LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 540 | „Obiectivul nostru e să eliberăm toate teritoriile și nu contează cât va dura”, anunță Kievul

Forțele ruse au încercat să desfășoare ofensive în regiunile Harkov, Luhansk și Donețk în ultima zi, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene joi, 17 august, potrivit The Kyiv Independent.

Acestea au inclus încercări de a câștiga teren în Kupiansk, în regiunea Harkov, și Bahmut, în regiunea Donețk.

Pe parcursul zilei, au avut loc 24 de confruntări, în timp ce forțele rusești au lansat, de asemenea, patru atacuri cu rachete și 37 de lovituri aeriene.

În regiunea Herson, peste 15 așezări au fost lovite de tiruri de artilerie rusești, iar peste 20 de așezări au fost lovite în regiunea Zaporojie.

Forțele ucrainene își continuă operațiunile ofensive în direcțiile Berdiansk și Mariupol, a adăugat Statul Major General.

Forțele ucrainene au distrus, de asemenea, două elicoptere de atac rusești Ka-52 în cursul zilei.

La sfârșitul lunii iulie, serviciile de informații britanice estimau că Rusia a pierdut aproximativ 40 de elicoptere standard Ka-52 de la invazia la scară largă.

La începutul zilei, Statul Major General a raportat că forțele ucrainene au avansat cu succes la sud de satul recent eliberat Urojaine, în regiunea Donețk.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

Kievul a anunțat eliberarea Urojaine cu o zi înainte. Așezarea se află în partea de sud-vest a regiunii Donețk, la est de Staromaiorske, pe care Ucraina l-a recucerit la sfârșitul lunii iulie.

Valerii Zalujnîi, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, și omologul său american, generalul Mark Milley, au discutat joi, în timpul unei convorbiri telefonice, despre situația de pe linia frontului, a precizat Zalujnîi într-o postare pe Facebook, potrivit CNN.

Cei doi au vorbit despre „planuri pe termen scurt, pe termen mediu și o perspectivă mai îndepărtată”, a precizat Zalujnîi. El a menționat, de asemenea, că a discutat despre „acțiunile” forțelor rusești în Ucraina, fără a intra în detalii în postarea sa.

„Am discutat despre nevoile relevante ale armatei ucrainene în materie de muniție, armament, mijloace de deminare, sisteme AD, EW (apărare aeriană și război electronic). Le-am mulțumit aliaților pentru asistența materială și tehnică, care a fost deja oferită”, a declarat el.

„Continuăm să ne consolidăm eforturile pentru a triumfa asupra agresorului”, a adăugat Zalujnîi.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Ucraina ar putea primi elicopterele de luptă Mi-24V/35 de fabricație sovietică din stocurile Cehiei, deoarece armata cehă le scoate din uz în favoarea unor modele americane mai noi, a anunțat pe 17 august agenția de presă cehă, citându-l pe ministrul apărării din această țară, scrie The Kyiv Independent.

În timpul unui discurs adresat legislatorilor și ofițerilor militari, ministrul apărării Jana Cernochova a declarat că elicopterele Mi-24V/35 au oferit servicii excelente, chiar dacă au fost folosite mai mult decât se aștepta.

„Deși astăzi le oferim un rămas bun simbolic, povestea lor nu s-a încheiat”, a declarat ministrul.

„După cum probabil bănuim cu toții, ele își pot găsi în continuare o utilizare acolo unde este nevoie în prezent de toate echipamentele de apărare. Acesta este, de asemenea, locul în care am oferit asistență în ultimele luni, așa cum vom continua să o facem și în viitor”, a adăugat ea, făcând aluzie la viitoarea utilitate a elicopterelor în Ucraina.

Până în 2023, armata cehă avea în stoc 13 elicoptere Mi-24V/35, deși doar 10 dintre ele erau în uz activ.

Praga a furnizat deja anul trecut Ucrainei o parte din elicopterele sale de atac ca ajutor militar, fără a preciza numărul acestora.

Recomandări

Câți bani au cheltuit principalii candidați la președinție pe Facebook și Instagram pentru promovare în precampania electorală

Grupul de investigație Oryx a identificat cel puțin patru dintre acestea ca fiind folosite de armata ucraineană. În iulie, premierul Petr Fiala a promis că va furniza alte elicoptere de atac pentru a consolida apărarea Ucrainei.

Cehia înlocuiește în prezent vehiculele mai vechi cu elicoptere de luptă UH-1Y Venom și AH-1Z Viper, fabricate în SUA. Praga se așteaptă să primească 20 de astfel de aparate până la sfârșitul anului, atât prin vânzări, cât și ca donație din partea SUA în semn de apreciere pentru sprijinul acordat de Cehia Ucrainei.

Belarus ar răspunde imediat la o agresiune dacă va fi provocată, inclusiv prin utilizarea armelor nucleare, a declarat joi președintele belarus Alexander Lukașenko într-un interviu, potrivit postului de știri de stat BelTa, notează CNN.

„Nu poate exista decât o singură amenințare: agresiunea împotriva țării noastre. Dacă agresiunea împotriva țării noastre este lansată din partea Poloniei, Lituaniei, Letoniei, vom răspunde imediat cu tot ce avem”, a declarat el.

„NATO se află în spatele Poloniei, Lituaniei, Letoniei. Înțelegem cu siguranță că forțele sunt incomparabile”.

Lukașenko a reiterat că „armele nucleare desfășurate în Belarus nu vor fi folosite cu siguranță decât dacă ne vom confrunta cu o agresiune”.

„Dacă doar un act de agresiune este comis împotriva noastră, un atac împotriva Belarusului, nu vom zăbovi, nu vom aștepta și restul. Vom folosi întregul arsenal de arme pentru descurajare. De ce? Belarus nu este Rusia. Belarus nu poate să observe și să aștepte ceva. Există o distanță mare între Brest (un oraș din sud-vestul Belarusului) și Vladivostok (un oraș din estul îndepărtat al Rusiei), dar teritoriul nostru poate fi capturat într-o lună și nu va mai rămâne nimic”, a declarat el.

