberat, în noiembrie 2022.

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a anunțat că, până pe data de 26 iulie, cel puțin 274 de situri culturale au fost deteriorate în timpul războiului dus în Ucraina de către Rusia, scrie Al Jazeera.

„Acestea includ 117 situri religioase, 27 de muzee, 98 de clădiri de interes istoric și/sau artistic, 19 monumente, 12 biblioteci și o arhivă”, a precizat UNESCO, într-un comunicat de presă.

Ministerul ucrainean de Externe l-a convocat marţi pe ambasadorul polonez, în urma a ceea ce Kievul a descris drept comentariile „inacceptabile” ale consilierului de politică externă al preşedintelui polonez Andrzej Duda, informează Reuters, potrivit Agerpres.

„În timpul întâlnirii (cu ambasadorul polonez n.red), s-a subliniat că declaraţiile despre pretinsa ingratitudine a ucrainenilor faţă de ajutorul oferit de Polonia (în războiul cu Rusia n.red) sunt neadevărate şi inacceptabile”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Oleg Nikolenko.

Reacţia Kievului vine după ce consilierul de politică externă al preşedintelui polonez Andrzej Duda, Marcin Przydacz, a vorbit luni despre decizia Poloniei de a prelungi unilateral interdicţia asupra importului a patru produse agricole ucrainene şi a cerut Kievului să fie recunoscător Varşoviei pentru sprijinul politic şi militar pe care i-l oferă în războiul cu Rusia.

„Cred că cel mai important astăzi este să apărăm interesele fermierului polonez”, a declarat Marcin Przydacz. „Cred că (Kievul) ar trebui să înceapă să aprecieze rolul pe care Polonia l-a jucat pentru Ucraina în ultimele luni şi în ultimii ani”, a mai remarcat consilierul prezidenţial polonez.

În ultimele 24 de ore, la nouă comisariate militare din Rusia au fost tentative de incendiere de către persoane care se opun războiului, a transmis canalul rusesc Baza pe Telegram.

Au fost înregistrate încercări de a incendia clădirile comisariatelor militare în orașele Mojaisk și Podolsk din regiunea Moscova, Rosoș din regiunea Voronej, Kazan, Omsk, Sankt Petersburg, Kaluga, precum și Verkni Uralsk și Kopeisk din regiunea Cheliabinsk.

Mai multe detalii: Nouă comisariate militare din Rusia au fost ținta unor atacuri cu sticle incendiare în ultimele 24 de ore

Liderul belarus Alexandr Lukașenko a ironizat marți Polonia în legătură cu prezența mercenarilor ruși Wagner în apropierea graniței cu această țară NATO, spunând că Varșovia ar trebui să-i mulțumească pentru că îi ține sub control, informează Reuters.

Agenția belarusă oficială de știri Belta îl citează pe acesta spunând că polonezii „ar trebui să se roage ca noi să îi ținem pe luptătorii Wagner și să le asigurăm hrana”.

„În caz contrar, fără noi, s-ar fi infiltrat și ar fi distrus Rzeszow și Varșovia și nu în mică măsură. Așa că nu ar trebui să-mi reproșeze nimic, ci ar trebui să spună «mulțumesc»”, a mai afirmat Lukașenko.

Mai multe informații: Lukașenko ironizează Polonia din cauza trupelor Wagner de la graniță: „Ar trebui să se roage ca noi să îi ținem aici și să spună mulțumesc”

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat marţi că jumătate din armele nucleare tactice ruseşti promise de Kremlin au fost deja desfăşurate pe teritoriul fostei republici sovietice, scrie Agerpres preluând agenția spaniolă de știri EFE.

„Mai mult de jumătate din armele nucleare care urmau să fie desfăşurate au fost deja livrate şi amplasate în diferite părţi ale ţării”, a declarat Lukaşenko.

Liderul belarus, care a făcut aceste declaraţii în timpul vizitei sale în regiunea Brest, situată la frontiera cu Ucraina şi Polonia, a subliniat că armele nucleare înseamnă „securitate”.

