Război în Ucraina, ziua 525 | Rusia limitează transportul pe o rută-cheie din Marea Neagră

Treizeci și șapte de drone de fabricație iraniană au atacat Ucraina în primele ore ale zilei de miercuri, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său nocturn, potrivit CNN.

„Au fost 37 de drone Shahed în total în cursul acestei zile”, a spus el. „Unele dintre ele au fost doborâte”, a spus el, precizând că nu au existat victime.

Potrivit acestuia, este important „să se extindă misiunile de antrenament pentru luptătorii ucraineni”, precum și să se asigure aprovizionarea cu avioane de luptă F-16 și rachete cu rază lungă de acțiune.

Iurii Bielousov, cel care conduce investigațiile federale ucrainene privind crimele de război, spune că echipa sa a înregistrat 98.000 de infracțiuni comise de forțele rusești de la începutul războiului, transmite Sky News.

Iurii Bielousov a declarat, pentru site-ul ucrainean Interfax-Ucraina, că marea majoritate a crimelor de război sunt investigate în Ucraina. „Cei vinovați de aceste crime vor fi pedepsiți și în Ucraina. Doar 1%, sau chiar mai puțin, vor fi urmăriți penal de către partenerii noștri internaționali”, a spus acesta

Bielousov a oferit, de asemenea, o actualizare cu privire la numărul de civili ucraineni uciși în ultimele 8 luni. Potrivit acestuia, bilanţul a ajuns la 10.749 de morți, inclusiv 499 de copii – dar a avertizat că aceste cifre reprezintă doar vârful icebergului.

Acesta a spus că cifrele vor creşte după ce vor fi recuperate teritoriile ocupate acum de ruşi. „Cred că vor fi zeci de mii de morți numai în Mariupol”, a avertizat el.

Președintele Volodimir Zelenski a insistat miercuri asupra faptului că Ucraina este recunoscătoare pentru sprijinul acordat de Occident, dar a sugerat și că țara sa merită mulțumiri pentru că reușește să oprească forțele ruse, relatează Sky News.

Vorbind la o conferință a ambasadorilor ucraineni, Zelenski a declarat: „Ucraina știe cum să fie recunoscătoare și este recunoscătoare fiecărei țări, absolut tuturor oamenilor, fiecărei națiuni care ne-a ajutat. Dar contribuția noastră la securitatea comună merită recunoștință”.

Afrimațiile lui Zelenski pot fi citite în contextul mai multor controverse declanșate de personalități internaționale de rang înalt care pun la îndoială răspunsul Ucrainei la ajutorul lor.

Un consilier polonez al președintelui Andrzej Duda a sugerat recent că Ucraina ar trebui să aprecieze mai mult sprijinul pe care Polonia l-a oferit Kievului de-a lungul anilor.

Luna trecută, secretarul britanic demisionar al apărării, Ben Wallace, a declarat: „Fie că ne place sau nu, oamenii vor să vadă puțină recunoștință”. Acesta a fost răspunsul lui atunci când a fost întrebat despre frustrarea exprimată de Ucraina pentru că nu a primit o invitație oficială de aderare la NATO.

Ulterior, Zelenski a ripostat: „Cum altfel putem să ne arătăm recunoștința? Putem să ne trezim dimineața și să-i mulțumim ministrului. Lăsați-l să-mi scrie și să-mi spună cum să-i mulțumesc”.

Comentariile președintelui ucrainean au fost catalogate drept „sarcastice” de Vadym Prystaiko, care a fost demis câteva zile mai târziu din funcția de ambasador al Ucrainei în Marea Britanie.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că atacurile Rusiei asupra infrastructurii portuare a țării sale arată că Moscova intenționează să creeze o „catastrofă globală”, cu o criză a piețelor alimentare, a prețurilor și a aprovizionării, relatează Reuters.

„Pentru statul rus, aceasta nu este doar o bătălie împotriva libertății noastre și împotriva țării noastre”, a afirmat Zelenski, în discursul său video de miercuri seară, adresat națiunii.

„Moscova duce o bătălie pentru o catastrofă globală. În nebunia lor, au nevoie ca piețele mondiale de alimente să se prăbușească, au nevoie de o criză a prețurilor, au nevoie de întreruperi în (lanțul de) aprovizionare”, a adăugat liderul de la Kiev.

Cel puțin 10.749 de civili ucraineni, inclusiv 499 de copii, au fost uciși de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, a declarat Iurii Bielousov, șeful Departamentului pentru Crime de Război din cadrul Procuraturii Generale a Ucrainei, într-un interviu acordat miercuri agenției de presă Interfax Ucraina.

Alți 15.599 de civili au fost înregistrați ca fiind răniți, dintre care 1.900 erau copii. Peste 19.500 de copii ucraineni au fost identificați de guvernul ucrainean ca fiind deportați cu forța pe teritoriul Rusiei începând din februarie 2022.

După ce teritoriile ocupate vor fi eliberate, numărul celor uciși „va crește de multe ori”, se așteaptă procurorul. „Cred că vor fi zeci de mii de morți numai în Mariupol”, a adăugat Bielousov, potrivit The Kyiv Independent.

