LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 54 | Bombardamentele ruse au făcut victime la Harkov și Liov. 269 de cadavre, descoperite la Irpin după plecarea soldaților ruși

Oficialii ucraineni din estul țării au confirmat luni uciderea a opt civili în urma atacurile desfășurate de forțele ruse.

Patru dintre ceste decese au avut loc în urma bombardamentelor din regiunea Donețk, potrivit unui bilanț postat pe Telegram de guvernatorul regional. Alte patru decese au avut loc în orașul Kreminna care a fost cucerit luni de soldații ruși, potrivit unui mesaj al guvernatorului regiunii Luhansk.

Cele două regiuni, Donețk și Luhansk, formează Donbasul despre care președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți oficiali de vârf din Ucraina au anunțat luni seară că este în centrul bătăliei care marchează intrarea în etapa a doua a războiului declanșat de Rusia.

Tot luni au mai fost confirmare șapte decese în Liov, în vestul Ucrainei, și cel puțin două în Harkov, în nord-est.

Președintele ucraineanean Volodimir Zelenski a anunțat luni seară că „bătălia penru Donbas” este în plină desfășurare acum, la scurt timp după ce șeful său de cabinet și Statul Major al Armatei au anunțate debutul celei de-a doua faze a războiului prin intensificarea ostilităților în estul Ucrainei.

„Putem confirma acum că trupele ruse au început bătălia pentru Donbas, pe care au pregătit-o de multă vreme. O parte însemnată a armatei ruse este dedicată aceste ofensive”, a declarat Volodimir Zelenski, într-un mesaj video, citat de BBC.

„Oricâte trupe rusești sunt aduse acolo, vom lupta”, a spus el. „Ne vom apăra. O vom face în fiecare zi.”

Oleksiy Danilov, secretarul Serviciului de presă al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a anunțat mai devreme că „o fază activă a ofensivei ruse a început aproape de-a lungul întregii linii de front”, referindu-se la regiunile Donețk, Luhansk și Harkov, adăugând că „ocupanții au încercat să ne spargă apărările.”

Șeful cancelariei preziedențiale a Ucrainei a declarat luni că „a început a doua fază a războiului”, cu referire la noua ofensivă a Rusiei lansată în estul Ucrainei, relatează Reuters.

Comentariile șefului de cabinet Andriy Yermak sunt în concordanță cu observațiile înaltului oficial de securitate al Ucrainei, care a declarat mai devreme că Rusia și-a lansat noua ofensivă în estul Ucrainei.

„Credeți în armata noastră, este foarte puternică”, a scris Yermak pe aplicația de mesagerie Telegram pentru a-i asigura pe ucraineni că forțele ucrainene ar putea opri ofensiva.

Începutul unei noi etape a războiului a fost confirmată și de Statul Major al Armatei ucrainene.

„Forțele ruse au intensificat operațiunile ofensive și de asalt în mai multe direcții în estul Ucrainei. Rusia continuă să formeze unități militare suplimentare în Crimeea ocupată și în regiunea Rostov de la graniță”, a transmis armata citată de Kyiv Independent.

O stare de alertă pentru atacuri aeriene a fost declanșată luni seară aproape pe toată întregimea teritoriului ucrainean. Excepție face regiunea Herson care este ocupată de forțele ruse și Crimeea anexată ilegal în 2014.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat luni speranţa că va obţine pentru ţara sa „în următoarele săptămâni” statutul de candidat la aderare la Uniunea Europeană (UE), mulţumindu-i Bruxellesului pentru celeritatea procesului, informează AFP.

În timpul unei întrevederi la Kiev, Zelenski i-a transmis ambasadorului UE în Ucraina, Matti Maasikas, două dosare voluminoase ce constituie cererea de aderare a Ucrainei la UE.

„Poporul nostru este, în forul său interior, deja de multă vreme mental în Europa. Cu toate acestea, fiecare ţară trebuie să urmeze această procedură”, a spus el.

În mod obişnuit, obţinerea statutului de candidat la aderare la UE „durează ani”, însă Bruxellesul „ne-a oferit cu adevărat oportunitatea de a angaja această procedură în câteva săptămâni sau luni”, a afirmat Zelenski.

Mai multe informații: Zelenski: Ucraina va obţine statutul de candidat la aderare la UE „în câteva săptămâni”

Aproximativ 1.000 de civili se adăpostesc în buncăre subterane ale uzinei Azovstal din Mariupol, potrivit estimării făcute de consiliul local al orașului-port înconjurat de forțele ruse.

Potrivit unei postări de pe Telegram a consiliului local, cei mai mulți civili sunt „femei și copii și vârstnici”.

„Ei [civilii] și-au stabilit viața acolo, și-au asigurat hrana și apă”, a spus el. „Armata a ajutat uneori. Acești oameni nu au vrut și încă nu vor să iasă… Erau conștienți că au mai multe șanse să rămână în viață aici. Dar asta până în momentul în care Federația Rusă a început să amenințe că folosește lovituri aeriene”, a declarat Myhailo Vershynin, șeful poliției de patrulare din Mariupol.

Rusia continuă bombardamentele grele asupra uzinei aflate încă sub controlul Ucrainei.

De asemenea, au avut loc în ultima săptămână lupte de strade în Mariupol în încercarea forțelor ruse de a captura orașul.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a spus că atacurile Rusiei în Ucraina din ultimele zile ilustrează și mai mult faptul că țara „întreprinde o campanie de teroare” împotriva poporului ucrainean. Declarația a fost făcută atunci când oficialul american a fost întrebat despre atacurile de luni efectuate asupra orașului în care cel puțin 7 persoane au fost ucise.

„Adevărul este că Rusia, mai mult să lanseze o invazie, mai mult decât să lanseze un război, a lansat și întreprinde o campanie de teroare, o campanie de brutalizare, o campanie de agresiune disprețuitoare împotriva poporului Ucrainei. Și atunci când vine vorba de ceea ce am văzut în ultimele ore și în ceea ce privește atacurile împotriva Liovului, în ceea ce privește atacurile de la periferia Kievului, sau ceea ce am văzut în orașe precum Mariupol, orașe precum Harkov, ceea ce am asistat la Bucha, acestea sunt indicii clare, sunt o dovadă clară a campaniei de brutalitate, a campaniei de teroare pe care rușii o duc împotriva poporului Ucrainei”, a spus Price.

Autoritățile ucrainene au declarat luni că atacurile rusești cu rachete au ucis șapte persoane în Lviov – primele victime civile din orașul din vestul Ucrainei – și că cel puțin două persoane au murit în bombardamente în orașul de est Harkov. Ministerul rus al apărării a declarat că a lovit peste noapte sute de ținte militare în Ucraina.

Invazia Rusiei a deteriorat până la 30% din infrastructura Ucrainei, costând țara până la 100 de miliarde de dolari, relatează Reuters.

Deși oficialii nu au subliniat impactul financiar pe care l-a avut războiul Rusiei, costurile au fost estimate la aproximativ 500 de miliarde de dolari până acum, inclusiv daunele la drumuri, case și alte clădiri.

Oficialii estimează, de asemenea, că 300 de poduri de pe drumurile naționale au fost distruse sau avariate din cauza invaziei.

„Practic toate componentele infrastructurii noastre de transport au avut de suferit într-o formă sau alta”, a declarat astăzi ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksander Kubrakov, pentru Reuters.

Kubrakov a adăugat că invazia a afectat „20% până la 30% din întreaga infrastructură cu grade diferite de daune, cu diferite niveluri de distrugere”.

Primarul orașului ucrainean Mariupol, asediat de peste 50 de zile de forțele ruse, a acuzat că aproximativ 40.000 de civili au fost mutați cu forța în Rusia sau în regiunile din Ucraina controlate de ruși.

„Din păcate, trebuie să declar că de astăzi ei deportează forțat rezidenți”, a declarat Vadym Boichenko pentru televiziunea ucraineană.

„Am verificat prin registrul municipal și am făsit că au deportat deja peste 40.000 de persoane”, a completat edilul.

Forțele ucrainene au folosit și ele bombe cu dispersie – un tip de armă interzisă la nivel internațional care a fost folosită în mod repetat de armata rusă de când a invadat Ucraina în februarie – potrivit unei investigații realizate de cotidianul american New York Times.

Acest tip de muniție a fost folosit în timpul unui atac în Husarivka, un cătun agricol din regiunea Jîtomir, în încercarea de dislocare a soldaților ruși. Nicio persoană nu a fost ucisă în atacul din Husarivka, deși două persoane au murit în timpul luptelor de o lună ce au avut loc în localitate.

Un consilier al forțelor armate ucrainene și al Ministerului Apărării a refuzat să comenteze ancheta New York Times.

Aceste tipuri de arme interzise la nivel internațional au fost folosite în mod repetat de armata rusă de când a invadat Ucraina în februarie. Grupurile pentru drepturile omului au denunțat utilizarea lor. Liderii occidentali au acuzat Moscova de mai multe crime de război.