„Doamne fereşte să fim nevoiţi să utilizăm aceste arme. În orice caz, sper să nu se întâmple. Noi nu intrăm în grădina nimănui, dar vă rugăm să nu intraţi nici voi în a noastră. Ne garantăm securitatea cu ajutorul prietenilor noştri”, a declarat Lukaşenko, asigurând că belaruşii sunt un „popor paşnic”, deşi poporul belarus a trebuit să lupte de-a lungul întregii sale istorii.

„Nu vreau ca oamenii mei, mai ales sub comanda mea, să lupte. Noi nu fluturăm armele, dar ne pregătim să ne apărăm ţara în orice moment”, a spus el.

Mai multe detalii: Lukașenko anunță că jumătate din armele nucleare promise de Kremlin sunt deja desfășurate pe teritoriul Belarusului

Luptele intense din două sectoare ale liniei de front din sudul Ucrainei epuizează forțele de apărare rusești, arată raportul zilnic de informații al Ministerului britanic al Apărării, publicat marți, potrivit The Kyiv Independent.

Atacurile de la sud de Orihiv, oraș din regiunea Zaporojie, s-au concentrat asupra Armatei 58 de Arme Combinate a Rusiei, ale cărei regimente „foarte probabil se confruntă cu oboseala de luptă”, din cauza faptului că acestea se opun asalturilor ucrainene de peste opt săptămâni.

Orihiv este un oraș din linia întâi a frontului și este lovit în mod regulat de rachete rusești. Pe 29 iulie, departamentul regional de poliție a anunțat că un bloc de apartamente a fost avariat de un atac rusesc care a folosit bombe ghidate KAB.

La sud de Velyka Novosilka, în regiunea Donețk, elemente ale Armatei a 5-a Combinate a Rusiei sunt „sub o presiune deosebită” și au nevoie de rotație, potrivit raportului publicat de ministerul de la Londra.

Serviciile de informații britanice consideră că apărarea rusă de la Velyka Novosilka este formată din unități din districtele militare de est și de sud, ceea ce probabil „creează probleme de coordonare”.

Ministerul britanic a adăugat că deficitul de muniție de artilerie și lipsa de rezerve sunt „probleme comune pentru comandanții ruși” din sud.

Pe 30 iulie, armata ucraineană a raportat că forțele ruse se confruntă cu probleme logistice majore.

Purtătoarea de cuvânt a Comandamentului de Sud, Natalia Humeniuk, a declarat că Rusia se confruntă cu dificultăți în aprovizionarea forțelor sale în urma exploziei din 17 iulie de pe Podul Kerci și a atacului asupra podului Chonhar, efectuat pe 29 iulie.

În urma atacului asupra Podului Kerci, Rusia a trebuit, de asemenea, să se bazeze pe un ocol lung, prin zonele ocupate din Ucraina continentală, pentru a-și putea aproviziona trupele.

Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a declarat marți, pentru Reuters, că forțele Kievului nu au atacat și nu va ataca nave civile sau alte obiective civile din Marea Neagră, calificând declarațiile făcute în acest sens de Moscova drept „ficțiune”.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că a dejucat în cursul nopții un atac cu drone ucrainene asupra unor nave civile de transport din Marea Neagră, potrivit agenției ruse de presă Interfax.

„Fără îndoială, astfel de declarații ale oficialilor ruși sunt fictive și nu conțin nici măcar o fărâmă de adevăr. Ucraina nu a atacat, nu atacă și nu va ataca nave civile și nici alte obiective civile”, a declarat Podoliak pentru Reuters.

Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, afirmă că Rusia lansează un baraj de bombardamente în Herson, vizând zone rezidențiale și centre medicale, relatează Al Jazeera.

„Ca urmare a bombardamentelor rusești asupra orașului Herson, departamentul de chirurgie al Spitalului Clinic din Herson a fost avariat. Un medic a murit, o asistentă a fost rănită”, a scris el, într-un mesaj pe aplicația de mesagerie Telegram.

