Război în Ucraina, ziua 541 | Două atacuri cu drone au vizat Moscova și flota rusă la Marea Neagră

Statele Unite au aprobat cererea Danemarcei de a furniza Ucrainei materiale de instruire pentru avioanele de luptă F-16, a relatat CNN pe 18 august, citând un oficial al administrației Biden și un alt oficial american, potrivit The Kyiv Independnet.

„Putem confirma că Departamentul a aprobat recent o solicitare din partea partenerului de instruire pentru F-16, Danemarca, legată de efortul lor de a pune pe picioare programe de pregătire a piloților și de întreținere”, a declarat oficialul din cadrul administrației președintelui american Joe Biden.

Aceasta va include module de pregătire, documentație și materiale de instruire la clasă, care conțin informații sensibile despre tehnologia americană, a relatat CNN.

La începutul zilei de 18 august, Danemarca și Olanda au confirmat că au primit aprobarea din partea SUA de a preda Ucrainei avioane de luptă F-16, odată ce pregătirea piloților va fi finalizată.

Potrivit Reuters, secretarul de stat american Antony Blinken a susținut atât transferul avioanelor, cât și pregătirea piloților ucraineni într-o scrisoare adresată omologilor săi danez și olandez.

Recomandări

„The last tour”cu Florin Piersic. Legendarul actor își pregătește oficial ieșirea din scenă cu o serie specială de evenimente EXCLUSIV

Ministerul danez al Apărării a confirmat astăzi, 18 august, că antrenamentul piloților ucraineni va începe în Danemarca în cursul lunii august, în cooperare cu cele 11 țări din „coaliția avioanelor de luptă”.

În timpul summitului NATO de la Vilnius din iulie, ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov a anunțat formarea oficială a unei coaliții pentru instruirea piloților ucraineni pe avioane F-16, condusă de Danemarca și Olanda.

Coaliția intenționează, de asemenea, să efectueze antrenamente în România. Deși membrii nu au publicat un calendar precis pentru procesul de pregătire, Washington Post a relatat că, potrivit oficialilor ucraineni, primul grup de șase piloți nu își va încheia pregătirea înainte de vara anului 2024.

Rusia a interzis intrarea în țară a 54 de cetățeni britanici, printre care procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, și ministrul apărării Annabel Goldie, ca răspuns la sancțiunile britanice împotriva cetățenilor și întreprinderilor sale, relatează Reuters, citând Ministerul rus de Externe.

În martie, CPI a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus, Vladimir Putin, acuzându-l de crimă de război pentru deportarea ilegală a sute de copii din Ucraina, acuzații pe care Moscova le neagă.

Recomandări

Misiunea unității speciale „S” din cadrul Securității: identificarea autorilor de „înscrisuri dușmănoase”. Mesaj către Nicolae Ceaușescu: „Ne-a ajuns cuțitul la gât”.

O serie de corespondenți de la BBC, The Guardian și Daily Telegraph au fost, de asemenea, pe lista de interdicție de călătorie.

Ministerul a declarat că va continua să extindă lista ca represalii la sancțiuni.

Republica Moldova colaborează cu partenerii pentru a ajuta Ucraina să-și exporte cerealele, ținând cont de interesele agricultorilor moldoveni, a declarat președintele țării, Maia Sandu, într-un interviu acordat la 18 august serviciului în limba română al postului public francez RFI.

„Republica Moldova a oferit Ucrainei asistență pentru tranzitul de cereale încă de la începutul războiului. Nu doar acum, când porturile dunărene au fost bombardate”, a spus Sandu, referindu-se la atacurile rusești împotriva porturilor fluviale ucrainene Izmail și Reni.

„De asemenea, negociem cu Ucraina, România și Comisia Europeană cum să includem interesele fermierilor moldoveni și să asigurăm tranzitul de cereale din Ucraina”.

Una dintre soluții este de a face investiții rapide în infrastructura de transport și de a crește capacitatea de transport naval, atât pe timp de război, cât și după încheierea păcii, a declarat președintele.

Recomandări

În ce stare au lăsat „tricolorii” vestiarul de la Priștina, după 3-0 cu Kosovo. „România a trecut pe aici!” | VIDEO

Sandu a recunoscut că actuala infrastructură a Republicii Moldova nu este suficient de dezvoltată nici măcar pentru nevoile fermierilor autohtoni, iar exporturile ucrainene o supun la o presiune și mai mare.

Cu toate acestea, președintele a subliniat că este de datoria Moldovei să ajute Ucraina: „Ucraina ne asigură astăzi propria noastră pace”.

Referindu-se la fermierii moldoveni care amenință să reia protestele în capitală în încercarea de a interzice importurile de cereale ucrainene, Sandu a declarat că guvernul a luat, de asemenea, „măsuri pentru a sprijini producătorii moldoveni”.

