LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 55 | Fabrica din Mariupol unde s-au adăpostit soldații ucraineni, aproape distrusă. „Sunt și civili sub dărâmături”

Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Zelenski și șeful echipei de negociatori ai Ucrainei, a spus că pauza actuală va fi probabil prelungită de asediul în curs de desfășurare asupra orașului Mariupol și de dorința aparentă a Rusiei de a-și întări ofensiva asupra Donbasului.

Ultimele discuții față în față au avut loc pe 29 martie.

Relațiile bilaterale s-au înrăutățit după atrocitățile descoperite la Bucha și în alte localități de lângă Kiev, după retragerea forțelor ruse.

„Evident, pe fundalul tragediei de la Mariupol, procesul de negociere a devenit și mai complicat”, a declarat Podoliak pentru Reuters. „Rusia renunță sfidător la orice manifestare de umanitate când vine vorba de anumite coridoare umanitare. Mai ales când vorbim despre Mariupol”.

Autoritățile ucrainene spun că cel puțin 20.000 de civili au fost uciși în Mariupol de la începutul războiului și că eforturile de evacuare au fost îngreunate în mod repetat de bombardamentele rusești.

„Este greu de spus când va fi posibilă următoarea rundă de negocieri față în față, deoarece rușii pariază serios pe [a obține câștiguri în] așa-numita „a doua etapă a operațiunii speciale”, a spus Podoliak.

Ucraina a primit avioane de vânătoare suplimentare din alte țări precum și piese suplimentare pentru repararea avioanelor ucrainene avariate, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării din SUA, John Kirby.

„Aș spune doar, fără a intra în ceea ce oferă alte națiuni, că au primit platforme și piese suplimentare pentru a-și putea crește dimensiunea flotei lor de aeronave”, a transmis Kirby.

Președintele american Joe Biden a aprobat săptămâna trecută un pachet suplimentar de arme, muniție și asistență de securitate pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari.

SUA au fost, pentru prima dată, de acord să ofere Ucrainei armamament greu, despre care unii oficiali ai administrației Biden, cu câteva săptămâni în urmă, considerau un risc de escaladare prea mare. Ultimul pachet include 11 elicoptere Mi-17, 18 tunuri Howitzer de 155 mm și încă 300 de drone Switchblade.

Ministerul rus al Apărării spune că va oferi miercuri un armistițiu în Mariupol pentru a le permite apărătorilor ucraineni ascunși în fabrica Azovstal să depună armele, relatează Reuters.

Ministerul apărării a declarat că armistițiul începe la ora 14:00, ora Moscovei, miercuri, când luptătorii ruși vor putea să predea armele și să plece nevătămați.

Potrivit Reuters, forțele ruse au făcut aceeași ofertă marți, dar „nici un singur soldat ucrainean nu a acceptat”. Rusia a continuat marți să bombardeze uzina, unde un „număr în scădere” de forțe ucrainene încă rezistă.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a promis că forțele sale de la Mariupol vor „lupta până la capăt” și vor ignora orice ultimatum de capitulare din partea Rusiei.

În cea mai recentă actualizare de pe frontul de luptă, publicată marți seară, Ministerul britanic al Apărării transmite că Rusia recurge la „atacuri fără discriminare” în orașul-port Mariupol. Ministerul Apărării spune că acest lucru reflectă incapacitatea Moscovei de a-și atinge obiectivele cât de repede și-ar dori.

Ofensiva rusă este încă împiedicată de „provocări de mediu, logistice și tehnice” deja observate în război, precum și de rezistența „foarte motivată” din partea apărării ucrainenilor.

Ministerul Apărării spune că ucrainenii resping „numeroasele” încercări ofensive făcute de forțelor ruse.

Bombardele rusești și loviturile pe linia de control din regiunea Donbas din estul Ucrainei continuă să crească, mai precizează britanicii.

Rusia a recrutat până la 20.000 de mercenari din Siria, Libia și din alte părți pentru a lupta în regiunea Donbas a Ucrainei unde au trimiși fără echipamente grele sau vehicule blindate, potrivit unui oficial european, citat de The Guardian.

Oficialul a spus că estimările privind implicarea mercenarilor pe frontul de luptă în estul Ucrainei variază de la 10.000 la 20.000 și că este greu de defalcat această cifră între sirieni, libieni și alți luptători recrutați de compania rusă de mercenari, Wagner Group.

„Ceea ce pot să vă spun este că am văzut unele transferuri din aceste zone, Siria și Libia, în regiunea de est Donbas, iar acești tipi sunt folosiți în principal ca o masă împotriva rezistenței ucrainene”, a spus oficialul. „Este vorba de infanterie. Nu au echipamente grele sau vehicule.”

Orașul ucrainean Mariupol ar putea cădea complet în mâinile forțelor ruse în câteva zile, a declarat un oficial european, care a cerut să nu fie numit, pentru Reuters.