Mariupolul avea o populație de o jumătate de milion de oameni înainte ca Rusia să cucerească orașul, în mai 2022. Imaginile din satelit au arătat dovezi ale existenței unor gropi comune în jurul orașului.

După eliberarea de către Ucraina a orașului Izium din regiunea Harkov, în septembrie 2022, au fost descoperite sute de cadavre în gropi comune, dintre care majoritatea erau civili.

Comentând dificultatea identificării cadavrelor în astfel de situații, Bielousov a mulțumit partenerilor echipei sale pentru îmbunătățirea sistemelor de identificare. Utilizarea analizelor ADN și numărul de laboratoare este „incomparabil cu ceea ce aveam înainte”, a spus el.

Bielousov a mai declarat că cifrele Parchetului General sunt similare cu cele ale organizațiilor internaționale precum ONU.

Pe 7 iulie, ONU a anunțat că a confirmat moartea a peste 9.000 de civili, inclusiv a peste 500 de copii, dar că se așteaptă ca numărul real să fie mai mare.

Raportul ONU a adăugat că în cele 500 de zile de invazie au fost uciși de trei ori mai mulți civili decât în toți cei 8 ani anteriori ai conflictului purtat de Rusia în estul Ucrainei.

Organizația Națiunilor Unite a transmis că lucrează cu diferite părți pentru a asigura accesul alimentelor ucrainene și rusești pe piețele globale, după ce a avertizat asupra unei potențiale crize în cele mai sărace țări din lume din cauza deciziei Rusiei de a renunța la acordul privind cerealele negociat de ONU și Turcia, scrie Al Jazeera.

Purtătorul de cuvânt al ONU, Farhan Haq, le-a spus miercuri reporterilor: „Noi continuăm să facem demersuri, la diferite niveluri, pentru a ne asigura că putem să facem cât mai mult posibil pentru ca alimentele și îngrășămintele ucrainene și rusești să ajungă pe piețe, dar este dificil”.

Papa Francisc a deplâns miercuri faptul că Europa, referindu-se la Uniunea Europeană, nu face eforturi pentru a încerca să pună capăt războiului în Ucraina, blocul comunitar îndepărtându-se astfel de la misiunea sa înscrisă în propriul tratat, scrie Agerpres.

Vorbind la Lisabona cu ocazia Zilei Internaţionale a Tineretului, suveranul pontif a amintit că în acest oraş a fost semnat în anul 2007 „Tratatul de la Lisabona”, care a reformat Uniunea Europeană şi care menţionează că una dintre misiunile acesteia este „promovarea păcii”.

Remarcând „lipsa unor direcţii îndrăzneţe către pace”, Papa Francisc a întrebat Europa, dar şi Occidentul în general: „Încotro navighezi, dacă nu oferi procese de pace, soluţii creative pentru a pune capăt războiului în Ucraina şi a atâtor conflicte care însângerează lumea? Sau, din nou, pentru a extinde sfera: Occidentule, în ce direcţie navighezi?”.

Suveranul pontif a anunţat mai devreme anul acesta o încercare proprie de mediere între Moscova şi Kiev, desemnând pentru aceasta şi un emisar al Vaticanului experimentat în misiuni de pace, cardinalul italian Matteo Zuppi, iniţiativă primită însă cu răceală de ambele capitale şi despre care au fost oferite puţine detalii.

Publicația rusă independentă Meduza relatează că în ultimele cinci zile au avut loc cel puțin 28 de tentative de incendiere a centrelor de înrolare militară și a clădirilor Ministerului Apărării în Rusia și în peninsula anexată Crimeea, potrivit The Kyiv Independent.

În perioada 29 iulie – 2 august, au fost înregistrate cazuri de incendiere intenționată în orașe din întreaga țară, de la Vsevolozhsk, situat în apropiere de Sankt Petersburg, până la Khabarovsk, în Extremul Orient.

Meduza scrie că seria de atacuri asupra centrelor de înrolare militară este cea mai importantă de când a fost anunțată mobilizarea parțială în Rusia, în septembrie 2022, și că cele mai multe cazuri de incendiere au avut loc în Moscova, Sankt Petersburg și Kazan.

Printre alte orașe în care s-au înregistrat incendieri premeditate se numără Volgograd, Ulan-Ude și Omsk, precum și Feodosia, situat în Crimeea anexată.

În Sankt Petersburg, două centre de înrolare diferite au fost incendiate pe 1 august. În Podolsk, oraș din regiunea Moscovei, același birou de înrolare militară a fost incendiat de două ori, prima dată pe 31 iulie și apoi pe 2 august.

Potrivit Radio Svoboda, numai pe 31 iulie au avut loc 12 tentative de incendiere, iar cele mai multe dintre acestea au fost efectuate de femei. Toate suspectele au declarat că au fost îndemnate să facă acest lucru prin telefon, de diverși indivizi.

Mai multe relatări susțin că incendiatorii au declarat că au fost împinși să dea foc centrelor de înrolare prin intermediul unor apeluri telefonice aparent false, adesea de la persoane care se dădeau drept agenți ai serviciilor secrete ruse.

