Război în Ucraina, ziua 539 | „Complicații” la Kupiansk, unde Rusia încearcă să străpungă apărarea

Atacul cu drone efectuat în cursul nopții asupra regiunii sudice Odesa a fost al șaptelea în care Rusia a vizat porturile ucrainene după ce Moscova s-a retras din Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele, a declarat miercuri seară președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit CNN.

„Noaptea trecută, teroriștii ruși au vizat din nou porturile noastre. Infrastructura noastră, care este implicată în asigurarea (…) securității alimentare comune – globale”, a precizat Zelenski, în discursul său video adresat națiunii. „În doar o lună după tentativa Rusiei de a distruge Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele, acesta de astăzi a fost al șaptelea, al șaptelea atac masiv al Rusiei”, a adăugat liderul ucrainean.

„Portul Reni, portul Ismail, portul Pivdennyi, portul Odesa, portul Ciornomorsk, Mikolaiv – fiecare atac rusesc asupra lor este o lovitură asupra prețurilor globale ale alimentelor, o lovitură asupra stabilității sociale și politice în Africa și Asia”, a adăugat el.

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Autoritățile și-au dat acordul pentru un mare depozit de gunoi lângă munții de deșeuri industriale. „Roșia Montană se mută la noi!”

Atacul cu drone asupra posrtului Reni a avariat depozite și grânare, a anunțat anterior Oleg Kiper, șeful administrației militare regionale din Odesa. Nu au fost raportate victime, a precizat el.

Micile porturi de pe Dunăre au devenit vitale pentru exporturile de cereale ucrainene după eșecul acordului privind cerealele. Oficialii ucraineni spun că forțele ruse țintesc în mod deliberat infrastructura portuară de pe fluviu ca parte a eforturilor de a bloca exporturile – ceea ce reprezintă o amenințare la adresa securității alimentare a țărilor în curs de dezvoltare care se bazează pe cerealele ucrainene.

„Lucrurile de bază care oferă fiecărei societăți o viață normală sunt alimentele de pe mesele familiilor. Niciun alt terorist din lume, cu excepția Rusiei, nu a atacat atât de deschis și deliberat securitatea atâtor națiuni în același timp”, a mai spus Zelenski în discursul său video.

„Trebuie să răspundem la acest lucru. Cu toții! Trebuie să contracarăm acest lucru – în mod activ, cu eforturi comune”, a continuat el.

Bombardamentele ucrainene au ucis o persoană și au rănit alte două în autoproclamata Republică Populară Donețk (RPD), potrivit unui lider local, scrie CNN.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

„Astăzi, formațiunile armate ucrainene au bombardat Donețk, Iasynuvata și Horlivka. O persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite”, a anunțat liderul RPD, Denis Pușilin.

Pușilin a precizat că s-au înregistrat pagube la infrastructura civilă și a afirmat că în bombardamentele ucrainene au fost folosite muniții cu dispersie.

„Trei clădiri rezidențiale și două instalații electrice din Donețk și Iasynuvata au fost avariate. În total, 169 de muniții, inclusiv muniții cu dispersie, au fost trase asupra teritoriului republicii”, a mai afirmat Pușilin.

CNN precizează că nu poate verifica în mod independent veridicitatea afirmațiilor lui Pușilin privind victimele sau munițiile folosite. Cu toate acestea, doi oficiali americani și o altă persoană familiarizată cu această chestiune au declarat la sfârșitul lunii iulie că Ucraina a început să utilizeze munițiile cu dispersie furnizate de către SUA.

Un civil a fost ucis și șase au fost răniți în urma bombardamentelor rusești din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk miercuri, a anunțat un oficial militar ucrainean local, potrivit CNN.

Recomandări

„Nu trebuia să te pui cu Putin”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii de Aleksei Navalnîi”, care va apărea în România pe 22 octombrie

Majoritatea victimelor au fost înregistrate în districtul Mezhivskyi, care se află la aproximativ 160 km de orașul Dnipro și se învecinează cu regiunea Donețk.

„Există, de asemenea, o mulțime de pagube. Au izbucnit trei incendii, pe care salvatorii le-au stins deja”, a afirmat Serhii Lisak, șeful administrației militare din regiunea Dnipropetrovsk.

O întreprindere agricolă, o instituție de învățământ, 49 de locuințe private și mai multe mașini au fost avariate, a precizat el.

Mikola Lukașuk, șeful consiliului regiunii Dnipropetrovsk, a precizat că persoana care a fost ucisă este un bărbat în vârstă de 18 ani, iar printre răniți se numără o fetiță de 2 ani. „Ea și unul dintre răniți au fost spitalizați. Fetița se simte bine și se află acum acasă”, a adăugat Lukașuk.

„Două autobuze de evacuare din comunitatea sătească au fost chemate să evacueze oamenii, iar 12 persoane au plecat deja din zona periculoasă. Un psiholog lucrează cu victimele”, a spus el.

Forțele ruse au bombardat, de asemenea, cu artilerie grea orașul Nikopol și comunitatea Marhaneț, a precizat Lisak.

O persoană a fost ucisă, iar o alta a fost rănită în urma bombardamentelor rusești de miercuri asupra regiunii Herson, a anunțat administrația militară regională, potrivit CNN.

„În satul Lvove, un rezident în vârstă de 54 de ani care se afla pe stradă a fost ucis de un bombardament al rușilor”, a precizat administrația, într-o postare pe Telegram.

„În Herson, ocupanții au bombardat o clădire rezidențială. Un bărbat în vârstă de 71 de ani a fost rănit și spitalizat”, a adăugat aceasta.

Foşti prizonieri de război ucraineni afirmă că au fost supuşi torturilor, inclusiv bătăilor şi şocurilor electrice, în timp ce erau reţinuţi într-un centru de detenţie din sud-vestul Rusiei, ceea ce presupune încălcarea dreptului internaţional umanitar de către Moscova, dezvăluie miercuri postul BBC, potrivit Agerpres.

Circa 12 deţinuţi, eliberaţi în schimburi de prizonieri, au denunţat abuzuri fizice şi psihologice din partea ofiţerilor şi gardienilor ruşi de la Centrul de Detenţie Preventivă nr. 2, din oraşul Taganrog, conform celor relatate în interviurile acordate BBC.

Potrivit mărturiilor, în centre au existat violenţe extreme şi rele tratamente.

Mai multe informații: Lovituri la rinichi şi în piept, bătăi și șocuri electrice. Foştii prizonieri ucraineni de război povestesc cum au fost torturaţi în închisorile ruse | VIDEO

Colonelul-general rus Gennady Zhidko a murit la Moscova „după o lungă boală”, a anunțat miercuri guvernatorul regiunii Habarovsk, Mihail Degtyarev, potrivit The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda. Comandantul avea 57 de ani.

Zhidko a condus trupele ruse în Ucraina timp de mai multe luni în primăvara și vara anului 2022 (mai – iulie). În octombrie 2022, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat oficial că generalul Serghei Surovikin (supranumit „generalul Armaghedon”) a preluat postul lui Zhidko.

Zhidko a fost comandant al Districtului Militar de Est și viceministru al apărării pentru afaceri militare și politice. Anterior, el a fost șeful Statului Major al Forțelor Armate Ruse în Siria.

