Război în Ucraina, ziua 526 | Ofensiva ucraineană continuă pe fronturile Melitopol și Berdiansk. 30 de bătălii în cursul zilei

Forțele ruse încearcă din toate puterile să oprească forțele de apărare ucrainene, dar apărătorii ucraineni domină, a declarat joi seară președintele ucranean Volodimir Zelenski, în mesajul său adresat națiunii.

„Front. Luptele sunt grele, ocupanții încearcă din toate puterile să-i oprească pe băieții noștri. Asaltele sunt foarte crude. Direcțiile Kupyanskoye, Limanskoye, Bahmutskoye, Maryinskoye, Avdiyevo. Direcții de sud. Nu este ușor peste tot. Dar orice ar face inamicul, forța ucraineană este cea care domină”, a spus Zelenski.

Forțele de apărare rețin acțiunile ofensive ale forțelor ruse în mai multe direcții, iar pe parcursul zilei au avut loc aproximativ 30 de confruntări militare, a anunțat joi seară Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Potrivit armatei ucrainene, de la începutul zilei, rușii au lansat un atac cu rachete, 47 de lovituri aeriene și au efectuat 23 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă asupra pozițiilor trupelor și așezărilor ucrainene.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

Trupele rusești de ocupație au plantat mine și capcane pe sute de kilometri de front ucrainean, o tactică pe care comandanții Kievului o descriu ca fiind principalul motiv pentru care contraofensiva de vară mult așteptată a încetinit, potrivit Sky News.

Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, a declarat miercuri la televiziunea ucraineană că nu există termene limită pentru contraofensiva ucraineană.

„Nimeni nu ne poate stabili termene decât noi înșine. În al doilea rând, nu există un calendar”, a spus el, susținând, de asemenea, că nu a folosit niciodată cuvântul „contraofensivă”.

„Sarcina principală pentru noi este să salvăm viețile oamenilor noștri de pe front. Trebuie să înțelegem că inamicul s-a pregătit foarte bine pentru aceste evenimente, cu un număr imens de teritorii minate”, a spus oficialul.

El a descris densitatea mineritului rusesc ca fiind „nebună”, cu trei până la cinci mine pe metru pătrat.

Nu s-au înregistrat câștiguri semnificative din partea niciuneia dintre părți pe frontul din Ucraina, luptele fiind în continuare concentrate în sud și în est, potrivit videoclipurilor și declarațiilor din surse oficiale citate de CNN.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

În regiunea Zaporojie, oficialii numiți de Rusia în sudul ocupat spun că încercările ucrainenilor de a străpunge liniile militare rusești au fost înfrânte. Canalele pro-rusești de pe Telegram au postat imagini și videoclipuri cu blindate ucrainene distruse, deși nu este clar când și unde anume a fost lovit echipamentul.

Între timp, armata ucraineană a declarat că o poziție rusă din Zaporojie a fost eliminată, împreună cu un depozit de muniție.

În apropiere de Bahmut, ucrainenii nu au raportat alte progrese, dar au postat înregistrări video cu țintirea pozițiilor rusești.

Ucrainenii au postat, de asemenea, înregistrări video cu sisteme suplimentare de artilerie autopropulsată Zuzana furnizate de Slovacia.

Oleksandr Syrskyi, comandantul Forțelor Terestre ucrainene, a declarat pe Telegram că „continuă o avansare treptată” în zona Bahmut.

Procurorul general al Ucrainei investighează atacurile rusești asupra infrastructurii sale agricole din iulie ca potențiale crime de război, a declarat instituția pentru Reuters.

Bombardamentele asupra instalațiilor agricole s-au intensificat după ce Rusia s-a retras din acordul de export cu Ucraina din Inițiativa pentru cereale de la Marea Neagră, pe 17 iulie.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

„În general, de la începutul invaziei pe scară largă, forțele ruse au efectuat peste 100 de atacuri asupra infrastructurii portuare și cerealiere a Ucrainei”, a declarat procuratura generală într-un comunicat.