Munițiile cu dispersie – o clasă de arme care cuprinde rachete, bombe, mortar și obuze de artilerie – explodează în aer și distribuie bombe mai mici pe o zonă largă. Pericolul pentru civili rămâne semnificativ până când toate munițiile neexplodate sunt localizate și eliminate în mod corespunzător de către experți.

Convenția privind munițiile cu dispersie, care a intrat în vigoare în 2010, interzice utilizarea lor din cauza riscurile uriașe pe care le prezintă asupra civililor. Grupurile umanitare au observat că 20% sau mai multe dintre submunițiile antipersonal nu reușesc să detoneze la impact, dar pot exploda mai târziu dacă sunt ridicate sau manipulate necorespunzător.

Peste 100 de națiuni au semnat pactul. Statele Unite, Ucraina și Rusia nu se numără printre semnatare.

Mai multe informații: Investigație NY Times: Soldații ucraineni au folosit bombe cu dispersie, interzise în baza unei convenții internaționale, în atacuri asupra forțelor ruse

Controlul asupra orașul Mariupol din sud-estul Ucrainei rămâne contestat, potrivit unui înalt oficial american al apărării, deoarece forțele ucrainene rezistă împotriva a „aproape o duzină” de grupuri tactice de batalion (BTG)

„Evaluarea noastră este că Mariupol este încă contestat”, a spus, luni, oficialul american, citat de CNN.

Rușii au angajat aproximativ o duzină de grupuri tactice de batalion (BTG) în lupta de la Mariupol, a spus oficialul. Fiecare BTG poate avea până la 1.000 de trupe.

„Dacă Mariupol cade în mâinile rușilor, asta ar elibera alte aproape o duzină de grupuri tactice de batalion care să fie folosite în altă parte, în est și în sud”, a spus oficialul. „Dar acesta este un mare „dacă”, pentru că ucrainenii încă luptă foarte aprig pentru Mariupol”.

Forțele ruse au lovit în mod repetat Mariupol din aer, folosind atât lovituri cu bombe și rachete, cât și lovituri de artilerie de la sol, a continuat oficialul.

Oficialul mai spune că un atac de pe mare asupra orașului Mariupol este o posibilitate, deși SUA nu pot confirma în mod independent că un astfel de atac urmează, așa cum au avertizat ucrainenii.

Anchetatorii ucraineni au examinat 269 de cadavre în Irpin, lângă Kiev, de când soldații ucraineni au reluat controlul de la forțele ruse la sfârșitul lunii martie, a declarat Serhiy Panteleyev, prim-adjunctul șefului principal al departamentului de investigații al poliției, citat de The Guardian.

Orașul, care avea o populație înainte de război de aproximativ 62.000 de locuitori, a fost unul dintre principalele puncte ale confruntările cu trupele ruse înainte ca acestea să se retragă din regiunile de nord ale Ucrainei pentru a-și intensifica ofensiva în est.

Într-un cimitir de la marginea orașului Irpin, zeci de morminte noi au fost săpate și îngrămădite cu coroane de flori.

„Până în prezent, am inspectat 269 de cadavre”, a declarat Serhiy Panteleyev, prim-adjunctul șefului principal al departamentului de investigații al poliției.

El a precizat că lucrările criminalistice sunt în desfășurare pentru a determina cauza morții pentru multe dintre victime și a prezentat fotografii cu rămășițe umane grav carbonizate.

El a spus că șapte locuri din Irpin unde se presupune că au fost împușcați civili au fost inspectate, fără a oferi detalii suplimentare.

Rusia neagă că a vizat civili și a respins acuzațiile că trupele sale ar fi comis crime de război în zonele ocupate din Ucraina.

Primarul orașului ucrainean Melitopol, Ivan Fedorov, a povestit pentru presa internațională, cu ocazia deplasării la Vatican unde a participat la slujba de Înviere, experiența sa de a fi reținut timp de aproape o săptămână de forțele ruse.

„Au fost șase zile periculoase pentru că am înțeles că pentru ruși viața mea și a civililor valorează zero”, a declarat Ivan Fedorov, pentru agenția de presă Reuters.

Primarul ucrainean a fost răpit pe 11 martie după ce forțele ruse au capturat Melitopol și a fost ulterior eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri.

Fedorov a spus că s-a confruntat cu torturi „psihice”, dar nu fizice. Până la șapte soldați l-au interogat pe tim de noaptea, fiind „aproximativ patru sau cinci ore” de sesiuni de interogare „dure”.

„Soldații ruși au presupus că vor fi bineveniți, dar nu au fost… și de aceea rușii au fost foarte, foarte supărați”, a adăugat el.

Fedorov, care se află acum la Roma, a spus că a rămas în contact regulat cu oamenii din Melitopol. El s-a întâlnit cu Papa Francisc în weekend și a spus că l-a invitat să viziteze Ucraina pentru că „poate poate opri acest război”.

Forțele ruse au finalizat regruparea trupelor pentru a lansa o ofensivă în estul Ucrainei, a declarat luni un purtător de cuvânt al ministerului ucrainean al Apărării, citat de CNN.

„Întărirea grupului ofensiv are loc datorită transferului de unități rusești suplimentare. Cele mai intense lupte au loc în regiunile Slobozhansky și Donețk”, a declarat colonelul Oleksandr Motuzyanyk în cadrul unei conferințe de presă. „(Rusia) se pregătește pentru o ofensivă în estul Ucrainei pentru a prelua controlul deplin asupra teritoriului regiunilor Donețk și Luhansk și pentru a stabili coridorului terestru cu Crimeea”, a spus Motuzianik.

El a adăugat că forțele ucrainene au preluat mai multe așezări de la forțele ruse în jurul orașului Izium din regiunea Harkov. Purtătorul de cuvânt a spus că orașul Izium și zonele învecinate sunt locurile cu cea mai mare concentrare de unități rusești.

„Din acea locație vor încerca să dezvolte o ofensivă spre est”, a continuat el.

Potrivit Le Figaro, citat de G4media, Vladimir Putin a semnat luni un decret prin care a acordat „titlul onorific de ‘Gardă” pentru „eroismul și tenacitatea, determinarea și curajul” brigăzii 64 de pușcași motorizați, pe care Ucraina a acuzat-o de implicare în abuzurile comise la Bucea, în apropiere de Kiev.

„Acțiunile abile și decisive ale întregului personal (al brigăzii) în timpul operațiunii militare speciale din Ucraina sunt un model de datorie militară, curaj, determinare și înalt profesionalism”, le-a transmis președintele rus militarilor.

Kremlinul nu a precizat care a fost misiunea acestor militari, dar Ucraina a acuzat armata rusă, și în special brigada 64 în cauză, că a masacrat civili în Bucea, orori care au fost descoperite după retragerea soldaților ruși la 30 martie. Rusia a negat acuzațiile.

Doi oameni au murit după ce forțele ruse a atacat luni cartierul Osnovyansky din Harkov, a anunțat Dmitri Chubenko, un purtător de cuvânt al biroului procurorului regional din Harkov, potrivit BBC.

Dmitri Chubenko a declarat că a fost deschisă o procedură penală după acest incident – în care au murit un bărbat și o femeie -, precizând că obuzele rusești au căzut pe terenurile de joacă din apropierea unor case.

Forțele ruse au bombardat districtul Osnovianskyi luni, în jurul orei 11:50. Mai multe clădiri rezidențiale au fost avariate.

De asemenea, militarii ruși au deschis focul asupra mai multor unități medicale din Harkov, distrugând centrul perinatal, a declarat pentru presa locală primarul orașului, Igor Terejov.

„Acum transferăm femeile care urmează să nască la alte instituții medicale”, a spus el.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat luni că se așteaptă la o creștere a „sprijinului de securitate” din partea Uniunii Europene pentru țara sa, scrie The Guardian.

„Prețul agresiunii” Rusiei trebuie să crească, iar sancțiunile împotriva Moscovei trebuie înăsprite, a scris liderul de la Kiev, într-un mesaj publicat pe Twitter, după discuții pe care le-a avut luni cu președintele Lituaniei, stat care este unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei în UE.

Un băiețel de 3 ani care a fugit din Harkov se numără printre răniții atacului de luni cu rachete rusești asupra orașului Liov, anunță portalul The Kyiv Independent.

Primarul din Liov, Andriy Sadovy, a declarat că băiețelul, Myron, și mama sa au fugit din Harkov pentru a fugi din calea războiului, dar „rachetele rusești i-au găsit în Liov”.

Sadovy a precizat că viața băiatului nu se se află în pericol.

Cel puţin şapte persoane au fost ucise, iar alte 11 au fost rănite luni, în urma unor atacuri ruseşti puternice cu rachete, la Liov, oraș situat în vestul Ucrainei.

Guvernatorul regiunii, Maksim Kozytsky, a anunțat că trei dintre răniţi se află în ”stare gravă”. Trei rachete ruseşti au lovit mai multe depozite, iar o a patra rachetă a lovit un service auto.

Vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk a făcut apel direct la conducerea Rusiei pentru a deschide un coridor de evacuare din orașul asediat Mariupol, relatează CNN.

