Război în Ucraina, ziua 53 | Rusia continuă bombardamentele în mai multe orașe ucrainene. Mariupolul refuză să se predea, în ciuda ultimatumului rușilor

Un consilier al primarului lui Mariupol a declarat că forțele ruse au anunțat că vor închide luni intrarea și ieșirea din oraș, avertizând că oamenii care rămân în oraș vor fi „filtrați” înainte de a face orice deplasare, potrivit CNN.

Petro Andrișcenko, consilierul primarului, a declarat, duminică, pe Telegram, că forțele ruse au început să elibereze permise de circulație în orașul asediat, postând o fotografie în care se presupune că rezidenții făceau coadă pentru permise.

„Sute de cetățeni trebuie să stea la coadă pentru a obține un permis, fără de care va fi imposibil nu doar să se deplaseze între cartierele orașului, ci și să iasă în stradă începând de săptămâna viitoare”, a spus el.

Într-o declarație făcută sâmbătă, Andrișcenko a spus că forțele ruse au anunțat că orașul va fi „închis pentru intrare/ieșire pentru toată lumea începând de luni, dar va exista și interdicția de a circula în districte timp de o săptămână”.

Andriuschenko a adăugat că, potrivit informațiilor primite din interior, bărbații din oraș vor fi supuși filtrelor și vor fi mutați pentru a fi controlați de forțele ruse.

CNN nu a putut verifica în mod independent afirmațiile lui Andriuschenko, care nu se află în Mariupol, dar lucrează pentru a colecta informații de la oamenii din oraș.

Oficialii ucraineni și americani au susținut că forțele ruse au început verifiarea civililor în zonele aflate sub controlul lor, verificându-i biometric, confiscându-le telefoanele și, în unele cazuri, deportându-i împotriva voinței lor în Rusia. Consiliul orașului Mariupol a susținut că „filtrarea” a făcut parte dintr-un efort mai amplu al Rusiei de a acoperi potențialele crime de război comise în oraș.

Forțele ucrainene care apără orașul au respins duminică un ultimatum din partea Ministerului rus al Apărării prin care li se cerea soldaților ucraineni care apară orașul să se predea.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că a discutat cu directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, „problema asigurării stabilității financiare a Ucrainei și a pregătirilor pentru reconstrucția postbelică”.

Zelenski a scris pe Twitter duminică seara că „avem planuri clare” și că cooperarea dintre FMI și Ucraina va continua să fie fructuoasă.

La începutul acestei săptămâni, FMI a precizat că se pregătește „pentru efortul masiv de reconstrucție care va fi necesar”. Și directorul FMI a avertizat anterior că războiul ar putea deraia redresarea economică globală post-Covid-19.

Un monument închinat mareșalului Georgy Jukov, comandant militar în Al Doilea Război Mondial considerat un erou sovietic, a fost dărâmat în orașul ucrainean Harkov.

Imagini publicate de canalul Nexta pe Twitter arată bustul mareșului în timp ce este răsturnat de pe piedestal.

Oficialul local Tatyana Topchiy a declarat pentru postul ucrainean Suspilne că incidentul s-a petrecut foarte repede, în jurul orei locale 11:00, aceeași cu a României. El a adăugat că nu știe cine este responsabil. Statuia era contestată de mai mult timp, dar autoritățile locale s-au opus demolării.

Trupele ucrainene care apără uriașa uzină Azovstal din Mariupol ar putea rezista mult timp cu tactici de gherilă, folosind buncărele și tunelurile sale nucleare, spune un expert militar.

Justin Crump, care oferă consultanță pe teme de securitate la Sibylline, a declarat pentru BBC că luptătorii „sunt foarte bine pregătiți pentru apărare”, având la dispoziție mai mult de 50 de zile pentru a fortifica locul și a construi căi de evacuare.

„Bănuiesc că, dacă nu vor fi distruși, vor rămâne acolo mult timp – ar putea face lucruri urâte noaptea și să se întoarcă înăuntru”.

El estimează că aproximativ 800 de luptători apără uzina, conduși de Batalionul de extremă dreapta Azov – un grup descris de Rusia drept „neonaziști”.

„Soldații de acolo nu vor să fie capturați, nu cred că se vor preda. Și Rusia nu vrea să intre și să o curețe metru cu metru, în subteran, este îngrozitor”, a spus el.

Ucraina a reușit să-și aprovizioneze forțele asediate din Mariupol în misiuni de noapte foarte riscante, a spus el.

Uzina Azovstal este un sit industrial cheie și dacă Rusia va prelua controlul asupra acestuia, „poate că chinezii o vor pune din nou în funcțiune, deoarece doresc oțelul”, a spus Justin Crump. „Dar va dura ani pentru a reconstrui Mariupolul devastat”, a adăugat el.

Deși forțele ruse dețin încă controlul complet asupra districtului Borivskyi din regiunea Harkov, soldații „se retrag treptat” din zonă în direcția regiunii Donețk, a anunțat duminică consiliul localității Borova într-o declarație pe Telegram.

„Nu există nicio conexiune mobilă și nici internet, care sunt imposibil de restabilit, deoarece teritoriul este ocupat de ruși”, a transmis consiliul, adăugând că „unele locuri au rămas fără electricitate și gaz”.

Potrivit comunicatului, trupele ruse sunt cazate în clădirile consiliului sătesc, Palatul Culturii, spitale sau în casele unor civili. Din rândul colaboratorilor locali au fost desemnate „autorități ocupante” care acum urmează să coordoneze activitățile administrative din comunitate.

Consiliul a spus că unele părți ale comunității au suferit daune semnificative. Au fost făcute apeluri către viceprim-ministrului Iryna Vereshchuk, care este și ministrul reintegrării teritoriilor ocupate temporar din Ucraina, și șefului Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Synegubov, pentru a organiza coridoare umanitare pentru evacuarea civilor și livrarea de ajutoare în zonă.

Șeful administrației regionale de stat din Zaporojie, Oleg Buryak, a acuzat armata rusă că l-a răpit pe fiul său, Vladislav, în vârstă de 16 ani, relatează platforma Nexta.

„Fiul meu a fost răpit. Rușii l-au răpit. Are doar 16 ani. Nu știu unde este fiul meu acum. Fac apel la comunitatea europeană, la întreaga umanitate – ajutați-mă. Să știe toată lumea asta că rușii răpesc copii aici, în țară”, a spus Oleg Buryak.

Această informație a fost confirmată și de Zlata Nekrasova, șef adjunct al administrației militare regionale din Zaporojie.

Cel puțin un deces a fost confirmat de soția unuia dintre marinarii aflați la bordul crucișătorului Moskva, scufundat joi în Marea Neagră, în ciuda afirmațiilor Moscovei potrivit cărora echipajul a fost evacuat și nu sunt victime. Femeia a scris pe un site de socializare rusesc să soțul ei a murit ”făcându-și datoria”, iar alți 27 de membri ai echipajului sunt dați dispăruți, relatează BBC.

Vestea morții lui Ivan Vakhrushev, în vârstă de 41 de ani, a fost făcută de soția sa, Varvara, pe site-ul de socializare rusesc Odnoklassniki.

„Eroul nostru!!! A murit făcându-și datoria. A luptat până la ultima suflare pentru a salva nava. Suntem în lacrimi și în doliu. Vei fi mereu un erou în inimile noastre”, a scris Varvara pe site.

Mai multe informații: Soția unui marinar de pe Moskva confirmă decesul soțului ei, deși Rusia a susținut că nu sunt victime după scufundarea navei

Serhii Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat că bombardamentele rusești au lovit o biserică din orașul Severodonețk, din estul Ucrainei.

„Orcii (nr. termen ucrainean peiorativ pentru trupele ruse) au bombardat biserica din Severodonetsk în Duminica Floriilor”, a spus Haidai.

Ucrainenii, un popor majoritar ortodox, sărbătoresc pe 17 aprilie Duminica Floriilor.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a îndemnat pe omologul său american, Joe Biden, să viziteze Ucraina, cu ocazia interviului acordat pentru CNN.

„Cred că o va face”, a spus Zelenski, când a fost întrebat dacă este la curent cu vreun plan pentru o vizită prezidențială a lui Joe Biden. „Dar este decizia lui, desigur, și depinde de situația de securitate, desigur. Dar cred că el este liderul Statelor Unite și de aceea ar trebui să vină aici să vadă.”

Biden a declarat joi reporterilor că SUA vor decide în curând dacă vor trimite un înalt oficial în Ucraina ca dovadă de sprijin, dar surse au sugerat pentru Reuters că administrația ia în considerare ca secretarul apărării Lloyd Austin sau secretarul de stat Antony Blinken să meargă la Kiev.

În urmă cu o săptămână, premierul britanic a făcut o vizită la Kiev, unde s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski. El este doar unul dintr-o serie de lideri europeni care s-au deplasat în Ucraina pentru a-și manifesta sprijinul.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat duminică că „situația” de la Mariupol „ar putea fi o linie roșie” în negocierile cu Rusia.

„Situația de la Mariupol este atât îngrozitoare militar, cât și sfâșietoare”, a spus Kuleba într-un interviu pentru televiziunea americană CBS.

„Orașul nu mai există. Restul armatei ucrainene și un grup mare de civili sunt practic încercuite de forțele ruse. Ei își continuă lupta, dar se pare că din felul în care se comportă armata rusă la Mariupol, au decis să distrugă orașul cu orice preț”, a adăugat ministrul ucrainean.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat anterior că orice alte crime de război rusești ar face imposibile negocierile cu Rusia.