„Ucraina investighează aceste acte ca potențiale crime de război”, se arată în comunicat.

Autoritățile ucrainene examinează deja peste 97.000 de rapoarte despre presupuse crime de război și au depus acuzații împotriva a 220 de suspecți în instanțele interne.

Reclame care oferă o plată imediată de peste 5.000 de dolari pentru înrolarea în armata rusă au început să apară pe ecranele utilizatorilor de internet din Kazahstan, pe fondul escaladării conflictului din Ucraina, relatează Reuters.

Kazahstanul, o fostă republică sovietică ce se învecinează cu Rusia, găzduieşte peste trei milioane de etnici ruşi şi a fost în mod tradiţional unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Rusiei. Cu toate acestea, guvernul de la Astana nu a sprijinit ceea ce Moscova numeşte „operaţiunea sa militară specială” în Ucraina şi a cerut pace.

Vizând în mod clar kazahii, reclamele observate de Reuters prezintă steaguri ruseşti şi kazahe şi sloganul „Umăr la umăr”.

Ele promit o plată unică de 495.000 de ruble ruseşti (5.300 de dolari) pentru cei care semnează un contract cu armata rusă, împreună cu un salariu lunar de cel puţin 190.000 de ruble (2.000 de dolari) şi beneficii suplimentare nedivulgate.

Ministerul rus al Apărării a realocat arme și vehicule către forțele din regiunile Belgorod și Kursk, potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului, citate de Sky News.

Proviziile sporite fac parte din eforturile Kremlinului de a extinde în mod constant capacitățile de securitate internă ale Rusiei după rebeliunea Wagner din iunie. Dar, potrivit ISW, alocarea de mitraliere, tunuri anti-dronă și vehicule militare în aceste regiuni indică faptul că Kremlinul este „din ce în ce mai îngrijorat” de atacurile de la granița cu Ucraina.

Sistemele de apărare aeriană au distrus șase drone ucrainene deasupra regiunii Kaluga, a anunțat, joi, Ministerul rus al Apărării.

„În această noapte (n.r. – miercuri spre joi), pe teritoriul regiunii Kaluga, o încercare a regimului de la Kiev de a efectua un atac terorist cu vehicule aeriene fără pilot a fost zădărnicită. Șase drone au fost distruse de sistemele de apărare aeriană”, se arată în comunicat.

Potrivit raportului, în urma atacului nu au fost victime și nici pagube materiale.

Mai multe informații: Rusia anunță că a doborât șase drone, lângă Moscova, „o tentativă a regimului de la Kiev de a efectua un atac terorist”

Guvernul Federației Ruse a inclus Norvegia pe lista statelor străine care comit acțiuni neprietenoase împotriva misiunilor diplomatice și consulare ale Rusiei în străinătate, potrivit site-ului Cabinetului de Miniștri, informează agenția rusă de presă Interfax.

Se reamintește că, pentru misiunile diplomatice incluse într-o astfel de listă, posibilitatea de a angaja angajați care se află pe teritoriul Rusiei la ambasade, consulate, reprezentanțe ale organelor de stat și instituțiilor statului este limitată.

Sergei Kuzmin, comandantul adjunct al grupului operațional-strategic de trupe „Tavria”, a anunțat, joi, că o operațiune ofensivă a forțelor armate este în desfășurare în zonele Berdiansk și Melitopol, iar una defensivă în zonele Avdiivska și Marinska.

„În zona noastră de responsabilitate se desfășoară în prezent o operațiune defensivă pe direcțiile Avdiivska și Marinska. O operațiune ofensivă este în curs pe direcțiile Berdiansk și Melitopol. Au loc bătălii aprige, inamicul încearcă constant să atace în direcția Avdiivska, efectuând 14 asalturi în ultima zi. Pe direcția ofensivă – avem anumite progrese, forțele noastre avansează cu încredere”, a subliniat Sergei Kuzmin.

Regiunea și orașul Herson au fost bombardate intens, joi, de armata rusă, mai multe clădiri, dar și sedii de bănci și consulatul Greciei fiind afectate de explozii, a transmis Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare din regiunea Herson.