Într-o declarație publicată pe Telegram, Vereșciuk – care este și ministru al reintegrării teritoriilor ocupate temporar – a afirmat că face apel la conducerea militară și politică a Federației Ruse „în legătură cu înrăutățirea situației din Mariupol”.

Ea a cerut deschiderea unui coridor umanitar de evacuare de la Mariupol la Berdiansk pentru civili și un coridor „urgent” de evacuare pentru „femeile, copiii și alți civili” care se află în combinatul siderurgic Azovstal.

Oțelăria este bastionul apărării ucrainene în interiorul orașului-port, care a fost bombardat timp de săptămâni de forțele ruse.

Iryna Vereșciuk a adăugat că refuzul Rusiei de a deschide coridoare pentru evacuare „va fi un motiv pentru ca toate persoanele implicate să fie trase la răspundere penală pentru crime de război, în viitor”.

Oficialii ucraineni spun că peste 100.000 de persoane trebuie evacuate din oraș. Nu sunt disponibile estimări independente ale victimelor bombardamentelor rusești neîncetate, dar guvernatorul militar al regiunii a declarat că până la 22.000 de persoane au murit în orașul portuar, de la începutul războiului.

Cel puțin opt clădiri rezidențiale, unități de învățământ și de infrastructură au fost avariate în urma unui atac cu rachete efectuat luni de către forțele ruse asupra orașului Kramatorsk, potrivit guvernatorului regiunii Donețk, Pavlo Kyrylenko, citat de portalul The Kyiv Independent.

Oficialul ucrainean a precizat că nu s-au înregistrat victime.

„Până în prezent nu au fost raportate victime civile, dar multe locuințe au fost avariate, iar alimentarea cu energie electrică și gaz a fost întreruptă”, a scris Pavlo Kyrylenko, într-un mesaj publicat pe Telegram.

În urmă cu zece zile, pe 8 aprilie, rușii au lovit o gară din Kramatorsk, ucigând cel puțin 52 de persoane.

Comandantul unității de pușcași marini ucraineni din orașul asediat-port Mariupol i-a scris o scrisoare Papei Francisc, în care îi solicită Suveranului Pontif să-i salveze pe oamenii care sunt încă blocați în oraș sub tirul bombardamentelor intense ale rușilor, relatează CNN.

„Sanctitatea Voastră, Papa Francisc! Eu nu sunt catolic, sunt ortodox. Cred în Dumnezeu și știu că lumina învinge întotdeauna întunericul”, își începe maiorul Serhii Volyna, comandantul Brigăzii 36 de pușcași marini din Mariupol, scrisoarea adresată Suveranului Pontif .

„Nu am văzut apelurile dumneavoastră către lume și nu am citit toate declarațiile dumneavoastră; lupt de mai bine de 50 de zile, fiind complet încercuiți, și tot ce am timp să fac este să duc o bătălie aprigă pentru fiecare metru de oraș care este înconjurat de inamic”, scrie maiorul, potrivit textului publicat de portalul Pravda Ukrainska.

„Eu sunt un războinic. Sunt un ofițer care a depus un jurământ de credință față de țara sa. Și sunt gata să lupt până la capăt. Și fac asta, în ciuda forței copleșitoare a inamicului, în ciuda condițiilor inumane de pe câmpul de luptă, a tirului constant de artilerie și de rachete, a lipsei de apă, de hrană și de medicamente”, continuă comandantul ucrainean.

„Probabil că ați văzut multe în viața dumneavoastră. Dar sunt sigur că nu ați văzut niciodată lucrurile care se întâmplă la Mariupol. Pentru că așa arată iadul pe pământ”, precizează Serhii Volyna.

Mai multe detalii: Un comandant ucrainean i-a scris Papei Francisc: Mariupolul este „iadul pe pământ”

Moscova expulzează mai mulți angajați ai ambasadei Bulgariei, a anunțat luni Ministerul rus de Externe, într-un comunicat de presă, potrivit CNN.

„Atanas Krastin, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Bulgaria în Federația Rusă, a fost invitat la Ministerul rus de Externe, unde i s-a prezentat o notă a ministerului prin care angajații Ambasadei Bulgariei la Moscova erau declarați «persona non grata»”, scrie în comunicat.

Ministerul a precizat că această măsură este un răspuns la decizia Bulgariei, luată în martie, de a declara „persona non grata” 10 diplomați ai Ambasadei Rusiei de la Sofia.

Ambasada Italiei în Ucraina, transferată în martie de la Kiev la Liov (în vestul țării), s-a redeschis luni în capitala ţării, au anunţat surse concordante, citate de AFP.

La fel ca mai multe state occidentale, Roma a decis la începutul lui martie să-şi închidă ambasada la Kiev „având în vedere deteriorarea situaţiei de securitate”.

Şeful diplomaţiei italiene Luigi Di Maio a declarat vineri că ambasadorul Pier Francesco Zazo a ajuns la Kiev şi că reprezentanţa diplomatică italiană va fi „din nou deplin operaţională de luni”, potrivit Agerpres.

„Este simbolul unei Italii care nu pierde timpul, care nu încetează să creadă în diplomaţie şi care caută constant pacea”, a adăugat el.

Pe site-ul său, ambasada subliniază că serviciile sale rămân limitate la asistenţă pentru companii, pentru cetăţenii italieni şi la emiterea de titluri de călătorie de urgenţă. Cererile de vize rămân suspendate.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că țările occidentale și-au înscris un autogol prin impunerea sancțiunilor împotriva Rusiei, care au condus, în opinia sa, la o „deteriorare a economiei în Occident”, scrie The Guardian.

Vorbind despre starea economiei interne a Rusiei, Putin a declarat, potrivit Reuters, că inflația se stabilizează și că cererea din țară s-a normalizat.

Sectorul serviciilor din Rusia a suferit cea mai gravă prăbușire a activității, de când pandemia de COVID-19 a lovit țara, în 2020, deoarece consumatorii și întreprinderile au anulat comenzi pe fondul sancțiunilor occidentale tot mai severe după invadarea Ucrainei.

Un sondaj a arătat la începutul acestei luni că noile comenzi din luna martie au scăzut, în condițiile în care restricțiile asupra importurilor și exporturilor au început să se resimtă, iar inflația a crescut prețul serviciilor în cel mai rapid ritm înregistrat vreodată.

Aproximativ 200.000 de persoane din capitala Rusiei riscă să își piardă locurile de muncă în urma plecării companiilor străine din țară, a declarat luni primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, într-o postare pe blogul său, potrivit CNN.

Edilul a precizat că autoritățile vor continua să implementeze planuri în vederea sprijinirii acelor angajați care riscă să rămână șomeri, alocând 3,36 miliarde de ruble (41 milioane de dolari) pentru aceste planuri.

„Continuăm să punem în aplicare planul de îmbunătățire a sustenabilității economiei capitalei. Așa cum am planificat, săptămâna trecută am aprobat programul de susținere a angajaților cu risc de concediere. Ținând cont de subvențiile de la bugetul federal, pentru implementarea acestuia vor fi alocate 3,36 miliarde de ruble. În primul rând, programul se adresează angajaților companiilor străine care și-au suspendat temporar activitatea sau au decis să părăsească Rusia. Potrivit estimărilor noastre, aproximativ 200.000 de persoane riscă să își piardă locul de muncă”, a scris Sobyanin.

Planul de asistență pentru ocuparea forței de muncă include formarea personalului, angajarea în lucrări publice temporare și stimulente pentru organizațiile și firmele care-i angajează pe acești lucrători, a adăugat primarul Moscovei.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că a văzut primele fotografii cu crucişătorul Moskva, care arată cum incendiul de la bord emană un fum gros, însă nu a putut evalua autenticitatea imaginilor postate online, transmite agenţia de presă rusă TASS.

„Într-adevăr, am văzut imaginile, dar în ce măsură sunt autentice și corespund realității, nu putem spune”, a răspuns luni Dmitri Peskov, întrebat fiind de jurnalişti dacă infirmă sau confirmă autenticitatea primelor imagini cu crucişătorul Moskva, nava amiral a flotei ruse în Marea Neagră.

Ucraina şi Rusia au versiuni diferite în ceea ce privește scufundarea crucișătorului. Kievul susține că a distrus crucişătorul în urma unui atac cu rachete de tip Neptun. În schimb, Moscova spune susţine că un incendiu şi explozia muniţiei de la bord au dus la scufundarea navei.

Mai multe detalii: Reacţia Kremlinului, după primele imagini cu crucişătorul „Moskva” în flăcări: Nu putem spune în ce măsură sunt autentice

În timp ce atacurile și bombardamentele rusești continuă în Ucraina, Organizația Națiunilor Unite (ONU) raportează că peste 4,9 milioane de ucraineni au fugit din țară din cauza războiului, scrie BBC.

Mai exact, 4.934.415 ucraineni – majoritatea femei și copii – au plecat din țară, de când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie, potrivit AFP, care citează agenția ONU pentru refugiați (UNHCR).

Organizația Internațională pentru Migrație din cadrul ONU precizează că aproape 215.000 de cetățeni din țări terțe – în mare parte studenți și lucrători migranți – au fugit, de asemenea, în țările vecine.