În martie 2022, Zhidko a fost inclus pe o listă de sancțiuni americane, fiind considerat unul dintre cei 11 lideri militari cheie din cadrul forțelor armate ruse.

Bombardamentele ruseşti asupra infrastructurilor portuare ucrainene constituie un atac împotriva „securităţii alimentare mondiale”, a declarat miercuri seară preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, după încă o noapte de atacuri ruseşti cu drone ce au ţintit porturile Ucrainei pe Dunăre, scrie AFP, potrivit Agerpres.

„Fiecare atac rusesc împotriva acestor porturi dă o lovitură preţurilor mondiale ale produselor alimentare, stabilităţii sociale şi politice în Africa şi Asia”, a mai spus Zelenski în mesajul său video despre evoluţia războiului cu Rusia, adresat națiunii și difuzat în fiecare seară pe reţelele de socializare.

Pe de altă parte, liderul de la Kiev a salutat plecarea primei nave cargou din portul ucrainean Odesa după ce Rusia s-a retras luna trecută din Inițiativa de la Marea Neagră. Această iniţiativă permitea exportul cerealelor ucrainene printr-un coridor sigur pe Marea Neagră, dar Moscova a refuzat să o mai prelungească, acuzând că nu a fost respectată componenta înţelegerii ce prevedea înlesnirea exporturilor de cereale şi îngrăşăminte ruseşti, îngreunate indirect prin efectul sancţiunilor financiare occidentale împotriva Rusiei.

De atunci, Rusia bombardează cu regularitate infrastructurile portuare ucrainene, cu scopul de a împiedica Ucraina să-şi exporte produsele pe cale maritimă. Cu toate acestea, „Ucraina tocmai a atins o etapă importantă în restabilirea libertăţii de navigaţie în Marea Neagră”, după ce „prima navă civilă a pornit pe noul culoar umanitar ucrainean”, a indicat Zelenski în mesajul său de miercuri seară.

După retragerea Rusiei din Iniţiativa Mării Negre, Ucraina a anunţat stabilirea unei rute temporare de transport maritim prin apele teritoriale ale României, pentru a putea să exporte în continuare cereale din porturile de la Marea Neagră.

Ambasada Ucrainei în România le-a cerut oamenilor să nu filmeze şi să nu distribuie imagini video cu dronele care atacă porturile dunărene sau cu sistemele de apărare aeriană ucrainene.

Apelul a fost făcut miercuri seară, 16 august, „pentru a nu spori amenințarea la adresa vieții oamenilor care lucrează și locuiesc în orașele de pe Dunăre”.

Mai multe detalii: Ambasada Ucrainei în România le cere oamenilor să nu filmeze şi să nu posteze pe net video cu dronele care atacă porturile de la Dunăre

Statele Unite condamnă atacurile continue ale Rusiei asupra infrastructurii de cereale din Ucraina, a transmis miercuri Departamentul de Stat, care a cerut Moscovei să revină imediat la acordul privind cerealele, scrie Al Jazeera.

Președintelui rus Vladimir Putin nu-i pasă de securitatea alimentară globală, le-a spus reporterilor purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Vedant Patel, în contextul în care Ucraina a anunțat anterior în cursul zilei de miercuri că forțele ruse au atacat, în cursul nopții, facilitățile sale de depozitare a cerealelor.

Forțele de frontieră belaruse au criticat miercuri decizia Lituaniei de a suspenda temporar operațiunile la două puncte de control de la frontiera dintre cele două țări din cauza îngrijorărilor legate de forțele Wagner, descriind-o drept „un alt pas neconstructiv și neprietenos al vecinilor noștri”, relatează CNN.

„Partea lituaniană și-a fundamentat intenția pe o presupusă amenințare la adresa securității, provenind inclusiv din prezența PMC Wagner pe teritoriul Belarusului. În același timp, poziția exprimată de oficiali nu corespunde adevăratelor motive pentru o astfel de decizie”, a transmis poliția de frontieră din Belarus, într-un comunicat publicat pe Telegram.

Ministrul lituanian de interne, Agnė Bilotaitė, a declarat anterior că închiderea celor două puncte de control de la frontieră a fost un răspuns la recenta relocalizare a forțelor Wagner în Belarus.

Poliția belarusă de frontieră a calificat raționamentul Lituaniei drept „exagerat”.

„De fapt, autoritățile lituaniene se folosesc de orice pretext nu numai pentru a împiedica circulația mărfurilor, ci și pentru a reduce fluxul de lituanieni care călătoresc fără vize”, a adăugat poliția de frontieră din Belarus.

De asemenea, aceasta a acuzat guvernul lituanian că a creat „în mod intenționat și deliberat” „bariere artificiale la graniță de dragul ambițiilor sale politice”.

Punctele de control de frontieră Šumskas și Tverečius vor fi suspendate temporar începând de vineri. Țara împarte șase puncte de control la frontiera cu Belarus.

Armata rusă a expus în apropiere de Moscova echipamente militare occidentale pe care trupele sale le-au capturat pe frontul din Ucraina, pentru a-şi lăuda propriile armamente şi a decredibiliza contraofensiva ucraineană aflată în desfăşurare, scrie miercuri AFP, al cărei corespondent în capitala rusă a vizitat expoziţia organizată în Parcul Patriot, unde sunt de asemenea prezentate o serie de arme ruseşti în cadrul târgului militar Armata 2023.

„A fost abandonat pe câmpul de luptă, pentru că s-a stricat”, spune un comandant rus, cu casca militară pe cap, lângă un impunător transportor blindat MaxxPro, unul din numeroasele vehicule furnizate Ucrainei de către SUA. Acelaşi comandant prezintă alături şi un vehicul de luptă britanic Husky, cu parbrizul ciuruit de gloanţe, potrivit Agerpres.

Mai încolo, un alt ofiţer rus dă un interviu în faţa unui tanc uşor francez AMX-10 RC. Printre alte echipamente din seria de „trofee” de război capturate de armata rusă în Ucraina se mai regăsesc un blindat australian Bushmaster, un blindat american pentru transportul trupelor M-113, încă unul britanic de tipul Bushmaster, de asemenea un vehicul blindat de patrulare britanic Mastifff sau un vehicul suedez de luptă al infanteriei CV90-40. Expoziţia prezintă şi diferite echipamente militare de producţie ucraineană.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat miercuri că aproape 45.000 de moscoviţi luptă în prezent în Ucraina, oferind o rară estimare a unora dintre forţele desfăşurate de Rusia pe teritoriul ucrainean, informează Agerpres preluând AFP.

Potrivit oficialului rus, „45.000 de locuitori ai Moscovei luptă în prezent în zona operaţiunii militare speciale”. „Este vorba despre o parte importantă a celor care se află acolo”, a declarat el, citat de agenţia de ştiri Interfax.

Dintre aceştia, „cel puţin 5.000 sunt militari profesionişti”, a adăugat el.

Nici Rusia şi nici Ucraina nu au făcut publice efectivele trupelor lor implicate în prezent în conflict, la fel şi pierderile în rândurile militarilor lor, de la izbucnirea conflictului în februarie 2022.