Ministrul de externe a spus că anticipează intensificarea luptelor grele în estul Ucrainei în următoarele săptămâni. El a mai spus că se așteaptă „încercările disperate ale forțelor ruse de a cuceri Mariupol cu orice preț”, adăugând că anticipează ca atacurile cu rachete asupra Kievului și a altor orașe din Ucraina să continue.

Zelenski a respins ideea de a lăsa Moscova să preia Donbasul și o parte din estul Ucrainei pentru a opri conflictul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat CNN, că trupele ucrainene continuă să se lupte în Donbas și „nu au nicio intenție de a se preda”.

„Ucraina și poporul său sunt clari. Nu avem nicio pretenție asupra teritoriilor nimănui, dar nu vom renunța la ale noastre”, a declarat liderul de la Kiev.

Când președintele rus Vladimir Putin vorbește despre preluarea Donbasului, el se referă la vechea zonă producătoare de cărbune și oțel a Ucrainei. Pentru ruși, Donbas înseamnă reprezintă două mari regiuni estice, Luhansk și Donețk, care merg din afara Mariupolului, în sud, până la granița de nord. Separatiștii pro-ruși sprijiniți de Moscova controlează doar o mică parte din acest teritoriu.

Cel puțin 4 persoane au fost ucise, iar alte patru rănite, după ce forțele ruse au bombardament duminică orașul Zolote din estul Ucrainei, potrivit guvernatorului local citat de The Guardian.

„Într-una dintre cele mai înalte clădiri, două etaje au fost distruse. Avem cel puțin doi cetățeni morți, încă patru răniți”, a declarat Serhiy Gaidai, guvernatorul regiunii Luhansk.

Bilanțul nu a fost verificat independent de presa occidentală.

Forțele ruse prezente în Mariupol continuă să lupte și să sfideze solicitările soldaților ucraineni de a se preda, a declarat duminică premierul ucrainean Denys Shmyhal într-un interviu pentru televiziunea americană ABC.

„Orașul încă nu a căzut”, a spus Shmyhal, adăugând că soldații ucraineni continuă să controleze unele părți ale orașului

„Nici un oraș mare din Ucraina nu a căzut. Doar Herson este sub controlul forțelor militare ruse, dar toate celelalte orașe sunt sub controlul Ucrainei”, a continuat el, adăugând că unele dintre orașele din zonele învecinate au fost „asediate, dar sunt încă sub control ucrainean”.

El a spus că peste 900 de orașe, orașe și sate ucrainene au fost eliberate de sub ocupația rusă de când Moscova a schimbat obiectivul privind invazia asupra Ucrainei.

„Încă rezistăm și avem lupte în regiunea Donbas chiar acum, dar nu avem intenția de a ne preda”, a spus Shmyhal.

Ca răspuns la o întrebare privind starea actuală a diplomației, el a spus că „Ucraina este pregătită să oprească acest război” dacă „o cale diplomatică este posibilă”.

Cu toate acestea, dacă Rusia nu este dispusă să poarte negocieri, el a spus că „nu ne vom preda, nu ne vom părăsi țara, familiile, pământul nostru, vom lupta absolut până la capăt, până la victorie în acest război”.

Shmyhal a spus că va participa la reuniunile Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale de la Washington săptămâna aceasta, și că va solicita mai multă asistență financiară pentru Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat pentru CNN, că are dificultăți în a crede în sinceritatea „unor țări sau a unor lideri” după escaladarea războiului din țara sa.

Întrebat de jurnalistul CNN dacă simte că expresia „Niciodată din nou”, slogan asociat cu Holocaustul și alte genocide, folosită de liderii lumii în discursurile lor este una „goală” de sens acum, Zelenski a răspuns:

„Nu am încredere în lume. După ce am văzut ce se întâmplă în Ucraina. Nu credem în cuvinte. După escaladarea Rusiei, nu avem încredere în vecinii noștri. Nu credem toate acestea.”

Președintele ucrainean a continuat spunând că nici măcar nu crede în garanții de securitate documentate și în dreptul internațional, deoarece războiul din Ucraina se dezlănțuie, iar Rusia este acuzată de presupuse crime de război.

Zelenski a mai spus pentru CNN că el își pune credința în eforturile practice și tangibile și în poporul ucrainean.

Cinci persoane au fost ucise și 13 rănite în urma bombardamentelor asupra orașului Harkov, spun oficialii locali.

„Salvatorii acționează la locul atacurilor”, transmite postul public ucrainean Suspilne.

Bombamentele a lovit centrul orașului. Pompierii s-au luptat cu incendiile din clădirile rezidențiale.

Reporterii de la agenția de presă AFP au fost la fața locului și au descris cele întâmplate. Ei au spus că bombardamentele au aprins incendii în tot orașul și au distrus acoperișurile clădirilor, aruncând resturi pe drumuri.

Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, a fost supus unor bombardamente intense pe parcursul ultimelor săptămâni de conflict.

Al doilea cel mai mare oraș al Ucrainei, cu o populație de 1,3 milioane înainte de război, Harkov se află la doar 50 de kilometri de granița rusă.

O coloană de camioane lungă de aproximativ 80 de km s-a format la granița dintre Polonia și Belarus, în condițiile în care șoferii ruși și bieloruși încearcă să părăsească Uniunea Europeană în termenul limită impus prin al cincilea pachet de sancțiuni, scrie BBC.

Unii șoferi sunt blocați de 33 de ore, iar la câteva ore după expirarea termenului limită de sâmbătă, timpii de așteptare au fost scurtați la 12 ore.

UE a interzis, ca parte din sancțiunile contra Rusiei din 9 aprilie, intrarea camioanelor din Rusia și Belarus pe teritoriu- cu excepția celor care transportă medicamente sau produse petroliere.

Papa Francisc a făcut apel duminică la ”cei care au responsabilitatea Naţiunilor” să „asculte strigătul de pace al oamenilor” în acest „Paşte în vremuri de război”, evocând o Ucraină „martirizată”, transmit AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.

„Am văzut prea mult sânge, prea multă violenţă. Inimile noastre sunt, de asemenea, pline de teamă şi durere, în timp ce mulţi dintre fraţii şi surorile noastre au fost nevoiţi să plece departe pentru a se feri de bombardamente”, a declarat Suveranul Pontif în cadrul tradiţionalului său mesaj „Urbi et Orbi”, rostit în faţa a circa 50.000 de credincioşi adunaţi în Piaţa Sfântul Petru din Roma, în duminica Paştelui catolic.

Ucraina a fost „crunt încercată de violenţa şi distrugerile războiului crud şi fără sens în care a fost târâtă”, a mai spus Papa Francisc.

„Să fie o decizie pentru pace. Să fie un sfârşit al încordării muşchilor în timp ce oamenii suferă”, a afirmat Suveranul Pontif, mulţumindu-le totodată celor care au găzduit refugiaţi din Ucraina.

Liderul spiritual al celor 1,3 miliarde de catolici a afirmat că se gândeşte la „numeroasele victime ucrainene”, menţionând „milioanele de refugiaţi şi de persoane strămutate, familiile divizate, persoanele în vârstă rămase singure, vieţile şi oraşele distruse”. „Am în minte privirea copiilor rămaşi orfani”, a adăugat el.

Papa Francisc a făcut totodată apel la un acces „liber” la locurile sfinte din Ierusalim, unde confruntările între palestinieni şi forţele de securitate israeliene au făcut zeci de răniţi în ultimele zile pe Esplanada Moscheilor.

„Fie ca israelienii, palestinienii şi toţi locuitorii Oraşului Sfânt, împreună cu pelerinii, să experimenteze frumuseţea păcii, să trăiască în fraternitate şi să aibă acces liber la locurile sfinte cu respectarea reciprocă a drepturilor fiecăruia”, a afirmat Papa în timpul tradiţionalei „Urbi et Orbi”.

„Să ne rugăm pentru pace pentru Ierusalim şi pentru cei care îl iubesc – creştini, evrei şi musulmani”, a adăugat el în faţa credincioşilor din Piaţa Sfântul Petru, rugându-se, de asemenea, pentru „pace pentru Orientul Mijlociu, sfâşiat de ani de diviziuni şi de conflicte”.

Guvernatorul din Luhansk a anunțat că peste 100.000 de locuitori din această regiunea au rămas fără gaz și electricitate, scrie portalul The Kyiv Independent.

Potrivit guvernatorului Serhiy Haidai, 37 de localități din regiunea Luhansk sunt complet sau parțial private de alimentarea cu gaz din cauza bombardamentelor rusești, în timp ce 32 de localități nu au energie electrică.

Nu există apă în Rubizhne, Popasna, parțial în Lysychansk și Severodonetsk, a precizat duminică guvernatorul, într-un mesaj publicat pe canalul său de Telegram.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov, a anunțat că forțele armate ruse au distrus 470 de vehicule aeriene ucrainene fără pilot la bord, 2.290 de tancuri și vehicule blindate și 254 de sisteme de rachete cu lansatoare multiple de la începutul „operațiunii militare speciale” din Ucraina, scrie agenția rusă de stat TASS.

„De la începutul operațiunii militare speciale au fost distruse în total 134 de avioane de război, 470 de avioane ucrainene fără pilot la bord, 249 de sisteme de apărare aeriană, 2.290 de tancuri și alte vehicule blindate, 254 de sisteme de rachete cu lansatoare multiple, 992 de tunuri de artilerie de câmp și mortiere și 2.166 de vehicule militare speciale”, a afirmat Konașenkov.