Aceasta înseamnă că, în total, peste cinci milioane de persoane au părăsit Ucraina de la începutul războiului, ceea ce reprezintă una dintre crizele umanitare și de strămutare cu cea mai rapidă creștere din toate timpurile.

Atât oficialii ucraineni, cât și Ministerul rus al Apărării au raportat acțiuni militare de amploare în estul Ucrainei în ultimele 24 de ore, scrie CNN.

Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare regionale din Donețk, a declarat că atacurile cu rachete rusești împotriva orașului Kramatorsk au distrus cel puțin opt clădiri rezidențiale și facilități educaționale și de infrastructură.

„Bombardamentele de artilerie de-a lungul întregii linii de front nu s-au oprit toată noaptea. Inamicul a tras cel mai intens în direcțiile Mariinka, Avdiivka și Ocheretyne”, a declarat Kyrylenko.

Toate cele trei orașe au suferit bombardamente extinse în ultimele săptămâni, dar rămân sub control ucrainean.

„Până în prezent nu au fost raportate victime civile, dar multe case au fost avariate, iar alimentarea cu electricitate și gaz a fost întreruptă”, a declarat Kyrylenko.

Ministerul ucrainean de Interne a anunțat că duminică, în regiunea Luhansk, forțele ruse „au tras cu mortiere, artilerie și lansatoare multiple de rachete asupra Severodonetsk, Rubizhne, Kreminna, Lysychansk, Popasna, Hirske și Zolote”.

„Inamicul țintește în mod deliberat locuințele cu mai multe etaje și cele private”, a adăugat acesta.

„Din cauza bombardamentelor, 29 de așezări au rămas fără electricitate, 38 de așezări sunt lipsite de alimentarea cu gaze … Nu există alimentare cu apă în Rubizhne și Popasna”, a precizat Kyrylenko.

Aceste orașe și localități formează un grup de așezări urbane care au reprezentat linia frontului ucrainean timp de mai multe săptămâni și care au suferit pagube importante. Oficialii ucraineni estimează că 70% din Severodonetsk a fost distrus.

În ciuda luptelor, unele evacuări au continuat.

Serhii Haidai, șeful Administrației militare regionale din Luhansk, a declarat că au fost salvați 67 de locuitori din Severodonetsk, Rubizhne, Popasna, Lysychansk și Hirske.

„Situația de securitate se schimbă în fiecare oră. Acolo unde dimineață locuitorii erau încă în siguranță, acum explodează obuze rusești”, a declarat Haidai.

La rândul său, Ministerul rus al Apărării a transmis luni, într-un comunicat, că forțele ruse au lansat din aer rachete de precizie lansate pe teritoriul Ucrainei și că au distrus 16 instalații militare ucrainene în cursul nopții.

Comunicatul susține că rachetele rusești au lovit cinci posturi de comandă ucrainene, o instalație de depozitare a combustibilului, trei depozite de muniție, precum și personal și echipamente militare. Cele mai multe dintre ținte se aflau în Donbas sau în jurul acestei regiuni.

CNN precizează că nu a putut verifica imediat aceste afirmații.

Autoritățile din regiunea ucraineană Zaporojie, care se învecinează cu Donețk, afirmă că brigăzile de apărare teritorială „au luptat pe toată lungimea liniei frontului”.

Purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale din Zaporojie, colonelul Ivan Arefyev, a declarat că au avut loc bombardamente rusești asupra mai multor sate chiar în interiorul regiunii Donețk, inclusiv Staromayorske și Makarivka. Mai multe așezări din interiorul regiunii Zaporojie au fost, de asemenea, lovite, a precizat el.

„Trupele ruse folosesc tancuri, transportoare blindate de trupe și infanterie. În plus, ele bombardează așezările din regiune cu aviația, lansatoare multiple de rachete GRAD, artilerie cu arme de calibru mic, mortiere de 120 mm și mitraliere de calibru mare”, a declarat Arefyev, adăugând că sunt în curs de desfășurare „operațiuni de contraofensivă care implică aviație, lansatoare multiple de rachete, artilerie, mortiere, transportoare blindate de trupe”.

Potrivit unei analize CNN a zonelor de luptă, majoritatea satelor care ar fi fost lovite în Zaporojie nu fuseseră anterior vizate.

În prezent, navele sub pavilion rusesc nu au voie să intre în porturile din Belgia, Bulgaria și Italia, în conformitate cu sancțiunile UE, dar există multe excepții, scrie BBC.

Cea de-a cincea rundă de sancțiuni impuse de UE în urma invadării Ucrainei de către Rusia include interdicția de a mai intra în porturile blocului comunitar, însă în declarația din 8 aprilie se precizează că „se aplică derogări în scopuri medicale, alimentare, energetice și umanitare, printre altele”.

Presa belgiană și italiană relatează că navele rusești pot livra în continuare către UE petrol, gaze, produse petroliere, diverse metale, grâu și alte cereale, îngrășăminte, produse farmaceutice și combustibil nuclear pentru energia atomică civilă.

De asemenea, navele rusești vor putea intra în porturile UE în cazuri de urgență, de exemplu atunci când au nevoie de reparații urgente.

Radiodifuzorul belgian RTBF a anunțat că, dintr-o duzină de nave rusești care se îndreptau duminică spre porturile belgiene, doar trei se vor confrunta cu interdicția de intrare.

Rusia continuă să exporte zilnic cantități uriașe de energie către UE, în contextul în care Germania și multe alte state membre ale UE depind în mare măsură de aceasta. Ucraina și mulți dintre susținătorii săi din Europa deplâng eșecul UE de a include energia rusă pe lista sancțiunilor.

Unele iahturi ale oligarhilor ruși și alte nave rusești au fost confiscate în Franța, Italia și în alte țări din UE, pe baza acestor sancțiuni.

Site-ul independent de știri din Rusia, Mediazona, nu se va conforma cerințelor cenzurii, a anunțat editorul publicației, Serghei Smirnov, într-un clip postat pe Twitter, scrie The Guardian.

La fel ca multe alte canale de știri în limba rusă, publicația a fost blocată de organismul rus de supraveghere a internetului în primele zile după declanșarea invaziei, pentru că nu a acceptat regulile de cenzură impuse pe perioada războiului, care interzic orice informație ce ar putea „discredita” armata rusă.

Jurnaliștii de la Medizona riscă amenzi și, eventual, să fie condamnați la închisoare dacă vor lua măsurile anunțate, de a nu se supune cenzurii, spune șefului biroului din Moscova al Financial Times, Max Seddon.

Publicația Mediazona a fost fondată de activistele și membrele trupei Pussy Riot, Nadya Tolokonnikova și Maria Alyokhina, după eliberarea lor din închisoare.

Serviciile ucrainene de securitate (SBU) au publicat luni o înregistrare video în care apare deputatul Viktor Medvendciuk, un oligarh care este cel mai apropiat aliat din Ucraina al preşedintelui rus Vladimir Putin și care a fost arestat recent. Acesta propune un schimb de prizonieri, în înregistrare, și cere ca, în schimbul eliberării sale, Rusia să elibereze militari şi civili din oraşul-port asediat Mariupol.

”Vreau să mă adresez preşedintelui rus Vladimir Putin şi preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi să le cer ca partea ucraineană să mă dea în schimbul (eliberării) apărătorilor Mariupolului şi locuitorilor” acestui oraş, declară Medvendciuk în această scurtă înregstrare video, nedatată.

Medvendciuk apare în această înregstrare îmbrăcat în negru, aşezat la o masă.

Mai multe informații:  Oligarhul prorus Viktor Medvedchuk cere să fie eliberat într-un schimb de prizonieri cu luptătorii din Mariupol

Kievul, susținut de Occident, plănuiește să organizeze provocări care implică atacuri cu obuze asupra bisericilor ortodoxe din mai multe regiuni ucrainene în noaptea de Paște, a declarat luni șeful Centrului de gestionare a apărării naționale din Rusia, generalul-colonel Mihail Mizintsev, potrivit agenției de stat TASS.

„Potrivit unor informații credibile, regimul de la Kiev, sprijinit de o serie de țări occidentale, finalizează pregătirile pentru provocări inventate care implică numeroase victime în regiunile Zaporojie, Mikolaiv, Odesa, Sumi și Harkov”, a declarat Mizintsev.

Potrivit acestuia, batalioanele „naționaliste” au format peste 70 de grupuri mobile, cu camioane, furgonete și vehicule de teren echipate cu mortiere. Mizintsev a precizat că aceste grupuri „au primit sarcina de a bombarda bisericile ortodoxe în noaptea de Paște (în noaptea de 23-24 aprilie 2022) pentru a învinui trupele ruse de comiterea unor crime în masă împotriva civililor în timpul acestei sacre sărbători”, a subliniat generalul.

Mizintsev a adăugat că Ucraina a căutat, de asemenea, să implice reporteri occidentali pentru a arăta „atrocitățile comise de ruși” și pentru a „amplifica cu promptitudine” povești false. „Planurile autorităților ucrainene de a înscena astfel de provocări arată clar că nu le pasă deloc de propriul popor”, a subliniat șeful Centrului de gestionare a apărării naționale din Rusia.