„Inamicul a lovit 27 de localități ale regiunii; sediul băncilor „Ukrsibbank” și „Kredobank” (Herson); teritoriul centrului de detenție (Kherson); sediul Consulatului Onorific al Republica Greacă (Kherson)”, a anunțat Oleksandr Prokudin.  

De asemenea, în urma bombardamentelor, a fost afectată și catedrala ortodoxă din Herson. Potrivit autorităților ucrainene, în urma atacurilor, au fost rănite în Herson 8 persoane (3 călători aflați într-un trolebuz), un pieton și 4 salvatori.

„Inamicul a vizat teritoriul monumentului de arhitectură al orașului – biserica ortodoxă. În timp ce se stingea focul, inamicul a lovit din nou. Patru angajați ai Serviciului de Stat de Urgență au fost răniți”, au anunțat autoritățile locale.

Rușii au efectuat 55 de bombardamente în regiune (264 de obuze), 8 dintre acestea (72 de obuze) vizând orașul Herson.

Forțele Aeriene au distrus, în noaptea de miercuri spre joi, 15 drone Shahed și 7 UAV-uri de recunoaștere, a anunțat armata ucraineană, într-un comunicat.

„În noaptea de 3 august 2023, inamicul a atacat din nord (regiunea Briansk) cu UAV-uri de atac Shahed-136/131. Au fost înregistrate în total 15 lansări de Shahed. Toate UAV-urile inamice au fost distruse. De asemenea, în ziua de 2 august, apărarea antiaeriană a distrus 7 UAV-uri operaționale-tactice de recunoaștere”, se arată în comunicat.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, joi, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 247.850 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 620 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 4.224 de tancuri, 8.234 de blindate, 4.892 de sisteme de artilerie, 315 de avioane, 311 de elicoptere și 4.077 de drone.

Statul major general al armatei ucrainene a transmis, joi, într-un comunicat, că, în ultima zi, pe front au avut loc 44 de ciocniri cu trupele ruse.

Principalele bătălii s-au dat pe direcțiile Siverski și Slobozanski,  Kupian, Lîmansk, Bahmut, Avdiivka, Marinka, Șahtarski, Zaporojie, Herson, Melitopol și Berdiansk.

Forțele Armate ale Ucrainei (AFU) au făcut din nou încercări de a ataca pozițiile armatei ruse în zona așezării Rabotino, regiunea Zaporojie, a transmis, joi, Oleg Cehov, șeful centrului rus de presă al Grupul Vostok, informează agenția rusă de presă Interfax.

„În direcția Zaporojie, inamicul continuă să încerce să atace în direcția Rabotino. El nu are succes. Inamicul a suferit pierderi în trupe și echipamente”, a afirmat Oleg Cehov.

Potrivit oficialului rus, artileria grupului Vostok a distrus două camioane cu soldați inamici în zona așezării Upper Tersa.

„Loviturile aviației cu bombardiere au distrus acumularea de trupe și echipamente ale Forțelor Armate ale Ucrainei în zonele Priutnoie, Novodanilovka, Rabotino, Malaia Tokmacika și Piatihatka”, a declarat Oleg Cehov.

În direcția sud-Donețk, unitățile avansate ale grupului de trupe ruse Vostok au respins atacurile inamice la nord-est de Urozhainoie. Trupe, echipajul unui mortier și vehiculele blindate de luptă au fost distruse.

„După ce a suferit pierderi, inamicul s-a retras”, a precizat Oleg Cehov.

Serhi Popko, șeful administrației militare din regiunea Kiev, a anunțat, joi, că apărarea aeriană a distrus aproximativ 20 de ținte aeriene care vizau capitala țării, Kiev, relatează Ukrainska Pravda.

„Al optulea atac consecutiv cu muniție de baraj „Shahed” la Kiev. Și din nou, ca ieri, un atac masiv. Forțele și mijloacele de apărare aeriană aflate în apropierea Kievului au detectat și distrus aproape o duzină și jumătate de ținte aeriene”, a transmis Serhi Popko

 Conform datelor preliminare, în capitală nu au existat victime sau distrugeri.