Sky News scrie că a reușit să verifice o înregistrare video care arată o imensă minge de foc în timpul atacului rusesc de noaptea trecută asupra portului ucrainean Ismail.

Ucraina spune că rachetele au distrus aproximativ 40.000 de tone de cereale care erau destinate Chinei, Israelului și unor țări din Africa.

Dar presa de stat rusă a justificat atacul susținând că infrastructura de cereale adăpostea mercenari străini și echipamente militare. Un șantier de reparații de nave militare a fost, de asemenea, vizat, potrivit presei ruse.

Portul Ismail se află foarte aproape de teritoriul României.

Activiștii pro-ucraineni au otrăvit mai mulți ofițeri ruși în orașul Mariupol, aflat sub ocupația forțelor ruse, susține un oficial ucrainean local, citat de Sky News.

Petro Andriușchenko, consilier al primarului ucrainean exilat al orașului, a declarat că 17 soldați ruși au fost transportați la spital în stare gravă, iar doi dintre ei și-au pierdut viața până în prezent.

Mai multe informații: 17 soldați ruși, „otrăviți” în Mariupolul ocupat chiar de Ziua Marinei ruse, afirmă un oficial local

Guvernatorii regiunilor ruse Kursk şi Belgorod au anunţat miercuri că „miliţiile populare” de autoapărare, unităţi create recent, vor primi mai multe arme pentru a combate incursiunile armate dinspre Ucraina vecină, informează Agerpres preluând AFP şi EFE.

Imagini prezentate de autorităţile din Belgorod arată cum, pe lângă armele obişnuite, membrii unei unităţi teritoriale de apărare primesc puşti anti-dronă, dispozitive de război electronic care doboară dronele sau le redirecţionează de pe traiectoria lor, precum şi alte echipamente folosite pentru detectarea şi neutralizarea dronelor.

„Miliţiile populare voluntare”, formaţiuni inspirate din modul de organizare al apărării în epoca sovietică, au fost constituite în luna decembrie 2022 în zonele limitrofe Ucrainei pentru a susţine trupele regulate ale armatei ruse, în condiţiile în care „regiunea Kursk înregistrează aproape zilnic atacuri teroriste dinspre Ucraina”, după cum a declarat guvernatorul acestei regiuni, Roman Starovoi.

În timp ce desfăşoară o contraofensivă prin care încearcă recuperarea teritoriilor din Ucraina ocupate de trupele ruse, armata ucraineană şi-a înmulţit atacurile cu drone şi artilerie pe teritoriul rus în apropierea graniţei comune.

Președintele rus Vladimir Putin i-a cerut omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, să ajute Rusia să își exporte cerealele în țările africane care sunt vulnerabile la penuria de alimente, a anunțat miercuri Kremlinul, potrivit Al Jazeera.

„A fost exprimată dorința de cooperare cu Turcia și cu alte state interesate pe această temă” în timpul convorbirii telefonice pe care cei doi lideri au avut-o miercuri, se arată într-un comunicat al Kremlinului.

Moscova s-a retras recent din acord mediat de Turcia și ONU care permitea Ucrainei să exporte alimente prin porturile sale de la Marea Neagră.

Preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a declarat miercuri că ţara sa depune eforturi pentru pacea în Ucraina, dar că nici liderul ucrainean Volodimir Zelenski şi nici cel al Rusiei, Vladimir Putin, nu sunt pregătiţi pentru discuţii de pace în acest moment, informează Reuters.

„Nici Putin şi nici Zelenski nu sunt pregătiţi pentru pace”, a afirmat Lula în faţa corespondenţilor străini în cadrul unei conferinţe de presă, adăugând că propunerile de pace pe care le caută cu alte ţări neutre vor fi gata pentru atunci când Rusia şi Ucraina vor fi pregătite să negocieze.

„Rolul Braziliei este de a încerca să ajungă la o propunere de pace” împreună cu alţii „pentru momentul în care ambele ţări vor dori aceasta”, a mai spus el, potrivit Agerpres.

Lula a încercat să formeze un grup de ţări neutre pentru a demara negocierile de pace, dar a fost criticat pentru că a spus că Ucraina şi Rusia sunt responsabile în egală măsură pentru război.

Preşedintele de stânga al Braziliei, ales anul trecut pentru un al treilea mandat, a atacat puterile occidentale care sprijină Ucraina şi membri permanenţi în Consiliul de Securitate al ONU pentru că nu au oprit războiul.

„Consiliul de Securitate nu a funcţionat. SUA au invadat Irakul, Franţa şi Anglia au invadat Libia, iar acum Rusia. Şi fiecare are drept de veto”, a declarat Lula.

Presa rusă de stat anunță că au fost introduse restricții asupra navelor și aeronavelor care se deplasează prin strâmtoarea Kerci, relatează Sky News.

Ministerul rus al Apărării nu a oferit încă nicio explicație, până acum, cu privire la această decizie.

Strâmtoarea Kerci este o fâșie îngustă de apă care separă peninsula Crimeea de restul Rusiei și care leagă Marea Azov de Marea Neagră.