Mihail Mizintsev este poreclit „măcelarul din Mariupol” din cauza modului în care conduce operațiunile de cucerire a orașului portuar de la Marea Azov.

Deputata ucraineană Lesia Vasylenko a declarat că „nicio parte a Ucrainei nu ar trebui să se afle pe masa negocierilor”, în contextul în care ucrainenii își continuă rezistența, în ciuda bombardamentelor de luni ale Rusiei asupra orașelor din întreaga țară.

Lesia Vasylenko, care a intrat în Parlament în 2019 din partea Partidului Holos, a oferit un interviu postului american CNN, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu este dispusă să renunțe la teritoriile din est pentru a pune capăt războiului cu Rusia.

„Ucraina își scrie propria istorie, o nouă istorie și, în același timp, scrie noua istorie a lumii pe măsură ce aceasta se derulează”, a declarat Vasylenko.

„Dacă, indiferent de circumstanțe, Ucraina va fi obligată să renunțe la teritorii, atunci acest lucru va fi un risc nu doar pentru ucrainenii care trăiesc în Ucraina, ci pentru întreaga lume”, a adăugat ea.

„Pentru că astfel se va trimite un mesaj clar și răspicat agresorilor că este în regulă să acapareze teritorii, că este în regulă să pornească războaie agresive și să terorizeze populația civilă, pentru că nimeni nu va face nimic în acest sens”, a explicat deputata.

Aceasta a mai spus că Rusia a comis „multiple crime de război” pe parcursul războiului din Ucraina, o acuzație făcută de mai mulți oficiali ucraineni și pe care Kremlinul a negat-o.

Vasylenko susține că a făcut exerciții de tragere și s-a înarmat cu un AK-47 și cu un pistol, după ce Rusia și-a început invazia, în urmă cu aproape două luni.

Între 100.000 şi 130.000 de civili s-ar afla în prezent la Mariupol, asediaţi şi bombardaţi, fără apă şi fără hrană, iar Rusia a blocat complet ajutoarele umanitare destinate oraşului, a acuzat luni viceprimarul Serghei Orlov la BFMTV.

”La Mariupol au mai rămas 100.000-130.000 de civili. Ei suferă din cauza atacurilor, fără apă şi hrană”, a declarat viceprimarul.

”Rusia a blocat complet orice ajutor umanitar în oraş”, a acuzat Serghei Orlov.

”Populaţia supravieţuieşte. Ei împart unii cu alţii tot ceea ce au. Oamenii caută apa direct în puţuri, în pământ şi caută mâncare în magazine abandonate”, a mai declarat oficialul local.

Statul Major General al Forțelor ucrainene a anunțat luni că Rusia a pierdut, de la începutul invaziei, 20.600 de soldați în Ucraina, potrivit portalului de știri The Kyiv Independent. Această cifră îi include atât pe militarii ruși uciși și răniți, cât și pe cei au fost luați prizonieri.

Forțele armate ucrainene au anunțat, de asemenea, că Rusia a mai pierdut 790 de tancuri, 2.041 de transportoare blindate de trupe, 1.487 de vehicule, 381 de sisteme de artilerie, 130 de sisteme de rachete cu lansatoare multiple, 67 de sisteme de apărare antiaeriană, 147 de elicoptere, 167 de avioane, 76 de rezervoare de combustibil, 155 de vehicule aeriene fără pilot și opt ambarcațiuni.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a criticat luni abordarea Ucrainei în ceea ce privește negocierile de pace, relatează Reuters și The Guardian.

„Contactele continuă la nivel de experți în cadrul procesului de negociere. Din nefericire, partea ucraineană nu este consecventă în ceea ce privește punctele care au fost convenite. Aceasta își schimbă adesea poziția, iar tendința procesului de negociere lasă mult de dorit”, a declarat Peskov, în cadrul unui briefing de presă, potrivit Reuters.

Peskov a mai spus că mai este încă timp pentru așa-numitele țări „neprietenoase” să treacă la plata gazelor în ruble.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a refuzat să precizeze câte țări au fost de acord să facă acest lucru. La sfârșitul lunii martie, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care a cerut cumpărătorilor străini să plătească pentru gazul importat în moneda rusă, în caz contrar livrările lor vor fi tăiate.

Autoritățile locale din Harkov au anunțat luni că trupele ruse au bombardat puternic, în ultimele 24 de ore, zonele rezidențiale din această regiune, nouă civili fiind uciși, iar alți 25 răniți, potrivit portalului The Kyiv Independent.

Cel mai mare număr de victime s-a înregistrat în orașul Harkov: șase oameni au murit, iar alți 24 au fost răniți.

Alte două persoane au fost ucise și una rănită în localitatea Derhaci, iar un alt civil a fost ucis în apropiere de Zolociv.

Alături de trupele ucrainene care s-au retras în uzina siderurgică Azovstal – unul dintre ultimele puncte de rezistenţă din acest oraş – se află şi mulţi civili din Mariupol, port strategic la Marea Azov, vizat de bombardamente intense ale armatei ruse, susțin autorităţilor locale, potrivit Agerpres.

Oamenii s-au adăpostit acolo de bombardamente în timpul asediului oraşului care durează de mai multe săptămâni, a declarat duminică şeful poliţiei din Mariupol, Mihailo Verşinin, la o televiziune locală, conform agenției germane DPA.

„Ei nu au încredere în ruşi. Ei văd ceea ce se întâmplă în oraş, de aceea rămân în incinta uzinei”, a spus el.

Această informaţie nu a putut fi verificată dintr-o sursă independentă, notează DPA.

Câteva mii de apărători ucraineni ai oraşului s-au ascuns în uriaşa uzină siderurgică, care dispune de facilităţi subterane. O mare parte din Mariupol se află deja sub controlul armatei ruse.

Verşinin a spus că trupele ruse folosesc populaţia civilă rămasă în oraş – aproximativ 100.000 de oameni – pentru degajarea spaţiilor publice de dărâmături, strângerea cadavrelor şi înhumarea lor în gropi comune, în schimbul „hranei” oferite ruşi.

Mai multe detalii: Șeful Poliției din Mariupol: În uzina Azovstal se adăpostesc mulți civili pe lângă apărătorii ucraineni

Forțele ruse au bombardat uzina siderurgică Azovstal, un bastion al apărării ucrainene, în orașul portuar Mariupol din sud-estul țării, a anunțat Petro Andriușcenko, un consilier al primarului, care a acuzat Rusia că încearcă să-i prindă într-o capcană pe cei care apără orașul, relatează CNN.

Forțele ucrainene continuă să reziste în fața atacurilor din oraș, după ce au respins un ultimatum dat de armata rusă pentru a se preda.

„Luptele din cartierul Livoberezhnyi au continuat toată ziua”, a spus Andriușcenko, într-o declarație publicată pe Telegram. „Ocupanții continuă să tragă și să bombardeze Azovstal cu toate armele”, a adăugat consilierul.

„Dându-și seama că apărătorii nu se vor preda, planurile ocupanților sunt clare”, a mai spus Andriușcenko.

„Conform mesajului lor (al rușilor, n.r.), coridorul pentru ieșirea în siguranță ar fi trebuit să fie marcat cu steaguri roșii, dar nu au fost făcute niciun fel de marcaje”, a spus el. „Acest lucru confirmă încă o dată că ei (rușii, n.r.) nu fac decât să pregătească o capcană pentru apărătorii noștri”, a acuzat Andriușcenko.

CNN precizează că nu poate verifica în mod independent aceste afirmații.

Andriușcenko a declarat anterior că Mariupolul va fi închis începând de luni, astfel încât să nu se mai poată intra și ieși din orașul-port, și că forțele ruse vor elibera permise pentru deplasare.

Andriușcenko a mai spus că bărbații ucraineni vor fi supuși unei „filtrări” – relocați pentru a fi verificați de forțele ruse, iar cei considerați „siguri” vor fi recrutați cu forța în armata rusă. CNN notează că nu a putut verifica nici aceste afirmații.

Andriușcenko nu se află în Mariupol, dar depune eforturi pentru a aduna informații de la oamenii din oraș, care se află sub asediu de câteva săptămâni.

Primarul din Liov, Andriy Sadovyi, a acuzat luni, din nou, Rusia de comiterea unui genocid împotriva ucrainenilor, scrie BBC.

„Acesta este genocid. Este o distrugere deliberată”, a declarat primarul Andriy Sadovyi, după atacurile cu rachete lansate de către trupele ruse asupra orașului. Acesta spus că au fost vizați în mod intenționat civili.

„Nu există nimic sacru pentru ei”, a spus edilul, în cadrul unui briefing de presă comun cu Maksym Kozytsky, șeful administrației militare din regiunea Liov.

„Inamicul vrea să ne distrugă ca națiune”, a mai afirmat primarul din Liov.

„Avem o singură opțiune – să luptăm”, a subliniat acesta, adăugând că „armata Ucrainei este de 40 de milioane” – referindu-se la întreaga populație a țării.