Oficialul a spus că Rusia speră să declare orașul „eliberat” până la 9 mai, data la care Rusia marchează înfrângerea Germaniei naziste în 1945 cu tradiționala parada de Ziua Victoriei.

„Ne așteptăm la o distrugere completă a orașului și la multe victime civile în Mariupol”, au adăugat eil

Oficialul a adăugat că se teme că numărul morților ar putea fi mai rău decât Bucha, unde trupele ruse au fost acuzate că au ucis sute de civili. Rusia neagă acuzațiile.

Uzina Azovstal din Mariupol, unde se adăpost ultimii luptători ucraineni, dar și civili, a fost aproape complet distrusă, a declarat Svyatoslav Palamar, adjunctul comandantului batalionului Azov, citat de canalul Nexta.

„Bombe super-puternice” au fost aruncate asupra fabricii, iar civilii sunt sub dărâmături, potrivit liderului militar.

Anterior, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a prezentat marți o presupusă interceptare de comunicații a unui comandant al unității terestre ruse, care a spus că avioanele rusești intenționează să „niveleze totul până la sol” în jurul Azovstal, fabrica de oțel care este o redută a apărătorilor ucraineni în orasul port asediat Mariupol.

Tot marți, BBC a citat un separatist pro-rus care a anunțat că soldații săi au luat cu asalt uzina.

Șapte persoane, inclusiv trei angajați din sistemul de urgență, au fost ucise marți, potrivit primarului din Harkov, Ihor Terekhov, relatează Reuters.

Terekhov a declarat marți seară că angajații serviciilor de urgență au murit în timp ce încercau să dezamorseze muniția rusă neexplodată. Anterior, el a spus că armata rusă a fost angajată într-un „bombardament non-stop al zonelor civile”.

Separat, procuratura din regiunea Harkov a declarat marți că patru persoane au fost ucise și 14 rănite de rachetele rusești lansate asupra orașului.

Într-o postare pe Facebook, procuratura regiunii a declarat că peste 10 clădiri rezidențiale au fost avariate, precum și garaje și un supermarket.

Republica Cehă va repara tancuri ucrainene și vehicule blindate avariate în luptă, a confirmat ministrul ceh al apărării, Jana Cernochova, citată de BBC.

Cernochova a spus că Republica Cehă a fost prima țară abordată de Ucraina cu o solicitare de întreținere și reparare a vehiculelor de luptă. Vehiculele vor fi reparate inclusiv în Slovacia, stat vecin Ucrainei.

Cehia a fost prima țară care a furnizat Ucrainei tancuri – T-72 din epoca sovietică – precum și vehicule de luptă de infanterie BMP-1, aparținând rezervelor sale active. Există, de asemenea, relatări că a furnizat artilerie autopropulsată, precum și mai multe sisteme de lansatoare de rachete.

Președintele american Joe Biden și liderii celor mai importante state ale lumii și-au reiterat angajamentul de a oferi Ucrainei asistență de securitate, economică și umanitară în cadrul unei videoconferințe comune marți seară, a transmis Casa Albă într-un comunicat citat de CNN.

În cadrul videoconferinței la care a participat și președintele român Klaus Iohannis, liderii „și-au afirmat solidaritatea” cu poporul ucrainean și au condamnat suferința umanitară din țară. Ei au discutat, de asemenea, despre „angajamentele diplomatice” și eforturile de „a impune costuri economice severe pentru a trage Rusia la răspundere” pentru acțiunile sale.

Cancelarul german Olaf Scholz a transmis că țara sa va oferi Ucrainei bani pentru a continua să cumpere arme. El a spus că Germania a atins limita de arme pe care le poate trimite din stocurile sale armate.

Și premierul britanic Boris Johnson a declarat că Regatul Unit va intensifica ajutorul pentru Ucraina și va furniza sisteme de artilerie într-un moment în care conflictul „se află într-o etapă foarte periculoasă”.

Mai multe informații: Liderii occidentali au convenit să intensifice presiunea asupra Moscovei și să trimită mai multe arme și bani Ucrainei

Separatiștii pro-ruși iau cu asalt uzina Azovstal din orașul asediat Mariupol, unde soldații ucraineni s-au adăpostit, potrivit unui oficial pro-rus citat de BBC.

Eduard Basurin, care reprezintă autoproclamata Republică Populară Donețk, a spus că trupele de asalt sunt ajutate de avioanele și artileria rusă.

Soldații ucraineni folosesc tunelurile de sub fabrica de siderurgie timp de când Rusia a început asediul asupra orașului-port. Complexul subteran este, de asemenea, folosit ca adăpost de sute de civili, inclusiv copii, au declarat oficialii ucraineni.

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, face apel pentru o pauză umanitară de patru zile în Săptămâna Mare, începând cu Joia Mare și până în Duminica Paștelui, 24 aprilie, potrivit unui comunicat.

„Apelul de Paște pentru Ucraina” va permite deschiderea coridoarelor umanitare, a spus el. „În loc să sărbătorească o nouă viață, acest Paște coincide cu o ofensivă rusă în estul Ucrainei”, a adăugat el. „Săptămâna Mare este sărbătorită sub umbra unui război care reprezintă negația totală a mesajului de Paște.”