Oficialul ucrainean a adăugat că alerta aeriană nocturnă de la Kiev, care a durat exact 3 ore, a devenit a 820-a pentru capitală de la începutul invaziei ruse din 24 februarie 2023.

Treizeci și șapte de drone de fabricație iraniană au atacat Ucraina în primele ore ale zilei de miercuri, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său nocturn, potrivit CNN.

„Au fost 37 de drone Shahed în total în cursul acestei zile”, a spus el. „Unele dintre ele au fost doborâte”, a spus el, precizând că nu au existat victime.

Potrivit acestuia, este important „să se extindă misiunile de antrenament pentru luptătorii ucraineni”, precum și să se asigure aprovizionarea cu avioane de luptă F-16 și rachete cu rază lungă de acțiune.

Iurii Bielousov, cel care conduce investigațiile federale ucrainene privind crimele de război, spune că echipa sa a înregistrat 98.000 de infracțiuni comise de forțele rusești de la începutul războiului, transmite Sky News.

Iurii Bielousov a declarat, pentru site-ul ucrainean Interfax-Ucraina, că marea majoritate a crimelor de război sunt investigate în Ucraina. „Cei vinovați de aceste crime vor fi pedepsiți și în Ucraina. Doar 1%, sau chiar mai puțin, vor fi urmăriți penal de către partenerii noștri internaționali”, a spus acesta

Bielousov a oferit, de asemenea, o actualizare cu privire la numărul de civili ucraineni uciși în ultimele 8 luni. Potrivit acestuia, bilanţul a ajuns la 10.749 de morți, inclusiv 499 de copii – dar a avertizat că aceste cifre reprezintă doar vârful icebergului.

Acesta a spus că cifrele vor creşte după ce vor fi recuperate teritoriile ocupate acum de ruşi. „Cred că vor fi zeci de mii de morți numai în Mariupol”, a avertizat el.

Președintele Volodimir Zelenski a insistat miercuri asupra faptului că Ucraina este recunoscătoare pentru sprijinul acordat de Occident, dar a sugerat și că țara sa merită mulțumiri pentru că reușește să oprească forțele ruse, relatează Sky News.

Vorbind la o conferință a ambasadorilor ucraineni, Zelenski a declarat: „Ucraina știe cum să fie recunoscătoare și este recunoscătoare fiecărei țări, absolut tuturor oamenilor, fiecărei națiuni care ne-a ajutat. Dar contribuția noastră la securitatea comună merită recunoștință”.

Afrimațiile lui Zelenski pot fi citite în contextul mai multor controverse declanșate de personalități internaționale de rang înalt care pun la îndoială răspunsul Ucrainei la ajutorul lor.

Un consilier polonez al președintelui Andrzej Duda a sugerat recent că Ucraina ar trebui să aprecieze mai mult sprijinul pe care Polonia l-a oferit Kievului de-a lungul anilor.

Luna trecută, secretarul britanic demisionar al apărării, Ben Wallace, a declarat: „Fie că ne place sau nu, oamenii vor să vadă puțină recunoștință”. Acesta a fost răspunsul lui atunci când a fost întrebat despre frustrarea exprimată de Ucraina pentru că nu a primit o invitație oficială de aderare la NATO.

Ulterior, Zelenski a ripostat: „Cum altfel putem să ne arătăm recunoștința? Putem să ne trezim dimineața și să-i mulțumim ministrului. Lăsați-l să-mi scrie și să-mi spună cum să-i mulțumesc”.

Comentariile președintelui ucrainean au fost catalogate drept „sarcastice” de Vadym Prystaiko, care a fost demis câteva zile mai târziu din funcția de ambasador al Ucrainei în Marea Britanie.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că atacurile Rusiei asupra infrastructurii portuare a țării sale arată că Moscova intenționează să creeze o „catastrofă globală”, cu o criză a piețelor alimentare, a prețurilor și a aprovizionării, relatează Reuters.