Lucrătorii agricoli din Moldova au lansat mai multe greve în semn de protest față de importurile de cereale ucrainene, temându-se că acestea le amenință propria producție.

Ofițeri superiori ai așa-numitei „poliții” care lucrează pentru autoritățile de ocupație rusești în Enerhodarul ocupat au fost răniți într-o explozie în stația lor la 18 august, a anunțat serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR), potrivit The Kyiv Independent.

„La aproximativ 9:23 a.m., o explozie puternică a răsunat în biroul șefului poliției”, se arată în raport.

Colonelul Pavlo Chesanov, din cadrul Ministerului rus de Interne, responsabil de departamentul de „aplicare a legii” al Enerhodar, adjunctul său pentru operațiuni, șeful departamentului de investigații și alți câțiva ofițeri de rang înalt au suferit răni grave, a precizat HUR, care a difuzat imagini cu ceea ce pare a fi un atac cu drona asupra clădirii.

Răniții au fost examinați și spitalizați, după care autoritățile de ocupație au trimis trei ambulanțe pentru a-i transporta la Melitopolul ocupat. Ulterior, ofițerii răniți vor fi transportați cu elicopterele în Rusia, a precizat serviciul de informații militare în raportul său.

Postul de „poliție” ar fi suferit pagube importante, deoarece au izbucnit incendii la etajele trei, patru și cinci.

Potrivit lui Ivan Fedorov, primarul în exil al orașului Melitopol, clădirea care a servit cândva drept secție oficială de poliție a fost confiscată de serviciile de securitate rusești după invazia la scară largă.

Orașul Enerhodar din regiunea Zaporojie se află în apropiere de centrala nucleară, cea mai mare centrală nucleară din Europa. Atât orașul, cât și centrala au fost confiscate de forțele rusești în martie 2022.

Eugene Shvidler, un partener al oligarhului rus Roman Abramovici, a pierdut un proces la Înalta Curte din Londra pentru a anula sancțiunile britanice impuse din cauza invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, a relatat Reuters pe 18 august, potrivit The Kyiv Independent.

Shvidler, a cărui avere netă a fost estimată de Forbes la aproximativ 1,6 miliarde de dolari, deține atât cetățenie americană, cât și britanică, iar avocații săi au subliniat că nu a mai vizitat Rusia de peste 15 ani.

Cu toate acestea, Shvidler și Abramovici și-au făcut o mare parte din avere lucrând împreună în diverse întreprinderi care au implicat extracția și prelucrarea resurselor naturale din Rusia.

În ciuda acestor legături de afaceri, avocatul lui Shvidler, Michael O’Kane, a susținut că acesta a fost vizat în mod nedrept de sancțiuni din cauza prieteniei sale cu Abramovici. Ambii dețin o serie de proprietăți scumpe în întreaga lume, inclusiv în Marea Britanie și SUA.

O’Kane a declarat că sunt hotărâți să facă apel, dar o sursă anonimă din cadrul Ministerului de Externe al Regatului Unit a declarat că au considerat că au „câștigat în mod cuprinzător” și că această decizie arată „forța regimului de sancțiuni din Regatul Unit”.

Londra a fost mult timp unul dintre principalele locuri în care oligarhii ruși au căutat să își parcheze banii, ceea ce i-a adus porecla de Londongrad. De la izbucnirea invaziei la scară largă, guvernul britanic a luat măsuri pentru a reprima fluxul de bani murdari în țară.

În urma începerii invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, guvernul britanic a anunțat sancțiuni de amploare împotriva oligarhilor ruși și a asociaților acestora. Aproximativ 1.600 de persoane au fost sancționate și peste 18 miliarde de lire sterline (23 de miliarde de dolari) în active.

Numărul total al trupelor ucrainene și rusești ucise sau rănite de la începutul războiului din Ucraina, în februarie anul trecut, se apropie de 500.000, relatează New York Times, citând oficiali americani.

Oficialii au declarat pentru Times că numărul victimelor militare rusești se apropie de 300.000. Numărul include până la 120.000 de morți și între 170.000 și 180.000 de militari răniți. Oficialii au precizat că cifrele de partea ucraineană se apropie de 70.000 de morți și între 100.000 și 120.000 de răniți.

Potrivit estimărilor, numărul trupelor ucrainene se ridică la aproximativ 500.000, incluzând trupele active, de rezervă și paramilitare. Rusia are aproape de trei ori mai mult decât această cifră, cu 1.330.000 de soldați activi, în rezervă și paramilitari.