Lukașenko a spus că a aprobat public planuri în caz de agresiune, dar nu a vrut să precizeze conținutul acestora.

„Nu am adus aici arme nucleare pentru a speria pe cineva. Da, armele nucleare reprezintă un puternic factor de descurajare. Dar acestea sunt arme nucleare tactice, nu strategice. De aceea, le vom folosi imediat ce va fi lansată o agresiune împotriva noastră”, a adăugat el.

La începutul acestui an, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că intenționează să amplaseze arme nucleare tactice în Belarus și a declarat că Moscova va construi, de asemenea, un depozit special pentru aceste arme.

Președintele belarus a mai declarat joi că țara sa nu se va implica direct în războiul Rusiei din Ucraina, decât dacă ucrainenii vor trece granița.

Armata germană a antrenat joi trupele ucrainene pe tancuri de luptă Leopard 1 în orașul Klietz, în estul Germaniei, la periferia Berlinului, potrivit CNN.

Armata ucraineană are nevoie să antreneze mai mulți soldați după ce mulți dintre ei au fost fie răniți, fie uciși în timpul luptei împotriva invaziei rusești, a declarat generalul-locotenent german Andreas Marlow reporterilor la locul de antrenament.

„Cred că cea mai importantă preocupare pentru Ucraina este pregătirea ofițerilor, pentru că este evident că soldații profesioniști sunt în război de un an și jumătate”, a declarat Marlow.

„Mulți au fost uciși sau răniți, iar acum au nevoie de provizii, inclusiv de lideri și sub-lideri. Și există o cerere destul de mare în acest sens”.

Soldații ucraineni sunt „foarte motivați”, a declarat Marco Maulbecker, un comandant și instructor al forțelor armate germane.

Soldații ucraineni au vorbit, de asemenea, cu jurnaliștii la locul de antrenament.

„Antrenamentul este foarte important pentru noi, deoarece primim tancuri (noi) cu (sisteme) tehnice, iar soldații trebuie să învețe să folosească acest echipament”, a declarat un militar. „Prin urmare, este foarte important pentru noi, pentru ca soldații noștri să îl poată folosi eficient în timpul luptelor”.

„Suntem foarte motivați să luptăm pentru țara noastră natală și acesta este cel mai bun remediu împotriva fricii”, a adăugat soldatul.

Prim-ministrul ucrainean Denis Șmîhal a avut joi, la Kiev, o întâlnire cu directorul general al Organizației Mondiale a Comerțului, Ngozi Okonjo-Iweala, în cadrul căreia a solicitat o presiune internațională sporită pentru a restabili acordul privind cerealele din Marea Neagră, notează CNN.

Într-o postare pe rețelele de socializare, Șmîhal a subliniat că Ucraina contează pe sprijinul OMC pentru a restabili exporturile agricole.

Premierul a mulțumit, de asemenea, OMC pentru sprijinul politic și ajutorul acordat în depășirea provocărilor reprezentate de Rusia, după ce a descris Rusia ca fiind „provocarea unei crize alimentare globale”.

Ngozi Okonjo-Iweala a subliniat, de asemenea, importanța redeschiderii coridorului de cereale, potrivit relatării guvernului ucrainean despre întâlnire.

Rusia s-a retras din acordul privind cerealele în urmă cu exact o lună. Acordul a fost negociat în iulie 2022 de către Națiunile Unite și Turcia pentru a asigura o trecere sigură pentru navele care exportau cereale ucrainene.

Șmîhal a folosit, de asemenea, întâlnirea de joi pentru a-și exprima speranța că va primi asistență din partea OMC pentru a elimina minele de pe teritoriul ucrainean.

Războiul din Ucraina putea fi evitat, a declarat joi, într-un interviu, președintele belarus Alexander Lukașenko, potrivit postului de presă de stat belarus BelTa, potrivit CNN.

„Războiul era evitabil”, a spus el. „În orice moment. El poate fi oprit acum și ar fi putut fi evitat atunci””.

Lukașenko a declarat că este „familiarizat cu toate problemele” privind Ucraina și Rusia, deoarece la un moment dat a asigurat legătura între fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko și președintele rus Vladimir Putin.

Lukașenko a declarat în interviu că Belarusul ar trebui să fie implicat în discuțiile de pace despre Ucraina.

„Avem graniță cu Ucraina. Suntem ‘co-agresori'” în ochii Occidentului, a declarat Lukașenko. „Bineînțeles, avem interesele noastre acolo și poziția noastră ar trebui să fie ascultată. Cred că Belarusul ar trebui să fie implicat în procesul de negociere”.

Lukașenko a declarat că, în opinia sa, participarea Belarusului la negocierile de pace ar fi pozitivă.

Lukașenko este un aliat de lungă durată al lui Putin. Belarus, care se află la vest de Rusia, la granița lungă de nord a Ucrainei, a ajutat Rusia să lanseze invazia inițială a Ucrainei în februarie 2022, permițând trupelor de la Kremlin să intre în Ucraina dinspre nord.

Potrivit Centrului Național de Rezistență, 50 de liceeni ucraineni au fost trimiși la Iaroslavl, un oraș situat la aproximativ 250 de kilometri nord-est de Moscova. Centrul consideră că, odată ajunși acolo, profesorii ruși vor încerca să-i convingă pe elevi să își continue studiile superioare la Universitatea de Stat din Iaroslavl, potrivit The Kyiv Independent.

Alți 200 de copii din părțile ocupate ale regiunii Luhansk, 150 de copii din regiunea Herson și 50 de copii din regiunea Zaporojie au fost trimiși în tabere de vară în regiunea Krasnodar.

În aceste tabere, copiii ucraineni sunt învățați să creadă în propaganda rusă și participă la activități precum concerte patriotice rusești. La sfârșitul taberei, copiii ucraineni nu sunt adesea retrimiși acasă.

Condițiile din hotelurile rusești, taberele de vară și centrele de recreere pentru copiii ucraineni sunt deseori proaste, potrivit unui raport realizat de o coaliție de ONG-uri ucrainene care documentează crimele de război ale Rusiei.