La începutul lunii august, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că peste 231.000 de persoane s-au înrolat în armata rusă din ianuarie 2023.

Un băiat de 18 ani a fost ucis miercuri după-amiază în urma unui bombardament al rușilor în regiunea Dnipropetrovsk, au anunțat autoritățile ucrainene, potrivit Sky News.

Guvernatorul regional Serhii Lisak a precizat că tânărul a fost ucis în urma atacurilor „teroriste” ale rușilor în districtul Synelnykivskyi, din partea de sud-est a capitalei regionale Dnipro.

Într-un mesaj publicat pe Telegram, Lisak a precizat că alte patru persoane, inclusiv o fetiță de doi ani, au fost rănite. Potrivit acestuia, fetița nu se află în stare gravă.

Lisak a adăugat că atacul a lovit întrgul district, incendiind o întreprindere agricolă și o suprafață de peste 400 de metri pătrați.

Statele Unite au ridicat problema furnizării de drone de atac din partea Iranului către Rusia în timpul discuțiilor cu Teheranul, ca parte a unui efort de „dezescaladare a tensiunilor”, relatează miercuri Financial Times (FT).

Potrivit unor surse FT, Washingtonul a cerut Teheranului să nu mai vândă drone Rusiei, în cadrul discuțiilor indirecte care au avut loc în Qatar și Oman anul acesta, scrie The Kyiv Independent.

Deși Iranul a negat mult timp că se află în spatele furnizării de drone, CNN a dezvăluit pe 26 mai că Teheranul trimite în secret drone kamikaze Shahed către Rusia, prin Marea Caspică.

O creștere deosebită a traficului în această zonă a fost înregistrată în toamna anului 2022, când Moscova a început să folosească pe scară largă atacuri cu drone împotriva Ucrainei.

Teheranul susține că a cerut „în mod repetat” Moscovei să înceteze să mai folosească dronele, potrivit articolului FT. Cu toate acestea, Washingtonul a cerut „pași mai concreți” în cadrul discuțiilor, care sunt purtate prin intermediari.

Dronele kamikaze Shahed de fabricație iraniană au fost una dintre cele mai eficiente arme ale Rusiei. Pe 3 august, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a lansat aproape 2.000 de drone Shahed asupra Ucrainei.

Stian Jenssen, șeful de cabinet al secretarului general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a făcut miercuri un pas în spate și și-a cerut scuze pentru declarațiile prin care a sugerat că Ucraina ar putea fi nevoită să renunțe la o parte din teritoriile aflate în prezent sub ocupația forțelor ruse în schimbul aderării la NATO, scrie Sky News.

Jenssen a spus că afirmația sa „făcea parte dintr-o discuție mai amplă despre posibilele scenarii viitoare în Ucraina și nu ar fi trebuit să mă exprim în acest mod”.

„A fost o greșeală”, a mai declarat înaltul oficial NATO pentru ziarul norvegian VG, care a publicat comentariile sale inițiale.

Mai multe informații: „A fost o greșeală”. Înaltul oficial NATO care a spus că Ucraina ar putea ceda o parte din teritoriu își cere scuze pentru controversa provocată

Comisia Europeană a anunţat miercuri transferul către cooperarea cu Ucraina şi cu Republica Moldova a unei sume de 135 de milioane de euro, prevăzută iniţial pentru programe cu Rusia şi Belarus, informează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

Este vorba despre fonduri din Instrumentul pentru Vecinătate, Dezvoltare şi Cooperare Internaţională care fuseseră alocate programelor Interreg NEXT 2021-2027 cu Rusia şi Belarus, dar care acum urmează să fie folosite pentru alte programe Interreg cu Ucraina şi Republica Moldova în aceeaşi perioadă, menţionează Comisia Europeană într-un comunicat.

We have decided to transfer to Ukraine and Moldova €135 million originally earmarked for Russia and Belarus.

This decision follows the suspension of cooperation with Russia and Belarus in the Interreg programmes.

— European Commission (@EU_Commission) August 16, 2023

Comisarul european pentru reforme, Elisa Ferreira, a spus că decizia de a anula cooperarea prevăzută iniţial cu Rusia şi Belarus prin programele comunitare Interreg este „rezultatul războiului brutal al Rusiei contra Ucrainei”.

Concret, aceste fonduri vor fi folosite pentru finanţarea unor activităţi diverse, cum ar fi aşa-numitele „coridoare de solidaritate” prin care UE ajută Ucraina să-şi exporte cerealele prin ţările vecine membre ale blocului comunitar. Aceleaşi fonduri vor mai fi destinate dezvoltării unor legături de transport transfrontalier, serviciilor sanitare, proiectelor de educaţie şi cercetare, planurilor de incluziune socială sau de capacitate instituţională a autorităţilor publice din Ucraina şi Republica Moldova.

Gruparea rusă de mercenari Wagner a fost înregistrată în Belarus ca organizație educațională, potrivit informațiilor publicate în Registrul de stat unificat al entităților juridice și al întreprinzătorilor individuali din această țară, relatează CNN.

Potrivit registrului, persoana juridică cu numele „Wagner Group” a fost înregistrată pe data de 3 august anul curent de către Comitetul executiv al districtului Osipovichi ca având sediul în satul Tsel. Satul face parte din districtul Osipovichi, parte componentă a regiunii Mogilev din Belarus.

Grupul Wagner a declarat că singura sa activitate este cea educațională, conform registrului.

Mai multe informații: Grupul de mercenari Wagner s-a înregistrat în Belarus ca organizație „educațională”

Un oficial militar rus acuză serviciul britanic de informații (Secret Intelligence Service – cunoscut în mod obișnuit ca MI6) că a colaborat cu Ucraina pentru înființarea unei „echipe de sabotaj” care să deruleze operațiuni pe continentul african, relatează miercuri Sky News.

Agenția rusă oficială de presă TASS scrie că a discutat cu un oficial rus, al cărui nume nu a fost dezvăluit, care susține că MI6 a „format și pregătit pentru desfășurare” o echipă „de sabotaj și asasinat, în încercarea de a împiedica cooperarea dintre țările africane și Rusia”.

Sursa susține că, la cererea Londrei, guvernul ucrainean a găsit 100 de „militanți” din grupuri naționaliste și neonaziste pentru a participa la operațiunile din Africa.

Mai multe informații: Rusia acuză MI6 că a format o echipă de asasini ucraineni pentru a-i elimina pe liderii africani care sunt aliații lui Putin

Comandantul forțelor terestre ucrainene a recunoscut existența unor „complicații” în jurul orașului Kupiansk, din regiunea Harkov, unde forțele ruse încearcă să avanseze, relatează CNN.

„Din cauza complicării situației din axa Kupiansk, mi-am petrecut cea mai mare parte a zilei lucrând în unitățile care apără periferia orașului”, a afirmat miercuri generalul Oleksandr Syrskyi, într-o postare pe Telegram. „Inamicul încearcă să străpungă apărarea trupelor noastre cu unități de asalt, încadrate în principal de deținuți, în fiecare zi, în diferite direcții, cu scopul de a bloca și apoi de a captura Kupianskul”, a precizat generalul.