Potrivit purtătorului de cuvânt, forțele ruse de artilerie și rachete au lovit 814 ținte ale forțelor armate ale Ucrainei, inclusiv 17 posturi de comandă, 111 poziții de tragere a artileriei și 684 de fortărețe și garnizoane inamice.

În plus, Konashenkov a declarat că sistemele rusești de apărare antiaeriană din zona așezărilor Avdeyevka, Bayrak, Lozovaya, Malaya Kamyshevakha, Novoprokopovka, Pologi, Chernobayevka, Shirokoye și Yasinovataya au doborât 10 vehicule aeriene ucrainene fără pilot la bord.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov, a declarat că Ucraina a angajat peste 6.800 de mercenari străini din 63 de țări de când Rusia și-a început „operațiunea specială” în țara vecină, relatează agenția rusă de stat TASS.

„Regimul naționalist de la Kiev a angajat în total 6.824 de mercenari străini din 63 de țări de la începutul operațiunii militare speciale”, a spus duminică Konașenkov.

Cei mai mulți mercenari – 1.717 persoane – au venit din Polonia, iar aproximativ 1.500 din SUA, Canada și România, a precizat purtătorul de cuvânt.

Până la 300 de mercenari au sosit din Marea Britanie și tot atâția din Georgia, în timp ce 193 de persoane au venit din zonele din Siria care sunt controlate de Turcia, a adăugat Konashenkov.

41 de trupuri neînsuflețite au fost recuperate, până acum, de sub dărâmăturile din orașul Borodianka, informează portalul The Kyiv Independent.

Duminică, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina a anunțat că salvatorii săi au terminat de înlăturat dărâmăturile a cinci clădiri rezidențiale distruse complet din Borodianka, un oraș situat la 40 de kilometri nord-vest de Kiev, care a fost puternic bombardat și ocupat de Rusia timp de o lună.

Rusia se declară „îngrijorată” de activitatea crescută a forțelor NATO în Arctica și consideră că există riscuri de producere a unor „incidente neintenționate” în regiune, relatează Reuters.

Avertismentul aparține ambasadorul general al Rusiei, Nikolai Korchunov, citat de agenția rusă de stat TASS.

„Creșterea recentă a activității NATO în Arctica este un motiv de îngrijorare. Un alt exercițiu militar de amploare al alianței a avut loc recent în nordul Norvegiei. În opinia noastră, acest lucru nu contribuie la securitatea regiunii”, a declarat Korchunov.

Potrivit lui Korchunov, o astfel de activitate crește riscul unor „incidente neintenționate”, care, pe lângă riscurile de securitate, pot provoca, de asemenea, daune grave ecosistemului arctic.

Acesta nu a precizat la ce tipuri de incidente se referă.

Trei geniști (ingineri militari) din cadrul Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina au fost uciși și alți patru au fost grav răniți, în timp ce îndepărtau duminică muniții cu dispersie în regiunea nord-estică Harkov, a anunțat șeful administrației regionale, potrivit CNN.

Separat, trei civili au fost uciși și peste 30 au fost răniți în bombardamentele trupelor ruse din ultimele 24 de ore în regiune, a scris duminică șeful Administrației militare regionale din Harkov, Oleg Sinegubov, pe aplicația de mesagerie Telegram.

„În prezent, aceștia (răniții, n.r.) primesc îngrijiri în spital. 31 de persoane au fost rănite în bombardamentele rusești, inclusiv patru copii”, a declarat Sinegubov.

Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, a fost supus unor bombardamente intense pe parcursul ultimelor săptămâni de conflict.

Potrivit lui Sinegubov, forțele ruse au tras 23 de focuri de artilerie, mortiere și obuze cu dispersie în zonele Saltivka de Nord, Pyatihatki, Oleksiyivka, centrul orașului, uzina de tractoare din Harkov și Dergachi. De asemenea, în zonă a avut loc un atac cu rachete.

„Inamicul nu se poate apropia de Harkov, deoarece forțele noastre armate dețin poziții puternice și chiar avansează în unele direcții. Prin urmare, rușii recurg la bombardamente rușinoase asupra cartierelor rezidențiale”, a declarat el.

Sinegubov a făcut apel la oameni să nu iasă în oraș în mod inutil și să respecte limitele privind numărul de persoane care pot sta într-un singur loc.

Premierul italian Mario Draghi a deplâns duminică aparenta ineficacitate a „dialogului” cu preşedintele rus Vladimir Putin, constatând că aceste contacte nu opresc „oroarea” care continuă în Ucraina, scrie Agerpres citând AFP.

„Încep să cred că cei care spun «este inutil să discutaţi cu el, pierdeţi timpul» au dreptate”, a declarat Mario Draghi, într-un interviu pentru cotidianul Il Corriere della Sera, publicat duminică.

„L-am apărat mereu pe (preşedintele francez Emmanuel) Macron şi continui să spun că, în calitate de actual preşedinte al UE, el are dreptate să încerce toate căile de dialog posibil. Însă eu am impresia că oroarea războiului cu al său carnagiu, cu ceea ce ei le-au făcut copiilor şi femeilor, este complet independent de declaraţii şi de apeluri telefonice” între Kremlin şi puterile străine, a adăugat șeful guvernului italian.

„Până acum, obiectivul lui (Vladimir) Putin nu a fost căutarea păcii, ci tentativa de a spulbera rezistenţa ucraineană, de a ocupa ţara şi de a o preda unui guvern prieten”, a mai spus Draghi, dând asigurări că Italia rămâne „apropiată de prietenii săi ucraineni”.

Mărturisind că la începutul conflictului s-a gândit că „o victorie a Rusiei este probabilă”, Draghi a adus un omagiu „rezistenţei ucrainene eroice”.

„Ceea ce ne aşteaptă este un război de rezistenţă, o violenţă prelungită, cu distrugeri care vor continua. Nimic nu arată că poporul ucrainean poate să accepte ocupaţia rusă”, a adăugat premierul italian.

Aceste declaraţii intervin în condiţiile în care Italia a anunţat redeschiderea ambasadei sale de la Kiev, începând de luni.

Mario Draghi a mai reafirmat necesitatea de a livra arme ucrainenilor.

Dacă „sancţiunile sunt esenţiale pentru a slăbi agresorul, ele nu pot opri trupele pe termen scurt. Pentru a face aceasta, ucrainenii trebuie ajutaţi direct şi aceasta este ceea ce facem noi. A nu o face ar însemna să le spunem: capitulaţi, acceptaţi sclavia şi supunerea – un mesaj contrar valorilor noastre europene de solidaritate”, a subliniat el.

Ucraina a cerut națiunilor G7 un sprijin financiar de 50 de miliarde de dolari și ia în considerare, de asemenea, emiterea de obligațiuni cu cupon 0% în următoarele șase luni, care să ajute țara să acopere deficitul bugetar provocat de război, a declarat consilierul economic al președintelui Volodimir Zelenski, Oleh Ustenko, potrivit The Guardian.

Vorbind duminică la televiziunea națională, Ustenko a precizat că aceste opțiuni sunt discutate în mod activ.

Oleksiy Goncharenko, deputat ucrainean de Odesa, a declarat duminică pentru BBC că soldații ucraineni din Mariupol nu se vor preda Rusiei.

„Am vorbit cu ei ieri și știu că vor lupta până la capăt”, afirmă parlamentarul.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că eliminarea luptătorilor ucraineni din Mariupol ar pune capăt negocierilor de pace cu Rusia.

Moscova a anunțat că va garanta viața soldaților ucraineni care se vor preda, Kremlinul adăugând că singurii soldați ucraineni rămași în oraș se află la uriașa oțelărie Azovstal.

Goncharenko a mai spus că situația din Mariupol este „un adevărat genocid” și a estimat că în oraș se află aproximativ 100.000 de civili.

Se crede că „mai mult de 20.000 de persoane” au fost ucise în orașul-port asediat, a precizat deputatul ucrainean.

Ministerul rus al Apărării a amenințat duminică cu „eliminarea” soldaților rezistenței care încă luptă în orașul asediat Mariupol, din sud-vestul Ucrainei, confirmând că ultimatumul prin care se cerea capitularea lor a fost ignorat, informează CNN.

Ministerul rus a precizat, într-un comunicat, că soldații ucraineni încercuiți, care se află în oțelăria gigantică Azovstal din oraș, au fost îndemnați „să depună voluntar armele și să se predea pentru a-și salva viețile”.

„Cu toate acestea, regimul naționalist de la Kiev, conform interceptărilor radio, a interzis negocierile privind predarea”, a susținut Ministerul rus al Apărării.

Ministerul a mai afirmat că, potrivit soldaților ucraineni care s-au predat anterior, „există până la 400 de mercenari străini care s-au alăturat forțelor ucrainene” de la uzina siderurgică, iar printre acești mercenari se află europeni și canadieni.

„În cazul unei noi rezistențe, toți vor fi eliminați”, a mai transmis ministerul rus.

Instituția mai susține că zeci de instalații militare din estul Ucrainei au fost distruse în ultimele atacuri rusești. Printre acestea se numără depozite de combustibil și muniții din jurul Severodonetsk, Kremmina și al altor orașe din regiunile Luhansk și Donețk.