Un studiu din februarie 2023 al Școlii de Sănătate Publică din Yale arată că Moscova a înființat o întreagă „rețea de centre de reeducare și adopție” în Rusia și în Crimeea ocupată.

Mai mult de 19.500 de copii au fost identificați de guvernul ucrainean ca fiind deportați. Doar 385 dintre ei au fost returnați în Ucraina.

Comisarul prezidențial rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, a afirmat la 31 iulie că 700.000 de copii ucraineni au fost aduși în Rusia de la începutul invaziei la scară largă.

Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare în martie 2023 pentru Lvova-Belova și președintele rus Vladimir Putin pentru implicarea lor în deportarea forțată a copiilor ucraineni în timpul războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei.

Guvernul rus pregătește măsuri care îi vizează pe marii exportatori pentru a controla capitalul și a preveni o prăbușire a valorii rublei, relata Bloomberg joi, pe 17 august, potrivit The Kyiv Independent.

Rusia creează linii directoare pentru „a-i convinge să cedeze o mai mare parte din veniturile lor din străinătate”, potrivit Bloomberg, dar, dacă rubla nu se stabilizează, ar putea fi introduse restricții formale de capital.

Când Rusia a început invazia în Ucraina, a impus controale de capital pentru a preveni prăbușirea rublei, după ce economia a fost afectată de sancțiunile internaționale ca răspuns la agresiunea sa.

În prezent, liniile directoare sunt pregătite pentru fiecare companie mare exportatoare în parte, în mod individual, au declarat sursele Bloomberg.

Măsura urmează deciziei din 15 august a Băncii Centrale a Rusiei de a majora rata dobânzii cheie cu 350 de puncte de bază, la 12%, ca reacție la scăderea bruscă a monedei sale.

Rubla a trecut pentru scurt timp de 100 pentru un dolar american pe 14 august, scăderea ajungând la cel mai scăzut punct de la începutul războiului total din Rusia, în februarie 2022.

În ciuda unei creșteri de vară a veniturilor din petrol, economia rusă continuă să fie afectată de sancțiunile occidentale și de costurile războiului din Ucraina. Tot mai multe țări au renunțat la petrolul și gazele rusești, reducând veniturile din export ale Rusiei la jumătate față de nivelurile de dinainte de război.

În plus, Rusia și-a dublat cheltuielile militare pentru 2023, ajungând la peste 100 de miliarde de dolari, adică o treime din bugetul de stat.

Bloomberg a raportat că rubla a pierdut aproximativ 22% din valoarea sa de la începutul anului 2023.

Un tribunal de magistrați din Moscova a amendat joi gigantul tehnologic american Google cu 3 milioane de ruble (aproximativ 31.800 de dolari) pentru că nu a reușit să șteargă informații discutabile despre ceea ce Rusia numește „operațiunea sa militară specială” din Ucraina, scrie TASS, notează CNN.

Potrivit autorităților, Google nu a reușit să șteargă, de asemenea, și alte informații interzise în Rusia.

Google primise o notificare oficială prin care i se cerea să șteargă videoclipuri de pe YouTube care includeau instrucțiuni pentru spectatori privind modul de accesare a unor informații false despre „operațiunea militară specială” și cum să intre ilegal în instalații păzite, ceea ce ar pune în pericol viața și sănătatea unei persoane, potrivit TASS.

Anterior, aceeași instanță a impus în repetate rânduri amenzi Google pentru încălcări administrative, inclusiv o amendă de 3 milioane de ruble (aproximativ 31.800 de dolari) în luna mai pentru găzduirea pe YouTube a unor videoclipuri care promovau relații sexuale netradiționale, defăimau forțele armate ale Rusiei și conțineau instrucțiuni privind așa-numita practică ilegală de a „acoperi” sau de a urca pe structuri înalte pentru a intra în spațiile acoperite de acestea, potrivit TASS.

Forțele ucrainene au folosit fie muniții cu dispersie furnizate de SUA, fie alternativele lor produse pe plan intern, în timpul recuceririi satului Urojaine, a relatat CNN pe 17 august, citând doi experți anonimi.

Urojaine, din partea de sud-vest a regiunii Donețk, este cea mai recentă așezare ucraineană confirmată ca fiind recucerită, Ministerul ucrainean al Apărării anunțând eliberarea acesteia la 16 august.

Imagini filmate cu drona din timpul bătăliei din jurul așezării au surprins soldați ruși care se retrag spre sud în timp ce se află sub tirul a ceea ce experții în armament citați de CNN au identificat ca fiind posibile muniții cu dispersie.

Un comandant al unei companii de asalt ucrainene cu indicativul Diki a declarat că forțele rusești au suferit pierderi grele, în special după ce „au început să fugă”. Cu toate acestea, el nu a comentat cu privire la posibila utilizare a munițiilor cu dispersie în cadrul angajamentului, a precizat CNN.

Postul de știri a adăugat că nu poate confirma dacă munițiile cu dispersie suspectate în imaginile de luptă sunt muniția convențională îmbunătățită cu dublă utilizare (DPICM) furnizată de SUA, subliniind că se crede că Ucraina a produs singură dispozitive similare și este posibil să le fi desfășurat deja în luptă.

Oleksandr Tarnavskii, comandantul grupului de forțe Tavria, a confirmat pentru CNN pe 13 iulie că SUA a livrat deja armele pe care le promisese ca parte a pachetului de ajutor de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina în săptămâna precedentă.

Wall Street Journal a relatat pe 8 august că noul armament a oferit „un nou impuls” contraofensivei ucrainene, permițând trupelor sale să captureze poziții pe care anterior se chinuiau să le cucerească.

Anunțul potrivit căruia SUA trimitea muniții cu dispersie în Ucraina a fost considerat controversat din cauza preocupărilor umanitare legate de utilizarea acestora.

Munițiile cu dispersie împrăștie bombele pe o suprafață mare. Munițiile cu dispersie, sau bombele neexplodate, pot reprezenta un pericol pentru populația civilă din zonă mult timp după încheierea ostilităților.

Președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret, joi, 17 august, prin care i-a demis din funcție pe toți șefii birourilor de înrolare militară. Măsura a intrat în vigoare imediat, potrivit The Kyiv Independent.