O pauză umanitară va permite trecerea civililor dispuși să părăsească zonele de conflict și, de asemenea, va permite livrarea în siguranță a „ajutoarelor umanitare care salvează vieți” oamenilor din zonele puternic afectate, inclusiv Mariupol, Herson, Donețk și Luhansk, a spus Guterres. „Organizația Națiunilor Unite este pregătită să trimită convoaie de ajutor umanitar în această perioadă în aceste locații. Prezentăm părților planuri detaliate.”

Un comandant al unuia dintre batalioanele separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei, Mihail Kishchik, a fost ucis. Mai bine cunoscut sub porecla „Mișa Cecenul”, Kishchik a murit în timp ce trupele ruse și forțele separatiștilor au început un asalt împotriva armatei ucrainene în estul țării.

Prim-ministrul autoproclamatei republici populare Lugansk (LNR) Serghei Kozlov a confirmat decesul pe contul său de socializare. „Vești triste din prima linie. Un patriot al LNR, locotenentul col Mihail Kishcik a murit”.

Kozlov adaugă că Kishcik și tovarășii săi au fost înconjurați de ucraineni aproape de orașul Kreminna și „au luptat până la capăt”.

Kreminna este unul dintre punctele de pe linia frontului în care forțele ruse încearcă să avanseze spre orașele mai mari Lysychansk și Severodonetsk, deținute de trupele ucrainene.

Kishcik și batalionul său luptă împotriva forțelor ucrainene din 2014. În primele etape ale conflictului, el și luptătorii săi au fost acuzați că au jefuit zone rezidențiale din regiunea Luhansk.

În 2016, în timpul unei pauze a ostilităților din estul Ucrainei, un ziar independent rus „Novaya Gazeta” a publicat o anchetă, numindu-l pe Kishcik unul dintre șefii unei rețele de contrabandă din estul Ucrainei. Separatistul nu a comentat niciodată acuzațiile

Oligarhul rus Oleg Tinkov s-a pronunțat împotriva războiului „nebunesc” al Moscovei în Ucraina. Într-o postare pe contul său de Instagram, Tinkov, un fost bancher miliardar care a fost sancționat de guvernul Regatului Unit ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia, a spus că „90% dintre ruși sunt împotriva” războiului.

„Nu văd niciun beneficiar al acestui război nebun! Oameni și soldați nevinovați mor. Generalii, trezindu-se din mahmureală, și-au dat seama că au o armată de rahat. Cum poate fi armata bună, dacă totul în țară este prost și înfundat în nepotism și servilism?”, a scris Oleg Tinkov.

„Desigur, există proști care desenează Z, dar proștii din orice țară sunt 10%. 90% dintre ruși sunt împotriva acestui război!”, a completat afaceristul.

Mai multe informații: Încă un oligarh rus se pronunță împotriva războiului. Oleg Tinkov: „Generalii, trezindu-se din mahmureală, și-au dat seama că au o armată de rahat”

Un nor uriaș de fum poate fi văzut în timp ce se ridicâ deasupra fabricii de oțel Azovstal din orașul ucrainean asediat Mariupol.

Forțele ruse au avansat după ce le-au cerut ucrainenilor baricadați în fabrică să depună armele până la prânz, ora Moscovei. Ucrainenii au respins orice ultimatum al rușilor.

Orașul-port este devastat de bombardamentele aproape constante care au avut loc de la începutul războiului. Locuitorii care au rămas în oraș se chinuie să trăiească fără apă sau electricitate. Autoritățile ucrainene estimează că cel puțin 21.000 de oameni au fost uciși acolo de la începutul războiului.

Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare din regiunea Donețk, a declarat că forțele ruse „schimbă tactica”, dar orașul asediat Mariupol continuă să fie sub controlul Ucrainei.

După ce au capturat orașul Kreminna din regiunea Luhansk, forțele ruse caută să avanseze spre Kramatorsk și Sloviansk în partea de nord a regiunii Donețk, a spus Kyrylenko.

Orașele Marinka și Avdiivka au fost constant sub bombardamentele sau atacurile cu rachete ale forțelor ruse.

Forțele ucrainene continuă să apere pe Mariupol care se află, la rândul său, sub bombardament puternic, în timp ce pe unele străzi au loc lupte cu tancuri, dar „steagul ucrainean flutură deasupra orașului”, a precizat oficialul ucrainean.

„Inamicul își schimbă tactica întrucât a suferit pierderi, pierderi în ceea ce privește artileria grea, în ceea ce privește armele și personalul său. Aceste pierderi sunt resimțite chiar de Federația Rusă. Este un fapt incontestabil. Prin urmare, sunt nevoiți să fie mai atenți în ceea ce privește modul în care își folosesc forța și trebuie să se concentreze pe anumite zone din regiunile Donețk și Luhansk, unde încearcă să obțină un avantaj strategic”, adeclarat Pavlo Kyrylenko.