De asemenea, ministerul mai pretinde că sistemul rus de apărare antiaeriană a doborât 10 vehicule aeriene ucrainene fără pilot în regiunea Donbas.

Anterior în cursul zilei de duminică, un consilier al primarului din Mariupol a respins ultimatumul dat de ruși. Petro Andriușcenko a anunțat pe Telegram că „luptătorii noștri vor continua, de azi, să mențină apărarea”.

Mariupolul se află sub asediu de mai bine de o lună, cu numeroase victime și cu o mare parte din oraș distrus de bombardamente. Au fost vizate structuri civile, inclusiv o maternitate și un teatru, acolo unde până la 1.300 de persoane se refugiaseră.

Orașul Mikolaiv, situat în sudul Ucrainei, a rămas, de patru zile, fără apă potabilă, ceea ce i-a forțat pe oameni să folosească apă din râuri și izvoare, scrie CNN.

Accesul la apă a fost pierdut după ce conducta de la râul Dnipro a fost avariată în timpul luptelor de acum câteva zile.

Șeful administrației militare regionale din Mikolaiv, Vitalii Kim, a declarat că atacurile forțelor ruse continuă, inclusiv atacurile cu rachete de croazieră.

Acesta a precizat că problema apei va fi rezolvată în curând.

„Instalațiile de desalinizare și purificare a apei sunt în drum spre Mikolaiv, iar puțurile vor fi forate. Apa va fi furnizată oricum, fie la jumătate din necesarul nostru, fie în totalitate. Un mare ajutor vine din regiunile vecine. Trebuie să mai avem răbdare câteva zile”, a spus duminică Vitalii Kim.

Oficialul a precizat că situația militară era în favoarea apărătorilor. „În timp ce inamicul își pregătește trupele și se mobilizează, armele vin spre noi”, a adăugat Kim.

În teritoriul dintre Mikolaiv și Herson s-au dat lupte intense în ultimele trei săptămâni, când forțele ucrainene au lansat contraatacuri.

Orașul Mikolaiv a fost bombardat în mod regulat de forțele ruse, dar rămâne sub control ucrainean.

Forțele ucrainene vor continua să apere orașul Mariupol, în ciuda ultimatumului dat de Rusia, au anunțat duminică oficialii locali, potrivit CNN.

Un consilier al primarului din Mariupol a răspuns cererii Ministerului rus al Apărării ca soldații ucraineni care încă mai opun rezistență într-o parte a orașului să se predea, afirmând că forțele ucrainene vor continua să lupte.

„În cursul serii (de sâmbătă, n.r.), ocupanții au anunțat că vor oferi «un coridor de predare» pentru trupele rămase”, a declarat Petro Andriușcenko, pe canalul său Telegram.

„Dar, începând de astăzi, luptătorii noștri continuă să mențină apărarea”, a afirmat Petro Andriușcenko.

Mariupol, un port strategic la Marea Azov, se află în centrul eforturilor Rusiei de a-și uni forțele în estul și sudul Ucrainei.

Andriușcenko a mai spus că rezistența față de ruși a continuat dincolo de combinatul siderurgic Azovstal, uzina uriașă care a fost un bastion pentru forțele ucrainene care luptă în Mariupol.

„În ciuda dorinței ocupanților de a arăta că locul ostilităților se limitează la uzina siderurgică Azovstal, acest lucru nu corespunde realității”, a spus el. „Noaptea trecută au avut loc lupte pe strada Taganrog, care se află la cinci kilometri distanță de Azovstal”, a precizat oficialul local.

Acesta a adăugat că „în timpul luptelor, ocupanții au bombardat din nou casele rezidențiale private cu artilerie grea. De asemenea, a continuat și bombardarea zonei portuare”.

CNN notează nu a putut confirma imediat luptele care s-ar fi dat și în alte zone din Mariupol.

Intervalul în care civilii nu au voie să iasă din case, în Kiev și în regiunea din jurul capitalei ucrainene, a fost modificat, potrivit portalului The Kyiv Independent.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat duminică, pe contul său de Telegram, că de acum înainte interdicția va fi valabilă între orele 22.00 și 5.00. Practic, interdicția intră în vigoare cu o oră mai târziu și este ridicată cu o oră mai devreme.

Edilul Kievului îi mai sfătuiește pe oameni să nu ignore sirenele de raid aerian.

Portalul Nexta TV a publicat duminică noi imagini din orașul-port asediat Mariupol. Distrugerile și trupurile neînsuflețite de pe străzi fac parte din peisajul orașului „eliberat” de forțele ruse, potrivit imaginilor distribuite pe Twitter.

Rusia a bombardat Harkovul de 23 de ori în ultimele 24 de ore, ucigând trei civili, a anunțat guvernatorul regiunii, Oleh Synehubov, citat de portalul The Kyiv Independent.

Oleh Synehubov a precizat, pe canalul său de Telegram, că 31 de persoane au fost rănite, inclusiv patru copii, în urma atacurilor forțelor ruse asupra mai multor cartiere din Harkov, printre care Saltivka, Pyatihatki și Oleksiyivka, în ultimele 24 de ore.

„Fac apel la locuitorii din Harkov: nu ieșiți în stradă inutil”, a spus guvernatorul regional.

Uniunea Europeană alocă o nouă tranșă de ajutor umanitar, în valoare de 50 de milioane de euro (54 de milioane de dolari), pentru a sprijini persoanele afectate de invazia Rusiei în Ucraina, transmit Al Jazeera și CNN.

Cea mai mare parte a fondurilor vor fi direcționate către proiecte din Ucraina, în timp ce 5 milioane sunt destinate Republicii Moldova, a anunțat Comisia Europeană, într-un comunicat de presă.

Finanțarea va fi folosită pentru „a răspunde celor mai presante nevoi umanitare prin furnizarea de servicii medicale de urgență, acces la apă potabilă și igienă, adăpost și protecție, asistență în numerar și sprijin împotriva violenței de gen”.

Banii „vor ajuta oamenii din zonele greu accesibile, care nu au acces la asistență medicală, apă și electricitate, precum și pe cei care au fost nevoiți să fugă și să lase totul în urmă”, a declarat comisarul pentru gestionarea crizelor din cadrul blocului, Janez Lenarčič. „Ucraina, suntem alături de voi”, a adăugat aceasta.

„Cu milioane de oameni în mișcare sau blocați în zone de război active, nevoile din Ucraina sunt deja enorme. Acum, trebuie să fim pregătiți pentru o nouă intensificare a atacurilor nemiloase ale Rusiei asupra Ucrainei, în special în estul țării”, a precizat Janez Lenarčič.

Această finanțare se adaugă la cele aproximativ 154,6 milioane de dolari alocate de Executivul comunitar pentru ajutor umanitar, ca răspuns la războiul declanșat de Rusia.

Noua tranșă face parte din pachetul de sprijin de 1 miliard de euro (1,08 miliarde de dolari) promis de Comisia Europeană la începutul acestei luni.

Ucraina și Rusia nu au reușit să ajungă duminică la un acord cu privire la convoaiele umanitare pentru evacuarea civililor din zonele afectate de război, a anunțat vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk, relatează The Guardian.

„Nu am reușit să ajungem la un acord… cu privire la încetarea focului pe rutele de evacuare. De aceea, din păcate, nu deschidem astăzi coridoare umanitare”, a declarat aceasta, pe contul său de Telegram.

Vereșciuk a mai spus că autoritățile ucrainene au cerut coridoare umanitare pentru evacuarea civililor, mai ales a femeilor și copiilor, precum și a soldaților răniți din portul asediat Mariupol, potrivit Reuters.

Bulgaria a interzis navelor sub pavilion rus să intre în porturile sale din Marea Neagră, ca parte a sancțiunilor extinse ale UE, a anunțat duminică Administrația maritimă a țării vecine, potrivit The Guardian.

„Tuturor navelor înregistrate sub pavilion rusesc, precum și tuturor navelor care și-au schimbat pavilionul rus și s-au înregistrat în registrul maritim al oricărui alt stat, indiferent care ar fi acesta, după 24 februarie, le este interzis accesul în porturile maritime și fluviale bulgare”, a precizat autoritatea.

Se vor face excepții doar pentru navele aflate în pericol sau care solicită asistență umanitară sau pentru navele care transportă produse energetice, alimentare și farmaceutice către țările UE.

Și România a anunțat că își închide porturile pentru navele rusești, inclusiv pentru cele care și-au schimbat recent pavilionul.

Prințul Charles a subliniat în mesajul său de Paște suferința „victimelor nevinovate ale conflictelor”, scrie BBC.

„Milioane de oameni sunt astăzi strămutaţi, obosiţi de călătoria lor din locuri tulburi, răniţi de trecut, temându-se de viitor şi au nevoie să fie primiţi cu bunătate şi să se poată odihni”, a declarat prinţul Charles.

El a adăugat că îi este „inima zdrobită” de situația dificilă a oamenilor obligați să își părăsească locuințele din cauza conflictelor și a persecuțiilor.

Mai multe detalii: Prinţul Charles, mesaj de Paştele Catolic pentru refugiaţii ucraineni: „Milioane de oameni au nevoie să fie primiţi cu bunătate”

Forțele armate ruse au distrus o fabrică de muniții din apropierea Kievului, a anunțat duminică purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, potrivit Reuters.

„În cursul nopții, rachete de înaltă precizie lansate din aer au distrus o fabrică de muniții în apropiere de orașul Brovari din regiunea Kiev”, a declarat Konașenkov.