Ucraina a ajuns la un acord cu Croaţia pentru a putea să îşi exporte cerealele via porturile croate de la Marea Adriatică, a anunţat marţi Ministerul ucrainean de Externe, potrivit agenției de presă DPA, preluată de Agerpres.

Produsele agricole urmează să fie transportate până în Croaţia via fluviul Dunărea iar ulterior vor fi transportate pe calea ferată până pe coasta croată a Mării Adriatice. Nu au fost dezvăluite informaţii cu privire la cantităţile de cereale care ar putea fi transportate în acest fel.

„Am convenit asupra posibilităţii utilizării porturilor croate de la Dunăre şi Marea Adriatică pentru transportul cerealelor ucrainene. Acum vom lucra la găsirea celor mai eficiente rute până la aceste porturi şi a profita la maxim de această oportunitate”, a declarat ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Dmitro Kuleba, după discuţiile cu omologul său croat, Gordan Grlic Radman.

Prin utilizarea acestui sistem de transport, Ucraina vrea să ocolească blocada instituită de Rusia în Marea Neagră, după ce la mijlocul lunii iulie Moscova a anulat un acord internaţional negociat de ONU şi Turcia care permitea Ucrainei să exporte cereale prin porturile sale de la Marea Neagră.

În paralel, autorităţile de la Kiev încearcă că majoreze exporturile de cereale spre Uniunea Europeană via rutele terestre, însă mai multe state vecine, precum Polonia, se opun la această ideea de teamă că fermierii lor vor avea de suferit dacă cerealele ucrainene vor ajunge pe pieţele lor.

Kremlinul consideră că există „o amenințare evidentă” după ultima lovitură cu drone asupra Moscovei, a declarat marți purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.

„Există o amenințare evidentă și se iau măsuri”, a spus Peskov, întrebat despre atacurile din ultimele trei zile, dar a refuzat să dea detalii despre atacuri și măsurile luate pentru a le preveni.

Declarațiile lui Peskov au venit după ce o dronă a lovit marți aceeași clădire din Moscova care a fost lovită și duminică după un atac ucrainean, potrivit primarului orașului.

Un medic a fost ucis, iar o asistentă a fost rănită, după ce Rusia a bombardat un spital din orașul Herson, din sudul Ucrainei, au declarat marți oficialii regionali.

„Astăzi, la ora 11.10, inamicul a lansat un alt atac asupra locuitorilor pașnici ai comunității noastre”, a scris șeful administrației militare, Roman Mrochko, pe Telegram.

Imaginile postate de oficiali prezintă podeaua însângerată a unui balcon și o gaură lăsată de atac într-un acoperiș, cu resturi împrăștiate pe podea.

Mrochko a precizat că medicul era angajat doar de câteva zile, iar starea asistentei este una gravă.

Cel puțin șase nave civile care se îndreptau către porturile ucrainene au intrat în Marea Neagră pe 30 iulie, în ciuda blocadei rusești, pe baza datelor de urmărire navală, relatează Kyiv Independent.

Analistul de informații din sursă deschisă Markus Jonsson a raportat pentru prima dată despre trei nave civile – Ams1, Sahin 2 și Yilmaz Kaptan/Kudret Gezer, care navighează din Israel, Grecia și Turcia/Georgia –care traversează Marea Neagră și au ca destinație Ucraina.

Ams1 și Sahin 2 au trecut prin strâmtoarea Bosfor, în timp ce Yilmaz Kaptan a navigat spre vest din nordul Turciei.

Jonsson și-a coroborat ulterior raportul cu imagini din satelit. Ulterior, pe 30 iulie, alte trei nave – Sealock, Bosphorus Queen și Afer – au pornit prin Marea Neagră către porturile ucrainene. Se pare că toate cele șase nave sunt sub coordonarea Turciei, dar navighează sub diferite pavilioane străine, a spus Jonsson.

Potrivit datelor de urmărire navală, Ams1, prima navă care a spart blocada Rusiei la Marea Neagră, este programată să sosească în portul ucrainean Izmail pe 1 august, în jurul orei 14:00. Celelalte nave par să fie ancorate nu departe de portul românesc Sulina.