Zelenski a declarat pe 11 august că șefii tuturor birourilor regionale de recrutare militară din Ucraina vor fi demiși după ce o inspecție la nivel național a dezvăluit multiple încălcări, inclusiv corupție, abuz de putere și fraudă.

Decizia a fost aprobată în cadrul unei reuniuni din 11 august a Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei.

„Acest sistem ar trebui să fie condus de oameni care știu exact ce este războiul și de ce cinismul și mita pe timp de război reprezintă trădare”, a declarat atunci Zelenski într-un discurs video.

Oficialii concediați vor fi înlocuiți cu ofițeri care au avut experiență pe câmpul de luptă, după ce vor fi supuși unei inspecții din partea Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU).

Generalul Valerii Zalujnîi, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, va fi responsabil de punerea în aplicare a planului.

Autoritățile ucrainene au început inspecția la nivel național a birourilor de recrutare militară la sfârșitul lunii iunie, după ce jurnaliștii au descoperit că familia lui Evghen Borisov, fostul șef al biroului de înrolare militară din regiunea Odesa, a cumpărat proprietăți în valoare de 4,5 milioane de dolari în Spania, în timpul războiului.

Aproximativ 112 cazuri privind abuzurile comise de birourile de înrolare militară au fost aduse la anchetă de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, a declarat Biroul de Stat de Investigații la 8 august.

Se crede că bărbatul, care este rezident al Kievului, lucrează pentru serviciile de informații militare rusești din iunie 2023. Potrivit forțelor de ordine, bărbatul furniza informații despre unitățile militare ucrainene, precum și despre infrastructura energetică a Kievului, scrie The Kyiv Independent.

Armata rusă era interesată în special de localizarea substațiilor electrice din oraș și a bazelor unde se reparau echipamente ucrainene, a precizat SBU.

Aceste informații erau necesare pentru ca Rusia să poată pregăti o nouă serie de lovituri aeriene țintite asupra Kievului, potrivit SBU.

Serviciile de informații militare ucrainene au avertizat recent că Rusia evaluează infrastructura energetică a Ucrainei pentru a identifica ținte care să aibă impact asupra întregului sistem energetic.

„Monitorizăm toate aspectele legate de informațiile rusești privind instalațiile noastre energetice”, a declarat șeful adjunct al Serviciului de informații al apărării, Vadim Skibițkii, pe 23 iulie.

Din octombrie anul trecut, Rusia a lansat peste 1.200 de rachete și drone împotriva infrastructurii energetice critice din Ucraina. Atacurile au ucis zeci de persoane, au provocat întreruperi de energie electrică și au forțat autoritățile să impună pene de curent.

Moscova a recunoscut că sistemul energetic al Ucrainei este una dintre țintele sale principale. Conform Convențiilor de la Geneva, atacarea infrastructurii publice vitale constituie o crimă de război.

Garda Națională a Ucrainei a anunțat joi că forțele sale sunt tranșate în apropierea satului Urojaine din estul regiunii Donețk și resping atacurile rusești după ce au recucerit zona, potrivit CNN.

„Unitățile Gărzii Naționale au curățat și au deminat așezarea eliberată. În acest moment, ele și-au consolidat pozițiile și resping contraatacurile grupurilor de asalt inamice care încearcă să recupereze teritoriul pierdut”, a declarat joi unul dintre directorii adjuncți ai Gărzii Naționale într-o declarație televizată.

Kievul a declarat miercuri că forțele ucrainene au recucerit satul, după zile de lupte crâncene în cadrul contraofensivei sale împotriva Rusiei.

Forțele rusești din interiorul Urojaine se aflau într-o situație precară de ceva timp, mai ales de când Ucraina a cucerit satul vecin Staromaiorske, în urmă cu aproximativ două săptămâni.

Soldați ruși și bloggeri militari bine conectați au lăsat să se înțeleagă că este o chestiune de timp până când Urojaine va cădea și el, având în vedere că forțele ucrainene au reușit de atunci să îl atace din mai multe părți.

Generalul Daniel Zmeko, șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Republicii Slovace, a efectuat o vizită la grupul de trupe Tavria, care luptă în sudul Ucrainei, a informat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, joi, 17 august, potrivit The Kyiv Independent.

„În timpul întâlnirii cu apărătorii din cadrul Forțelor de Apărare ale Ucrainei, partea ucraineană a mulțumit Slovaciei pentru asistența materială și tehnică oferită Forțelor Armate ale Ucrainei”, a scris armata ucraineană pe rețelele de socializare.

„În special, a fost remarcată eficiența utilizării în luptă a armelor furnizate de Republica Slovacă”.

Generalul Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, s-a întâlnit cu omologul său slovac săptămâna trecută, în timpul vizitei lui Zemko în această țară.

Cei doi ofițeri superiori au discutat despre situația de pe front și despre nevoile armatei ucrainene, iar Zalujnîi i-a mulțumit generalului slovac pentru sprijinul acordat de Bratislava împotriva agresiunii rusești, a scris comandantul ucrainean pe canalul său Telegram.

Slovacia, membră a NATO și UE din Europa Centrală, a oferit Ucrainei atât sprijin umanitar, cât și militar de la începutul invaziei la scară largă.

Materialul militar furnizat Kievului a inclus, printre altele, artilerie, vehicule blindate, apărare antiaeriană și, mai ales, 13 avioane de vânătoare MiG-29 de fabricație sovietică, operate anterior de forțele aeriene slovace.

Ucraina a declarat că bombardamentele rusești în regiunea nordică Harkov au ucis o femeie în vârstă, în timp ce Moscova a anunțat că forțele sale au ocupat poziții îmbunătățite de-a lungul liniei frontului, relatează AFP și The Guardian.

Armata rusă a declarat în ultimele zile că avansează spre Kupiansk, un oraș de pe linia frontului pe care forțele ucrainene l-au recucerit anul trecut de la armata Moscovei.

Șeful regiunii, Oleg Sinegubov, a declarat că forțele ruse au bombardat Zaoskillya, o suburbie situată la est de Kupiansk, ucigând o femeie născută în 1962.