Sadovyi a mai susținut că Ucraina apără acum întreaga lume, descriind războiul ca fiind o confruntare între democrații și totalitarism.

Cel mai recent bilanț al bombardamentelor de luni dimineață asupra Liovului indică șapte morți și 11 răniți.

Oficialii din Liov au oferit detalii noi despre atacul de luni dimineață asupra orașului, când mai multe rachete rusești au lovit instalații militare și un punct de service pentru anvelope auto, relatează BBC și CNN.

Maksym Kozytsky, șeful administrației militare din regiunea Liov, a anunțat, în cadrul unui briefing de presă, că bilanțul atacurilor a crescut la șapte morți și 11 răniți.

Bilanțul ar putea crește și mai mult pe măsură ce eforturile de salvare continuă, a adăugat el.

„Dărâmăturile sunt încă în curs de a fi înlăturate, așa că cifrele [nu sunt] încă definitive”, a spus Kozytskyy. „Trei sunt grav răniți, un copil este rănit ușor”, a precizat acesta.

Acesta a precizat că au fost lansate patru rachete: trei dintre acestea au lovit mai multe depozite, iar celalaltă a lovit un garaj, care asigura întreținerea mașinilor.

Maksym Kozytsky a mai spus că, potrivit informațiilor preliminare ale autorităților ucrainene, rachetele au fost lansate dintr-un avion de atac din direcția Mării Caspice.

Primarul din Liov, Andriy Sadovyi, a declarat că loviturile au spulberat geamurile a opt clădiri rezidențiale, precum și pe cele ale unei școli.

Maria Holovchak, care locuiește vizavi de atelierul de reparații de anvelope, a declarat că geamurile casei vecinului ei au fost sparte. Femeia în vârstă de 67 de ani a declarat pentru CNN că era în pat când a auzit exploziile și și-a văzut vecinii fugind din clădire.

„M-am rugat ca Dumnezeu să ne protejeze”, a spus ea.

Bilanțul anterior oferit de oficialii locali cu privire la bombardamentele asupra orașului Liov, situat în vestul Ucrainei, indica șase persoane ucise și opt rănite, printre cele din urmă aflându-se și un copil.

Controlul asupra orașului Kreminna a fost „pierdut”, a anunțat luni Serhii Haidai, șeful Administrației militare regionale din Luhansk, în contextul în care ce forțele ruse încearcă să înfrângă rezistența ucraineană din estul țării, relatează CNN și BBC.

„În acest moment, controlul asupra orașului Kreminna este pierdut” și continuă să se dea lupte grele, a anunțat Haidai, pe aplicația de mesagerie Telegram.

În timp ce locuitorii încercau să fugă cu propriile vehicule, trupele ruse au deschis focul asupra unei mașini care transporta civili, a mai anunțat Haidai.

„Patru persoane au murit. O persoană grav rănită se află încă la fața locului”, a precizat el.

„Medicii nu pot ajunge la aceasta din cauza bombardamentelor continue”, a adăugat oficialul ucrainean.

Forțele ruse au încercat să avanseze atât spre granițele Luhanskului, cât și spre cele ale Donețkului, ambele zone fiind situate în regiunea Donbas. Armata rusă se concentrează acum pe teritoriile din estul Ucrainei, de când a eșuat să avanseze în jurul capitalei Kiev și în alte părți din centrul și nordul țării.

La începutul zilei de luni, forțele ruse au intrat în Kreminna cu „o cantitate uriașă de echipament”, a declarat Haidai, afirmând că „ofensiva a început” și că evacuările nu mai sunt posibile.

Acesta i-a avertizat pe locuitori: „Nu ieșiți din locurile în care vă ascundeți. Nu încercați să părăsiți Kreminna pe cont propriu! Este periculos!”

Pentru a doua zi consecutiv, luni nu vor exista coridoare umanitare de evacuare pentru civilii ucraineni care fug din calea războiului, după ce Ucraina și Rusia nu au reușit să ajungă la un acord asupra planurilor.

Forțele ruse au intrat în Kreminna, un oraș din estul regiunii Luhansk care a fost bombardat timp de săptămâni în contextul în care armata rusă avansează spre vestul regiunii Donbas, a anunțat un oficial ucrainean de rang înalt, potrivit CNN.

„Rușii au intrat în Kreminna. Au început luptele de stradă”, a afirmat Serhii Haidai, șeful administrației militare regionale din Luhansk, într-o scurtă postare pe Facebook, luni dimineață.

Rușii au intrat în oraș cu „o cantitate uriașă de echipament” militar, a precizat acesta.

„Ofensiva a început”, a mai spus Haidai.

Rușii au încercat să înfrângă rezistența ucraineană în Kreminna și în mai multe orașe și localități din Luhansk, în timp ce încearcă să avanseze spre granițele regiunilor Luhansk și Donețk – obiectivul declarat al „misiunii militare speciale” declanșate de președintele Vladimir Putin.

Evacuarea este, în prezent, imposibilă, a precizat Haidai.

„Am planificat evacuarea pe drumuri forestiere, astfel încât oamenii să nu fie atacați. Dar, peste noapte, situația s-a schimbat. În timp ce luptele (au izbucnit) în oraș, este nerealist să numărăm civilii care au rămas acolo”, a declarat Haidai.

Haidai a declarat că baza sportivă Olympus din Kreminna „arde” și că focul a cuprins acum o suprafață de 2.400 de metri pătrați.

„Salvatorii lucrează din greu, deoarece există o pădure în apropierea centrului” sportiv, a adăugat oficialul ucrainean.

Haidai a precizat că două persoane au fost ucise, iar alte patru au fost rănite în orașul Zolote, în timp ce șapte persoane au fost recuperate de sub dărâmăturile unei clădiri distruse în Rubizhne.

Duminică seara, forțele ruse au deschis focul asupra unei clădiri a poliției din Lysychansk, rănind șase polițiști, a mai spus Haidai.

Bombardamentele asupra regiunii Luhansk continuă, a precizat oficialul ucrainean.

Presa de stat rusă anunță că forțele Moscovei au lovit în total 315 ținte în Ucraina în cursul nopții, iar luni au fost bombardate mai multe orașe, potrivit BBC.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că a distrus în cursul nopții patru depozite de arme și echipamente militare din Ucraina cu rachete Iskander (rachete balistice cu rază scurtă de acțiune), relatează agenția de presă TASS.

„Rachete de înaltă precizie lansate din aer au distrus 16 instalații militare ucrainene în timpul nopții”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov.

Acesta a adăugat că sistemele rusești de apărare antiaeriană au doborât două avioane de luptă ucrainene.

BBC precizează nu a reușit să verifice independent aceste afirmații.

Ucraina și Rusia nu au căzut de acord cu privire la deschiderea unor culoare umanitare pentru evacuarea civililor din zonele afectate de război, a anunțat luni, 18 aprilie, vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk, citată de Reuters.

Este pentru a doua zi la rând când niciun astfel de coridor nu este stablilit.

Oficialul de la Kiev a precizat, într-un mesaj pe Telegram că „din motive de securitate, s-a decis să nu se mai deschidă coridoare umanitare astăzi”.

Peste 567 de copii au căzut victime ale invaziei ruse în Ucraina, începute pe 24 februarie, anunță Procuratura Generală de la Kiev, potrivit The Kyiv Independent.

Dintre aceștia, 205 au murit și peste 362 au fost răniți.

Cifrele nu sunt exacte, având în vedere că încă se lucrează la verificarea datelor din zonele în care au loc ostilități, din teritoriile ocupate temporar și din cele eliberate.

Autoritățile de la Kiev mai precizează că în urma bombardamentelor, 1.018 instituții de învățământ au fost avariate, dintre care 95 au fost complet distruse.

Două rachete au lovit luni, 18 aprilie, orașul Dnipro din zona central-estică Ucrainei, a declarat guvernatorul militar al regiunii, Valentin Reznicenko, potrivit CNN.

Rachetele au lovit raioanele Sînelnîkove și Pavlograd.

”Două persoane au fost rănite în districtul Sînelnîkove. Racheta a lovit o instalație de infrastructură. Salvatorii au stins focul”, a precizat guvernatorul, adăugând că în Pavlograd nu au fost raportate victime, dar infrastructura feroviară a fost distrusă.

Dnipro a fost lovit de rachete rusești la începutul războiului, când aeroportul din zonă a fost avariat. Un atac din martie a distrus pista și a deteriorat o clădire a terminalului, iar un altul din 10 aprilie a distrus o parte și mai mare din aeroport.

Șase persoane au murit și alte opt au fost rănite luni dimineață, în urma loviturilor cu rachete asupra oraşului Liov, din vestul Ucrainei, a anunțat guvernatorul regional Maksym Kozystkiy, citat de The Guardian. Printre victime se află și un copil.

Trei rachete au lovit infrastructura militară a orașului, în timp ce una a vizat o unitate de înlocuire a anvelopelor auto, potrivit Reuters.