Bucureștiul speră că aproximativ 60% din exporturile de cereale ucrainene ar putea tranzita teritoriul României după denunțarea unilaterală de către Rusia a acordului privind cerealele, a declarat premierul țării, Marcel Ciolacu, pe 18 august, potrivit Reuters.

Ciolacu a precizat că România face eforturi pentru a-și îmbunătăți infrastructura de legătură pe calea ferată, rutieră, fluvială și maritimă, precum și punctele de trecere a frontierei.

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii din țară, Sorin Grindeanu, a declarat pe 11 august că România intenționează să crească capacitatea de tranzit a cerealelor ucrainene de la 2 milioane de tone la 4 milioane în fiecare lună.

Retragerea Rusiei din Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, la 17 iulie, a fost urmată de greve sistematice împotriva porturilor ucrainene și a infrastructurii de cereale. Printre acestea s-au numărat porturile ucrainene de pe Dunăre Reni și Izmail, aflate la doar câteva sute de metri de granița cu România.

După cum a subliniat Reuters, portul românesc Constanța a apărut cea mai mare rută alternativă de transport maritim a Ucrainei chiar înainte ca acordul privind cerealele să se prăbușească.

În primele șapte luni ale anului 2023, portul a facilitat tranzitul a 8,1 milioane de tone de cereale ucrainene, iar în 2022, 8,6 milioane de tone, potrivit Reuters.

Citește întreaga știre: Marcel Ciolacu, după discuțiile cu premierul ucrainean: „Am stabilit ca țintă dublarea volumului tranzitului de cereale ucrainene”

Piloții ucraineni vor începe antrenamentul pe avioane de luptă F-16 în Danemarca la sfârșitul lunii august, a anunțat vineri Ministerul danez al Apărării, potrivit CNN.

O coaliție de 11 țări va fi implicată în această pregătire, a adăugat acesta.

CNN a relatat joi că SUA s-au angajat să aprobe transferul de avioane de luptă F-16 pentru Ucraina imediat ce antrenamentul va fi finalizat, potrivit unui oficial american.

Danemarca și Olanda au preluat conducerea în inițierea unui program de pregătire a piloților ucraineni pe avioanele americane, dar SUA încă lucrează cu alte țări pentru a vedea cine ar putea furniza F-16 pentru Forțele Aeriene ucrainene.

Ucraina a declarat miercuri că nu se așteaptă să primească F-16 decât în cursul anului viitor.

Autoritățile poloneze cred că agenția de informații militare a Rusiei, GRU, a recrutat persoane prin intermediul unor anunțuri de angajare online pentru a întrerupe transporturile de arme către Ucraina care treceau prin țară, relatează Washington Post.

Anunțurile criptice de locuri de muncă au început să apară online la începutul acestui an. Sarcinile erau neînsemnate – afișarea de fluturași sau agățarea de pancarte în spații publice – iar salariul era mic. Dar pentru o mână de refugiați din estul Ucrainei, promisiunea de a primi bani rapid a fost prea bună pentru a trece cu vederea.

Respondenții și-au dat seama curând că exista o capcană: Locurile de muncă presupuneau distribuirea de propagandă pro-rusă în numele unui angajator anonim. Pentru cei dispuși să îndeplinească oricum misiunile, munca a luat apoi o turnură mai amenințătoare, relatează Post.

În câteva săptămâni, recruții au fost însărcinați să supravegheze porturile maritime poloneze, să amplaseze camere de luat vederi de-a lungul căilor ferate și să ascundă dispozitive de urmărire în încărcăturile militare, potrivit anchetatorilor polonezi.

Apoi, în martie, au apărut noi ordine surprinzătoare de a deraia trenuri care transportau arme către Ucraina.

Ministerul rus de Externe nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Deși amenințarea a fost eliminată, un anchetator a declarat pentru Washington Post că „o amenințare mai largă rămâne”. Serviciile de spionaj ale Rusiei rămân active în Polonia, a spus el, și „vor încerca să elimine greșelile pe care le-au făcut”.

Jake Sullivan, consilierul american pentru securitate națională, a afirmat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, poziția SUA privind continuarea susținerii Ucrainei, potrivit The Guardian.

„Facem tot ce putem pentru a sprijini Ucraina și contraofensiva sa”, a spus el.

„Nu avem de gând să afectăm rezultatul. Nu vom prezice ce se va întâmpla, deoarece acest război a fost în mod inerent imprevizibil. Asta este tot ce pot spune astăzi, în afară de faptul că eu cred și am încredere în capacitatea și, mai ales, în curajul luptătorilor ucraineni de a continua să facă progrese pe câmpul de luptă.”

Rusia și-a dispersat forțele navale în Marea Neagră, între coasta de sud-est a Crimeei și Novorossiisk, de teama atacurilor cu drone de suprafață ucrainene, a declarat purtătorul de cuvânt al Comandamentului Sudic, Natalia Humeniuk, vineri, 18 august, potrivit The Kyiv Independent.