„O altă femeie, născută în 1963, a suferit răni provocate de șrapnel. Medicii au acordat asistență răniților la fața locului”, a mai transmis oficialul ucrainean.

Anunțul său a fost făcut în timp ce forțele rusești au declarat că și-au „îmbunătățit pozițiile” de-a lungul liniei frontului din apropierea Kupianskului cu sprijinul artileriei și al forțelor aeriene.

Aceste progrese raportate au determinat autoritățile ucrainene din Harkov să îndemne rezidenții vulnerabili să se evacueze.

În sudul liniei frontului din regiunea Donețk, Rusia a declarat că respinge atacurile forțelor ucrainene în apropiere de Urojaine, pe care forțele ucrainene au afirmat că au capturat-o la începutul acestei săptămâni.

Kievul a lansat o contraofensivă mult așteptată în iunie, dar a recunoscut că a dat bătălii grele în timp ce se străduiește să străpungă pozițiile rusești puternic fortificate.

Numai Ucraina poate decide când sunt întrunite condiţiile pentru a se alătura oricăror negocieri de pace în urma invaziei ruse, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Acesta a subliniat poziţia neschimbată a Alianţei Nord-Atlantice după ce Stian Jenssen, șeful de cabinet al secretarului general al NATO, a spus că Ucraina ar putea să accepte să cedeze teritorii în schimbul aderării la alianță, informează Agerpres, care preia Reuters.

„Ucrainenii, şi numai ucrainenii, sunt cei care pot decide când există condiţiile necesare pentru negocieri şi pot decide la masa negocierilor care este soluţia acceptabilă”, a spus Stoltenberg în cadrul unei conferinţe în oraşul norvegian Arendal, adăugând că rolul NATO este acela de a sprijini Ucraina.

Declaraţia sa survine după afirmaţiile făcute de Stian Jenssen, şeful de cabinet al secretarului general al NATO, care a declarat marţi că Ucraina ar putea în cele din urmă să cedeze Rusiei o parte din teritoriul său ca parte a unui acord pentru a pune capăt războiului. Jenssen a afirmat ulterior că regretă declaraţiile sale.

Mai multe detalii: Jens Stoltenberg: Numai Ucraina poate decide când sunt întrunite condiţiile pentru negocieri de pace

Elicopterele de asalt rusești Ka-52 doborâte joi dimineață în Ucraina au fost fabricate folosind cipuri și procesoare străine, potrivit lui Andriy Yermak, șeful cancelariei prezidențiale, transmite CNN.

Oficialul ucrainean a cerut sancțiuni mai dure pentru a împiedica Rusia să achiziționeze componente pentru armele pe care le folosește în Ucraina. „Doborârea avionului Ka-52 este grozavă. Dar este mult mai bine să privăm Rusia de capacitatea de a-l produce”, a scris el pe Telegram.

Elicopterele de asalt rusești conțin „componente de înaltă tehnologie” din „țări occidentale și asiatice”, a adăugat el. Cipuri, procesoare, memorie flash, transformatoare de telecomunicații, stabilizatoare liniare și alte componente se numără printre piesele necesare pentru operarea și repararea elicopterelor Ka-52.

„Sancțiunile împotriva Rusiei trebuie să fie consolidate. Complexul militaro-industrial rusesc nu ar trebui să aibă acces la tehnologie”, a declarat consilierul prezidențial ucrainean.

Ucraina a cerut în mod repetat sancțiuni occidentale mai puternice împotriva Rusiei, argumentând că, în ciuda sancțiunilor dure existente impuse de SUA, NATO și UE, Rusia este încă capabilă să achiziționeze componente pentru aceste arme.

Guvernul german a anunțat joi, 17 august, livrarea unui alt pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care include două sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T și aproximativ 4.500 de cartușe de 155 mm, transmite The Kyiv Independent.

Lansatoarele cu rază scurtă de acțiune a IRIS-T pot atinge ținte aflate la 12 kilometri distanță. Anterior, Germania a trimis Ucrainei două sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T SLM cu o rază de acțiune de până la 40 de kilometri.

Pachetul de ajutor mai include 10 radare de supraveghere terestră GO12, patru tractoare pentru camioane, patru semiremorci și opt camioane.

Pe 14 august, ministrul german de finanțe Christian Lindner a declarat că țara sa intenționează să ofere Kievului un ajutor militar anual de 5 miliarde de euro până în 2027.

De la începutul războiului declanșat de Rusia, Germania a sprijinit Ucraina cu 24 de miliarde de dolari, potrivit lui Lindner.

Rusia a declarat joi că a lovit patru transportoare blindate Stryker, furnizate de SUA, informează CNN. Este pentru prima dată când rușii susțin că au lovit vehiculele furnizate de SUA.

Unitățile rusești din Zaporojie au respins un atac ucrainean în apropierea satului Robotyne, a anunțat Ministerul rus al Apărării, care a afirmat că a provocat pierderi grele trupelor și echipamentelor ucrainene.

„Pierderile inamicului au totalizat până la 195 de soldați ucraineni, patru transportoare blindate de trupe Stryker, două vehicule de luptă de infanterie, trei autovehicule, un sistem de artilerie M777 fabricat în SUA, un tun FH-70 fabricat în Marea Britanie, precum și două obuziere Msta-B și un obuzier D-20”, a declarat Ministerul rus al Apărării în ultima sa informare.

Vehiculele americane Bradley și Stryker, tancurile germane Leopard 2 și tancurile britanice Challenger 2 se numără printre echipamentele occidentale care au fost trimise în Ucraina.

În ianuarie, Pentagonul a anunțat un pachet de securitate pentru Ucraina în valoare de 2,5 miliarde de dolari care includea pentru prima dată vehicule blindate Stryker și mai multe vehicule de luptă Bradley.

Administrația de ocupație din orașul Horlivka, aflat sub controlul Rusiei, s-a plâns Moscovei de pierderile grele în rândul locuitorilor mobilizați, susține, într-un raport, Centrul Ucrainean de Rezistență Națională.