Anterior, primarul din Brovari a anunțat că un atac cu rachete rusești a avariat infrastructura orașului.

Forțele armate ucrainene au anunțat că, în timp ce Rusia continuă să pregătească întăriri pentru o ofensivă în est, trupele sale se confruntă cu probleme de aprovizionare, scrie CNN.

Într-o declarație postată pe Facebook, forțele armate ucrainene au afirmat că „militarii ruși se plâng în mod constant de lipsa de rotație, de echipamentele care se defectează constant, de calitatea alimentelor și a combustibilului furnizat”.

Ucraina a raportat relativ puține lupte în cursul nopții, dar a anunțat că Rusia a continuat să lanseze atacuri aeriene asupra Mariupolului, unde unitățile ucrainene încercuite, aflate în combinatul siderurgic Azovstal, opun în continuare rezistență.

Forțele armate ucrainene au afirmat, de asemenea, că în zonele aflate sub ocupație rusă „continuă jafurile și violențele comise de militarii ruși împotriva populației civile. Aceste acțiuni sunt încurajate de comandamentul lor militar”.

Comandamentul Forțelor Întrunite ale Ucrainei, care este responsabil pentru acțiunile militare din estul țării, a anunțat că 10 atacuri ale trupelor ruse au fost respinse sâmbătă și că 15 tancuri și alte echipamente ale rușilor au fost distruse.

Bombardamentele rusești au continuat și în timpul nopții, în unele zone ale Ucrainei, potrivit autorităților regionale.

Serhii Haidai, șeful Administrației militare regionale din Luhansk, a anunțat că patru clădiri înalte din orașul Severodonetsk au fost lovite și au luat foc. El nu a oferit detalii privind victimele.

Haidai estimase anterior că 70% din oraș este deja distrus.

„Nu mai există aproape nimic de distrus acolo. Inamicul a distrus cea mai mare parte a clădirilor de locuințe în ultimele șase săptămâni”, a declarat Haidai.

Acesta a mai spus că o persoană a fost rănită în bombardamentele asupra orașului Kreminna, aflat în apropiere.

Sâmbătă, în interval de 24 de ore, prin punctele de frontieră au intrat în România 104.554 de persoane, dintre care 8.648 cetăţeni ucraineni, numărul celor din urmă fiind în creştere cu 12,4% faţă de ziua precedentă, a anunțat duminică Poliția de Frontieră, într-un comunicat de presă.

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în țara noastră 5.054 cetăţeni ucraineni (în creștere cu 18,6% față de vineri), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.335 cetăţeni ucraineni (scădere cu 1,8%).

De la declanşarea războiului și până sâmbătă la ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 730.599 cetăţeni ucraineni.

Statul Major General al Ucrainei a anunțat duminică, pe Facebook, că trupele ruse au pierdut peste 2.000 de vehicule blindate și 150 de UAV-uri de la începutul războiului, potrivit portalului Ukrainska Pravda.

De asemenea, rușii ar fi pierdut în Ucraina 20.300 de soldați (uciși, răniți sau capturați) până acum, precum și 165 de avioane și 146 de elicoptere.

Pierderile totale ale armatei ruse, potrivit Statul Major General ucrainean, ar consta în:

• 20.300 de militari;
• 773 de tancuri;
• 2.002 vehicule blindate de luptă;
• 376 de sisteme de artilerie;
• 127 de lansatoare multiple de rachete;
• 66 de unități de echipamente de apărare aeriană;
• 165 de avioane;
• 146 de elicoptere;
• 1.471 de echipamente auto;
• 8 nave/ambarcațiuni;
• 76 de rezervoare de combustibil;
• 148 UAV-uri operaționale-tactice;
• 27 unități de echipamente speciale;
• 4 sisteme de rachete operativ-tactice.

Producătorul rus de gaze Gazprom a continuat duminică să furnizeze gaze naturale către Europa prin Ucraina, în conformitate cu solicitările consumatorilor europeni, a anunțat compania, într-un comunicat de presă, potrivit Reuters.

Solicitările au fost de aproximativ 57 de milioane de metri cubi pentru data de 17 aprilie, a precizat gigantul rus.

Un atac cu rachete efectuat la primele ore ale zilei de duminică a avariat infrastructura din orașul Brovari, situat în apropiere de capitala ucraineană Kiev, a anunțat într-o postare online primarul localității, Igor Sapozhko, potrivit Reuters.

Edilul nu a dat detalii privind amploarea distrugerilor și eventualele victime.

Reuters notează că nu a reușit să verifice imediat informațiile privind atacul.

Potrivit CNN, Sapozhko a spus că instalațiile de infrastructură au fost avariate și că este posibil să existe întreruperi în alimentarea cu energie electrică și apă. Brovari, aflat la est de Kiev, este un oraș care are 109.000 locuitori

Forțele ruse au lovit ținte în capitala ucraineană și în regiunea din jurul Kievului în ultimele trei zile, după o pauză a atacurilor din jurul orașului.

202 copii ucraineni au fost uciși de la începutul războiului și până în prezent, a anunțat duminică Parchetul General al Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Procuratura precizează că alți 361 de copii au fost răniți.

Este de așteptat ca cifrele reale să fie mai mari, deoarece nu includ victimele din zonele în care ostilitățile sunt în curs de desfășurare și din orașele ocupate, precizează Parchetul General.

Cele mai multe victime copii (morți sau răniți) au fost în regiunea Donețk – 117, regiunea Kiev – 106, regiunea Harkov – 89, regiunea Cernihiv – 54, regiunea Herson – 41, regiunea Mikolaiv – 40, regiunea Luhansk – 36, regiunea Zaporojie – 23, capitala Kiev – 16, regiunea Sumi – 16, regiunea Zhytomyr – 15.

Bombardamentele forțelor armate ruse au avariat 1.018 instituții de învățământ, dintre care 95 au fost complet distruse, mai afirmă Parchetul.

Rusia este hotărâtă să constrângă Ucraina să renunțe la orientarea sa euro-atlantică și să își impunnă propria dominație regională, chiar dacă obiectivul operațional al Moscovei se concentrează în prezent pe estul țării vecine, au transmis duminică serviciile de informații militare britanice, potrivit Reuters și CNN.

Forțele rusești continuă să redistribuie echipamente de luptă și de sprijin din Belarus către estul Ucrainei, inclusiv în locații apropiate de Harkov și Severodonețk, a anunțat Ministerul britanic al Apărării, într-un buletin periodic publicat pe Twitter.

Artileria rusă continuă să lovească poziții ucrainene în tot estul Ucrainei, unde Rusia intenționează să-și reia activitatea ofensivă, precizează raportul.

„Deși concentrarea operațională a Rusiei s-a mutat în estul Ucrainei, obiectivul final al Rusiei rămâne același. Este hotărâtă să constrângă Ucraina să renunțe la orientarea sa euro-atlantică și să-și afirme propria dominație regională”, mai scrie în raportul ministerului britanic.

Belarusul a fost folosit ca o trambulină pentru multe dintre operațiunile aeriene ale Rusiei în Ucraina, potrivit informațiilor colectate de avioanele de supraveghere ale NATO.

Armata ucraineană a anunțat anterior că a doborât mai multe rachete trase spre teritoriul său din Belarus.

După ce Rusia nu a reușit să câștige terenul pe care îl dorea în jurul Kievului, forțele sale s-au retras în Belarus pentru a se regrupa și a se reamplasa. Belarusul este recunoscut ca un aliat cheie al Rusiei pe scena internațională.

Statele Unite au impus Minskului sancțiuni care vizează firmele de apărare din Belarus și au suspendat relațiile comerciale normale cu această țară. De asemenea, vizat de sancțiuni este și ministrul Apărării din Belarus.

Dar președintele belarus Alexander Lukașenko – un aliat al lui Putin, susținut de Kremlin – nu a arătat până acum că ar intenționa să renunțe la ajutorul oferit Moscovei în invazia din Ucraina.

Situaţia din orașul-port asediat Mariupol este extrem de gravă şi inumană, a declarat, sâmbătă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cel mai recent discurs video transmis naţiunii.

Acesta a cerut Occidentului, din nou, armament.

„Situaţia de la Mariupol rămâne cât se poate de gravă. Pur şi simplu inumană. Asta a făcut Federaţia Rusă. A făcut în mod deliberat. Şi continuă să distrugă în mod deliberat oraşele. Rusia încearcă în mod deliberat să-i distrugă pe toţi cei care se află acolo în Mariupol. Există doar două moduri de a influenţa acest lucru. Sau partenerii vor oferi Ucrainei toate armele grele necesare, avioanele şi, fără exagerare, imediat. Ca să reducem presiunea ocupanţilor asupra Mariupolului şi să-l deblocam. Sau – o cale de negociere, în care rolul partenerilor ar trebui să fie şi el decisiv”, a afirmat Zelenski, potrivit news.ro.

„Vreau să fiu auzit chiar acum: nu a trecut o singură zi de la blocada de la Mariupol în care să nu fi căutat o soluţie. Militar sau diplomatic – orice pentru a salva oamenii. Dar găsirea acestei soluţii este extrem de dificilă. Până acum, nu există o opţiune validă sută la sută. Acest lucru se aplică atât opţiunilor militare, cât şi procesului de negociere”, a continuat liderul de la Kiev.

Zelenski a vorbit şi despre reconstrucţia Ucrainei după război.