Începând din dimineața zilei de 18 august, nu mai există portavioane de rachete la datorie în Marea Neagră, a adăugat purtătoarea de cuvânt.

Humeniuk a remarcat o anxietate crescândă în rândul forțelor navale rusești în ceea ce privește dronele de suprafață „Sea Baby” ale Ucrainei.

Se pare că navele militare rusești încearcă să se ascundă în spatele zonelor folosite de navele civile, care au fost delimitate în mod intenționat pentru a crea o zonă tampon artificială.

CNN a relatat pe 15 august că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat responsabilitatea pentru atacul din 17 iulie asupra podului din Crimeea, folosind o nouă dronă de suprafață experimentală poreclită „Sea Baby”.

Baza navală rusă din Novorossiisk a fost, de asemenea, atacată pe 4 august, ceea ce a dus la avarierea gravă a unei ambarcațiuni militare de debarcare Olenegorskii Gorniak. Mai multe instituții media au raportat că lovitura a fost efectuată de SBU și de Marina ucraineană cu ajutorul unor drone de suprafață.

Ministerul rus al Apărării a susținut ieri, 17 august, că navele de război rusești au respins o tentativă de atac cu drone de suprafață ucrainene, fără a furniza imagini ca dovadă.

Serviciile secrete americane evaluează că forțele ucrainene nu vor reuși să ajungă la orașul cheie din sud-estul țării, Melitopol, în contraofensiva din acest an, a relatat Washington Post, citând surse anonime familiare cu situația.

Dacă evaluarea se va dovedi corectă, Ucraina nu își va îndeplini obiectivul principal de a tăia podul terestru care leagă Rusia de peninsula Crimeea ocupată.

Forțele ucrainene, care în prezent avansează spre Melitopolul ocupat din satul Robotine, aflat la aproximativ 80 de kilometri distanță, vor rămâne în afara orașului, au sugerat oficiali americani anonimi pentru Washington Post.

Melitopolul din regiunea Zaporojie se află la intersecția a două autostrăzi critice și a unei linii de cale ferată, servind drept centru logistic pentru armata rusă din sudul Ucrainei pentru a muta echipamente militare. Orașul a fost ocupat la scurt timp după ce Rusia a lansat invazia din Ucraina, în februarie 2022.

Prognoza pesimistă a SUA se bazează pe capacitatea Rusiei de a apăra eficient teritoriul ocupat cu o falangă de câmpuri minate și tranșee, care ar fi încetinit avansurile Ucrainei, a scris presa.

Ca un alt motiv pentru care contraofensiva ucraineană nu a răspuns așteptărilor aliaților, oficialii au menționat strategia Kievului de a se baza pe unități mai mici pentru a avansa în diferite zone ale frontului, în loc să concentreze o masă mare de forțe într-un singur punct de pătrundere.

Această abordare, care contravine recomandărilor Pentagonului, a dus la faptul că forțele ucrainene au obținut câștiguri limitate în diferite zone în timpul verii, dar le-a permis să reducă pierderile, a adăugat WP.

Potrivit președintelui Volodimir Zelenski, Ucraina plănuise să lanseze contraofensiva mult mai devreme de începutul lunii iunie, pentru a împiedica Rusia să își consolideze apărarea. Planurile au fost amânate din cauza progresului lent al aprovizionării și antrenamentului occidental, a declarat el pentru CNN.

Trupele rusești au lovit satul Virivka din regiunea Herson, rănind o fată de 17 ani, a anunțat guvernatorul Oleksandr Prokudin vineri, 18 august, potrivit The Kyiv Independent.

Ea a fost spitalizată în stare stabilă cu o rană provocată de o mină explozivă și o traumă la picior, potrivit lui Prokudin.

Aproximativ 10 case au fost avariate în urma atacului, a adăugat oficialul.

Virivka se află la aproximativ 30 de kilometri de Beryslav, pe malul vestic al râului Nipru, în regiunea Herson.

În cursul nopții de 18 august, o femeie a fost rănită când forțele rusești au vizat așezările Bilozerka și Dniprovske din regiunea Herson, a scris biroul procurorului regional. Atacul a avariat case, clădiri agricole, conducte de gaz și o biserică locală, au adăugat procurorii.

Herson și alte așezări de pe malul vestic controlat de Kiev au fost supuse zilnic unor atacuri rusești de când au fost eliberate în noiembrie 2022.

Forțele rusești au fost împinse pe malul estic al râului, de unde de atunci trag asupra teritoriilor eliberate, provocând în mod regulat moartea și rănirea civililor.