Oficialul a subliniat că pentru a reuși să opună rezistență este nevoie ca ajutorul cerut statelor occidentale „să sosească mai repede și în volume mai mari”.

Kyrylenko a susținut că sentimentele pro-ruse au scăzut în regiune din cauza tacticilor militare agresive ale Rusiei.

Primarul din Harkov, Ihor Terekhov, a declarat pentru BBC că este încrezător că forțele ucrainene vor apăra orașul.

Cel puțin trei persoane au fost ucise și 16 rănite astăzi în urma bombardamentelor asupra celui de-al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, a declarat guvernatorul regional.

„Cred că vom apăra Harkov. Nu îi vom oferi agresorului rus o șansă să-l ia, iar asta este foarte important pentru noi”, spune primarul Ihor Terekhov.

El spune că ofensiva rusă avansează din nord.

„Din câte știu, există lupte acerbe acolo și forțele ucrainene resping bine inamicul”, spune el.

Marea Britanie și-a anunțat marți intenția de a revoca statutul Bursei de Valori din Moscova de bursă de valori recunoscută, potrivit unui comunicat emis de autoritatea fiscală britanică, HM Revenue and Customs (HMRC).

Eliminarea statutului înseamnă că investitorii nu vor mai putea accesa anumite beneficii fiscale din Regatul Unit în viitor atunci când tranzacționează la Bursa de Valori din Moscova. Cu toate acestea, investițiile existente vor fi protejate.

Decizia va face parte dintr-un șir de sancțiuni pe care guvernul britanic le-a impus Rusiei după invadarea Ucrainei.

„În vreme ce continuăm să izolăm Rusia ca răspuns la războiul lor ilegal împotriva Ucrainei, revocarea statutului Bursei de Valori din Moscova trimite un mesaj clar – nu există niciun motiv pentru noi investiții în Rusia”, a declarat secretarul financiar britanic al Trezoreriei, Lucy Frazer.

Premierul olandez Mark Rutte a anunțat că va trimite „armament mai greu” pentru a spriji Ucraina, „inclusiv vehicule blindate”, potrivit CNN.

Rutte a spus că el și ministrul olandez al apărării Kajsa Ollongren și-au exprimat sprijinul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski într-o conversație telefonică, „în timp ce Rusia începe o ofensivă reînnoită” în estul Ucrainei.

„Împreună cu aliații, pregătim livrarea de echipamente suplimentare mai grele”, a spus Rutte.

Zelenski a postat de asemenea pe Twitter după apelul telefonic, spunând că l-a informat pe Rutte „despre agravarea situației din Donbas” și că a fost „recunoscător” pentru sprijin.

„Când pacea va fi restabilită, vom construi împreună relațiile Ucraina-Țările de Jos de o nouă calitate în UE!”, a precizat Zelenski.

Vicepremierul ucrainean Irian Vereșciuk a anunțat că forțele ruse au eliberat 76 de ucraineni care au fost capturați ca prizonieri de război în cadrul unui schimb, potrivit BBC.

Oficialul ucrainean a precizat că între cei eliberați se numără 60 de soldați, din care 10 sunt ofițeri, și 16 civili.

Este al cincilea schimb de prizonieri confirmat de către cele două părți.

Rusia va încerca „desigur” să se îndrepte spre vest dacă va prelua controlul asupra teritoriului din estul Ucrainei, a declarat marți, 19 aprilie, Vladimir Kliciko, fratele primarului Kievului, Vitali Kliciko, relatează CNN. El a adăugat că nu știe cât de departe ar putea merge forțele ruse, dar se așteaptă ca atacurile să se întoarcă la Kiev.

”Ne așteptăm la orice, mai ales în ceea ce privește capitala. Desigur, așteptăm să se întoarcă. Ne așteptăm la asta. Dacă invadezi țara, evident că țintești spre capitală”, a declarat Kliciko pentru sursa citată.

În acest context, el a făcut apel la furnizarea de arme pentru Ucraina, subliniind că ajutorul extern este ”crucial”.

”Putem să ne apărăm țara în timpul războiului doar cu arme. Nu există altă cale. Altfel, această ucidere fără sens a populației civile și distrugerea infrastructurii noastre vor continua. Nu cred că avem nevoie de militari. Avem nevoie doar de arme pentru a ne apăra”, a mai spus Vladimir Kliciko.

Totodată, el a cerut închiderea spațiului aerian al Ucrainei, o solicitare asupra căreia a insistat și președintele Volodimir Zelenski, în primele săptămâni ale războiului, dar pe care nu a mai amintit-o în ultima vreme.

„Dacă aliații și partenerii nu pot închide cerul (deasupra Ucrainei – n.r.) vom fi bombardați în mod constant cu rachete și lovituri aeriene. Așa că, dacă nu închideți cerul, dați-ne doar armele. Vom închide singuri cerul. Și avem suficientă voință pentru a ne apăra țara. Avem nevoie doar de echipament pentru a face asta”, a susținut fratele primarului din Kiev.