În ciuda situației dificile, comandantul ucrainean a spus că apărarea orașului va fi întărită.

„Pe baza rezultatelor muncii cu comandanții din această zonă, au fost luate o serie de decizii importante care vor asigura fiabilitatea apărării”, a adăugat el.

Marți, Ucraina a anunțat că și-a întărit pozițiile în acest oraș din nord-estul țării.

„Pozițiile noastre de tragere au fost întărite, (comandamentul) a oferit anumite recomandări metodologice și a redistribuit rezerve”, a declarat purtătorul de cuvânt al Grupării militare Estice, Serhii Cherevatyi.

Miercuri, Rusia a afirmat că a obținut mici câștiguri în zonă. „În direcția Kupyansk (ortografia rusă pentru Kupiansk, n.r.), detașamentele de asalt ale Grupului de forțe Zapad au desfășurat acțiuni ofensive în zonele de responsabilitate atribuite și au îmbunătățit situația de-a lungul liniei frontului”.

Săptămâna trecută, Ucraina a ordonat evacuarea obligatorie a orașului Kupiansk și a zonelor înconjurătoare, în timp ce Rusia a intensificat bombardamentele asupra regiunii Harkov din nord-estul Ucrainei și a afirmat că a capturat poziții ucrainene în apropierea orașului.

Guvernul Elveției s-a aliniat miercuri la cea de-a 11-a rundă de sancțiuni impuse de către Uniunea Europenă împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina, scrie Al Jazeera.

Executivul elvețian a decis ca noile măsuri adoptate de blocul comunitar să intre în vigoare în cursul zilei de astăzi.

Deși Elveția nu este membră a UE, în calitate de partener comercial-cheie, ea a urmat fiecare set de sancțiuni al blocului comunitar împotriva companiilor și persoanelor fizice din Rusia după începutul invaziei.

Cea de-a 11-a rundă de sancțiuni a UE vizează lacunele, astfel încât bunurile vitale să nu ajungă în Rusia prin intermediul țărilor care fac comerț cu blocul comunitare și care au menținut o relație comercială obișnuită cu Moscova.

Multiplele runde de sancțiuni europene au afectat bănci, companii, piețe și chiar părți din sectorul energetic din Rusia.

Este oarecum neclar ce s-a întâmplat cu exactitate în incidentul de la graniță, după ce Rusia a anunțat că a dejucat o operațiune a unor „sabotori ucraineni” în vestul țării, scrie Sky News.

Serviciul de Securitate al Rusiei (FSB) a afirmat anterior că a ucis patru persoane care încercau să treacă în regiunea rusă Briansk. Potrivit FSB, au fost descoperite „arme străine, explozivi, instrumente de comunicare şi de navigaţie”, precum şi drone cu simboluri ale statului rus şi etichete „proprietate a FSB rus”.

Guvernatorul regiunii Briansk susține însă că cinci persoane au fost ucise.

Scriind pe Telegram, Aleksandr Bogomaz a afirmat că „o încercare a unui grup ucrainean de sabotaj și recunoaștere format din șase militanți de a pătrunde pe teritoriul regiunii Briansk a fost dejucată astăzi la ora 7.00”.

Nu este clar ce s-a întâmplat cu cel de-al șaselea „militant” la care se face referire.

Moscova găzduiește săptămâna aceasta o importantă conferință militară internațională. Ministerul rus al Apărării a estimat că la forumul militar „Army-2023” vor fi semnate contracte în valoare de 3 până la 4 miliarde de lire sterline, relatează Sky News.

Și, aproape în mod intenționat, aceasta este exact suma pentru care au fost semnate contracte militare.

Ministerul a anunțat miercuri că au fost convenite contracte de armament în valoare de 400 de miliarde de ruble – adică 3,27 miliarde de lire sterline (4,18 miliarde de dolari).

Aproape 60 de țări participă la acest forum, urmând să aibă loc întâlniri bilaterale între Kremlin și partenerii străini.

Guvernul ucrainean a aprobat un proiect de acord cu România pentru crearea unui nou punct de trecere a frontierei în regiunea Zakarpattia din vestul Ucrainei, informează The Kyiv Independent.

Punctul de trecere va fi situat între satul Bila Tserkva, din vestul Ucrainei, și Sighetu Marmației, localitate din nordul României.

Cele două așezări sunt separate de râul Tisa, care reprezintă granița dintre cele două țări.

În luna iunie, Ucraina și Republica Moldova au semnat un acord privind construcția unui pod peste fluviul Nistru, care desparte cele două țări. Punctul de trecere a frontierei va lega Yampil, din regiunea Vinița, de Cosăuți, loclitate din Republica Moldova.

Pe 6 iunie, Kievul a semnat un acord prin care Ucraina este asociată la programul Connecting Europe Facility (CEF). Acordul permite Ucrainei să solicite finanțare din partea UE pentru transporturi, energie și servicii digitale care îmbunătățesc conectivitatea cu vecinii săi din vest.

Potrivit Adinei Vălean, comisarul european pentru transporturi, intrarea Ucrainei în CEF va „îmbunătăți în mod direct conectivitatea ei cu UE” și va permite guvernului de la Kiev să solicite finanțare pentru infrastructuri precum punctele de trecere a frontierei.

„Acesta este un pas concret pentru a stimula în continuare liniile de solidaritate și pentru a sprijini reconstrucția Ucrainei”, a adăugat Vălean.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat, în timpul unei vizite la o expoziție de echipamente occidentale capturate, că trupele ruse reușesc „să ardă” cu succes armele occidentale, relatează agenția rusă de știri TASS, potrivit Al Jazeera.

„Cred că este foarte important pentru poporul nostru să vadă cum arată echipamentele occidentale”, a afirmat Medvedev.

El a adăugat că tehnica occidentală de luptă nu trebuie subestimată, dar că militarii ruși „ard cu mult succes” echipamentele și vor continua să facă acest lucru.

„Este clar că am învățat cum să contracarăm eficient toate acestea (utilizarea armelor occidentale, n.r.). Aceste încercări de contraofensivă făcute de partea care ne este ostilă, partea ucraineană, sunt, de fapt, nereușite”, a conchis el.

Două jurnaliste și o activistă din Rusia care locuiesc în afara țării au fost, cel mai probabil, otrăvite de-a lungul ultimului an, arată o investigație publicată de platforma The Insider în colaborare cu Bellingcat. Acestea sunt jurnalistele Elena Kostyuchenko și Irina Babloyan și activista Natalia Arno. Cazurile lor rămân nerezolvate.

Cele trei ar fi fost otrăvite cu substanțe necunoscute în timp ce călătoreau în Europa, în ultimul an, scrie The Insider.

Mai multe detalii: Mâna lungă a Kremlinului. Nou val de otrăviri în rândul jurnaliștilor și activiștilor ruși care activează din străinătate

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, la Euronews, că, deși Marea Neagră este o zonă tensionată, România este o țară sigură, relatează News.ro. Oficialul NATO a făcut aceste precizări în contextul în care o mină marină a explodat luni, la Costinești.