Jonsson a remarcat că navele au fost monitorizate de o aeronavă antinavă americană P8 și o dronă de recunoaștere Forte12 RQ-4.

Rusia a instituit o blocare de facto a Mării Negre după încetarea unilaterală a Inițiativei privind cerealele Mării Negre, împiedicând Ucraina să-și exporte cereale.

Ucraina a zădărnicit o încercare în timpul nopții a unui grup de sabotori ruși care voiau să treacă granița de nord, a anunțat ministrul de interne, Ihor Klimenko, pe Telegram.

„Aseară, în regiunea Cernihiv, polițiștii de frontieră au oprit o încercare a unui grup inamic de sabotori de a trece granița de stat a Ucrainei spre comunitatea Semenivka”, a precizat oficialul.

Serhiy Naev, comandantul forțelor comune ale Forțelor Armate ale Ucrainei, a declarat că patru oameni înarmați au încercat să treacă granița, dar au fost respinși de focul ucrainean.

Klimenko a spus că cele patru persoane au fost detectate în mișcare de pe teritoriul Rusiei. El a adăugat că personalul Serviciului de Grăniceri de Stat și ale forțelor armate ale Ucrainei au fost desfășurate pentru a consolida zona.

În ultimele 24 de ore, au avut loc peste 40 de ciocniri între Forțele de Apărare ale Ucrainei și trupele ruse în diferite zone de pe front, a transmis marți Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

„În ultimele 24 de ore, inamicul a lansat 9 rachete și 57 de lovituri aeriene, a lansat 61 de atacuri cu rachete asupra pozițiilor trupelor noastre și a zonelor populate. Din păcate, în urma atacurilor teroriste rusești, civili au fost uciși și răniți, inclusiv copii”, a anunțat armata ucraineană.

Valeri Gerasimov, șeful Statului Major al forțelor armate ruse, a vizitat trupele ruse din regiunea ucraineană Zaporojie, din care o parte din care este controlată de Rusia, a anunțat marți ministerul rus al Apărării, citat de agenția rusă Interfax.

Gerasimov a inspectat un centru de comandă și a subliniat importanța atacurilor preventive împotriva forțelor ucrainene.

Ministerul a menționat că comandantul grupării, generalul colonel Alexander Romanchuk, i-a raportat la fața locului lui Gerasimov despre situația actuală, natura acțiunilor Forțelor Armate ale Ucrainei, precum și misiunile de luptă pe care trupele ruse le efectuează în direcția tactică Orekhovsk.

Trei drone maritime ucrainene au atacat două nave rusești din Marea Neagră, la 340 km sud-vest de Sevastopo, a declarat marți Ministerul rus al Apărării, citat de TASS.

Dronele au fost distruse înainte să producă daune navelor marinei ruse.

„În această seară, Forțele Armate ale Ucrainei au făcut o încercare nereușită de a ataca navele de patrulare „Serghei Kotov” și „Vasili Bykov” ale Flotei Mării Negre cu trei bărci maritime”, au transmis oficialii ruși.

Ministerul precizează că navele se aflau în zonă pentru a controla trecerea altor nave.

Oficialii din Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, au declarat marți că mai multe drone au lovit zonele populate ale orașului, iar o dronă a distrus două etaje ale unui cămin universitar.

Șeful poliției din regiunea Harkov, Volodimir Timoșko, a declarat că au avut loc două atacuri pe timp de noapte – una asupra căminului și una în centrul orașului.

O persoană a fost rănită în centrul orașului, a declarat Timoșko pentru Suspilne, televiziunea publică din Ucraina. Clădirea colegiului era goală la momentul atacului.

„Una dintre drone a distrus două etaje ale unui cămin”, a scris primarul Ihor Terekhov pe Telegram. „Un incendiu a izbucnit și serviciile de urgență sunt prezente.”

Un videoclip postat pe rețelele de socializare a arătat vârful unei clădiri în flăcări. Suspilne a relatat că jumătate din clădirea colegiului a fost distrusă.