„Pentru statul rus, aceasta nu este doar o bătălie împotriva libertății noastre și împotriva țării noastre”, a afirmat Zelenski, în discursul său video de miercuri seară, adresat națiunii.

„Moscova duce o bătălie pentru o catastrofă globală. În nebunia lor, au nevoie ca piețele mondiale de alimente să se prăbușească, au nevoie de o criză a prețurilor, au nevoie de întreruperi în (lanțul de) aprovizionare”, a adăugat liderul de la Kiev.

Cel puțin 10.749 de civili ucraineni, inclusiv 499 de copii, au fost uciși de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, a declarat Iurii Bielousov, șeful Departamentului pentru Crime de Război din cadrul Procuraturii Generale a Ucrainei, într-un interviu acordat miercuri agenției de presă Interfax Ucraina.

Alți 15.599 de civili au fost înregistrați ca fiind răniți, dintre care 1.900 erau copii. Peste 19.500 de copii ucraineni au fost identificați de guvernul ucrainean ca fiind deportați cu forța pe teritoriul Rusiei începând din februarie 2022.

După ce teritoriile ocupate vor fi eliberate, numărul celor uciși „va crește de multe ori”, se așteaptă procurorul. „Cred că vor fi zeci de mii de morți numai în Mariupol”, a adăugat Bielousov, potrivit The Kyiv Independent.

Mariupolul avea o populație de o jumătate de milion de oameni înainte ca Rusia să cucerească orașul, în mai 2022. Imaginile din satelit au arătat dovezi ale existenței unor gropi comune în jurul orașului.

După eliberarea de către Ucraina a orașului Izium din regiunea Harkov, în septembrie 2022, au fost descoperite sute de cadavre în gropi comune, dintre care majoritatea erau civili.

Comentând dificultatea identificării cadavrelor în astfel de situații, Bielousov a mulțumit partenerilor echipei sale pentru îmbunătățirea sistemelor de identificare. Utilizarea analizelor ADN și numărul de laboratoare este „incomparabil cu ceea ce aveam înainte”, a spus el.

Bielousov a mai declarat că cifrele Parchetului General sunt similare cu cele ale organizațiilor internaționale precum ONU.

Pe 7 iulie, ONU a anunțat că a confirmat moartea a peste 9.000 de civili, inclusiv a peste 500 de copii, dar că se așteaptă ca numărul real să fie mai mare.

Raportul ONU a adăugat că în cele 500 de zile de invazie au fost uciși de trei ori mai mulți civili decât în toți cei 8 ani anteriori ai conflictului purtat de Rusia în estul Ucrainei.

Organizația Națiunilor Unite a transmis că lucrează cu diferite părți pentru a asigura accesul alimentelor ucrainene și rusești pe piețele globale, după ce a avertizat asupra unei potențiale crize în cele mai sărace țări din lume din cauza deciziei Rusiei de a renunța la acordul privind cerealele negociat de ONU și Turcia, scrie Al Jazeera.

Purtătorul de cuvânt al ONU, Farhan Haq, le-a spus miercuri reporterilor: „Noi continuăm să facem demersuri, la diferite niveluri, pentru a ne asigura că putem să facem cât mai mult posibil pentru ca alimentele și îngrășămintele ucrainene și rusești să ajungă pe piețe, dar este dificil”.

Papa Francisc a deplâns miercuri faptul că Europa, referindu-se la Uniunea Europeană, nu face eforturi pentru a încerca să pună capăt războiului în Ucraina, blocul comunitar îndepărtându-se astfel de la misiunea sa înscrisă în propriul tratat, scrie Agerpres.

Vorbind la Lisabona cu ocazia Zilei Internaţionale a Tineretului, suveranul pontif a amintit că în acest oraş a fost semnat în anul 2007 „Tratatul de la Lisabona”, care a reformat Uniunea Europeană şi care menţionează că una dintre misiunile acesteia este „promovarea păcii”.