El a cerut Occidentului și să crească presiunea asupra Rusiei cu noi sancțiuni.

Igor Terekhov, primarul orașului Harkov, din estul Ucrainei, a declarat pentru CNN că încă de duminică au avut loc „bombardamente non-stop asupra cartierelor civile” din oraș.

„În ultimele zile, (obuzele rusești – n.r.) au ajuns în centru și vizează civili pașnici. (…) Inamicul vizează civili, mulți oameni sunt răniți și unii morți, din păcate. În ultima zi și jumătate, am avut 15 oameni uciși și peste 50 de răniți. Acei 15 uciși au fost doar într-un atac”, a declarat Terekhov pentru sursa citată.

Anterior, atacurile s-au concentrat pe zona de periferie a Harkovului, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Aflat aproape de granița cu Rusia, orașul a fost bombardat încă de la începutul invaziei ruse în țara vecină, la sfârșitul lunii februarie.

Edilul din Harkov a mai spus că forțele ucrainene vor lupta pentru fiecare bucată de pământ și nu vor fi de acord cu concesii teritoriale cât timp atacurile rusești vor continua.

Oficiali ucraineni au declarat marți, 19 aprilie, că forțele ruse au început să bombardeze fabrica Azovstal din orașul-port Mariupol, unde trupele și civilii ucraineni sunt încercuiți, relatează CNN.

Petro Andriuschenko, consilier al primarului din Mariupol, spune că forțele Moscovei „nu lovesc Azovstal doar cu bombe, ci și cu artilerie și tancuri, continuând atacurile lor haotice asupra zonei rezidențiale din districtul Mal Stânga (Livoberezhnyi), de-a lungul liniei dinspre bulevardul Meotidy”.

Potrivit CNN, Andriuschenko nu se află în Mariupol, însă are o serie de contacte în oraș. Postul american precizeză că nu a putut confirma în mod independent locul unde au loc atacurile, adăugând că presa pro-Kremlin a publicat imagini cu bombardamentele care vizează Azovstal.

Liudmyla Denisova, ombudsmanul pentru drepturile omului din Parlamentul ucrainean, spune că aproximativ 1.000 de civili, inclusiv copii, se află în continuare în subsolul uzinei, date care corespund cu estimările unităților ucrainene care apără fabrica.

Rusia a dat un nou ultimatum, marți, trupelor ucrainene care apără Azovstal, cerându-le să depună armele începând de astăzi, de la 12.00, ora Moscovei (aceeași oră la București – n.r.).

Mariupolul se află sub asediul forțelor ruse de săptămâni la rând, 90% din infrastructura orașului fiind avariată sau distrusă, potrivit estimărilor autoritățile ucrainene.

Amenințare fără precedent lansată de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Într-un interviu pentru o publicație din India, șeful diplomației de la Moscova a spus că țara sa nu va folosi arma nucleară ”în acest moment”, relatează ziarul rus Kommersant marți, pe site.

„În acest stadiu, luăm în considerare opțiunea armelor convenționale”, a spus Lavrov, răspunzând la o întrebarea jurnalistei de la India Today.

Declarația lui Serghei Lavrov contrazice parțial o afirmație de la sfârșitul lunii martie a purtătorului de cuvânt al Kremlinului.

Dmitri Peskov spunea atunci că nu există planuri de utilizare a armelor nucleare în Ucraina și că nimeni din Rusia nu ia în considerare nici măcar o astfel de idee, relata atunci aceeași sursă.

Mai multe informații: VIDEO. Amenințare fără precedent a lui Lavrov: intervievat de un ziarist dintr-o țară nucleară, el spune că Rusia nu va folosi bomba atomică „în această etapă”

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, acuză SUA şi alte ţări occidentale că „fac totul pentru a prelungi operaţiunea militară a Rusiei în Ucraina”, relatează BBC.

Şoigu susține că volumul tot mai mare de livrări de arme străine către Ucraina „demonstrează clar intenţiile lor de a provoca regimul de la Kiev să lupte până la ultima poziţie ucraineană”.

Totodată, oficialul rus a vorbit despre un plan metodic al forțelor ruse pentru „eliberare a republicilor populare Donețk și Luhansk”.

Declarația lui Serghei Șoigu a fost difuzată de postul de televiziune rusesc Rossiya 24, care a precizat că ministrul a vorbit în cadrul unui consiliu consultativ cu oficialii militari de top ai ţării, la Moscova.

Nu este clar dacă a fost vorba despre o transmisiune în direct sau o declarație înregistrată.

Dacă se confirmă că întâlnirea a avut loc astăzi, aceasta ar fi prima apariție publică a lui Șoigu după ce săptămâna trecută au apărut informații potrivit cărora ministrul s-ar afla în stare gravă la spital.

Presa ucraineană îl cita, pe 14 aprilie, pe Leonid Nevzlin, un dizident rus fugit în Israel, care a scris pe Facebook că Șoigu, în vârstă de 66 de ani, ar fi suferit un atac de cord masiv și ar fi internat la terapie intensivă, conectat la aparate.