Strâmtoarea a fost scena unor dispute importante în ultimele săptămâni, după ce un atac asupra podului Kerci s-a soldat cu doi morți în urmă cu două săptămâni.

Rusia a acuzat Ucraina de comiterea acestui atac, dar Kievul a negat orice implicare.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că speră ca în toamna acestui an să poată fi organizat un „summit de pace” care să pună capăt războiului pornit de Rusia contra ţării sale şi a estimat că discuţiile care se vor desfăşura săptămâna aceasta în Arabia Saudită sunt un pas în această direcţie, informează Reuters, potrivit Agerpres.

„Lucrăm pentru a face să se întâmple anul acesta”, a spus Zelenski în faţa diplomaţilor ucraineni, referindu-se la un summit care să aducă pacea. „Toamna este foarte aproape, dar încă mai este timp pentru a pregăti summitul şi pentru a implica majoritatea ţărilor lumii”, a adăugat preşedintele ucrainean, care încearcă în prezent împreună cu aliaţii săi să construiască un sprijin internaţional cât mai larg pentru un „summit de pace” care să plece de la formula de pace dorită de Kiev.

El a menţionat mai departe că aproximativ 40 de ţări vor fi reprezentate la discuţiile confidenţiale care vor fi găzduite sâmbătă şi duminică de Arabia Saudită la Jeddah şi care vor aborda planul de pace propus de Zelenski, plan care cere retragerea completă a trupelor ruse din Ucraina şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional, inclusiv cu peninsula Crimeea.

Mai multe informații: Zelenski speră la un „summit de pace’” care să fie organizat în toamnă, în Arabia Saudită. Rusia nu a fost invitată

Numărul de amputări pe care le-au suferit ucrainenii până acum în timpul conflictului cu Rusia se află deja la un nivel similar cu cel din Primul Război Mondial, relatează Sky News.

Între 20.000 și 50.000 de ucraineni s-au ales cu unul sau mai multe membre amputate în cele 18 luni de la începutul invaziei ruse, potrivit The Wall Street Journal (WSJ).

Pentru context, în cei patru ani ai Primului Război Mondial, 41.000 de soldați britanici și 67.000 de soldați germani au suferit amputații.

WSJ oferă, de asemenea, o idee despre cât de scumpe sunt protezele – unele costă peste 40.000 de lire sterline.

Autoritățile ucrainene le plătesc celor răniți 18.000 de lire sterline pentru a acoperi costurile – dar pentru mulți dintre ei este în continuare dificil să își permită tratamentul.

Unii dintre cei răniți au fost nevoiți să meargă în străinătate pentru tratament.

Oleksandr Fedun, în vârstă de 24 de ani, și-a pierdut ambele picioare în timp ce lupta în cadrul forțelor armate ucrainene anul trecut. În februarie, el a primit o proteză la un centru medical din statul american Maryland.

Putin spune că politica Occidentului și a Ucrainei este de a distruge tot ce este rusesc, relatează agenția de presă de stat TASS, potrivit Al Jazeera.

În timpul unei întâlniri cu membrii guvernului său, Putin a vorbit despre cele patru regiuni ucrainene anexate (Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson) și despre integrarea acestora în spațiul cultural rusesc.

„Strict vorbind, locuitorii acestor regiuni nu au părăsit niciodată acest spațiu; ei își păstrează cu grijă atât limba maternă, cât și un interes deosebit pentru marea literatură rusă. Știu că ei iubesc operele compatrioților noștri remarcabili”, a declarat Putin.

„Și asta în pofida tuturor încercărilor autorităților ucrainene actuale de a interzice cărțile clasicilor ruși, ale contemporanilor, de a le retrage chiar și de la vânzare, din biblioteci sau, mai mult, de a le distruge, așa cum visează ei și stăpânii lor occidentali să facă cu tot ceea ce este rusesc sau cu toți cei care gândesc, vorbesc, citesc în limba rusă”, a mai afirmat liderul de la Kremlin.

Putin a adăugat că cele patru regiuni „s-au întors acasă, la pieptul lor natal”.

Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, afirmă că echipa sa se pregătește pentru un viitor summit de pace în Arabia Saudită, relatează CNN.

„Continuăm să pregătim cea de-a doua întâlnire, din Arabia Saudită, la nivelul consilierilor de securitate națională și al consilierilor politici ai liderilor de stat”, a scris Yermak, pe Telegram. „Aceasta va fi dedicată principiilor-cheie ale păcii, bazate pe formula de pace a președintelui Volodimir Zelenski”, a precizat el.

„Comunicăm constant cu partenerii noștri”, a adăugat Yermak.

Obiectivul Kievului este de a extinde primul summit organizat la Copenhaga în iunie, mărind numărul de participanți pentru a include țări din Asia, Africa, Orientul Mijlociu și America Latină, a precizat Yermak.