„Marea Neagră este un loc tensionat, ceea ce putem spune har Domnului că suntem în NATO noi, ca ţară, şi noi, şi bulgarii, şi turcii şi sunt convins că şi la nivel naţional şi la nivel multinaţional vom lua măsurile pentru a putea lăsa nestânjenit comerţul pe Marea Neagră, este foarte important”, a spus secretarul general adjunct al NATO, marți, exprimându-și convingerea că incidentele de acest fel „vor fi tratate de autorităţile române în condiţii profesioniste şi fără dificultăţi”.

Mai multe informații: Mircea Geoană: „România e o ţară sigură şi Marea Neagră, cel puţin în zona limitrofă NATO, este o zonă liberă şi sigură”

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat miercuri că Rusia a pierdut 255.570 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă și până în prezent, scrie The Kyiv Independent.

Doar în ultimele 24 de ore, forțele ruse au pierdut 650 de militari, conform conducerii armatei ucrainene.

These are the indicative estimates of Russias combat losses as of Aug. 16, according to the Armed Forces of Ukraine. pic.twitter.com/cfIy82GvXT

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) August 16, 2023

Statul Major General ucrainean mai susține că Rusia a pierdut, până acum:

• 4.324 de tancuri,
• 8.380 de vehicule blindate de luptă,
• 7.614 vehicule și rezervoare de combustibil,
• 5.152 de sisteme de artilerie,
• 714 sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS),
• 485 de sisteme de apărare antiaeriană,
• 315 avioane,
• 314 elicoptere,
• 4.248 de drone
• și 18 ambarcațiuni.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a afirmat miercuri că a „eliminat” patru „sabotori” ucraineni care încercau să treacă din Ucraina în regiunea de frontieră Briansk, au informat agenţiile de presă ruse, relatează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

FSB şi forţe ale Ministerului rus al Apărării „au împiedicat o tentativă a unui grup (al serviciilor) de informaţii şi de sabotaj ucrainean de a intra pe teritoriul Rusiei”, au transmis serviciile de securitate ruse, într-un comunicat. „Patru sabotori au fost eliminaţi”, se mai arată în comunicat, fără a preciza data la care a avut loc incidentul.

Potrivit FSB, au fost descoperite „arme străine, explozivi, instrumente de comunicare şi de navigaţie”, precum şi drone cu simboluri ale statului rus şi etichete „proprietate a FSB rus”.

Acest lucru „dovedeşte pregătiri în vederea unor provocări şi acte de sabotaj pe teritoriul Rusiei”, a mai susținut FSB.

Forțele ucrainene au scos deja din joc cinci ambarcațiuni militare rusești de debarcare de mari dimensiuni de la începutul invaziei pe scară largă și până în prezent, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuk, la postul de televiziune Freedom, potrivit The Kyiv Independent.

Pletenciuk a adăugat că, înainte de începutul războiului, Rusia își întărea Flota Mării Negre sub pretextul unor exerciții, dar această opțiune nu mai este în prezent pe masă.

„Vă reamintesc, doar la capitolul ambarcațiunilor mari de debarcare, ei (rușii, n.r.) au adus șase la cele deja existente”, a spus purtătorul de cuvânt. „Dar rezultatul este cunoscut: cinci dintre ele nu mai sunt în serviciu. Acest preț poate crește în continuare”, a adăugat Pletenciuk.

În martie 2022, un atac ucrainean împotriva portului din Berdianskul ocupat a distrus nava de debarcare Saratov și a avariat alte două, Novocherkassk și Cesar Kunikov. O altă navă de debarcare, Olenegorskiy Gornyak, a fost grav avariată în urma unui atac cu drone navale de suprafață pe 4 august, în timp ce era ancorată la baza navală Novorossiisk. Nava a fost văzută ulterior fiind remorcată de la chei.

Pletenciuk nu a menționat numele celei de-a cincea nave rusești avariate.

După ce Ucraina a anunțat că a eliberat satul Urozhaine din regiunea estică Donețk, imagini difuzate de forțele Kievului și geolocalizate de CNN arată soldați care ridică steagul ucrainean în apropierea unui monument din sat dedicat soldaților sovietici care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial.

„Militarii Brigăzii 35 de pușcași marini, care poartă numele contraamiralului Mihailo Ostrohradskyi, împreună cu camarazii lor din Brigada 38 de pușcași marini și cu participarea altor unități ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei, au eliberat o altă așezare din Urozhaine, în regiunea Donețk, ca parte a acțiunilor de contraofensivă”, a transmis armata, care a distribuit înregistrarea video.

Forțele ruse din interiorul Urozhaine se aflau de ceva timp într-o situație dificilă, mai ales de când Ucraina a cucerit satul vecin Staromaiorske, în urmă cu aproximativ două săptămâni. Soldați ruși și bloggeri militari au dat de înțeles că era o chestiune de timp până când satul Urozhaine va cădea și el, având în vedere că forțele ucrainene au reușit de atunci să îl atace din mai multe părți.

Ucraina a expediat 8,1 milioane de tone de cereale prin portul românesc Constanţa de la Marea Neagră, în perioada ianuarie-iulie 2023, ritmul încetinind semnificativ după ce Rusia a atacat infrastructura porturilor ucrainene, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Datele transmise Reuters de către Autoritatea portuară din Constanţa arată că în primele şapte luni din acest an 8,1 milioane de tone de cereale ucrainene au părăsit portul românesc, comparativ cu un nivel de 7,5 milioane de tone la 31 iunie 2023.

Chiar şi înainte de mijlocul lunii iulie, când Rusia a anunţat că se retrage din acordul care permitea Ucrainei să exporte cereale din porturile sale la Marea Neagră, Constanţa era principala rută alternativă de livrare a cerealelor ucrainene. Aceasta, în condiţiile în care, de la începutul invaziei ruseşti şi până în prezent, prin portul Constanţa au trecut aproximativ o treime din exporturile de cereale ale Ucrainei. De la mijlocul lunii iulie Rusia a atacat de câteva ori porturilor ucrainene.

Din Constanţa se exporta în mod tradiţional recolta de cereale a României, dar şi a statelor vecine, inclusiv Ungaria şi Serbia. Conform datelor oficiale, în primele şapte luni din acest an 18,9 milioane de tone de cereale au fost expediate prin Constanţa. Înaintea războiului din Ucraina, prin portul Constanţa au fost exportate un nivel de vârf, de 25 de milioane de tone de cereale pe an, dar unii operatori spun că recordul va fi depăşit deoarece au investit masiv în majorarea capacităţilor.

Guvernul lituanian a decis să închidă două dintre cele șase puncte de trecere a frontierei cu Belarus din cauza „circumstanțelor geopolitice”, la câteva săptămâni după ce mercenari ruși din Grupul Wagner s-au refugiat în țară, scrie The Guardian.

În ultima vreme, și în Polonia a crescut îngrijorarea cu privire la activităţile mercenarilor ruşi Wagner din Belarus şi la creşterea numărului de refugiaţi veniţi din regiuni aflate în criză care vor să ajungă în mod clandestin în Uniunea Europeană via Belarus.

Cetăţenii polonezi vor fi invitaţi să-şi spună părerea cu privire la menţinerea gardului de la graniţa cu Belarus, a anunţat luni, 14 august, ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak.