Aproximativ 14.000 de persoane din regiunea Donețk, aflată pe linia frontului, au rămas fără energie electrică după ce bombardamentele rusești au afectat producția de energie la o centrală termică, potrivit operatorului de rețea ucrainean Ukrenergo, notează CNN.

„Teroarea inamicului continuă în regiunile de pe linia frontului și la granița cu Rusia. În regiunea Donețk, liniile aeriene de 110 kV au fost deconectate de două ori din cauza bombardamentelor inamice. Acest lucru a dus la o producție limitată de energie electrică la una dintre centralele termice din regiunea Donețk”, a declarat vineri Urkenergo într-un comunicat.

„În plus, liniile aeriene de putere inferioară au fost deconectate din cauza ostilităților din regiunea Donețk, lăsând peste 14.000 de consumatori fără electricitate”.

„Unii consumatori din regiunile Harkov, Sumî, Chernihiv, Zaporojie și Herson au rămas, de asemenea, fără energie electrică”, a adăugat acesta.

Operatorul a mai spus că, la câteva luni de la prăbușirea barajului Nova Kahovka, aproximativ 11.000 de persoane au rămas în continuare fără energie electrică în regiunea Herson.

„Inginerii energeticieni lucrează pentru a restabili alimentarea cu energie electrică, dar reparațiile sunt încetinite de bombardamente”, a precizat acesta.

Forțele rusești au lovit orașul Zaporojie din sud-estul țării, vineri, 18 august, avariind trei clădiri de apartamente și două unități de învățământ, a raportat primarul interimar Anatolii Kurtiev, potrivit The Kyiv Independent.

Informațiile privind posibilele victime sunt încă în curs de stabilire, a declarat Kurtiev pe Telegram.

În clădirile de apartamente, o serie de ferestre au fost sparte din cauza șocului exploziei, a adăugat Kurtiev. Serviciile locale stabilesc în continuare amploarea pagubelor.

Administrația militară din regiunea Zaporojie a precizat că a fost vorba de un atac cu rachete.

Rusia a lansat 79 de atacuri împotriva a 20 de așezări din regiunea Zaporojie pe 17 august, potrivit administrației regionale.

Autoritățile au declarat că au primit 22 de rapoarte privind distrugerea de case, anexe și obiective de infrastructură.

Copenhaga a trimis o cerere la Washington cu privire la furnizarea de avioane la Kiev și a primit un „răspuns prietenos”, a declarat ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, postului de televiziune de stat TV 2.

El a adăugat, totuși, că aliații nu au decis încă când exact vor fi livrate avioanele în Ucraina.

De asemenea, ministrul olandez de externe Wopke Hoekstra a numit această mișcare „o piatră de hotar majoră pentru ca Ucraina să își apere poporul și țara”.

„Multe mulțumiri secretarului Blinken pentru cooperarea bună și rapidă. Acum, vom discuta în continuare subiectul cu partenerii noștri europeni”, a scris Hoekstra pe Twitter.

Decizia Washingtonului a fost relatată pentru prima dată de Reuters, citând un oficial american nenumit pe 17 august. Potrivit instituției de presă, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a trimis scrisori omologilor săi danezi și olandezi, asigurându-i că cererile vor fi aprobate.

Într-o scrisoare obținută de Reuters, Blinken a spus că SUA sprijină ambele – transferul avioanelor de luptă F-16 în Ucraina și pregătirea completă a piloților ucraineni sub îndrumarea instructorilor F-16.

Un steag ucrainean a fost arborat lângă o clădire operată de Serviciul Federal de Securitate (FSB) din orașul rus Nijni Novgorod, potrivit mai multor videoclipuri postate pe rețelele de socializare și verificate de CNN.

The Ukrainian flag could be seen near the FSB building in Nizhny Novgorod today.

Local media reports that the flag has already been removed. pic.twitter.com/PKT3GMO7X9

— NEXTA (@nexta_tv) August 18, 2023

Steagul părea să fi fost atârnat de liniile electrice deasupra unui drum și ar fi fost doborât de pompierii locale. Oficialii ruși nu au comentat încă public privind incidentul.

Nijni Novgorod este al șaselea oraș ca populație al Rusiei, cu 1,2 milioane de locuitori și este situat la aproximativ 400 km est de Moscova.

Autoritățile ruse au acuzat public Ucraina că se află în spatele unui „atac terorist” după ce o dronă a fost doborâtă vineri deasupra Moscovei.

„Pe 18 august, în jurul orei 04:00, ora Moscovei, regimul de la Kiev a lansat un alt atac terorist folosind o dronă împotriva facilităților din Moscova și regiunea Moscovei”, a declarat vineri Ministerul Apărării al Rusiei într-un comunicat.