„Scopul nostru în Arabia Saudită este de a dezvolta o viziune unificată a formulei (de pace) și de a elabora posibilitățile de organizare a viitorului Summit global pentru pace”, a spus el. „Trebuie să restabilim ordinea mondială, dreptul internațional și să stabilim o pace dreaptă bazată pe Carta ONU și pe condițiile Ucrainei”, a mai afirmat șeful de cabinet al lui Zelenski.

Președintele Zelenski le-a prezentat formula de pace în 10 puncte a Ucrainei liderilor mondiali la summitul G-20 din Bali, Indonezia, anul trecut.

Pașii includ o cale către siguranța nucleară, securitatea alimentară, un tribunal special pentru presupusele crime de război rusești și un tratat de pace final cu Moscova. De asemenea, el i-a îndemnat pe liderii G20 să își folosească toată puterea pentru a „determina Moscova să renunțe la amenințările nucleare” și să implementeze un plafon de preț pentru energia importată din Rusia.

Vicepremierul ucrainean a afirmat miercuri că atacurile Rusiei efectuate la primele ore ale zilei asupra portului Ismail de la Dunăre au deteriorat aproximativ 40.000 de tone de cereale care erau așteptate de țările din Africa, relatează Al Jazeera și Sky News.

„Rușii au atacat depozite și elevatoare de cereale – aproape 40 de mii de tone de cereale au fost deteriorate, aceste cereale fiind așteptate de țările din Africa, dar și de China și Israel, a scris vicepremierul Oleksandr Kubrakov, într-un mesaj publicat pe Twitter.

„Lumea trebuie să reziste. Atacurile asupra porturilor ucrainene reprezintă o amenințare la adresa întregii lumi. Ne putem apăra, iar forțele noastre de apărare antiaeriană pot folosi eficient armele. Avem nevoie de mai multe. Fiecare sistem de apărare antiaeriană a salvat o viață. Viteza și determinarea sunt destinul celor puternici”, a mai scris Kubrakov.

Kremlinul şi-a reafirmat miercuri poziţia privind acordul asupra transportului de cereale prin Marea Neagră, precizând că este gata să revină „imediat” ce este pusă în aplicare partea pactului care priveşte Rusia, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut un comentariu în acest sens la o zi după ce trimisul SUA la ONU a spus că ar exista „indicii” că Rusia ar putea fi interesată să se întoarcă la discuţiile cu privire la acest acord, care a permis Ucrainei să exporte cereale pe mare timp de un an.

Peskov le-a mai spus jurnaliştilor că preşedintele Vladimir Putin a avut miercuri dimineaţă o discuţie telefonică cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, a cărui ţară a negociat acordul respectiv împreună cu ONU în luna iulie 2022.

Moscova s-a retras din acest acord luna trecută, pe motiv că comunitatea internaţională nu a reuşit să asigure ca Rusia să poată de asemenea să-şi exporte liber cerealele şi îngrăşămintele ca parte a respectivului pact.

Întrebat despre acest subiect, Peskov a răspuns:” Rusia – şi preşedintele Putin a spus asta deja de 100 de ori – este gata să revină imediat la acordul propriu-zis, doar că acordul trebuie să fie pus în aplicare în partea care priveşte Federaţia Rusă. Până acum, după cum ştiţi, acest lucru nu s-a făcut”.

„Occidentul a impus sancţiuni împotriva Rusiei fără să ţină cont de nevoile de hrană ale comunităţii mondiale, iar secretariatul general al ONU este foarte conştient de asta”, a adăugat el.

Exporturile de cereale şi îngrăşăminte ale Rusiei nu fac obiectul sancţiunilor occidentale, dar Moscova susţine că restricţiile în ceea ce priveşte efectuarea plăţilor, de ordin logistic şi de asigurare reprezintă un impediment pentru transporturi.

Agenţia de presă rusă de stat RIA Novosti scrie că atacurile efectuate în noaptea de marţi spre miercuri de către forțele ruse asupra portului ucrainean Ismail de la Dunăre au lovit infrastructura portuară şi de cereale, care găzduia mercenari străini şi echipamente militare, precum şi un şantier de reparaţii navale, informează Reuters, potrivit Agerpres.

RIA Novosti îl citează pe Serghei Lebedev, un bărbat despre care afirmă că ar fi coordonatorul unui grup clandestin ce operează în oraşul-port ucrainean Mikolaiv şi care ar avea surse în Ismail, principalul port intern al Ucrainei, situat de partea cealaltă a Dunării faţă de România.

Lebedev este citat de RIA spunând că au fost opt lovituri separate asupra portului Ismail şi că au fost lovite un terminal petrolier, un şantier de reparaţii pentru navele militare ucrainene, o clădire portuară unde se crede că s-ar afla forţe străine, precum şi o unitate de depozitare a cerealelor şi un elevator în care se spune că era depozitat echipament militar străin.

Mai multe informații: Rusia susține că în atacul de la Ismail a lovit instalațiile portuare și militare unde se aflau mercenari străini, „cel mai probabil români”

Un nou model de drone First Person View (FPV) va ajunge în arsenalul armatei ucrainene, a anunțat miercuri ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, în condițiile în care Kievul desfășoară tot mai mult vehicule aeriene fără pilot (UAV-uri) pe linia frontului, relatează CNN.