Referendumul va avea loc pe 15 octombrie, data la care vor fi organizate și alegerile parlamentare, informează agenția germană de presă DPA, preluată de Agerpres.

Forțele rusești au vizat 10 regiuni în ultima zi, omorând patru persoane și rănind alte 16, au raportat oficialii locali, miercuri, 16 august, potrivit The Kyiv Independent.

În regiunea Odesa, forțele rusești au lansat drone kamikaze Shahed pentru a ținti infrastructura de cereale din porturile dunărene, avariind depozite, grânare și alte infrastructuri de cereale. Incendiile rezultate au fost stinse rapid și nu au fost raportate victime, a declarat guvernatorul Oleh Kiper.

În regiunea Donețk, atacurile rusești au ucis patru locuitori și au rănit alți șapte, a declarat guvernatorul Pavlo Kirilenko.

Două persoane au fost ucise în Kramatorsk, una în Siversk și alta în Yampil.

În regiunea Harkov, trei ofițeri de poliție în vârstă de 29, 50 și 35 de ani au fost răniți în bombardamentul de la Vovcheansk, în districtul Ciuhuiiv, a anunțat Ministerul de Interne.

În regiunea Herson, șase persoane au fost rănite în atacurile rusești, a anunțat guvernatorul Oleksandr Prokudin.

Atacurile rusești împotriva regiunii în ultima zi au inclus o lovitură împotriva Novodmîtrivka, care a rănit un locuitor în vârstă de 71 de ani.

Oblasturile Cernihiv, Dnipropetrovsk, Luhansk, Nikolaiev, Sumî și Zaporojie au fost, de asemenea, atacate, dar oficialii locali nu au raportat victime.

Ministrul de externe român a făcut o postare pe Twitter, în care a condamnat noile atacuri rusești asupra porturilor ucrainene Reni și Ismail, de pe Dunăre, scrie G4Media.

„Condamn cu fermitate continuarea atacurilor RU asupra oamenilor nevinovați, infrastructurii civile, inclusiv silozurile de cereale din porturile #Reni & #Ismail. Prin aceste încălcări flagrante ale dreptului intl RU continuă să pună în pericol securitatea alimentară & siguranța navigației în Marea Neagră” se arată în postare.

Forțele aeriene ucrainene au declarat miercuri că un grup mare de drone rusești a atacat infrastrucruta portuară ucraineană de la Dunăre, în apropiere de granița cu România, scrie The Guardian.

Martorii din zonă au scris pe rețelele de socializare că au auzit tiruri ale sistemelor de apărare aeriană în zona din apropierea a două porturi dunărene- Ismail și Reni.

Guvernatorul regiunii sudice Odesa, Oleg Kiper, le-a cerut locuitorilor din districtul Ismail să se pună la adăpost în jurul orei 1:30 și a anulat alerta de raid aerian o oră mai târziu.

Ca urmare a loviturilor rusești, au fost avariate instalațiile de depozitare și silozurile de cereale într-unul dintre porturile de pe Dunăre. Incendiile rezultate au fost stinse de salvatorii ucraineni.

Porturile ucrainene de pe Dunăre reprezentau aproximativ un sfert din exporturile de cereale înainte ca Rusia să se retragă dintr-un acord susținut de ONU pentru a asigura o trecere sigură pentru exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră.

De atunci, acestea au devenit principala rută de ieșire, cerealele fiind trimise pe barje către portul românesc Constanța de la Marea Neagră pentru a fi expediate mai departe.

Un atac rusesc asupra portului Ismail a dus la creșterea prețurilor mondiale ale alimentelor la începutul lunii august.

O navă de containere a plecat miercuri din portul Odesa, în sudul Ucrainei, devenind prima navă care a folosit un coridor temporar de transport maritim în Marea Neagră, stabilit în urma eșecului unui acord privind cerealele negociat de ONU luna trecută, a declarat un oficial ucrainean, potrivit CNN.

Într-o postare pe Facebook, ministrul Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a declarat că nava sub pavilion Hong Kong, Joseph Schulte, se îndrepta spre Bosfor, transportând peste 30.000 de tone de marfă, inclusiv produse alimentare.

Nava a fost blocată în port de când a început invazia Rusiei în Ucraina, în februarie anul trecut.

Rusia a renunțat în iulie la un acord mediat de ONU și Turcia care permitea Ucrainei să își transfere cerealele prin Marea Neagră și a avertizat că orice navă care se îndreaptă spre Ucraina va fi tratată ca un potențial transport de arme.

Săptămâna trecută, marina ucraineană a emis un ordin prin care a declarat „coridoare temporare” pentru navele comerciale care navighează spre și dinspre porturile ucrainene.

Duminică, o navă de război rusă a tras focuri de avertisment și a abordat o navă de marfă deținută de Turcia despre care a afirmat că se îndrepta spre Ucraina, în ceea ce Kievul a declarat că a fost „un act de piraterie”.

Rusia a început aproape sigur să desfășoare drone de producție internă bazate pe modelele iraniene de drone kamikaze Shahed, a declarat Ministerul britanic al Apărării în ultimul său raport de informații din 16 august, potrivit The Kyiv Independent.

Producția internă va permite Rusiei să stabilească o aprovizionare mai stabilă cu drone kamikaze care să fie folosite în atacurile aeriene împotriva Ucrainei, se arată în raport.

Deși Moscova speră probabil să devină complet autosuficientă în ceea ce privește fabricarea vehiculelor aeriene fără pilot (UAV), în prezent depinde de componente și arme complete trimise din Iran, în principal prin Marea Caspică, a precizat ministerul.

După cum a subliniat raportul serviciilor de informații, dronele Shahed au obținut până în prezent rezultate „variabile”, deoarece forțele ucrainene s-au dovedit capabile să intercepteze majoritatea UAV-urilor primite.

Forțele rusești au utilizat drone de fabricație iraniană pentru a lovi ținte din Ucraina. În februarie, Wall Street Journal a relatat că Rusia intenționează să construiască o fabrică pentru a produce drone de concepție iraniană pe teritoriul rusesc.

Afirmația a fost susținută ulterior de purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al SUA, John Kirby, care a precizat în iunie că uzina din Zona Economică Specială Alabuga din Tatarstan ar putea deveni operațională la începutul anului 2024.

Cu toate acestea, cercetătorii de la Conflict Armament Research (CAR) au declarat pe 13 august că Rusia a început deja să facă copii ale dronelor Shahed, marcate în mod obișnuit ca Geran-2. CAR a ajuns la această concluzie după ce a inspectat epava a două drone doborâte în sud-estul Ucrainei.

Forțele ucrainene au doborât 13 drone kamikaze rusești Shahed-136/131 în cursul nopții, a raportat Forțele Aeriene, miercuri, 16 august, potrivit The Kyiv Independent.

„Agresorul rus a atacat orașele și satele noastre pașnice cu drone. Protectorii cerului au distrus 13 Shaheds.”, a declarat Forțele Aeriene.

Forțele Aeriene au raportat, la sfârșitul zilei de 15 august, că Rusia a lansat mai multe drone kamikaze Shahed de la baza aeriană Primorsko-Akhtarsk din regiunea Krasnodar.