Primarul Andriy Sadovyi anunță un bilanț de șase morți și 11 răniți, printre care și un copil. Totodată, în urma atacului, 40 de mașini au fost distruse sau avariate.

”Unda de șoc a spulberat ferestrele unui hotel din apropiere. În el locuiesc ucrainenii evacuați”, a mai anunțat edilul într-un mesaj publicat pe Twitter.

Forțele armate ruse finalizează formarea unui grup ofensiv în Zona de Operațională de Est și nu încetează să lanseze rachete și lovituri cu bombe împotriva infrastructurii critice a Ucrainei, potrivit actualizării zilnice transmise de Statul Major al Ucrainei, relatează BBC și Ukrainka Pravda.

Trupele ruse au continuat blocarea parțială a Harkovului, iar în regiunea Donețk, bombardamentele au vizat așezările Siversk și Pokrovsk.

În același timp, rușii au încercat fără succes să intre în zonele Kremennaya, Rubizhnoye și Novotoshkovskoye din Luhansk și să ia cu asalt zonele așezărilor Popasnaia, Avdiivka și Mariinka din Donețk, mai precizează sursa citată.

De asemenea, forțele Moscovei încă încearcă să intre în granițele administrative ale Hersonului.

Totodată, Statul Major al Ucraine menționează că ”diviziile trupelor belaruse continuă să acopere granița ucraineano-belarusă în regiunile Brest și Gomel. În aceste zone, inamicul efectuează recunoaștere cu mijloace electronice. Vehiculele blindate avariate ale rușilor sunt scoase de pe teritoriul Belarusului pe calea ferată”.

BBC precizează că informațiile nu au putut fi verficate în mod independent.

”Comandamentul rus este îngrijorat de cât de mult va dura până la căderea orașului Mariupol”, anunță Ministerul britanic al Apărării în cel mai recent raport, citând serviciile de informații de la Londra.

”Rezistența hotărâtă a ucrainenilor a devenit un test serios pentru forțele ruse și implică personal și arme, încetinind ofensiva rusă în alte locuri”, se mai menționează în raport.

De asemenea, instituția britanică amintește că efortul forțelor ruse de a captura orașul-port de la Marea Azov a venit cu un ”cost semnificativ” pentru rezidenți.

”Părți mari din infrastructură au fost distruse, în timp ce populația a suferit un număr important de victime”, mai scrie în comunicat.

Totodată, potrivit Ministerului Apărării de la Londra, ”țintirea zonelor cu populație civilă din Mariupol corespunde cu abordarea Rusiei din Cecenia, în 1999, și Siria, în 2016”. Asta deși autoritățile ruse au susținut încă de la începutul invaziei în Ucraina că nu vizează civilii.

Regiunea Liov a fost ținta unor lovituri cu rachete, au anunțat luni dimineață mai mulți oficiali.

Guvernatorul Makysm Kozytsky vorbește despre patru lovituri cu rachete, potrivit BBC.

”Potrivit informațiilor preliminare, au avut loc patru lovituri cu rachete. Stați în adăposturi”, a scris oficialul pe Telegram, făcând apel la cetățeni să nu filmeze, să nu facă fotografii și să aștepte informații oficiale.

Anterior, corespondentul BBC din Liov, oraș aflat în vestul Ucrainei, la granița cu Polonia, anunțase că a auzit cel puțin cinci explozii în zonă, urmate de un fum gros și negru.

”O alarmă de raid aerian a sunat cu aproximativ 45 de minute înainte de explozie. Astfel de sirene sunt totuși obișnuite în Liov – mulți oameni erau încă pe străzi, iar noi ne aflam în restaurantul de la ultimul etaj al hotelului când am văzut norii de fum în depărtare”, a transmis jurnalistul BBC din Liov.

Despre cinci lovituri vorbește și primarul din Liov, Andriy Sadovy, citat de The Guardian, adăugând că autoritățile încearcă să obțină mai multe informații.

Aceleași date au fost anunțate și de consilierul prezidențial, Mihailo Podoliak.

„Cinci puternice lovituri cu rachete asupra infrastructurii civile a vechiului Liov european. Rușii continuă să atace în mod barbar orașele ucrainene din aer, declarând cu cinism lumii întregi «dreptul» lor… de a ucide ucraineni”, a anunțat Podoliak.

Mai multe informații: Orașul Liov, din vestul Ucrainei, ținta unor atacuri cu rachete. Oamenii sunt sfătuiți să stea în adăposturi

Sâmbătă, 16 aprilie, pentru prima dată de la începutul invaziei ruse, numărul persoanelor care au trecut granița din Ucraina în Polonia a fost mai mare decât al celor care au părăsit țara afectată de război, intrând în statul vecin de la vest, relatează BBC.

Datele serviciului de frontieră polonez arată că 22.000 de persoane au trecut în Ucraina sâmbătă, iar 19.200 au plecat către Polonia.

Potrivit sursei citate, unii dintre civili merg în Ucraina probabil doar pentru câteva zile, ca să-și vadă familia, și rămân aproape de graniță pentru ca apoi să revină în Polonia.

Alții se întorc acasă și spun că vor rămâne, în ciuda avertismentelor unor oficiali precum primarul Kievului, Vitali Kliciko, care a spus că orașul nu este încă sigur.

Aproape 5 milioane de ucraineni și-au părăsit țara de la începutul războiului, potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați.

Au apărut primele imagini cu crucișătorul Moskva, care s-a scufundat după ce pe 13 aprilie a fost lovită de două rachete Neptun ucrainene, potrivit Kievului. Rusia a confirmat avariile și scufundarea crucișătorului, dar susține că a fost un accident, cu un incendiu al bord care a dus la detonarea muniției.

Fotografiile, neconfirmate oficial, au fost preluate și difuzate și de agenția ucraineană de știri Unian.

Imaginile au fost surprinse de pe ceea ce ar putea fi unul dintre vapoarele ruse care au venit în ajutorul crucișătorului. Ele au fost publicate pe contul de twitter Osinttehnical, asociat unui jurnalist militar colaborator al revistei UK Defence Journal și coproprietar al podcastului militar OsintBunker.

În imagini se vede cum coloanele de fum ies prin ferestrele navei, ceea ce sugerează un incendiu puternic în interior.

„Nu am putut să verific autenticitatea, dar acesta este un crucișător din clasa Slava și nu cred că un altul a fost distrus într-o asemenea manieră”, a precizat jurnalistul care a publicat imaginile.

Crucișătorul Moskva s-a scufundat pe 15 aprilie în largul Mării Negre.

Mai multe informații: Primele fotografii cu crucișătorul Moskva după ce l-au lovit rachetele ucrainene. Imaginile nu sunt confirmate oficial

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, anunță că l-a invitat în Ucraina pe liderul francez, Emmanuel Macron, ca să vadă că forțele ruse au comis aici un genocid.

„Am vorbit cu el ieri”, a declarat Zelenski pentru CNN într-un interviu înregistrat vineri, dar difuzat duminică, 17 aprilie.

„Tocmai i-am spus că vreau să înțeleagă că acesta nu este război, nu este nimic altceva decât genocid. L-am invitat să vină când va avea ocazia. Va veni și va vedea și sunt sigur că va înțelege”, a spus președintele Ucrainei.

Spre deosebire de președintele american, Joe Biden, Emmanuel Mcron a evitat până acum să folosească termenul de „genocid” pentru a descrie atrocitățile care au fost comise în Ucraina.

„Aș fi atent cu astfel de termeni astăzi, deoarece aceste două popoare [rușii și ucrainenii] sunt înfrățite. Vreau să încerc în continuare, pe cât pot, să opresc acest război și să reconstruiesc pacea. Nu sunt sigur că o escaladare a retoricii servește acestei cauze”, a spus liderul de la Paris.

Mai multe informații: Zelenski l-a invitat pe Macron în Ucraina ca să vadă cu ochii lui că „rușii au comis un genocid”

Șeful administrației regionale Luhansk, Serghei Haidai, i-a avertizat pe locuitorii regiunii din estul Ucrainei că urmează ”o săptămână dificilă” și i-a sfătuit să plece cât mai repede din zonă, relatează BBC.

„Săptămâna viitoare poate fi dificilă. Poate fi ultima dată când mai avem o șansă de a vă salva”, declarat Haidai, potrivit agenției ucrainene de presă Unian.

Apelul oficialului vine în contextul în care forțele ruse se concentrează pe capturarea Luhansk și Donețk, care fac parte din regiunea estică Donbas, o veche zonă producătoare de cărbune și oțel.

Chiar înainte de începutul invaziei în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a recunoscut independența celor două regiuni.

Președinele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că forțele Kivevului s-au pregătit pentru o ofensivă rusă brutală în această zonă.

„Astăzi, pot spune că documentul a fost finalizat de partea ucraineană”, a anunțat duminică seară Ihor Zhovkva, șeful adjunct al biroului președintelui Volodimir Zelenski, pentru postul public ucrainean, potrivit The Guardian.

Documentul va constitui un punct de plecare pentru ca Uniunea Europeană să ia o decizie cu privire la aderarea Ucrainei.