„Această dronă FPV, la fel ca și alte modele, este fabricată în Ucraina, dar în mare parte din componente străine. Următorul nivel este de a produce componente de importanță majoră în Ucraina și de a asigura diversificarea (armamentului, n.r.), pentru a garanta independența și stabilitatea aprovizionării armatei în orice circumstanțe”, a afirmat ministrul Oleksii Reznikov, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Mai multe informații: Reznikov dezvăluie noua dronă FPV, produsă în Ucraina, care va intra în arsenalul armatei. Peste 30 de modele sunt folosite deja de soldați

Parchetul Ucrainean, împreună cu SBU și Poliția Națională, au identificat sute de mii de militari ruși care se află în Ucraina și îi cercetează dacă au crime de război, informează Ukrainska Pravda.

Șeful Departamentului de Combatere a Crimelor Săvârșite în Condiții de Conflict Armat al Procuraturii Generale, Iuri Belousov, a spus, pentru „Interfax-Ucraina, că această verificare este importantă, chiar dacă doar o parte dintre soldații ruși sust suspectați de comiterea unor crime de război pe teritoriul Ucrainei.

„Există baze de date relevante care conțin toți rușii identificați – ofițeri militari și de informații. Nu toți au comis crime de război. Este, de asemenea, important de înțeles că, din păcate, trecerea frontierei de către personalul militar în timpul unui conflict armat nu reprezintă o crimă după standardele internaționale. Și ne ghidăm după aceste standarde, statul de drept este important pentru noi”, a spus Iuri Belousov.

Oficialul ucrainean a spus că există şi o categorie de „zeci de mii” de „potenţiali suspecţi”, care sunt verificaţi pentru implicarea în comiterea unor crime de război.

Potrivit lui Belousov, în categoria celor care au comis crime de război sunt 386 de suspecți. 

„Dintre aceste persoane, 225 au fost trimise în judecată cu rechizitoriu, iar dintre cele trimise în instanță avem 54 condamnați”, a precizat Iuri Belousov.

O dronă navală ucraineană a încercat să atace o navă de război rusă care escorta un vas civil de transport în Marea Neagră miercuri dimineață, a declarat reprezentantul oficial al Ministerului rus al Apărării, generalul-locotenent Igor Konașenkov, relatează TASS.

„În această seară (n.r. – miercuri seară), regimul de la Kiev a mai încercat să atace o navă a Marinei Ruse, care escorta un transport maritim civil în partea de sud-vest a Mării Negre, cu o barcă maritimă fără pilot. Prin acțiunile profesioniste ale echipajului navei rusești, barca ucraineană a fost imediat descoperită și distrusă”, a transmis Igor Konașenkov.

Nava de război ar fi distrus drona. Este a doua zi consecutivă în care ministerul rus al apărării a făcut astfel de afirmații, relatează BBC. Au fost raportate două tentative de astfel de atacuri ieri.

Două zeci de atacuri au fost respinse de armata rusă în ultima zi în direcțiile Donețk, Iuzhno-Donețk, Zaporijie, Kupiansk și Krasno-Limansk, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, citat de agenția rusă Interfax.

„În ultima zi, forțele armate ale Ucrainei au continuat încercările nereușite de operațiuni ofensive în direcțiile Donețk, Sud-Donețk, Zaporojye, Kupyansk și Krasno-Liman. În direcția Donețk, acțiunile coordonate ale unităților de apărare ale grupului Sud în strânsă cooperare cu aviația și artileria a respins cu succes 12 atacuri inamice în zonele așezărilor Berestovoie, Disputable, Severnoie, Staromikhailovka, Marinka și Krasnogorovka din Republica Populară Donețk”, a spus Igor Konașenkov.

Potrivit oficialului militar rus, alte opt atacuri au fost respinse în direcțiile Donețk, Zaporojie, Kupiansk și Krasno-Liman.

Președintele rus Vladimir Putin a decorat, miercuri, în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor de stat, care s-a ținut în Sala Ecaterina de la Kremlin, mai mulți militari care și-au dovedit curajul în timpul „operațiuni” militare speciale”, cum este numit la Moscova războiul din Ucraina, informează TASS.

Titlul de Erou al Rusiei a fost acordat post-mortem căpitanului Roman Vorobiov și colonelului Denis Ivanov. Putin le-a dat decorațiile văduvelor militarilor.

De asemenea, liderul rus i-a decorat cu Steaua eroilor Federației Ruse pe sublocotenentul Alexei Afanasiev, sublocotenentul Daniar Djartanov, colonelul de gardă Timur Kurilkin, comandantul batalionului expediționar cazaci din Siberia Oleg Likontsev, locotenentul colonelul Irek Magasumov, căpitanul Zhumagelov. . 

Și alți militari au primit distincții pentru „curajul în luptă”.

În plus, Putin i-a conferit corespondentului de război Anastasia Elsukova Ordinul Curajului. În ianuarie, în timp ce se afla în misiune, ea a fost atacată în Soledar și a fost grav rănită. 