„Ce este important în proiectul nostru de reconstrucţie a Ucrainei? Sarcina nu este doar de a reconstrui fizic casele, apartamentele, podurile şi drumurile, afacerile şi infrastructura socială care au fost distruse de trupele ruse. Nu doar pentru a le da oamenilor înapoi tot ce au pierdut şi pentru a le oferi o nouă bază în viaţă. Acum este un moment istoric. Momentul în care putem rezolva o dată pentru totdeauna multe probleme vechi ale întregului mediu al vieţii noastre. Când putem face urbanism de calitate acolo unde nu a existat. Putem lua în considerare fluxurile reale de trafic. Economie de energie garantată, materiale ecologice, incluziune. Acesta este momentul când vine vorba de organizarea spaţiului de locuit şi de calitatea reconstrucţiei”, a afirmat președintele ucrainean.

„Anul trecut, i-am stabilit guvernului o sarcină – să facă tot posibilul pentru a oferi locuinţe tuturor veteranilor, care stăteau la coadă. Apoi, am plănuit să oferim locuinţe tuturor militarilor noştri. Şi acum extindem de fapt sarcina de anul trecut la întreg statul şi o facem astfel încât să fie o adevărată modernizare a oraşelor şi comunităţilor ucrainene. Şi combinăm acest lucru cu programul de modernizare energetică a locuinţelor. Ca urmare, vor fi mai multe etape”, a explicat Zelenski.

„Astăzi, mi-am stabilit sarcina de a oferi locuinţe temporare tuturor celor care au fost nevoiţi să plece în prima etapă. Cei a căror casă a fost distrusă de război. Locuinţe temporare până le vom reconstrui casele. Sau până când oamenii primesc despăgubiri în metri pătraţi sau bani. În a doua etapă, refacem ceea ce ocupanţii au încercat să distrugă. Toate oraşele şi comunităţile afectate”, a adăugat liderul ucrainean.

„Iar în a treia etapă, oferim locuinţe pentru toţi cei care au apărat sau apără statul, care au lucrat sau lucrează în interesul societăţii şi nu au locuinţe proprii. Nu se mai poate întâmpla ca o persoană să-şi dedice toată viaţa serviciului militar, şi să se retragă fără să aibă propriul apartament. Nu mai poate fi cazul ca un fiu sau o fiică să apere Ucraina în război, iar un tată şi o mamă să nu aibă locuinţă proprie şi să fie nevoiţi să locuiască într-un apartament închiriat sau să caute alte variante. Nu mai poate fi cazul ca un medic sau asistent medical, profesor sau ofiţer al legii să-şi petreacă toată viaţa cinstit şi să stea zeci de ani într-un cămin, dacă nu pe viaţă”, a mai spus Zelenski.

„Guvernul, toate autorităţile centrale împreună cu autorităţile locale trebuie să asigure acest lucru. Şi se vor asigura. Toată lumea din Ucraina are dreptul la propria locuinţă, la propria casă sau la propriul apartament. Dreptul la un spaţiu de locuit sigur şi confortabil, care va fi conceput pentru oricine. Toţi cei ale căror case au fost distruse de ocupanţi şi toţi cei care au stat mulţi ani la coadă. Toţi oamenii noştri care merită să trăiască într-un mediu modern”, a precizat președintele Ucrainei.

Peste 100.000 de civili blocați în orașul-port asediat Mariupol suferă de lipsa hranei, a apei şi a căldurii, potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU).

„Aceasta este o situaţie catastrofală: oamenii mor de foame”, a declarat David Beasley, şeful Programului Alimentar Mondial al ONU (WFP), conform portalului Nexta TV.

Patru blocuri din orașul Severodonetsk au fost cuprinse de flăcări după un bombardament al forțelor ruse, anunță portalul The Kyiv Independent.

Potrivit guvernatorului regiunii Luhansk, Serhiy Gaidai, patru clădiri de apartamente din Severodonetsk au fost cuprinse de flăcări după ce rachetele rusești au lovit orașul în noaptea de sâmbătă spre duminică.

O clădire din Novodruzhesk a fost, de asemenea, distrusă.

Încă nu există informații despre potențiale victime, în urma atacului.

Statul Major General al Ucrainei a anunțat că forțele ruse se pregătesc pentru o potențială operațiune navală în Mariupol, scrie portalul The Kyiv Independent.

Forțele armate ucrainene afirmă duminică, într-un mesaj publicat pe Facebook, că au detectat mișcări ale unităților rusești spre Ucraina din regiunile rusești Kursk, Briansk și Voronej.

De asemenea, armata ucraineană mai susține că, în ciuda problemelor de aprovizionare, trupele ruse aflate în prezent în Ucraina au reușit să-și facă „provizii semnificative de muniție”.

Strănepoata fostului lider sovietic Nikita Hrușciov a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să folosească arme nucleare în Ucraina, scrie BBC.

Nina Hrușcheva, profesor de relații internaționale în SUA, a declarat pentru postul britanic că ea crede că președintele rus Vladimir Putin va face în cele din urmă tot ce este necesar pentru a revendica victoria în acest război.

„Cred că acest război este într-adevăr cel pe care Putin plănuiește să îl câștige și plănuiește să îl câștige cu orice preț. Dacă trebuie să proclame victoria, ar putea fi nevoit să folosească arme nucleare tactice – nu prezic asta. Aceasta ar putea fi una dintre opțiunile pe care rușii se pregătesc să le folosească”, a spus Hrușcheva,

Armele nucleare tactice sunt mai puțin puternice decât rachetele cu rază lungă de acțiune care au dominat epoca Războiului Rece, când Nikita Hrușciov conducea Uniunea Sovietică.

Dar Nina Hrușciova – cercetător rus la New School din New York și critic de lungă durată al președintelui Vladimir Putin – se teme că Moscova le-ar putea folosi cu efecte devastatoare pe teritoriul ucrainean.

În martie, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, Hrușciova a declarat că este jenată de această evoluție și că străbunicul ei ar fi considerat atacul „josnic”.

Miliardarul rus Roman Abramovici a mers la Kiev în încercarea de a restabili negocierile de pace dintre Rusia şi Ucraina, anunță Bloomberg, potrivit news.ro.

Relatarea Bloomberg, bazată pe surse anonime, arată că Abramovici s-a întâlnit cu negociatorii ucraineni în încercarea de a salva negocierile care stagnează. Abramovici, care are legături strânse cu preşedintele rus Vladimir Putin, acţionează ca un mediator neoficial între Moscova şi Kiev.

Vladimir Putin a spus în ultimele zile că negocierile au intrat într-o „fundătură”, în timp ce Volodimir Zelenski a afirmat, sâmbătă, că tratativele vor fi oprite dacă Rusia îşi va îndeplini ameninţarea de a elimina apărătorii oraşului asediat Mariupol.

Rusia continuă asaltul brutal asupra Mariupolului și a ordonat forțelor ucrainene care încă apără orașul-port din sud-estul țării să se predea până duminică. Între timp, atacurile rusești se intensifică în estul Ucrainei, precum și în părți din sudul țării, scrie CNN.

• Mariupolul sub asediu: Rusia a emis un ultimatum, ordonând forțelor ucrainene din oraș să depună armele și să plece până duminică. Se estimează că aproximativ 100.000 de persoane au rămas în Mariupol și în împrejurimile sale imediate, care se pare că se află în mare parte sub controlul rușilor, iar trupele ucrainene sunt limitate la focare de rezistență.
• Asediul de la Mariupol: Sâmbătă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat situația din Mariupol drept „inumană”, afirmând că el și administrația sa au încercat în fiecare zi să pună capăt asediului care durează de câteva săptămâni, atât pe cale militară, cât și diplomatică. Într-un articol postat pe site-ul administrației prezidențiale, Zelenski a declarat că este deschis la discuții cu omologul său rus Vladimir Putin – dar negocierile vor deveni imposibile dacă vor ieși la iveală alte crime de război rusești.
• Escaladarea atacurilor: Luptele s-au intensificat în estul Ucrainei, unde Rusia și-a concentrat forțele în ultimele săptămâni. Oficialii din regiunea Luhansk au raportat bombardamente constante asupra unor orașe, inclusiv Kreminna și Lysychansk, care au lovit structuri civile, cum ar fi piețele. Între timp, situația din regiunile sudice ucrainene Mikolaiv și Herson este „din ce în ce mai ostilă” după ce rușii au pierdut nava de război Moskva în Marea Neagră, au declarat sâmbătă oficiali ucraineni.
• Nava de război scufundată: Agenția de presă de stat rusă TASS a publicat sâmbătă o înregistrare video în care se presupune că îl arată pe comandantul-șef al Marinei ruse, amiralul Nikolai Evmenov, întâlnindu-se cu echipajul crucișătorului cu rachete ghidate Moskva, scufundat în orașul Sevastopol. Rusia nu a publicat nicio informație despre victimele de la bordul navei Moskva. Nu este clar câți membri ai echipajului se aflau la bord sau câți au supraviețuit.
• Sosesc ajutoarele militare americane: Ajutoarele SUA constând în echipamente militare au început să ajungă în Ucraina, a declarat sâmbătă un oficial de la Casa Albă. Cel mai recent pachet de ajutor al administrației Biden include pentru prima dată armament greu, inclusiv elicoptere, tunuri și drone.
• Reconstrucția națiunii: Sâmbătă, Zelenski a declarat că a început să lucreze la un plan privind viitorul postbelic, inclusiv asigurarea de locuințe pentru veterani și construirea de monumente comemorative.