Din numărul total, 11 drone au fost doborâte deasupra regiunii Odesa și două deasupra regiunii Nikolaiev, au declarat oficialii locali.

Statele Unite fac presiuni asupra Iranului pentru a înceta să mai vândă drone armate Rusiei, ca parte a discuțiilor privind o înțelegere nescrisă mai largă între Washington și Teheran în vederea detensionării situației, relatează astăzi Financial Times, citând persoane informate în acest sens, notează Reuters.

Casa Albă și Ministerul iranian de Externe nu au răspuns imediat la o solicitare de comentarii din partea Reuters.

Vestea vine în contextul în care Washingtonul și Iranul încearcă să reducă tensiunile și să relanseze discuțiile mai ample privind programul nuclear iranian.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat marți că ar saluta orice măsuri iraniene pentru a dezescalada „amenințarea nucleară în creștere”.

Aceste discuții au avut loc în paralel cu negocierile privind un acord de schimb de prizonieri de săptămâna trecută, potrivit ziarului. Iranul a permis ca patru cetățeni americani deținuți să treacă în arest la domiciliu din închisoarea Evin din Teheran, în timp ce un al cincilea se afla deja în arest la domiciliu.

Săptămâna trecută, surse au declarat pentru Reuters că Iranul ar putea elibera cinci cetățeni americani deținuți ca parte a unui acord de deblocare a 6 miliarde de dolari în fonduri iraniene în Coreea de Sud.

Forțele ucrainene s-au consolidat la periferia orașului Urozhaine după ce au recucerit așezarea din regiunea Donețk de la forțele ruse, a declarat ministrul adjunct al apărării din Ucraina, potrivit The Guardian.

Hanna Maliar a postat miercuri dimineață pe aplicația de mesagerie Telegram că satul a fost eliberat, adăugând că operațiunile ofensive continuă.

„Urozhaine a fost eliberat”, a spus Maliar în postare. „Apărătorii noștri sunt înrădăcinați la periferie”.

Ukrainian troops have liberated Urozhaine village, Donetsk region!
🇺🇦

— Defense of Ukraine (@DefenceU) August 16, 2023

Forțele aeriene ucrainene au declarat miercuri că un grup mare de drone rusești a atacat infrastrucruta portuară ucraineană de la Dunăre, în apropiere de granița cu România, scrie The Guardian.

Martorii din zonă au scris pe rețelele de socializare că au auzit tiruri ale sistemelor de apărare aeriană în zona din apropierea a două porturi dunărene- Ismail și Reni.

🇬🇧🇺🇦Tonight another blow was struck on the Danube port of Ukraine Reni.

Local authorities recognize drone arrivals at grain and maritime infrastructure facilities, as well as storage facilities pic.twitter.com/aQGZr17XNm

— Anubis👇 (@MikeLorenzo21) August 16, 2023

Guvernatorul regiunii sudice Odesa, Oleg Kiper, le-a cerut locuitorilor din districtul Ismail să se pună la adăpost în jurul orei 1:30 și a anulat alerta de raid aerian o oră mai târziu.

russia attacked Odesa region twice overnight with drones

The primary target was the port and grain infrastructure in the southern part of the region.

As a result of enemy hits, storage facilities and grain silos were damaged at one of the Danube ports. The resulting fires were… pic.twitter.com/7KRCfINzKl

— Maria Drutska 🇺🇦 (@maria_drutska) August 16, 2023

Ca urmare a loviturilor rusești, au fost avariate instalațiile de depozitare și silozurile de cereale într-unul dintre porturile de pe Dunăre. Incendiile rezultate au fost stinse de salvatorii ucraineni.

Porturile ucrainene de pe Dunăre reprezentau aproximativ un sfert din exporturile de cereale înainte ca Rusia să se retragă dintr-un acord susținut de ONU pentru a asigura o trecere sigură pentru exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră.

De atunci, acestea au devenit principala rută de ieșire, cerealele fiind trimise pe barje către portul românesc Constanța de la Marea Neagră pentru a fi expediate mai departe.

Un atac rusesc asupra portului Ismail a dus la creșterea prețurilor mondiale ale alimentelor la începutul lunii august.

Armata rusă a bombardat nouă localități din regiunea Sumî pe 15 august, provocând 172 de explozii și avariind o locuință, a raportat Administrația militară din regiunea Sumî, potrivit The Kyiv Independent.

Atacurile au vizat localitățile de frontieră Velîka Pîsarivka, Znob-Novhorodske, Seredîna Buda, Esman, Bilopillia, Shalîhîne, Mîkolaivka, Hotin și Novoslobidske.

În localitatea rurală din Mîkolaivka, un bombardament de artilerie a avariat o casă particulară.

Forțele rusești au desfășurat artilerie, mortiere, mine și lansatoare de grenade pe tot parcursul zilei.

Nu au fost raportate alte victime sau pagube materiale.

De mai bine de un an, comunitățile din regiunea Sumî, de-a lungul frontierei de nord-est a Ucrainei, au suferit zilnic atacuri din partea armatei ruse.

Surse interne din Rusia și Belarus pun la îndoială afirmația Ministerului rus al Apărării conform căreia comandanții Grupului Wagner sunt transferați la compania militară privată Redut, a scris Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în raportul său din 15 august, scrie The Kyiv Independent.

Redut este o organizație de mercenari strâns afiliată Ministerului rus al Apărării. Ministerul a afirmat că liderii Wagner se transferă la Redut, un grup care încă joacă un rol activ în invazia Ucrainei.

„Surse din interior au numit zvonurile un «vis» al Ministerului rus al Apărării”, a declarat ISW.

În urma scurtei rebeliuni a Grupului Wagner împotriva Moscovei din iunie 2023, relația dintre compania de mercenari și guvernul rus a fost ambiguă. Deși Wagner s-a retras aparent de pe câmpurile de luptă ucrainene, continuă să recruteze în Europa de Est și a stabilit un parteneriat cu Belarus.

Cu toate acestea, ostilitatea Wagner față de grupul Redut datează de mai mult timp. În aprilie, ISW a raportat că membrii Wagner au criticat unitățile Redut în timpul bătăliei de la Bakhmut.

Potrivit ISW, răspunsul disprețuitor al persoanelor din interiorul Wagner la zvonurile Redut indică „un interes continuu în subminarea” filialelor Ministerului rus al Apărării.

De asemenea, sugerează că Ministerul rus al Apărării „se străduiește să își consolideze controlul asupra altor PMC-uri asociate cu oameni de afaceri și întreprinderi rusești”.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat responsabilitatea pentru atacul din 17 iulie de pe Podul Crimeii și a declarat că a folosit o dronă maritimă experimentală în această operațiune, a relatat CNN.

SBU a publicat pentru CNN imagini care arată momentul atacului, realizat cu o dronă de suprafață maritimă supranumită „Sea Baby”.

„Dronele de suprafață maritime sunt o invenție unică a Serviciului de Securitate al Ucrainei”, a declarat Vasil Maliuk, șeful SBU, pentru CNN. „Niciuna dintre companiile private nu este implicată. Cu ajutorul acestor drone am efectuat recent un atac reușit asupra podului Crimeei”.