Autoritățile ucrainene au anunțat, miercuri, că, în timpul atacului nocturn cu drone de tip „Shahed-136” asupra Odesei, infrastructura portuară a fost distrusă.

Liftul și hangarele pentru cereale au fost avariate, iar terminalul maritim și clădirea administrativă a Companiei de Navigație a Dunării, care se află în Izmail, au fost distruse.

„În timpul atacului de noapte din sudul regiunii Odesa, forțele de apărare aeriană au distrus 11 drone de atac Shahed-136. Potrivit rapoartelor, clădirea administrativă și stația maritimă au fost distruse. Liftul, hangarele pentru cereale, rezervoarele unuia dintre terminalele de marfă, spațiile de producție, depozit și administrație au fost, de asemenea, avariate și distruse în urma bombardamentelor”, au transmis autoritățile ucrainene.

Forțele aeriene ale Ucrainei au anunțat, miercuri, într-un comunicat, că au fost doborâte 23 de drone cu care rușii au atacat regiunile Kiev și Odesa, marți noapte.

„În noaptea de 2 august 2023, forțele de ocupație ruse au atacat Ucraina cu drone iraniene Shahed-136/131. Lansările au fost efectuate din trei direcții – Kursk, Primorsko-Aktarsk (Federația Rusă), Chauda (Crimeea). Forțele Aeriene, în cooperare cu apărarea antiaeriană a altor componente ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei, au distrus toate cele 23 de UAV-uri de atac”, se arată în mesaj.

Marea majoritate a dronelor Shahed au fost distruse în regiunea Kiev și regiunea Odesa.

„Din păcate, o parte din dronele lansate de inamic au lovit infrastructura portuară din regiunea Odesa. Administrațiile locale vor raporta asupra consecințelor atacului”, au mai transmis Forțele Aeriene Ucrainene.

Ucrainenii au anunțat, citând canale Telegram anonime, că miercuri dimineață s-a produs o explozie în apropierea satului Gvardyske din districtul Simferopol, Crimeea.

Acolo se află baza aeriană „Gvardiske”. Aerodromul este în subordinea Forțelor Aeriene și Spațiale ale Federației Ruse. 

„Radio Freedom” raportează că acolo are sediul Regimentul 37 Mixt de Aviație al Forțelor Aeriene Ruse.

Autoritățile ruse de ocupație nu au comentat incidentul.

Dronele rusești au atacat miercuri dimineață porturile și zonele de depozitare a cerealelor din regiunea Odesa, în sudul Ucrainei, relatează BBC. Lovit a fost portul Ismail, cel mai mare port ucrainean la Dunăre, aflat la circa 15 kilometri în linie dreaptă de orașul românesc Tulcea.

Exploziile care au avut loc în port, după ce a fost lovit cu drone iraniene Shahed, au putut fi observate de pe teritoriul României.

Mai multe informații: Atac rusesc la 15 km de Tulcea, în portul Ismail, pe Dunăre. Exploziile au fost vizibile de pe teritoriul României. VIDEO

Dronele rusești au atacat miercuri porturile și zonele de depozitare a cerealelor din Odesa, în sudul Ucrainei, incendiând unele dintre ele, a anunțat guvernatorul regional Oleh Kiper pe Telegram. El a precizat că nu sunt victime.

Rusia a intensificat atacurile asupra infrastructurii agricole și portuare ucrainene după ce a refuzat să prelungească acordul cu cereale prin Marea Neagră, care a permis exporturile de cereale ucrainene.

Presa ucraineană a relatat că dronele au sosit din Marea Neagră și apoi s-au deplasat spre vest de-a lungul fluviului Dunărea, spre Izmail, un port cheie din care cerealele ucrainene sunt transportate către portul românesc Constanța.

Ucraina a doborât peste 10 drone deasupra Kievului în cursul nopții, a anunțat Serhi Popko, șeful Administrației Militare a orașului Kiev, într-o postare pe Telegram făcută miercuri dimineața.

Informațiile inițiale indică faptul că forțele ruse au folosit dronele iraniene Shahed pentru seria de atacuri, a spus Popko.

„Grupurile de drone s-au apropiat de Kiev simultan din mai multe direcții. Cu toate acestea, forțele de apărare aeriană au detectat și distrus toate țintele aeriene – peste 10 drone – în timp util”, a spus Popko.

Oficialul a precizat că resturi de la dronele doborâte au căzut în mai multe districete din Kiev și că unele clădiri nerezidențiale și suprafețele drumurilor au fost avariate, dar nu au fost daune grave sau incendii. Nu există informații despre victime, pentru moment.

Forțele ucrainene au efectuat mai multe atacuri precise asupra unităților ruse de pe insula Insula Giarîlgaci de la Marea Neagră, a anunțat marți Centrul Național de Rezistență al Ucrainei, potrivit Ukrainska Pravda.

„Datorită informațiilor furnizate de mișcarea clandestină din teritoriul ocupat temporar, zeci de invadatori și echipamente inamice au fost distruse”, a transmis Centrul Național de Rezistență al Ucrainei, într-o postare pe Facebook, alături de imaginile care surprind distrugerea bazei ruse.