Armata rusă a declarat că unitățile sale antiaeriene au dejucat un „atac terorist” ucrainean marți dimineața și au doborât drone care vizau Moscova, dar una dintre ele, scăpată de sub control de unitățile sale, a lovit același turn înalt care a fost avariat în atacul cu drone de duminică.

„În noaptea de 1 august, o tentativă de atac terorist din partea regimului de la Kiev cu drone letale asupra țintelor din Moscova și regiunea Moscovei a fost zădărnicită”, a anunțat Ministerul Apărării într-un comunicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

Două drone au fost doborâte în suburbiile de la vest de centrul orașului.

„O altă dronă a fost lovită de echipamente radio-electronice și, după ce a scăpat de sub control, s-a prăbușit pe teritoriul complexului de clădiri nerezidențiale din Moscova City”, a precizat ministerul, referindu-se la o clădire economică care a fost lovită și duminică.

Aeroportul Vnukovo, unul dintre cele trei aeroporturi majore care deservesc capitala, a fost închis pentru scurt timp, dar ulterior și-a reluat operațiunile complete.

Serviciile de urgență, citate de agenția de presă Tass, au spus că resturile de la drona doborâtă au fost localizate și vor fi trimise pentru expertiză tehnică.

Anterior, primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, a declarat că una dintre dronele care vizează capitala a lovit în același turn de la Moscova City.

„Unul a zburat în același turn de la complexul Moscova City lovit anterior. Fațada a fost deteriorată la etajul 21. Geamurile au fost distruse pe o suprafață de 150 de metri pătrați”.

Nu au fost persoane rănite raportate după atacul cu drone.

Kremlinul și-a exprimat nevoia de a cunoaște obiectivele care stau la baza viitoarelor negocieri care se pare că vor avea loc în Arabia Saudită cu privire la războiul actual din Ucraina, relatează Sky News.

Potrivit unui articol publicat de The Wall Street Journal (WSJ) în acest weekend, Arabia Saudită intenționează să invite națiunile occidentale, Ucraina și mai multe țări în curs de dezvoltare să participe la discuții. Scopul acestor negocieri, cu excepția Rusiei, este de a obține sprijin internațional pentru termenii de pace care să favorizeze Ucraina.

„Desigur, Rusia va monitoriza îndeaproape această întâlnire. Trebuie să înțelegem obiectivele stabilite și subiectele de discuție. Orice încercare de a avansa o rezoluție pașnică merită o considerație pozitivă”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, ca răspuns la articolul WSJ, potrivit Al Arabiya News.

Cu toate acestea, Peskov a reiterat, de asemenea, poziția Moscovei, potrivit căreia, în prezent, nu se întrevede nicio bază validă pentru ca Rusia să se angajeze în negocieri de pace cu Kievul.

„Regimul de la Kiev nu dorește și nu poate dori pacea, atâta timp cât este folosit exclusiv ca instrument în războiul colectiv al Occidentului cu Rusia”, a declarat el, în cadrul unui briefing de presă.

Președintele ucrainean Volodimirr Zelenski a declarat că atacul de luni cu rachete asupra orașului de la Krivoi Rog a demonstrat încă o dată că armata ucraineană „trebuie să aibă suficiente arme cu rază lungă de acțiune, suficiente mijloace pentru a învinge teroriștii”, relatează Sky News și Al Jazeera.

În discursul său video de luni seară adresat națiunii, liderul ucrainean a dezvăluit că, potrivit serviciilor de informații, rachetele care au lovit orașul central au fost lansate „de pe teritoriul Crimeii ocupate temporar, din zona Geankoi”.

„Presiunea sancțiunilor mondiale împotriva Rusiei trebuie să fie semnificativ sporită”, a adăugat el.

„Acesta este un act de terorism pe care nimeni în lume nu îl va numi altfel”, a continuat liderul de la Kiev.

„Trebuie să acționăm împreună. Să întărim în mod semnificativ sancțiunile pentru terorism. Și trebuie să răspundem cu determinare – determinarea de a furniza Ucrainei armele moderne necesare”, a precizat el.