Ministerul rus al Apărării a difuzat, sâmbătă, o înregistrare video despre care susține că prezintă o întâlnire între şeful marinei şi supravieţuitorii crucişatorului Moskva care s-a scufundat în Marea Neagră.

În acest videoclip de aproximativ treizeci de secunde apar câteva zeci de bărbaţi în uniforme de marinar aliniaţi în faţa şefului marinei Nikolaï Ievmenov.

„Comandantul şef al marinei, amiralul Nikolai Ievmenov, şi comandantul flotei Mării Negre s-au întâlnit cu echipajul crucişătorului Moskva la Sevastopol”, a declarat ministerul, într-o scurtă declaraţie.

Amiralul „a informat echipajul crucişătorului că ofiţerii, aspiranţii şi marinarii vor continua să servească în marină”, precizează Ministerul.

Mai multe informații: Rusia susține că echipajul de pe crucișătorul scufundat Moskva a fost salvat și prezintă primele imagini „doveditoare”

Acestea sunt primele imagini în care apar presupuşi membri ai echipajului crucișătorului Moskva, difuzate de la scufundarea acestuia de joi.

Moscova susţine că această navă amiral a flotei ruse de la Marea Neagră s-a scufundat în urma unui incendiu provocat de o explozie de muniţii. Ucraina susţine că a scufundat-o după un atac cu rachete.

Citește și: Coroane mortuare cu mesajul „Pentru navă și echipaj” la ceremonia dedicată navei Moskva, deși Rusia nu recunoaște că au murit marinari. Ce spune Kremlinul

Următoarele sancţiuni ale Uniunii Europene ce vor fi impuse Rusiei vor viza băncile şi în special Sberbank, precum şi petrolul, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru ziarul german Bild am Sonntag, scrie Agerpres citând Reuters.

Într-un interviu publicat duminică, ziarul i-a cerut preşedintei Comisiei Europene să prezinte punctele cheie ale celei de-a şasea serii de sancţiuni care va viza Rusia.

„Ne uităm în continuare la sectorul bancar, în special la Sberbank, care reprezintă 37% din sectorul bancar rus. Şi, desigur, există problemele legate de energie”, a spus Ursula von der Leyen.

Mai multe detalii: Ursula von der Leyen: Noile sancţiuni impuse Rusiei vor viza petrolul şi Sberbank, cea mai mare bancă a Rusiei

Primarul din Trostianets, un oraș aflat în regiunea Sumi din nordul Ucrainei, a afirmat că autoritățile au găsit rămășițe de arme chimice în satul Bilka, care a fost ocupat de ruși, scrie The Guardian.

Vorbind la radioul ucrainean, primarul Iuriy Bova a spus că au fost găsite dovezi de sarin și alte substanțe otrăvitoare.

„Am găsit resturi de arme chimice în satul Bilka – sarin și alte substanțe. Am descoperit fiole. Serviciul de Securitate al Ucrainei investighează în prezent acest lucru”, a declarat edilul.

The Guardian notează că nu a putut verifica această afirmație.

Săptămâna trecută, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia pregătește „o nouă etapă de teroare” care ar putea implica utilizarea de arme chimice în Ucraina.

Săptămâna trecută au început să circule, pe rețelele de socializare, informații potrivit cărora o „substanță toxică” ar fi fost folosită asupra locuitorilor din orașul asediat Mariupol, provocând probleme respiratorii, dar acestea nu au putut fi verificate, iar experții și-au exprimat scepticismul față de afirmațiile potrivit cărora ar fi fost vorba despre arme chimice.

Tot săptămâna trecută, Liz Truss, ministrul britanic de externe, a declarat că Marea Britanie investighează de urgență acuzațiile privind armele chimice, în timp ce un purtător de cuvânt al Pentagonului a declarat că rapoartele „dacă sunt adevărate, sunt profund îngrijorătoare”.

Mai multe explozii au fost auzite, la primele ore ale dimineții de duminică, în capitala Kiev, relatează agenția de știri Reuters, care citează presa locală.

Peste noapte, sirenele de raid aerian au sunat din nou, în aproape toată Ucraina.

Nu a existat nicio explicație oficială până acum pentru producerea acestor explozii, iar Reuters precizează că nu a putut verifica imediat informațiile presei ucrainene.

Livrările din cel mai recent pachet de asistență de securitate al administrației Biden pentru Ucraina „au început să sosească”, a declarat sâmbătă un oficial de la Casa Albă pentru CNN.

Președintele american Joe Biden a aprobat săptămâna aceasta un pachet suplimentar de arme, muniții și asistență de securitate, inclusiv armament greu, în valoare de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina.

Pentru prima dată, SUA au fost de acord să furnizeze Kievului tipuri de armament de mare putere pe care unii oficiali ai administrației Biden le considerau, cu câteva săptămâni în urmă, ca fiind un risc prea mare de escaladare a războiului, inclusiv 11 elicoptere Mi-17, 18 tunuri Howitzer de 155 mm și încă 300 de drone Switchblade (drone „kamikaze”).

Vineri, un oficial de rang înalt din domeniul apărării a declarat pentru CNN că primul zbor de arme și echipamente ar urma să sosească în regiune în următoarele 24 de ore și că acesta va fi preluat la graniță de ucraineni și dus în țară.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov, a afirmat sâmbătă, într-un comunicat de presă, că armata rusă a doborât un avion ucrainean de transport militar ucrainean care aducea echipament militar din țările occidentale, informează CNN.

Comunicatul a precizat că „un avion de transport militar ucrainean a fost doborât în aer” în regiunea Odesa, în timp ce „livra un lot mare de arme furnizate Ucrainei de țările occidentale”.

Nu au fost furnizate dovezi suplimentare. CNN nu a putut verifica afirmația și a contactat Pentagonul pentru comentarii.

Rusia susține că a distrus mai multe avioane militare ucrainene decât se știa că se aflau în inventarul Ucrainei, potrivit unor informații din surse deschise.

Un restaurant aflat în parteneriat cu organizația celebrului bucătar și umanitar global José Andrés, World Central Kitchen (WCK), a fost lovit de o rachetă în Harkov, rănind patru angajați, a anunțat sâmbătă directorul general al WCK, Nate Mook, potrivit CNN.

Acesta a descris scena ca fiind una de o „brutalitate oribilă”.

Într-o înregistrare video postată pe Twitter, Mook vorbește din fața clădirii, spunând că aceasta a fost „lovită puternic” de o rachetă care a lăsat „pagube enorme” și „o duzină de mașini arse”. Bucătăria a suferit, de asemenea, pagube, potrivit lui Mook, care a precizat că nimeni nu a fost ucis în restaurant, deși o persoană din Harkov și-a pierdut viața în urma atacului.

CNN precizează că nu a putut confirma în mod independent decesul acesteia.

„Este un imens carnagiu, produs fără niciun motiv”, a spus Mook, adăugând că „a veni la muncă, a găti pentru oamenii care sunt înfometați este un act de curaj imens”.

El a descris zona ca fiind una rezidențială, cu birouri.

Mook a spus că se îndreaptă spre un spital pentru a verifica starea angajaților restaurantului care au fost răniți, despre care i s-a spus că sunt „ok”.

Moscova a cerut trupelor ucrainene care încă luptă pentru apărarea orașului asediat Mariupol să depună armele și să se predea sau „să moară”. Ultimatumul vine în timp ce forțele ruse își continuă atacul implacabil și devastator asupra orașului-port din sud-estul țării, transmit CNN și Reuters.

Agenția de stat rusă Ria Novosti a anunțat, citând Ministerul rus al Apărării, că toate „unitățile armate ucrainene și mercenarii străini”, „fără excepție”, trebuie să iasă duminică, între orele 6:00 și 13:00 (ora Moscovei) „fără arme și muniții”.

„Ţinând cont de situaţia catastrofală care s-a dezvoltat la uzina metalurgică Azovstal, precum şi fiind ghidate de principii pur umane, Forţele Armate Ruse oferă şansa militanţilor batalioanelor naţionaliste şi mercenarilor străini, începând cu ora 06:00 – 17 aprilie 2022, să înceteze orice ostilitate şi să depună armele”, a transmis Ministerul Apărării, într-un comunicat.

„Toţi cei care depun armele au garanţia că vieţile lor vor fi cruţate”, a precizat ministerul rus, adăugând că apărătorii vor putea părăsi uzina fără arme sau muniţii.

La treizeci de minute după ultimatum, nu existau relatări privind desfășurarea unor evenimente în portul strategic din sud-estul țării. Sirenele de raid aerian au răsunat în întreaga țară, un eveniment obișnuit, dar nu au fost raportate atacuri.

Ministerul rus al Apărării a anunțat, sâmbătă seară, că trupele sale au „curățat” zona urbană din Mariupol și că doar un mic contingent de luptători ucraineni a rămas în interiorul oțelăriei Azovstal din oraș.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Igor Konașenkov, a precizat că forțele ucrainene din Mariupol au pierdut peste 4.000 de luptători, iar alți 1.464 s-au predat.

„Întreaga zonă urbană a fost complet curățată. Ce a rămas din grupul ucrainean este în prezent blocat complet pe teritoriul uzinei metalurgice Azovstal. Singura lor șansă de a-și salva viețile este să lase voluntar armele și să se predea”, a transmis ministerul rus.

Kievul nu a oferit nicio reacție la declarațiile ministerului rus.