„Drona, după ce a fost lovită de sistemele de apărare aeriană, și-a schimbat traiectoria de zbor și a căzut peste o clădire nerezidențială”, au adăugat oficiali ruși. „Nu au fost victime sau incendii”.

Patru aeroporturi și-au suspendat activitatea ca urmare a atacului. În timpul suspendării, șapte zboruri au fost redirecționate către locații alternative: trei către Nijni Novgorod, trei către Sankt Petersburg și unul către Minsk, în Belarus.

Un incendiu de proporţii a cuprins vineri, 18 august, terminalul de păcură de la Novorossiisk, unul dintre cele mai importante porturi ruseşti de la Marea Neagră, situat la aproximativ 172 de kilometri de Crimeea.

Russian state media reporting a huge fire at Novorossiysk oil terminal, which is Russias main oil export hub in the area as well as the route by which the majority of Kazakh oil hits world markets. Unclear if drone strikes involved https://t.co/BJwwwdv2GB pic.twitter.com/YvTmEQcrMS

— Maximilian Hess (@zakavkaza) August 18, 2023

Terminalul, care are o capacitate de 119.000 de metri cubi şi furnizează aproximativ 5 milioane de tone de păcură pe an, este principalul centru de export de petrol al Rusiei în regiune.

Deocamdată nu este clar dacă incendiul a izbucnit în urma unui atac ucrainean cu drone, în contextul în care au existat mai multe astfel de atacuri pe teritoriul Rusiei în ultima zi.

Mai multe informații: Incendiu uriaş la un terminal petrolier din Novorossiisk, unul dintre cele mai mari porturi ale Rusiei de la Marea Neagră. VIDEO

Centrala termică din regiunea Donețk funcționează astăzi la o capacitate redusă din cauza bombardamentelor care au deteriorat linia de electricitate, a anunțat Ministerul Energiei de la Kiev.

Bombardamentul rusesc a deconectat de două ori liniile de electricitate de 110 kV, ceea ce a dus la o producție limitată de energie electrică la una dintre centralele termice din regiune. Acțiunile rușilor au forțat, de asemenea, muncitorii să închidă liniile aeriene de capacitate mai mică, lăsând peste 14.000 de consumatori fără energie electrică.

În regiunile Harkov, Sumî, Cernihiv, Zaporojie și Herson, unii consumatori au rămas, de asemenea, fără energie electrică.

O femeie în vârstă de 61 de ani a fost ucisă după ce un bombardament rusesc a lovit vineri orașul Kupiansk, din estul Ucrainei, a declarat Oleh Siniehubov, șeful administrației militare regionale Harkov,

O altă femeie, de 60 de ani, a fost rănită în urma atacului care a avariat și mai multe case.

La începutul acestei luni, autoritățile ucrainene au ordonat evacuări obligatorii din Kupiansk și zonele învecinate, întrucât Rusia a intensificat bombardarea regiunii de nord-est Harkov și a susținut că a capturat poziții ucrainene în apropierea orașului.

Forțele ruse au lansat ieri, 17 august, patru rachete, 53 de lovituri aeriene și 40 de atacuri cu sisteme de lansare multiplă cu rachete asupra a 136 de așezări, au anunțat forțele armate ale Ucrainei în actualizarea de vineri dimineață,

În total, au avut loc 33 de ciocniri de luptă pe front, a precizat Statul Major.

Rusia a zădărnicit un atac asupra navelor sale de război din Marea Neagră, cel mai recent dintr-un șir de atacuri asupra flotei sale, relatează AFP, citat de The Guardian

Ministerul rus al Apărării a declarat că o dronă a fost distrusă joi seara de navele de patrulare ale marinei, la 237 km sud-vest de Sevastopol, în peninsula Crimeea, unde este baza flotei sale de la Marea Neagră.

Atacurile din ambele părți au escaladat în Marea Neagră de când Rusia s-a retras dintr-un acord care a permis exportul în siguranță de cereale ucrainene prin nodul de transport maritim.

Atacul a avut loc la câteva ore după ce o navă de marfă civilă care naviga prin Marea Neagră din Ucraina a ajuns la Istanbul, sfidând o blocade rusă.

Moscova a anunțat luna trecută că va considera orice navă care se apropie de Ucraina în Marea Neagră drept potențial transportator de arme.

Apărarea aeriană rusă a interceptat o dronă de atac deasupra Moscovei pe 18 august, a declarat primarul Serghei Sobianin pe Telegram. Resturile dronei doborâte au căzut lângă Expocentrul din Moscova, potrivit presei de stat ruse.

❗️ Another drone attack on Moscow#Moscow residents are massively reporting the sounds of an explosion. Moscow Mayor Sobyanin said that a drone was shot down by air defense forces while attempting to fly over Moscow. The wreckage of the UAV fell in the area of Expocenter.