Rușii se pregătesc pentru un nou val de mobilizare în teritoriile ocupate pentru a compensa pierderile și formează deja liste cu bărbații care urmează să fie mobilizați din Horlivka.

„Drept răspuns, colaboratorii locali s-au plâns că tensiunea socială crește în oraș, în condițiile în care peste 20.000 de locuitori ai orașului, care au fost mobilizați forțat în 2022, au murit de la începutul invaziei pe scară largă”, se transmite în raport.

Rezidenții din teritoriile ocupate formează unități avansate, pe care rușii le aruncă în luptă fără o pregătire adecvată.

Vladimir Rogov, oficial instalat de Moscova în zona din regiunea Zaporojie ocupată de Rusia, a declarat, joi, că Urojanie și satul vecin Staromaiorske nu se află sub control ucrainean, așa cum a anunțat Kievul, relatează Reuters, citată de The Guardian.

Rogov, a transmis pe Telegram că, joi dimineață, forțele ruse au oprit ofensiva ucraineană către satul Robotine din regiunea Zaporojie, la vest de Urojanie.

„Urojaine a fost eliberat”, a declarat miercuri Hanna Maliar, ministră adjunctă a apărării, într-o declarație, la o zi după ce forțele rusești au admis că s-au retras din sat.

Mai multe detalii: „Urojaine, eliberat”. Ce înseamnă mica victorie a Ucrainei în sudul țării: bastioanele rusești de la Marea Azov sunt acum un pas mai aproape

Contraofensiva iniţiată de armata de la Kiev începând din luna iunie are „obiectivul” de a elibera întreg teritoriul Ucrainei „indiferent cât va dura”, a declarat şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, pentru AFP, citat de News.ro.

„Obiectivul nostru este victoria, victoria sub forma eliberării teritoriilor noastre în interiorul graniţelor din 1991. Şi nu contează cât timp va dura”, a declarat Dmitro Kouleba.

Frontierele din 1991 sunt cele ale Ucrainei independente la căderea URSS, care includ Crimeea, peninsulă anexată de Rusia în 2014.

„Atât timp cât poporul ucrainean împărtăşeşte acest obiectiv, guvernul ucrainean va merge înainte, de mână cu poporul său”, a adăugat Kuleba, recunoscând totodată că „Ucraina plăteşte cel mai mare preţ” pentru conflictul care a devastat numeroase regiuni din ţară.

„În Ucraina, suntem cu toţii obosiţi. Eu sunt obosit şi voi sunteţi obosiţi. Suntem cu toţii fiinţe umane. Dar miza este prea mare pentru a permite oboselii să determine natura deciziilor noastre”, a mai precizat Dmitro Kuleba.

Kievul și-a lansat contraofensiva în iunie, dar a recunoscut că se dau bătălii grele în timp ce se străduiește să spargă pozițiile puternic fortificate ale Rusiei.

Oleg Sinegubov, șeful administrației militare din regiunea Harkov, a anunțat că în urma bombardamentelor rusești de joi asupra regiunii, o femeie a murit, iar alta a fost rănită, informează Ukrainska Pravda.

„În jurul orei 10 dimineața (n.r. – joi), ocupanții au bombardat Zaoskill, districtul Kupian. Din păcate, a murit o femeie născută în 1962. O altă femeie, născută în 1963, a fost rănite de schije. Medicii au acordat asistență răniților la fața locului”, a transmis Oleg Sinegubov.

Potrivit oficialului ucrainean, din cauza bombardamentelor rusești, o clădire rezidențial, a fost avariată, iar un incendiu a izbucnit într-o anexă.

Rușii au început să construiască o altă linie de apărare în Mariupol, în direcția Nikolske, a transmis, joi, pe Telegram, Petro Andriușchenko, consilier al primarului orașului Mariupol.

„Ei (n.r. – rușii) au început lucrările defensive în zona pădurilor (Fedorivski și Nikolski). Pare o construcție făcută în grabă a unei alte linii de apărare în direcția Nikolske (linia Nikolske – Manguș)”, a scris Petro Andriușchenko.

Potrivit oficialului ucrainean, un „număr semnificativ” de camioane încărcate cu muncitori merg constant în zona Nikolske din Mariupol.

Ministerul rus al Apărării a declarat joi dimineață că forțele sale au dejucat un atac cu drone pe teritoriul regiunii Bolgorod, a informat agenția de presă RIA.

„Astăzi (n.r. – joi), în jurul orei 9:00, ora Moscovei, o încercare a regimului de la Kiev de a efectua un atac terorist cu un vehicul aerian fără pilot de tip avion împotriva obiectelor de pe teritoriul Federației Ruse a fost zădărnicită. UAV-urile de atac ucrainene au fost detectate și distruse de sistemele de apărare aeriană deasupra teritoriului regiunii Belgorod”, a transmis Ministerul rus al Apărării.

Potrivit Ministerului Apărării, nu au existat victime sau pagube în urma atacului cu drone.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, joi, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 256.050 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 480 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 4.329 de tancuri, 8.398 de blindate, 5.169 sisteme de artilerie, 315 de avioane, 314 de elicoptere și 4.272 de drone și 1.406 de rachete de croazieră.

În ultimele 24 de ore, inamicul a atacat regiunea Zaporojie cu artilerie, drone și rachete, a transmis, joi, șeful militar al regiunii Zaporojie, Yuri Malașko, relatează Ukrinform.

„În cursul zilei trecute (n.r. – miercuri), inamicul a efectuat 80 de lovituri asupra a 20 de așezări. 70 de obuze de artilerie au fost trase pe asupra localităților Guliaipol, Novodarivka, Șcherbaki, Malaia Tokmachka, Zaliznichni, Preobrazhenka, Olhivski, Poltavka, Temirikovkavoi, dar și a altor sate de pe linia frontului”, a spus Yuri Malașko.

De asemenea, armata rusă a bombardat Novoiakovlivka și Novodarivka cu rachete antiaeriene și a atacat Zaliznichne, Novodarivka, Charivne, Levadne și Piatikhatki cu șapte drone.