Mai multe informații: Serghei Șoigu acuză SUA și Occidentul că fac tot posibilul, furnizând arme Ucrainei, să prelungească „operațiunea militară”

Liderul cecen, Ramzan Kadîrov, un aliat al președintelui rus, Vladimir Putin, susține că forțele ruse vor prelua astăzi, în totalitate, controlul asupra uzinei metalurgice Azovstal din orașul-port de la Marea Azov, relatează Reuters.

”Astăzi, cu ajutorul Celui Atotputernic, vom… prelua complet Azovstal”, a spus Kadîrov într-un mesaj audio publicat pe Telegram.

Rusia a cerut marți forțelor ucrainene, care se află în interiorul uzinei Azovstal, să depună armele până la ora prânzului.

Prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez, va merge în capitala Ucrainei în următoarele zile pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski, a declarat marți, 19 aprilie, pentru CNN un înalt oficial al guvernului de la Madrid.

Oficialul a precizat că nu poate oferi alte informații din motive de securitate.

Spania a anunțat luni că își va redeschide ambasada de la Kiev „în zilele următoare”. Reprezentanța diplomatică a fost închisă la sfârșitul lunii februarie, la scurt timp după debutul invazei ruse în Ucraina. Personalul ambasadei a fost mutat atunci în capitala Poloniei.

Redeschiderea ambasadei va fi „un nou semn al angajamentului guvernului și societății spaniole față de poporul ucrainean”, a declarat, luni, Sanchez pentru televiziunea spaniolă Antena 3.

În ultimele săptămâni, mai mulți lideri europeni au mers la Kiev. Printre ei se numără premierul britanic, Boris Johnson, cancelarul austriac, Karl Nehammer, precum și președinții Poloniei și țărilor baltice.

În Kreminna, în estul Ucrainei, sunt raportate bătălii de stradă, la o zi după ce orașul a fost capturat de forțele ruse, relatează BBC.

Administratorul regional din Luhansk, Serghei Haidai, a anunțat că patru civili au fost uciși și a cerut oamenilor să rămână în adăposturi.

Oficialul a declarat la televiziunea națională că focurile de artilerie au provocat incendii la șapte clădiri rezidențiale și au vizat un complex sportiv în care se antrenează echipa olimpică a țării.

Forțele ruse au distrus mai multe clădiri după care s-au retras pentru a se regrupa și a continua lupta, a mai spus guvernatorul.

Locuitorii din regiunea Sumî, din nordul Ucrainei, au fost sfătuiți să participe virtual la slujbele de Paște din acest sfârșit de săptămână, în contextul îngrijorărilor legate de potențiale „provocari” ale Rusiei, relatează CNN.

„Îndemnăm oamenii să stea acasă de sărbătorile de Paște”, a declarat Dmitro Zivițki, șeful administrației militare regionale Sumî , adăugând că va fi organizat un stream live online al slujbei de Înviere.

„Avem deja o experiență similară din cauza COVID-19, când oamenii au fost nevoiți să nu meargă la Biserică, așa că acum îi îndemnăm din nou să stea acasă în acea noapte pentru propria lor siguranță și ca să nu dea inamicului vreo oportunitate de provocări”, a mai spus oficialul, adăugând că forțele de ordine vor lucra în schimburi suplimentare în timpul sărbătorilor de Paște.

Țară majoritar ortodoxă, Ucraina sărbătorește Paștele în acest an pe 24 aprilie.

Trupele ruse s-au retras recent din Sumî. Ulterior, autoritățile au anunțat că au fost descoperite în zonă peste 100 de cadavre, unele cu semne de tortură.

Statele Unite încearcă să pună sechestru pe ambarcațiunea care i-ar aparține unui magnat rus. Superiahtul, cu o valoare estimată la aproximativ 325 de milioane de dolari, este ancorat în Fiji, o țară insulară din Pacific, potrivit Reuters.

Se crede că nava de lux Amadea este deținută de oligarhul rus Suleiman Kerimov, un magnat al aurului considerat a fi unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui Vladimir Putin și care este vizat de sancțiunile impuse de Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Europeană în urma declanșării invaziei ruse din Ucraina.

Ambarcațiunea de lux a ajuns în Fiji la 18 zile după ce plecase din Mexic. Pe 14 aprilie, poliția din Fiji a deschis o investigație privind sosirea superiahtului, interogându-l pe căpitan. Ziarele locale au relatat că poliția a confiscat superiahtul Amadea și i-a reținut echipajul.

Citeşte întreaga ştire: SUA încearcă să confiște un superiaht, de sute de milioane de dolari, al unui magnat rus. Nava de lux a fost ancorată în Fiji

Rusia a confirmat marți, 19 aprilie, debutul ofensivei din estul Ucrainei, prin vocea ministrului de Externe, Serghei Lavrov, care a declarat, într-un interviu pentru presa din India, că țara sa a început o nouă etapă în ceea ce Moscova numește „operațiune militară specială” în Ucraina, relatază Reuters.