Now… pic.twitter.com/HNlgPTsmGQ

— NEXTA (@nexta_tv) August 18, 2023

Canalele Telegram apropiate de autoritățile ruse au precizat, de asemenea, că resturi au căzut peste centrul de convenții, distrugând acoperișul. Nu au fost raportate victime.

Moscova s-a confruntat cu un număr tot mai mare de atacuri cu drone în ultimele săptămâni. Două atacuri cu drone asupra aceleiași ținte, o clădire înaltă care găzduia sediile mai multor ministere rusești, au provocat pagube pe 30 iulie și 1 august.

Forțele ruse au bombardat șase comunități din regiunea Sumî, din nord-estul Ucrainei, pe 17 august, trăgând peste 130 de cartușe din diferite tipuri de arme, a transmis Administrația Militară a Regiunii Sumî pe Telegram.

Potrivit postării, Rusia a bombardat comunitățile Krasnopillia, Bilopillia, Seredina-Buda, Velika Pisarivka, Svesi și Nova Sloboda.

Forțele ruse au folosit mortiere și artilerie pentru a viza comunitatea Krasnopillia, distrugând o reședință privată, un garaj, un depozit, două magazine, o mașină și o conductă de gaz. Comunitatea Bilopillia a fost atacată cu mortiere și tunuri antitanc. O gospodărie și o linie electrică au fost avariate în atac.

Potrivit postării, nu au existat victime în urma atacurilor.

Regiunea Sumî, care se învecinează cu Rusia în nord-est, a fost bombardată zilnic de Rusia de când armata ucraineană a eliberat-o la începutul lui aprilie 2022.

Statele Unite au aprobat trimiterea de avioane de luptă F-16 în Ucraina din Danemarca și Olanda pentru a fi folosite de forțe ucrainene pentru a se apăra în fața invaziei rusești, de îndată ce pregătirea piloților este finalizată, a declarat joi un oficial american citat de Reuters.

Ucraina a căutat în mod activ avioanele de luptă F-16 fabricate în SUA pentru a o ajuta să contracareze superioritatea aeriană a Rusiei.

Washingtonul a dat Danemarcei și Olandei asigurări oficiale că Statele Unite vor accelera aprobarea cererilor de transfer pentru F-16 pentru a merge în Ucraina atunci când piloții vor fi instruiți, a spus oficialul.

Danemarca și Olanda au cerut recent aceste asigurări. SUA trebuie să aprobe transferul avioanelor militare de la aliații săi în Ucraina.

O coaliție de 11 țări urma să înceapă pregătirea piloților ucraineni pentru a pilota avioanele de luptă F-16 luna aceasta în Danemarca. Ministrul interimar al Apărării al Danemarcei, Troels Poulsen, a declarat în iulie că țara speră să vadă „rezultate” de la antrenament la începutul anului 2024.

Forțele ruse au încercat să desfășoare ofensive în regiunile Harkov, Luhansk și Donețk în ultima zi, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene joi, 17 august, potrivit The Kyiv Independent.

Acestea au inclus încercări de a câștiga teren în Kupiansk, în regiunea Harkov, și Bahmut, în regiunea Donețk.

Pe parcursul zilei, au avut loc 24 de confruntări, în timp ce forțele rusești au lansat, de asemenea, patru atacuri cu rachete și 37 de lovituri aeriene.

În regiunea Herson, peste 15 așezări au fost lovite de tiruri de artilerie rusești, iar peste 20 de așezări au fost lovite în regiunea Zaporojie.

Forțele ucrainene își continuă operațiunile ofensive în direcțiile Berdiansk și Mariupol, a adăugat Statul Major General.

Forțele ucrainene au distrus, de asemenea, două elicoptere de atac rusești Ka-52 în cursul zilei.

La sfârșitul lunii iulie, serviciile de informații britanice estimau că Rusia a pierdut aproximativ 40 de elicoptere standard Ka-52 de la invazia la scară largă.

La începutul zilei, Statul Major General a raportat că forțele ucrainene au avansat cu succes la sud de satul recent eliberat Urojaine, în regiunea Donețk.

Kievul a anunțat eliberarea Urojaine cu o zi înainte. Așezarea se află în partea de sud-vest a regiunii Donețk, la est de Staromaiorske, pe care Ucraina l-a recucerit la sfârșitul lunii iulie.

Valerii Zalujnîi, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, și omologul său american, generalul Mark Milley, au discutat joi, în timpul unei convorbiri telefonice, despre situația de pe linia frontului, a precizat Zalujnîi într-o postare pe Facebook, potrivit CNN.

Cei doi au vorbit despre „planuri pe termen scurt, pe termen mediu și o perspectivă mai îndepărtată”, a precizat Zalujnîi. El a menționat, de asemenea, că a discutat despre „acțiunile” forțelor rusești în Ucraina, fără a intra în detalii în postarea sa.