Remarcând „lipsa unor direcţii îndrăzneţe către pace”, Papa Francisc a întrebat Europa, dar şi Occidentul în general: „Încotro navighezi, dacă nu oferi procese de pace, soluţii creative pentru a pune capăt războiului în Ucraina şi a atâtor conflicte care însângerează lumea? Sau, din nou, pentru a extinde sfera: Occidentule, în ce direcţie navighezi?”.

Suveranul pontif a anunţat mai devreme anul acesta o încercare proprie de mediere între Moscova şi Kiev, desemnând pentru aceasta şi un emisar al Vaticanului experimentat în misiuni de pace, cardinalul italian Matteo Zuppi, iniţiativă primită însă cu răceală de ambele capitale şi despre care au fost oferite puţine detalii.

Publicația rusă independentă Meduza relatează că în ultimele cinci zile au avut loc cel puțin 28 de tentative de incendiere a centrelor de înrolare militară și a clădirilor Ministerului Apărării în Rusia și în peninsula anexată Crimeea, potrivit The Kyiv Independent.

În perioada 29 iulie – 2 august, au fost înregistrate cazuri de incendiere intenționată în orașe din întreaga țară, de la Vsevolozhsk, situat în apropiere de Sankt Petersburg, până la Khabarovsk, în Extremul Orient.

Meduza scrie că seria de atacuri asupra centrelor de înrolare militară este cea mai importantă de când a fost anunțată mobilizarea parțială în Rusia, în septembrie 2022, și că cele mai multe cazuri de incendiere au avut loc în Moscova, Sankt Petersburg și Kazan.

Printre alte orașe în care s-au înregistrat incendieri premeditate se numără Volgograd, Ulan-Ude și Omsk, precum și Feodosia, situat în Crimeea anexată.

În Sankt Petersburg, două centre de înrolare diferite au fost incendiate pe 1 august. În Podolsk, oraș din regiunea Moscovei, același birou de înrolare militară a fost incendiat de două ori, prima dată pe 31 iulie și apoi pe 2 august.

Potrivit Radio Svoboda, numai pe 31 iulie au avut loc 12 tentative de incendiere, iar cele mai multe dintre acestea au fost efectuate de femei. Toate suspectele au declarat că au fost îndemnate să facă acest lucru prin telefon, de diverși indivizi.

Mai multe relatări susțin că incendiatorii au declarat că au fost împinși să dea foc centrelor de înrolare prin intermediul unor apeluri telefonice aparent false, adesea de la persoane care se dădeau drept agenți ai serviciilor secrete ruse.

Sky News scrie că a reușit să verifice o înregistrare video care arată o imensă minge de foc în timpul atacului rusesc de noaptea trecută asupra portului ucrainean Ismail.

🇷🇺🇺🇦 The consequences of the Geran attack on the port of #Izmail. pic.twitter.com/4AYoyepkoY

— Medan (@sumnjam) August 2, 2023

Ucraina spune că rachetele au distrus aproximativ 40.000 de tone de cereale care erau destinate Chinei, Israelului și unor țări din Africa.

Dar presa de stat rusă a justificat atacul susținând că infrastructura de cereale adăpostea mercenari străini și echipamente militare. Un șantier de reparații de nave militare a fost, de asemenea, vizat, potrivit presei ruse.

Portul Ismail se află foarte aproape de teritoriul României.

Activiștii pro-ucraineni au otrăvit mai mulți ofițeri ruși în orașul Mariupol, aflat sub ocupația forțelor ruse, susține un oficial ucrainean local, citat de Sky News.

Petro Andriușchenko, consilier al primarului ucrainean exilat al orașului, a declarat că 17 soldați ruși au fost transportați la spital în stare gravă, iar doi dintre ei și-au pierdut viața până în prezent.

Mai multe informații: 17 soldați ruși, „otrăviți” în Mariupolul ocupat chiar de Ziua Marinei ruse, afirmă un oficial local

Guvernatorii regiunilor ruse Kursk şi Belgorod au anunţat miercuri că „miliţiile populare” de autoapărare, unităţi create recent, vor primi mai multe arme pentru a combate incursiunile armate dinspre Ucraina vecină, informează Agerpres preluând AFP şi EFE.