Pe 17 iulie, autoritățile ruse au raportat explozii pe Podul Crimeii și au acuzat Ucraina pentru atac. Podul, numit și Podul Kerci, este singura legătură între Crimeea ocupată de Rusia și Rusia continentală.

Apărarea aeriană rusă a interceptat miercuri dimineață trei drone ucrainene deasupra regiunii Kaluga, la sud-vest de Moscova, a anunțat Ministerul Apărării de la Moscova, potrivit CNN.

„Toate (vehiculele aeriene fără pilot) au fost detectate și distruse în timp util de sistemele de apărare aeriană rusești”, a declarat ministerul într-o postare pe Telegram, adăugând că nu au existat victime sau pagube.

Atacurile ucrainene asupra teritoriului rusesc s-au intensificat în ultimele luni, cu o serie de atacuri cu drone care au împânzit orașe, inclusiv Moscova, de-a lungul verii, iar Kievul a avertizat că vor urma și altele.

Afirmația lui Stian Jenssen, șeful de cabinet al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit căreia Ucraina ar putea fi nevoită să renunțe la o parte din teritoriile sale în schimbul aderării la alianța militară, a stârnit marți o serie de controverse, părând să declanșeze o dispută diplomatică între Kiev și NATO, scrie Sky News.

Kievul a avut o reacție furibundă, catalogând ideea ca fiind „ridicolă” și „absolut inacceptabilă”.

Comentariile lui Jenssen au atras atenția în mod special pentru că au reprezentat o schimbare marcantă față de poziția de lungă durată a șefului său, poziție potrivit căreia NATO susține integritatea teritorială a Ucrainei și este la latitudinea Kievului să decidă când și cum să negocieze.

Marți seară, NATO a reiterat această poziție.

Într-o declarație pentru televiziunea de stat ucraineană Suspilne, un purtător de cuvânt al NATO a spus: „Vom continua să sprijinim Ucraina atâta timp cât va fi necesar și ne angajăm să obținem o pace dreaptă și durabilă”.

„Poziția Alianței este clară și nu s-a schimbat”, a precizat purtătorul de cuvânt.

Irina Vereșciuk, ministrul ucrainean pentru reintegrarea teritoriilor ocupate temporar, care ocupă și funcția de vicepremier în guvernul de la Kiev, a afirmat marți că războiul cu Rusia va continua mult timp și nu se va încheia nici până la sfârșitul acestui an, dar nici în primăvara anului viitor, „așa cum speră unii”, scrie Ukrainska Pravda.

„Cât va dura războiul? Trebuie să fim sinceri. În acest război, drumul spre victorie va fi lung și dificil. «2-3 săptămâni», »până la sfârșitul anului», «primăvara viitoare» – toate acestea nu sunt adevărate”, a scris Irina Vereșciuk, într-un mesaj publicat pe Telegram.

„Trebuie să ne pregătim pentru o luptă lungă. Cetățenii și autoritățile, toată lumea ar trebui să se pregătească pentru un război lung și dificil. Și numai atunci vom învinge”, a adăugat ea.

„Să nu ne gândim la viața de după (război). Facem tot ce putem aici și acum. Să o luăm ușor. Zi de zi. Și să ne ajutăm unii pe alții. Și asta este important. De aceea am supraviețuit anul trecut. De aceea vom câștiga, în cele din urmă”, a conchis vicepremierul ucrainean.

Traficul rutier pe Podul Kerci, care face legătura între peninsula anexată Crimeea și Rusia continentală, a fost suspendat marți seara, scrie Ukrainska Pravda.

Informația a fost difuzată de un canal local de Telegram, preluat de presa rusă.

Conform acestui canal, la ora locală 21:49, a fost publicat un mesaj prin care era anunțat faptul că „traficul pe Podul Crimeei este suspendat temporar”.

Nu au fost oferit niciun motiv pentru suspendarea traficului.

India a ales să nu invite Ucraina la summitul G20 de luna viitoare, relatează Sky News.

O listă oficială a invitaților publicată pe site-ul G20 arată că au fost invitate opt state care nu sunt membre ale organizației: Bangladesh, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Mauritius, Nigeria, Oman, Singapore și Olanda. Este de așteptat să fie invitată și Spania, țară care nu face parte din G20, dar care participă în calitate de invitat permanent.

Este la latitudinea țării gazdă să decidă ce țări membre care nu sunt membre ale G20 vor fi invitate în fiecare an. Ucraina a fost invitată la summitul din Indonezia de anul trecut, iar președintele Zelenski a intervenit prin videoconferință.

De asemenea, Ucraina a fost invitată la summitul mai exclusivist al G7 din Japonia, la începutul acestui an.

Dar India s-a dovedit a fi unul dintre cei mai puternici aliați economici ai Rusiei după începutul războiului, ignorând sancțiunile occidentale și continuând să importe cantități mari de petrol rusesc.

Rusia a fost din nou invitată, în ciuda apelurilor repetate de a expulza Kremlinul din grupul interguvernamental.

Se așteaptă ca Moscova să participe la summit, iar președintele rus Vladimir Putin pare că se gândește dacă se va deplasa fizic. O sursă de la Kremlin a declarat luna trecută pentru NBC News că Putin încă nu a exclus această variantă.

Summitul de luna viitoare din India va fi primul după ce Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus, acuzându-l de deportarea ilegală a copiilor ucraineni în Rusia.

Mandatul limitează din punct de vedere tehnic locurile în care poate călători Putin – țările care au aderat la CPI sunt, teoretic, obligate să îl aresteze dacă acesta pune piciorul pe teritoriul lor. Acesta este motivul pentru care a decis să lipsească de la summitul BRICS din Africa de Sud de luna trecută. Spre deosebire de Africa de Sud, India nu este membră a CPI, astfel încât Putin ar putea participa fără teama de a fi arestat de autoritățile indiene.

Președintele Volodimir Zelenski consideră că experiența reală de luptă ar trebui să devină o prioritate în timpul pregătirii recruților ucraineni, scrie Ukrainska Pravda.

Liderul ucrainean a precizat că i-a vizitat marți pe militarii din regiunea Zaporojie și că pregătirea soldaților a fost unul dintre subiectele principale discutate cu comandamentul militar.

„Când există o astfel de comunicare – brigadă cu brigadă – și toată lumea are o experiență reală de luptă, atunci este posibil să se evalueze situația mult mai profund, să se vadă cum experiența specifică a unei brigăzi poate fi aplicată de alte unități și adaptată pentru toate forțele noastre de apărare”, a afirmat Zelenski, în discursul său video de marți seară, adresat națiunii.

„Experiența reală de luptă, provocările și tendințele moderne de pe câmpul de luptă, exercițiile de foc și manevrele, abilitățile pe care le au soldații noștri și care trebuie extinse la toate brigăzile – toate aceste lucruri și trebuie să devină o prioritate în centrele de instrucție, în special în timpul pregătirii recruților”, a precizat Zelenski.

Liderul ucrainean s-a întâlnit marți cu militarii din Zaporojie și a discutat cu aceștia ultimele evenimente de pe frontul de la Orihiv.

Urmărește-ne pe Google News