„Am discutat despre nevoile relevante ale armatei ucrainene în materie de muniție, armament, mijloace de deminare, sisteme AD, EW (apărare aeriană și război electronic). Le-am mulțumit aliaților pentru asistența materială și tehnică, care a fost deja oferită”, a declarat el.

„Continuăm să ne consolidăm eforturile pentru a triumfa asupra agresorului”, a adăugat Zalujnîi.

Ucraina ar putea primi elicopterele de luptă Mi-24V/35 de fabricație sovietică din stocurile Cehiei, deoarece armata cehă le scoate din uz în favoarea unor modele americane mai noi, a anunțat pe 17 august agenția de presă cehă, citându-l pe ministrul apărării din această țară, scrie The Kyiv Independent.

În timpul unui discurs adresat legislatorilor și ofițerilor militari, ministrul apărării Jana Cernochova a declarat că elicopterele Mi-24V/35 au oferit servicii excelente, chiar dacă au fost folosite mai mult decât se aștepta.

„Deși astăzi le oferim un rămas bun simbolic, povestea lor nu s-a încheiat”, a declarat ministrul.

„După cum probabil bănuim cu toții, ele își pot găsi în continuare o utilizare acolo unde este nevoie în prezent de toate echipamentele de apărare. Acesta este, de asemenea, locul în care am oferit asistență în ultimele luni, așa cum vom continua să o facem și în viitor”, a adăugat ea, făcând aluzie la viitoarea utilitate a elicopterelor în Ucraina.

Până în 2023, armata cehă avea în stoc 13 elicoptere Mi-24V/35, deși doar 10 dintre ele erau în uz activ.

Praga a furnizat deja anul trecut Ucrainei o parte din elicopterele sale de atac ca ajutor militar, fără a preciza numărul acestora.

Grupul de investigație Oryx a identificat cel puțin patru dintre acestea ca fiind folosite de armata ucraineană. În iulie, premierul Petr Fiala a promis că va furniza alte elicoptere de atac pentru a consolida apărarea Ucrainei.

Cehia înlocuiește în prezent vehiculele mai vechi cu elicoptere de luptă UH-1Y Venom și AH-1Z Viper, fabricate în SUA. Praga se așteaptă să primească 20 de astfel de aparate până la sfârșitul anului, atât prin vânzări, cât și ca donație din partea SUA în semn de apreciere pentru sprijinul acordat de Cehia Ucrainei.

Belarus ar răspunde imediat la o agresiune dacă va fi provocată, inclusiv prin utilizarea armelor nucleare, a declarat joi președintele belarus Alexander Lukașenko într-un interviu, potrivit postului de știri de stat BelTa, notează CNN.

„Nu poate exista decât o singură amenințare: agresiunea împotriva țării noastre. Dacă agresiunea împotriva țării noastre este lansată din partea Poloniei, Lituaniei, Letoniei, vom răspunde imediat cu tot ce avem”, a declarat el.

„NATO se află în spatele Poloniei, Lituaniei, Letoniei. Înțelegem cu siguranță că forțele sunt incomparabile”.

Lukașenko a reiterat că „armele nucleare desfășurate în Belarus nu vor fi folosite cu siguranță decât dacă ne vom confrunta cu o agresiune”.

„Dacă doar un act de agresiune este comis împotriva noastră, un atac împotriva Belarusului, nu vom zăbovi, nu vom aștepta și restul. Vom folosi întregul arsenal de arme pentru descurajare. De ce? Belarus nu este Rusia. Belarus nu poate să observe și să aștepte ceva. Există o distanță mare între Brest (un oraș din sud-vestul Belarusului) și Vladivostok (un oraș din estul îndepărtat al Rusiei), dar teritoriul nostru poate fi capturat într-o lună și nu va mai rămâne nimic”, a declarat el.

Lukașenko a spus că a aprobat public planuri în caz de agresiune, dar nu a vrut să precizeze conținutul acestora.

„Nu am adus aici arme nucleare pentru a speria pe cineva. Da, armele nucleare reprezintă un puternic factor de descurajare. Dar acestea sunt arme nucleare tactice, nu strategice. De aceea, le vom folosi imediat ce va fi lansată o agresiune împotriva noastră”, a adăugat el.

La începutul acestui an, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că intenționează să amplaseze arme nucleare tactice în Belarus și a declarat că Moscova va construi, de asemenea, un depozit special pentru aceste arme.

Președintele belarus a mai declarat joi că țara sa nu se va implica direct în războiul Rusiei din Ucraina, decât dacă ucrainenii vor trece granița.

Urmărește-ne pe Google News