Mai multe informații: Momentul în care forțele ucrainene distrug baza rușilor de pe Insula Giarîlgaci, într-un atac de precizie efectuat cu rachete HIMARS. VIDEO

Presa locală din Polonia a vorbit cu unele dintre persoanele aflate în satul Bialowieza de la granița dintre Polonia și Belarus, unde elicopterele belaruse ar fi intrat în spațiul aerian polonez în cursul zilei de luni, relatează Sky News.

Martorii au declarat pentru ziarul Wyborcza că două elicoptere au intrat în Polonia în apropierea satului Grudki, situat la aproximativ 800 de metri de Bialowieza.

Aparatele au zburat apoi aproximativ trei kilometri în interiorul țării, trecând pe deasupra caselor oamenilor la o înălțime de aproximativ 200-300 de metri.

Martorii au declarat că, uneori, elicopterele au zburat la „câteva zeci de metri” deasupra solului.

Mărturiile lor ar confirma comunicatul anterior al Ministerului polonez al Apărării, potrivit căruia elicopterele au zburat prea jos pentru a fi detectate de sistemele radar.

Unii locuitori și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că elicopterele au fost lăsate să intre în spațiul aerian polonez, întrebându-se de ce nu au intrat în funcțiune sistemele de apărare antiaeriană.

Minskul a negat acuzațiile privind cele două elicoptere și a catalogat afirmațiile legate de încălcarea spațiului aerian al Poloniei drept „exagerate”.

Cel de-al 14-lea convoi al grupului de mercenari ruși Wagner a sosit marți în Belarus, potrivit grupului de monitorizare Belarusian Hajun, citat de The Kyiv Independent.

Convoiul a fost văzut deplasându-se de-a lungul autostrăzii M5 din orașul Osipovichi, îndreptându-se spre o tabără situată în satul Tsel.

Acest convoi a avut aproximativ 15 vehicule, în principal camioane care transportă containere mari asemănătoare cu cele maritime. Toate numerele de înmatriculare ale vehiculelor au fost fie eliminate, fie acoperite.

Tot marți, Belarusian Hajun a anunțat că grupul de mercenari Wagner a îneput să folosească depozitele militare dintr-o tabără militară din Belarus.

Potrivit grupului de monitorizare, se crede că depozitele din Paplavy, un sat situat la aproximativ 30 de minute de mers cu mașina de tabăra Wagner de la Tsel, ar fi fost folosite de mercenarii Wagner în jurul datei de 18 iulie.

Pe 14 iulie, presa de stat din Belarus a scris că luptătorii Wagner au început să antreneze forțele belaruse de apărare teritorială. Este posibil ca mercenarii lui Evgheni Prigojin să suplinească armata rusă ca principal partener de antrenament al armatei belaruse, a precizat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), în evaluarea sa de marți.

Autoritățile ucrainene au anunțat că, pe 22 iulie, aproximativ 5.000 de mercenari Wagner se aflau în Belarus, dar că frontiera dintre Ucraina și Belarus este sigură și este monitorizată cu privire la apariția unor riscuri suplimentare.

Mai multe înregistrări video care au apărut marți pe Telegram par să arate o explozie pe dealurile din jurul Sevastopolului, un important oraș naval din Crimeea ocupată de Rusia. Deflagrația a fost raportată în jurul orei locale 18.00, scrie The Kyiv Independent.

Mihail Razvozhaev, guvernatorul instalat de Moscova la conducerea Sevastopolului, a afirmat că o dronă a fost doborâtă și a incendiat vegetația, într-o zonă muntoasă din jurul orașului.

Cu toate acestea, canalul de Telegram „Crimean Wind” a apreciat că locul exploziei ar putea fi centrul logistic al Flotei ruse din Marea Neagră, care este găzduit de Sevastopol.

Explozii au fost raportate și anterior, pe 16 iulie, în Sevastopol, care este cel mai mare oraș din Crimeea. În ultima lună, o serie de atacuri au lovit obiectivele militare din peninsulă, aproape în fiecare săptămână.

Armata ucraineană a confirmat pe 22 iulie că a atacat un depozit de petrol și mai multe depozite militare rusești din Crimeea. Pe rețelele de socializare au apărut o serie de videoclipuri în care se puteau vedea coloane de fum ridicându-se din mai multe locuri, inclusiv din apropierea căilor ferate.

Pe 28 iulie, un depozit de muniții din Crimeea a sărit în aer, incident despre care serviciile ucrainene de informații militare au spus că a fost rezultatul unui sabotaj. Depozitul era situat în Golful Kozacha, în apropiere de Sevastopol.

Peninsula Crimeea este folosită de Rusia ca centru logistic pentru aprovizionarea ocupației sale militare din Ucraina. Peninsula se află sub ocupație rusă încă din 2014, în urma unui referendum „de fațadă” organizat de Rusia pentru anexarea acestui teritoriu.

De la începutul invaziei ruse, președintele Volodimir Zelenski a promis în repetate rânduri să elibereze întregul teritoriu al Ucrainei, inclusiv Crimeea.