20 de ciocniri de luptă între ucraineni și ruși au avut loc în ultima zi, în timp ce trupele de la Kiev continuă să desfășoare o operațiune ofensivă pe direcțiile Melitopol și Berdiansk, relatează Ukrinform.

„Forțele de Apărare ale Ucrainei continuă să desfășoare o operațiune ofensivă în direcțiile Melitopol și Berdiansk, sunt consolidate granițele atinse și se efectuează contramăsuri contra bateriilor (n.r. – inamice)”, a transmis joi Statul Major General al armatei ucrainene.

De asemenea, au avut loc 20 de lupte între forțele ucrainene și cele ruse, în timp ce, în urma bombardamentelor, „infrastructura portuară din regiunea Odesa, clădirile rezidențiale și alte infrastructuri civile din regiunile Harkov, Luhansk, Donețk, Dnipro și Herson au fost distruse”.

O navă civilă de marfă a părăsit portul Odesa, în sudul Ucrainei, a anunţat Kievul, în ciuda avertismentelor Rusiei că marina sa ar putea viza navele care folosesc nodurile de export din Marea Neagră, relatează The Guardian.

Ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a declarat că nava Joseph Schulte, sub pavilion Hong Kong, a plecat miercuri dimineaţă din portul Odesa – una dintre cele trei nave care au participat la acordul de export de cereale, acum eşuată.

Potrivit lui Oleksandr Kubrakov, viceprim-ministru al Ucrainei, Joseph Schulte este prima navă care pleacă din port din 16 iulie. Aceasta fusese blocată în Odesa din 20 februarie 2022.

Nava se deplasa pe un coridor temporar pe care Ucraina a cerut Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI) să îl ratifice. Având în vedere că asigurarea navelor va fi probabil ridicată pentru operatori, Ucraina a declarat pentru OMI că va „oferi garanţii de despăgubire pentru daune”.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat această evoluţie. „Ucraina tocmai a făcut un pas important pentru restabilirea libertăţii de navigaţie în Marea Neagră”, a declarat acesta pe reţelele de socializare.

Atacul cu drone efectuat în cursul nopții asupra regiunii sudice Odesa a fost al șaptelea în care Rusia a vizat porturile ucrainene după ce Moscova s-a retras din Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele, a declarat miercuri seară președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit CNN.

„Noaptea trecută, teroriștii ruși au vizat din nou porturile noastre. Infrastructura noastră, care este implicată în asigurarea (…) securității alimentare comune – globale”, a precizat Zelenski, în discursul său video adresat națiunii. „În doar o lună după tentativa Rusiei de a distruge Inițiativa de la Marea Neagră privind cerealele, acesta de astăzi a fost al șaptelea, al șaptelea atac masiv al Rusiei”, a adăugat liderul ucrainean.

„Portul Reni, portul Ismail, portul Pivdennyi, portul Odesa, portul Ciornomorsk, Mikolaiv – fiecare atac rusesc asupra lor este o lovitură asupra prețurilor globale ale alimentelor, o lovitură asupra stabilității sociale și politice în Africa și Asia”, a adăugat el.

Atacul cu drone asupra posrtului Reni a avariat depozite și grânare, a anunțat anterior Oleg Kiper, șeful administrației militare regionale din Odesa. Nu au fost raportate victime, a precizat el.

Micile porturi de pe Dunăre au devenit vitale pentru exporturile de cereale ucrainene după eșecul acordului privind cerealele. Oficialii ucraineni spun că forțele ruse țintesc în mod deliberat infrastructura portuară de pe fluviu ca parte a eforturilor de a bloca exporturile – ceea ce reprezintă o amenințare la adresa securității alimentare a țărilor în curs de dezvoltare care se bazează pe cerealele ucrainene.

„Lucrurile de bază care oferă fiecărei societăți o viață normală sunt alimentele de pe mesele familiilor. Niciun alt terorist din lume, cu excepția Rusiei, nu a atacat atât de deschis și deliberat securitatea atâtor națiuni în același timp”, a mai spus Zelenski în discursul său video.

„Trebuie să răspundem la acest lucru. Cu toții! Trebuie să contracarăm acest lucru – în mod activ, cu eforturi comune”, a continuat el.

Bombardamentele ucrainene au ucis o persoană și au rănit alte două în autoproclamata Republică Populară Donețk (RPD), potrivit unui lider local, scrie CNN.

„Astăzi, formațiunile armate ucrainene au bombardat Donețk, Iasynuvata și Horlivka. O persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite”, a anunțat liderul RPD, Denis Pușilin.

Pușilin a precizat că s-au înregistrat pagube la infrastructura civilă și a afirmat că în bombardamentele ucrainene au fost folosite muniții cu dispersie.

„Trei clădiri rezidențiale și două instalații electrice din Donețk și Iasynuvata au fost avariate. În total, 169 de muniții, inclusiv muniții cu dispersie, au fost trase asupra teritoriului republicii”, a mai afirmat Pușilin.

CNN precizează că nu poate verifica în mod independent veridicitatea afirmațiilor lui Pușilin privind victimele sau munițiile folosite. Cu toate acestea, doi oficiali americani și o altă persoană familiarizată cu această chestiune au declarat la sfârșitul lunii iulie că Ucraina a început să utilizeze munițiile cu dispersie furnizate de către SUA.

Un civil a fost ucis și șase au fost răniți în urma bombardamentelor rusești din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk miercuri, a anunțat un oficial militar ucrainean local, potrivit CNN.

Majoritatea victimelor au fost înregistrate în districtul Mezhivskyi, care se află la aproximativ 160 km de orașul Dnipro și se învecinează cu regiunea Donețk.

„Există, de asemenea, o mulțime de pagube. Au izbucnit trei incendii, pe care salvatorii le-au stins deja”, a afirmat Serhii Lisak, șeful administrației militare din regiunea Dnipropetrovsk.

O întreprindere agricolă, o instituție de învățământ, 49 de locuințe private și mai multe mașini au fost avariate, a precizat el.