Zelenski a confirmat că șase persoane au murit în urma atacului, inclusiv o fetiță de 10 ani pe nume Daria.

„Mama ei a murit împreună cu fetița, se numea Natalia. O familie obișnuită dintr-un oraș obișnuit ale cărei vieți au fost distruse de ucigașii ruși. Condoleanțe tuturor celor care i-au pierdut pe cei dragi”, a mai spus președintele ucrainean.

Zelenski a mai spus că 69 de persoane au fost rănite în atac, „zeci” dintre acestea primind asistență medicală în spitale.

El a precizat că operațiunea de salvare din Krivoi Rog, care se întâmplă să fie orașul său natal, s-a încheiat luni seară la ora locală 19:00, și a confirmat că în atac rușii au folosit „două rachete Iskander”.

Trupele aflate în vârful de lance al contraofensivei ucrainene spun că bătălia de săptămâna trecută de la Staromaiorske, purtată de-a lungul frontului din sud-estul țării, s-a dovedit a fi mai mult dură și mai sângeroasă decât se așteptau, cu planuri care au dat greș și cu un inamic care era bine pregătit, relatează Reuters.

Sincronizarea trupelor ucrainene a fost greșită. Mulți oameni au fost pierduți în luptă. În cele din urmă, forțele ucrainene au recucerit satul în ruine Staromaiorske, din regiunea Donețk, revendicând cel mai important avans al Ucrainei din ultimele săptămâni.

„Rușii ne așteptau”, a declarat un soldat în vârstă de 29 de ani care folosește numele „Bulat”, dintr-o unitate de vehicule blindate trimisă în luptă în timpul asaltului de săptămâna trecută.

Mai multe informații: „Rușii ne așteptau”. Trupele ucrainene povestesc bătălia sângeroasă pentru Staromaiorske, cel mai important avans din ultimele săptămâni

Casa Albă a criticat luni, 31 iulie, comentariile fostului președinte rus Dmitri Medvedev, în prezent un înalt oficial din domeniul apărării, care a sugerat că Rusia ar putea recurge la armele nucleare dacă Ucraina va avea succes în contraofensiva ei, relatează CNN.

Un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate din cadrul Casei Albe a calificat retorica lui Medvedev drept „nechibzuită și iresponsabilă”.

Până în prezent, SUA nu au văzut niciun indiciu că Rusia se pregătește să recurgă la utilizarea armelor nucleare, a precizat purtătorul de cuvânt.

„Folosirea armelor nucleare în Ucraina – sau oriunde altundeva – ar fi dezastruoasă pentru lume și ar avea consecințe grave pentru Rusia”, a declarat purtătorul de cuvânt.

„Continuăm să monitorizăm îndeaproape acest lucru, dar nu am văzut niciun motiv pentru a ne ajusta propria postură nucleară și nici niciun indiciu că Rusia se pregătește să folosească o armă nucleară”, a adăugat oficialul american.

Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a făcut noile comentarii duminică, într-o postare pe Telegram.

Acestea sunt cele mai recente din seria de amenințări nucleare făcute de Moscova după începerea războiului împotriva Ucrainei.

„Imaginați-vă că ofensiva (ucraineană), susținută de NATO, va avea succes și se va solda cu luarea unei părți din teritoriul nostru. Atunci am fi forțați să folosim arme nucleare în virtutea prevederilor unui decret prezidențial rus”, a scris Medvedev, în postare.

„Pur și simplu nu ar exista altă soluție”, a adăugat el. „Așa că dușmanii noștri ar trebui să se roage ca luptătorii noștri să nu permită ca lumea să se transforme într-un incendiu nuclear”, a mai afirmat fostul președinte și premier rus.

Președintele american Joe Biden a declarat, anterior în cursul lunii iulie, că nu crede că Rusia va desfășura arme nucleare în războiul din Ucraina.

Citește știrea integrală: Casa Albă califică drept „nesăbuite și iresponsabile” noile amenințări ale lui Dmitri Medvedev privind utilizarea armelor nucleare