„Începe o altă etapă a acestei operațiuni (în estul Ucrainei) și sunt sigur că acesta va fi un moment foarte important al întregii operațiuni speciale”, a spus Lavrov într-un interviu pentru postul de televiziune India Today.

Declarația sa vine după ce luni, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, anunțase că ”bătălia pentru Donbas” este în plină desfășurare. Totul, la scurt timp după ce șeful său de cabinet și Statul Major al Armatei au anunțat debutul celei de-a doua faze a războiului prin intensificarea ostilităților în estul Ucrainei.

Moscova cere din nou forțelor ucrainene să depună armele. Încetarea focului propusă de Rusia ar trebui să înceapă astăzi, 19 aprilie, de la ora 12.00, ora Moscovei (aceeași oră la București – n.r.), potrivit unui comunicat de presă al Ministerului rus al Apărării.

Partea rusă precizează că acest nou ultimatum vine în contextul ”situație catastrofale” din jurul uzinei Azovstal, unul dintre ultimele obiective din Mariupolcare încă rezistă în fața forțelor ruse și unde se adăpostesc soldați ucraineni, precum și numeroși civili.

”Ținând cont de situația catastrofală care s-a dezvoltat la uzina metalurgică Azovstal, precum și pentru că se ghidează după principii pur umane, Forțele Armate Ruse oferă din nou militanților batalioanelor naționaliste și mercenarilor străini de la ora 12.00 (ora Moscovei) pe 19 aprilie 2022 să oprească orice ostilități și a depună armele. Tuturor celor care depun armele le este garantată viața”, se menționează în comunicatul citat.

Rusia anunță următorul ”algoritm de acțiuni”:

• de la ora 13.00 (ora Moscovei) se stabilește o legătură continuă între părțile rusă și ucraineană pentru schimbul reciproc de informații;
• de la ora 13:30 (ora Moscovei) militanții batalioanelor naționaliste și mercenarii străini – pe de o parte, și Forțele Armate Ruse împreună cu formațiunile militare ale Republicii Populare Donețk – pe de altă parte, declară un „regim de tăcere” și îi garantează respectarea strictă. Debutul efectiv al „regimului de tăcere” de ambele părți este indicat de ridicarea steagurilor: din partea rusă – roșu, din partea ucraineană – alb în jurul întregului perimetru al Azovstalului. În plus, faptul că părțile sunt pregătite să introducă un „regim de tăcere” este confirmat prin toate canalele de comunicare;
• de la 14:00 la 16:00 (ora Moscovei) – ieșirea tuturor unităților armate ucrainene și a mercenarilor străini fără excepție, fără nicio armă și muniție.

Ministerul rus cere Kievului ”să dea instrucțiuni adecvate militanților să oprească rezistența fără sens și să părăsească centrul rezistenței”.

”Este puțin probabil” ca ofensiva Rusiei în regiunea Donbas, din estul Ucrainei, ”să aibă un succes dramatic mai mare decât ofensivele anterioare”, dar forțele Moscovei ar putea „obține câștiguri limitate”, spun specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank din Statele Unite, relatează BBC.

Trupele ruse nu au luat o „pauză operațională” necesară pentru „reconstituirea” forțelor și pentru integrarea adecvată a unităților avariate retrase din nord-estul Ucrainei, se menționează într-o evaluare a Institutului.

„Rapoartele frecvente despre moralul rusesc dezastruos de scăzut și provocările logistice continue indică faptul că puterea efectivă de luptă a unităților ruse din estul Ucrainei este o fracțiune din puterea lor de pe hârtie”, mai notează sursa citată.

În timp ce forțele ruse pot fi capabile să uzeze pozițiile ucrainene prin „concentrarea puternică a puterii armate” (…) un succes dramatic ofensiv rusesc „rămâne foarte puțin probabil”, consideră specialiștii.

Regatul Unit nu încearcă să ajute Moscova în perspectiva unui schimb de prizonieri în care să fie implicați oligarhul ucrainean pro-rus Viktor Medvedchuk și doi luptători britanici capturați de forțele ruse, spune un ministru britanic, citat de CNN.

Secretarul de stat pentru Irlanda de Nord, Brandon Lewis, a refuzat să precizeze, într-o declarație pentru Sky News, dacă guvernul britanic încearcă să-i aducă înapoi în Regat pe cei doi luptători capturați în Ucraina, afirmând că nu va comenta ”chestiuni care țin efectiv de securitatea națională”.

Cei doi britanici au luptat în forțele armate ale Regatului Unit, după care s-au oferit voluntari să sprijine armata ucraineană în lupta împotriva Rusiei.

„Nu ar fi trebuit să fie acolo, este un act ilegal să fie acolo”, a spus Lewis.