Mikola Lukașuk, șeful consiliului regiunii Dnipropetrovsk, a precizat că persoana care a fost ucisă este un bărbat în vârstă de 18 ani, iar printre răniți se numără o fetiță de 2 ani. „Ea și unul dintre răniți au fost spitalizați. Fetița se simte bine și se află acum acasă”, a adăugat Lukașuk.

„Două autobuze de evacuare din comunitatea sătească au fost chemate să evacueze oamenii, iar 12 persoane au plecat deja din zona periculoasă. Un psiholog lucrează cu victimele”, a spus el.

Forțele ruse au bombardat, de asemenea, cu artilerie grea orașul Nikopol și comunitatea Marhaneț, a precizat Lisak.

O persoană a fost ucisă, iar o alta a fost rănită în urma bombardamentelor rusești de miercuri asupra regiunii Herson, a anunțat administrația militară regională, potrivit CNN.

„În satul Lvove, un rezident în vârstă de 54 de ani care se afla pe stradă a fost ucis de un bombardament al rușilor”, a precizat administrația, într-o postare pe Telegram.

„În Herson, ocupanții au bombardat o clădire rezidențială. Un bărbat în vârstă de 71 de ani a fost rănit și spitalizat”, a adăugat aceasta.

Foşti prizonieri de război ucraineni afirmă că au fost supuşi torturilor, inclusiv bătăilor şi şocurilor electrice, în timp ce erau reţinuţi într-un centru de detenţie din sud-vestul Rusiei, ceea ce presupune încălcarea dreptului internaţional umanitar de către Moscova, dezvăluie miercuri postul BBC, potrivit Agerpres.

Circa 12 deţinuţi, eliberaţi în schimburi de prizonieri, au denunţat abuzuri fizice şi psihologice din partea ofiţerilor şi gardienilor ruşi de la Centrul de Detenţie Preventivă nr. 2, din oraşul Taganrog, conform celor relatate în interviurile acordate BBC.

Potrivit mărturiilor, în centre au existat violenţe extreme şi rele tratamente.

Mai multe informații: Lovituri la rinichi şi în piept, bătăi și șocuri electrice. Foştii prizonieri ucraineni de război povestesc cum au fost torturaţi în închisorile ruse | VIDEO

Colonelul-general rus Gennady Zhidko a murit la Moscova „după o lungă boală”, a anunțat miercuri guvernatorul regiunii Habarovsk, Mihail Degtyarev, potrivit The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda. Comandantul avea 57 de ani.

Zhidko a condus trupele ruse în Ucraina timp de mai multe luni în primăvara și vara anului 2022 (mai – iulie). În octombrie 2022, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat oficial că generalul Serghei Surovikin (supranumit „generalul Armaghedon”) a preluat postul lui Zhidko.

Zhidko a fost comandant al Districtului Militar de Est și viceministru al apărării pentru afaceri militare și politice. Anterior, el a fost șeful Statului Major al Forțelor Armate Ruse în Siria.

În martie 2022, Zhidko a fost inclus pe o listă de sancțiuni americane, fiind considerat unul dintre cei 11 lideri militari cheie din cadrul forțelor armate ruse.

Bombardamentele ruseşti asupra infrastructurilor portuare ucrainene constituie un atac împotriva „securităţii alimentare mondiale”, a declarat miercuri seară preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, după încă o noapte de atacuri ruseşti cu drone ce au ţintit porturile Ucrainei pe Dunăre, scrie AFP, potrivit Agerpres.

„Fiecare atac rusesc împotriva acestor porturi dă o lovitură preţurilor mondiale ale produselor alimentare, stabilităţii sociale şi politice în Africa şi Asia”, a mai spus Zelenski în mesajul său video despre evoluţia războiului cu Rusia, adresat națiunii și difuzat în fiecare seară pe reţelele de socializare.

Pe de altă parte, liderul de la Kiev a salutat plecarea primei nave cargou din portul ucrainean Odesa după ce Rusia s-a retras luna trecută din Inițiativa de la Marea Neagră. Această iniţiativă permitea exportul cerealelor ucrainene printr-un coridor sigur pe Marea Neagră, dar Moscova a refuzat să o mai prelungească, acuzând că nu a fost respectată componenta înţelegerii ce prevedea înlesnirea exporturilor de cereale şi îngrăşăminte ruseşti, îngreunate indirect prin efectul sancţiunilor financiare occidentale împotriva Rusiei.

De atunci, Rusia bombardează cu regularitate infrastructurile portuare ucrainene, cu scopul de a împiedica Ucraina să-şi exporte produsele pe cale maritimă. Cu toate acestea, „Ucraina tocmai a atins o etapă importantă în restabilirea libertăţii de navigaţie în Marea Neagră”, după ce „prima navă civilă a pornit pe noul culoar umanitar ucrainean”, a indicat Zelenski în mesajul său de miercuri seară.

După retragerea Rusiei din Iniţiativa Mării Negre, Ucraina a anunţat stabilirea unei rute temporare de transport maritim prin apele teritoriale ale României, pentru a putea să exporte în continuare cereale din porturile de la Marea Neagră.

Ambasada Ucrainei în România le-a cerut oamenilor să nu filmeze şi să nu distribuie imagini video cu dronele care atacă porturile dunărene sau cu sistemele de apărare aeriană ucrainene.

Apelul a fost făcut miercuri seară, 16 august, „pentru a nu spori amenințarea la adresa vieții oamenilor care lucrează și locuiesc în orașele de pe Dunăre”.

Mai multe detalii: Ambasada Ucrainei în România le cere oamenilor să nu filmeze şi să nu posteze pe net video cu dronele care atacă porturile de la Dunăre

Statele Unite condamnă atacurile continue ale Rusiei asupra infrastructurii de cereale din Ucraina, a transmis miercuri Departamentul de Stat, care a cerut Moscovei să revină imediat la acordul privind cerealele, scrie Al Jazeera.

Președintelui rus Vladimir Putin nu-i pasă de securitatea alimentară globală, le-a spus reporterilor purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Vedant Patel, în contextul în care Ucraina a anunțat anterior în cursul zilei de miercuri că forțele ruse au atacat, în cursul nopții, facilitățile sale de depozitare a cerealelor.

Urmărește-ne pe Google News