Mai multe detalii: Rusia cere trupelor ucrainene care încă mai rezistă în Mariupol să se predea duminică, după ce a anunțat că a „curățat” orașul

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează din nou că lumea „trebuie să se pregătească” pentru posibilitatea ca omologul său rus Vladimir Putin să ordone folosirea armelor nucleare, într-un interviu acordat sâmbătă jurnaliștilor ucraineni din Kiev, potrivit AFP.

„Nu ar trebui să așteptăm momentul în care Rusia decide să folosească arme nucleare. Trebuie să ne pregătim pentru asta. [Ei] pot folosi orice armă, sunt convins de asta”, a declarat Volodimir Zelenski.

Zelenski a precizat că pentru pregătirea unui asemenea moment sunt necesare medicamente anti-radiații și adăposturi antiaeriene.

Liderul ucrainean a avertizat, prima dată, vineri, într-un interviu care va fi difuzat duminică dimineață pe CNN, că Putin nu va ezita să apeleze la arme nucleare tactice dacă ar simți că lucrurile merg prost:

Joi, directorul CIA William Burns a spus că performanța militară slabă a Rusiei a crescut riscul ca Putin să poată utiliza o armă nucleară.

Serhiy Haidai, guvernatorul regiunii Luhansk de est, a declarat că Rusia a încălcat acordul de încetare a focului pentru evacuarea civilor după ce soldații ruși au deschis focul în centrul orașului Lysychansk. Acest lucru i-a determinat pe localnici să se adăpostească în subsoluri și să amâne călătoriile planificate.

Evacuările au continuat în alte orașe, fiind evacuați 42 de locuitori din Severodonețk și 11 persoane din Rubijne.

Kyrylo Timoșenko, adjunctul șefului administrației prezidențiale a Ucrainei, a anunțat că sâmbătă s-a reușit evacuarea 1.149 de persoane din toată țara, unul din cel mai scăzute bilanțuri din ulrima perioadă.

Papa Francisc a vorbit despre „ororile, întunericul și cruzimea războiului” la Slujba de Sfânta Înviere de sâmbătă seară de la Bazilica Sf. Petru din Vatican. Alături de Suveranul Pontif au stat primarul orașului ucrainean Melitopol, răpit de soldații ruși în primele zile ale războiului, și trei parlamentari ucraineni, relatează Associated Press.

Suveranul Pontif a invocat „gesturi de pace în aceste zile marcate de oroarea războiului” în timpul discursului său și a remarcat că, în timp ce „mulți scriitori au evocat frumusețea nopților luminate de stele, nopțile de război sunt totuși sfâșiate de șuvițe de lumină care prevesc moartea.”

Adresându-se direct primarului din Melitopol, Ivan Federov și parlamentarilor ucraineni Maria Mezentseva, Olena Khomenko și Rustem Umerov, el a spus: „În acest război întunecat, în cruzime, toți ne rugăm pentru tine și cu tine în această noapte. Ne rugăm pentru toți cei care suferă. Vă putem oferi doar compania noastră, rugăciunea noastră”

Papa Francisc nu a numit direct la invadarea Ucrainei de către Rusia, dar a cerut un armistițiu de Paște pentru a ajunge la o pace negociată.

Cancelarul austriac Karl Nehammer, care luni a devenit singurul lider al Uniunii Europene care se deplasează la Moscova după declanșarea invaziei rusești, a declarat luni că președintele rus Vladimir Putin „crede că va câștiga acest război”, potrivit unui interviu acordat unei televiziuni americane.

Într-un fragment dintr-un interviu acordat de Nehammer pentru NBC, care va fi difuzat integral duminică dimineață, liderul austriac afirmă că a ajuns la concluzia că Putin trăiește „în propria sa lume”.

„Cred că acum este în propria sa logică de război. El crede că războiul este necesar pentru garanțiile de securitate ale Federației Rusă. Nu are încredere în comunitatea internațională. El dă vina pe ucraineni pentru genocidele din regiunea Donbas. Așa că, în timp ce se află acum în propria lui lume, cred că știe ce se întâmplă în Ucraina. Cred că el crede că câștigă războiul”, a a declarat cancelarul austriac.

Nehammer a precizat ă i-a spus lui Putin, la întâlnirea lor de la Moscova, că „pierde războiul din punct de vedere moral” și că „toți cei responsabili” pentru crimele de război trebuie aduși în fața justitiei.

„Mi-a spus că va coopera cu o anchetă internațională, pe de o parte, iar pe de altă parte, mi-a spus că nu are încredere în lumea occidentală. Deci aceasta va fi problema în viitor”, a declarat Nehammer.

Rusia susține că toate zonele urbane din Mariupol, orașul-port care a fost supus unui asediu puternic și agresiv, au fost „curățate” de forțele ucrainene, relatează Reuters.

Într-o informare de presă emisă sâmbătă seară, ministerul apărării de la Moscova, forțele sale au blocat și câțiva luptători în uzina Azovstal.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Igor Konașenkov, a precizat că forțele ucrainene din Mariupol au pierdut peste 4.000 de luptători, iar alți 1.464 s-au predat.

„Întreaga zonă urbană a fost complet curățată. Ce a rămas din grupul ucrainean este în prezent blocat complet pe teritoriul uzinei metalurgice Azovstal. Singura lor șansă de a-și salva viețile este să lase voluntar armele și să se predea”, a spus ministerul rus.

Kievul nu a oferit nicio reacție privind declarațiile ministerului rus.

Forțele ruse încearcă de câteva săptămâni să cucerească Mariupolul, oraș-port de la Marea Azov. Soldații ruuși s-au confruntat însă cu o rezistență a forțelor ucrainene.

Mai devreme, liderului separatist din Donețk, Denis Pușilin i-a amenințat pe luptătorii ucraineni care opun rezistență cuceririi orașului să se predea, altfel vor fi ”eliminați”.

Drept răspuns, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că nu va face comerț nici cu teritoriul și nici cu oamenii săi și a avertizat că va pune capăt discuțiilor cu Rusia dacă rușii duc la îndepliniri amenințarea.

Mai multe informații: Rusia susține că toate zonele urbane din Mariupol au fost “curăţate” de forţele ucrainene

Numărul de persoane evacuate din orașele ucrainene aflate sub atacul forțelor ruse prin coridoarele umanitare a scăzut semnificativ sâmbătă față de ziua precedentă, informează Reuters.

Sâmbătă, 1.449 de persoane au fost evacuate, spre deosebire de 2.864 vineri, a declarat Kyrylo Timoșenko, șef adjunct al administrației prezidențiale a Ucrainei, într-o postare online.

Ucraina a închis pentru scurt timp coridoarele umanitare la mijlocul săptămânii, temându-se de atacurile rusești asupra civililor care fugeau.

Serhii Haidai, șeful administrației militare a regiunii Luhansk, a declarat că infrastructura civilă a suferit daune importante în urma atacurilor rusești în regiunea de est a Ucrainei.

„Într-o singură zi, rușii au deteriorat zece facilități de infrastructură – o rafinărie de petrol și un spital din Lysychansk”, a spus el. „Alte 26 de clădiri au fost parțial sau complet distruse. Au fost 16 clădiri rezidențiale [lovite] în Severodonetsk, Rubizhne, Kreminna și Lysychansk”.

Haidai a spus că un atac asupra unei piețe din orașul Lysychansk a dus la un incendiu care s-a extins la două rezervoare de la o rafinărie și a deteriorat o clădire medicală.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că „eliminarea” luptătorilor ucraineni din orașul-port Mariupol din sud va pune capăt discuțiilor cu Rusia, drept răspuns la amenințarea liderului separatist din Donețk.

„Mariupol ar putea fi de 10 ca Borodianka (nr. loc al atrocităților ruse). Vreau să spun că eliminarea armatei noastre, a băieților noștri, va pune capăt tuturor negocierilor”, a declarat Zelenski.

El a spus că Ucraina nu va face comerț nici cu teritoriul și nici cu oamenii săi. „Cu cât sunt mai multe locuri precum Borodianka, cu atât va fi mai greu”.

Anterior, Ucraina a insistat că trupele sale încă rezistă în ruinele din Mariupol, unde forțele ucrainene au fost împinse înapoi spre fabricile de metal Azovstal din apropierea portului.

Procuratura din Harkov a declarat sâmbătă că doi civili au fost uciși și 18 au fost răniți într-un atac cu rachete de croazieră în orașul din nord-estul Ucrainei.

Într-un comunicat de presă, procuratura a declarat că forțele ruse au lovit districtele Slobidskyi și Osnoviansky din Harkov într-un cu rachete de croazieră Kalibr. Blocuri rezidențiale, mașini, o piață și mai multe magazine au fost, de asemenea, avariate sau distruse.

În altă parte a regiunii Harkov, Serhii Zelensky, primarul orașului Lozova, a îndemnat locuitorii să evacueze imediat cu trenul, pe fondul semnelor că se vor intensifica ofensivele rusești.

„Vă reamintesc de 10 zile că există amenințări relevante. Până în prezent, nu există nicio amenințare la sol. Dar există o posibilitate de creștere a atacurilor cu rachete asupra orașului nostru. La fel și a bombardamentelor. Așa că nu vă panicați.”

Primarul a spus că un tren de evacuare către orașul Hmelnîțkîi va fi disponibil sâmbătă după-amiază, împreună cu autobuzele de evacuare care vor pleca spre orașul Pavlohrad.