Comisia Europeană va trebui apoi să emită o recomandare privind modul în care Ucraina se conformează cu criteriile necesare de aderare, a adăugat oficialul de la Kiev.

„Ne aşteptăm ca recomandarea să fie pozitivă, iar apoi mingea va fi în terenul statelor membre UE”, a mai spus Zhovkva, adăugând că Ucraina se așteaptă să primească statutul de țară candidată la aderarea la UE în luna iunie, în perioada 23-24 iunie fiind programată o reuniune a Consiliului European.

„În continuare, va trebui să începem discuțiile de aderare. Și odată ce purtăm aceste discuții, putem vorbi deja despre apartenența deplină a Ucrainei la UE”, a mai precizat adjunctul biroului președintelui Zelenski.

În vizita sa la Kiev de pe 8 aprilie, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a înmânat președintelui Volodimir Zelenski chestionarul care va duce Ucraina cu un pas mai aproape de obținerea statutului de candidat pentru aderarea la UE.

Ursula von der Leyen a spus atunci că UE va sprijini Ucraina pentru a se asigura că finalizarea procesului de aderare să dureze „săptămâni, nu ani”.

Mai multe informații: Ucraina anunță că a completat chestionarul pentru aderarea la Uniunea Europeană. Ce urmează

În cel mai recent mesaj adresat cetățenilor, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avertizat că trupele Rusiei se pregătesc pentru o ofensivă în estul țării în viitorul apropiat, relatează The Guardian.

„Ei vor să termine literalmente, să distrugă Donbasul. Să distrugă tot ceea ce odinioară a dat glorie acestei regiuni industriale. La fel cum trupele ruse distrug Mariupolul, ele vor să distrugă alte orașe și comunități din regiunile Donețk și Luhansk”, a spus Volodimir Zelenski.

De asemenea, liderul de la Kiev a afirmat că regiunile Herson și Zaporojie, din sudul Ucrainei, sunt transferate în „zona rublei” și sunt subordonate administrației ruse, precizând că acțiunile forțelor Moscovei seamănă cu ceea ce s-a întâmplat în așa-numitele republici separatiste Donețk și Luhansk.

”Ocupanții încearcă, de asemenea, să smulgă regiunile Herson și Zaporojie, urmând exemplul așa-numitelor DPR (Republica Populaă Donețk – n.r.) și LPR (Republica Populară Luhansk – n.r.)”, a spus Zelenski, adăugând că răspunsul la aceste acțiuni a trebui să fie acoperirea completă a sistemelor bancare și financiare ruse cu sancțiuni.

Zelenski le-a cerut astfel ucrainenilor din cele două regiuni să reziste în fața ordinelor rușilor.

”Sabotați ordinele ocupanților. Nu cooperați cu ei. Protestați. Este necesar să rezistăm pentru ca Rusia să nu reușească să denatureze viața în alte orașe ale Ucrainei, așa cum a făcut-o în Donețk și Luhansk”, a făcut apel liderul ucrainean la cetățeni.

În acest context, Volodimir Zelenski a cerut din nou Occidentului să ofere arme Ucrainei.

”Facem totul pentru a ne asigura apărarea. Suntem în contact permanent cu partenerii. Suntem recunoscători celor care ne ajută cu adevărat cu tot ce pot. Dar cei care au armele și muniția de care avem nevoie și care întârzie furnizarea trebuie să știe că de ei depinde și soarta acestei bătălii. Soarta oamenilor care pot fi salvați”, a mai spus Volodimir Zelenski.

Un consilier al primarului lui Mariupol a declarat că forțele ruse au anunțat că vor închide luni intrarea și ieșirea din oraș, avertizând că oamenii care rămân în oraș vor fi „filtrați” înainte de a face orice deplasare, potrivit CNN.

Petro Andrișcenko, consilierul primarului, a declarat, duminică, pe Telegram, că forțele ruse au început să elibereze permise de circulație în orașul asediat, postând o fotografie în care se presupune că rezidenții făceau coadă pentru permise.

„Sute de cetățeni trebuie să stea la coadă pentru a obține un permis, fără de care va fi imposibil nu doar să se deplaseze între cartierele orașului, ci și să iasă în stradă începând de săptămâna viitoare”, a spus el.

Într-o declarație făcută sâmbătă, Andrișcenko a spus că forțele ruse au anunțat că orașul va fi „închis pentru intrare/ieșire pentru toată lumea începând de luni, dar va exista și interdicția de a circula în districte timp de o săptămână”.

Andriuschenko a adăugat că, potrivit informațiilor primite din interior, bărbații din oraș vor fi supuși filtrelor și vor fi mutați pentru a fi controlați de forțele ruse.

CNN nu a putut verifica în mod independent afirmațiile lui Andriuschenko, care nu se află în Mariupol, dar lucrează pentru a colecta informații de la oamenii din oraș.

Oficialii ucraineni și americani au susținut că forțele ruse au început verifiarea civililor în zonele aflate sub controlul lor, verificându-i biometric, confiscându-le telefoanele și, în unele cazuri, deportându-i împotriva voinței lor în Rusia. Consiliul orașului Mariupol a susținut că „filtrarea” a făcut parte dintr-un efort mai amplu al Rusiei de a acoperi potențialele crime de război comise în oraș.

Forțele ucrainene care apără orașul au respins duminică un ultimatum din partea Ministerului rus al Apărării prin care li se cerea soldaților ucraineni care apară orașul să se predea.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că a discutat cu directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, „problema asigurării stabilității financiare a Ucrainei și a pregătirilor pentru reconstrucția postbelică”.

Zelenski a scris pe Twitter duminică seara că „avem planuri clare” și că cooperarea dintre FMI și Ucraina va continua să fie fructuoasă.

La începutul acestei săptămâni, FMI a precizat că se pregătește „pentru efortul masiv de reconstrucție care va fi necesar”. Și directorul FMI a avertizat anterior că războiul ar putea deraia redresarea economică globală post-Covid-19.

Un monument închinat mareșalului Georgy Jukov, comandant militar în Al Doilea Război Mondial considerat un erou sovietic, a fost dărâmat în orașul ucrainean Harkov.

Imagini publicate de canalul Nexta pe Twitter arată bustul mareșului în timp ce este răsturnat de pe piedestal.

Oficialul local Tatyana Topchiy a declarat pentru postul ucrainean Suspilne că incidentul s-a petrecut foarte repede, în jurul orei locale 11:00, aceeași cu a României. El a adăugat că nu știe cine este responsabil. Statuia era contestată de mai mult timp, dar autoritățile locale s-au opus demolării.

Trupele ucrainene care apără uriașa uzină Azovstal din Mariupol ar putea rezista mult timp cu tactici de gherilă, folosind buncărele și tunelurile sale nucleare, spune un expert militar.

Justin Crump, care oferă consultanță pe teme de securitate la Sibylline, a declarat pentru BBC că luptătorii „sunt foarte bine pregătiți pentru apărare”, având la dispoziție mai mult de 50 de zile pentru a fortifica locul și a construi căi de evacuare.

„Bănuiesc că, dacă nu vor fi distruși, vor rămâne acolo mult timp – ar putea face lucruri urâte noaptea și să se întoarcă înăuntru”.

El estimează că aproximativ 800 de luptători apără uzina, conduși de Batalionul de extremă dreapta Azov – un grup descris de Rusia drept „neonaziști”.

„Soldații de acolo nu vor să fie capturați, nu cred că se vor preda. Și Rusia nu vrea să intre și să o curețe metru cu metru, în subteran, este îngrozitor”, a spus el.

Ucraina a reușit să-și aprovizioneze forțele asediate din Mariupol în misiuni de noapte foarte riscante, a spus el.

Uzina Azovstal este un sit industrial cheie și dacă Rusia va prelua controlul asupra acestuia, „poate că chinezii o vor pune din nou în funcțiune, deoarece doresc oțelul”, a spus Justin Crump. „Dar va dura ani pentru a reconstrui Mariupolul devastat”, a adăugat el.

Deși forțele ruse dețin încă controlul complet asupra districtului Borivskyi din regiunea Harkov, soldații „se retrag treptat” din zonă în direcția regiunii Donețk, a anunțat duminică consiliul localității Borova într-o declarație pe Telegram.

„Nu există nicio conexiune mobilă și nici internet, care sunt imposibil de restabilit, deoarece teritoriul este ocupat de ruși”, a transmis consiliul, adăugând că „unele locuri au rămas fără electricitate și gaz”.

Potrivit comunicatului, trupele ruse sunt cazate în clădirile consiliului sătesc, Palatul Culturii, spitale sau în casele unor civili. Din rândul colaboratorilor locali au fost desemnate „autorități ocupante” care acum urmează să coordoneze activitățile administrative din comunitate.

Consiliul a spus că unele părți ale comunității au suferit daune semnificative. Au fost făcute apeluri către viceprim-ministrului Iryna Vereshchuk, care este și ministrul reintegrării teritoriilor ocupate temporar din Ucraina, și șefului Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Synegubov, pentru a organiza coridoare umanitare pentru evacuarea civilor și livrarea de ajutoare în zonă.