Imagini prezentate de autorităţile din Belgorod arată cum, pe lângă armele obişnuite, membrii unei unităţi teritoriale de apărare primesc puşti anti-dronă, dispozitive de război electronic care doboară dronele sau le redirecţionează de pe traiectoria lor, precum şi alte echipamente folosite pentru detectarea şi neutralizarea dronelor.

„Miliţiile populare voluntare”, formaţiuni inspirate din modul de organizare al apărării în epoca sovietică, au fost constituite în luna decembrie 2022 în zonele limitrofe Ucrainei pentru a susţine trupele regulate ale armatei ruse, în condiţiile în care „regiunea Kursk înregistrează aproape zilnic atacuri teroriste dinspre Ucraina”, după cum a declarat guvernatorul acestei regiuni, Roman Starovoi.

În timp ce desfăşoară o contraofensivă prin care încearcă recuperarea teritoriilor din Ucraina ocupate de trupele ruse, armata ucraineană şi-a înmulţit atacurile cu drone şi artilerie pe teritoriul rus în apropierea graniţei comune.

Președintele rus Vladimir Putin i-a cerut omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, să ajute Rusia să își exporte cerealele în țările africane care sunt vulnerabile la penuria de alimente, a anunțat miercuri Kremlinul, potrivit Al Jazeera.

„A fost exprimată dorința de cooperare cu Turcia și cu alte state interesate pe această temă” în timpul convorbirii telefonice pe care cei doi lideri au avut-o miercuri, se arată într-un comunicat al Kremlinului.

Moscova s-a retras recent din acord mediat de Turcia și ONU care permitea Ucrainei să exporte alimente prin porturile sale de la Marea Neagră.

Preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a declarat miercuri că ţara sa depune eforturi pentru pacea în Ucraina, dar că nici liderul ucrainean Volodimir Zelenski şi nici cel al Rusiei, Vladimir Putin, nu sunt pregătiţi pentru discuţii de pace în acest moment, informează Reuters.

„Nici Putin şi nici Zelenski nu sunt pregătiţi pentru pace”, a afirmat Lula în faţa corespondenţilor străini în cadrul unei conferinţe de presă, adăugând că propunerile de pace pe care le caută cu alte ţări neutre vor fi gata pentru atunci când Rusia şi Ucraina vor fi pregătite să negocieze.

„Rolul Braziliei este de a încerca să ajungă la o propunere de pace” împreună cu alţii „pentru momentul în care ambele ţări vor dori aceasta”, a mai spus el, potrivit Agerpres.

Lula a încercat să formeze un grup de ţări neutre pentru a demara negocierile de pace, dar a fost criticat pentru că a spus că Ucraina şi Rusia sunt responsabile în egală măsură pentru război.

Preşedintele de stânga al Braziliei, ales anul trecut pentru un al treilea mandat, a atacat puterile occidentale care sprijină Ucraina şi membri permanenţi în Consiliul de Securitate al ONU pentru că nu au oprit războiul.

„Consiliul de Securitate nu a funcţionat. SUA au invadat Irakul, Franţa şi Anglia au invadat Libia, iar acum Rusia. Şi fiecare are drept de veto”, a declarat Lula.

Presa rusă de stat anunță că au fost introduse restricții asupra navelor și aeronavelor care se deplasează prin strâmtoarea Kerci, relatează Sky News.

Ministerul rus al Apărării nu a oferit încă nicio explicație, până acum, cu privire la această decizie.

Strâmtoarea Kerci este o fâșie îngustă de apă care separă peninsula Crimeea de restul Rusiei și care leagă Marea Azov de Marea Neagră.

Strâmtoarea a fost scena unor dispute importante în ultimele săptămâni, după ce un atac asupra podului Kerci s-a soldat cu doi morți în urmă cu două săptămâni.

Rusia a acuzat Ucraina de comiterea acestui atac, dar Kievul a negat orice implicare.

Urmărește-ne pe Google News