Întrebat în legătură cu un posibil schimb între prizonierii britanici și Viktor Medvedchuk, apropiat al lui Vladimir Putin, reținut în prezent de forțele ucrainene, oficialul a răspuns: „De fapt, trecem prin procesul de sancționare a oamenilor care sunt apropiați de regimul Putin. Nu ne vom uita la cum putem ajuta Rusia.”

În acest context, Brandon Lewis a făcut apel la cetățenii britanici ”să nu călătorească ilegal în Ucraina”.

”Forțele armate ale Ucrainei au sprijinul Regatului Unit. Continuăm să acordăm acest sprijin și acesta este modul corect de a face asta”, a mai spus Lewis, adăugând că oamenii care vor să ajute țara afectată de război pot face asta prin „canalele potrivite” – financiar sau deschizându-și casele pentru refugiați – „în loc să urmeze proceduri foarte periculoase și care de fapt nu sunt legale pentru a pleca” și a lupta.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat săptămâna trecută că Viktor Medvedchuk a fost reținut într-o „operațiune specială”. Soția lui Medvedchuk, Oksana Marchenko, a postat videoclipuri prin care solicită eliberarea soțului ei în schimbul cetățenilor britanici luați ținuți prizonieri de forțele ruse.

Măsura luată de autoritățile de la Atena este parte a sancțiunilor Uniunii Europene la adresa Rusiei, potrivit unui oficial din guvernul elen, citat de Reuters.

Petrolierul rusesc cu țiței Pegas, cu 19 membri ai echipajului la bord, cetățeni ruși, a fost confiscat marți, 19 aprilie, în apropierea orașului de coastă Karystos din Evia.

Un oficial al pazei de coastă a precizat că nava a fost sechestrată, dar nu și încărcătura petrolieră.

Mai multe informații: Grecia a confiscat un petrolier rusesc. Ce se va întâmpla cu încărcătura navei

Președintele francez, Emmanuel Macron, a refuzat să evoce „o linie roșie” în ceea ce privește posibila folosire a armelor chimice de către forțele Moscovei în Ucraina, pentru a nu deveni o parte beligerantă față de Rusia, care este o putere nucleară, relatează Le Figaro.

„Am stabilit o linie roșie în 2017-2018 privind utilizarea armelor chimice în Siria”, a spus Macron, precizâd că Franța a acționat împreună cu SUA și Regatul Unit pentru a distruge capacitățile chimice folosite de Bashar al-Asad.

„Să spunem astăzi că există o linie roșie (…) presupune să devii parte cobeligerantă”, adică „intrarea în război cu Rusia, o putere dotată cu arme nucleare care se află la ușa noastră”, a explicat președintele francez.

Macron a vorbit, în schimb, despre importanța „continuării escaladării sancțiunilor” și „desfășurării de proceduri în baza dreptului internațional și dreptului ucrainean” pentru „condamnarea soldaților responsabili de abuzuri”.

Șeful administrației militare regionale Luhansk, Serghei Haidai, a cerut marți, 19 aprilie, civililor să plece din regiune pe fondul escaladării luptelor și al căderii orașului Kreminna în mâinile forțelor ruse, relatează CNN.

”Vă rog, evacuați-vă acum! Locuitorii din Kreminna nu făcut-o la timp și sunt acum ostatici”, a spus Serghei Haidai, adăugând că evacuările vor avea loc chiar dacă forțele ruse au refuzat încetarea focului.

Eforturile de evacuare se vor concentra asupra zonelor Rubijne, Severodonețk, Lisichansk, Popasna și Hirske, a mai precizat guvenatorul regional.

„Poliția va escorta vârstnicii și persoanele cu probleme de mobilitate până la autobuze, precum și oamenii din adăposturi. Prin urmare, când vedeți patrula de poliție, nu întârziți, aceasta este o șansă de a scăpa. Sunt tot mai puține oportunități de evacuare de la o zi la alta”, le-a transmis Haidai cetățenilor din Luhansk.

Forțele ruse au cucerit luni orașul Kreminna, din estul regiunii.

Tot luni, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a anunțat că ofensiva rusă din Donbas a început.

La nivelul Uniunii Europene se pregătește un embargo asupra petrolului rusesc, a anunțat, marți, 19 aprilie ministrul Finanțelor de la Paris, Bruno Le Maire, care a subliniat importanța acestei măsuri pentru a limita sursele de venit ale Moscovei, relatează The Guardian și Le Figaro.

„Întotdeauna am spus împreună cu Emmanuel Macron că vrem un embargo asupra cărbunelui (…) și unul asupra petrolului rusesc. Și când vedem ce se întâmplă în Donbas, cu atât mai mult. Este nevoie să oprim importurile de petrol din Rusia. Desigur că pregătim asta, nu o ascund. Președintele a spus foarte clar de mai multe săptămâni că încercăm să convingem partenerii europeni să oprească importurile de petrol din Rusia pentru că, de mulți ani, este prima sursă de valută pentru puterea lui Vladimir Putin. Nu este gazul, este petrolul”, a declarat ministrul francez pentru postul de radio Europe 1.

Oficialul de la Paris a menționat că sunt încă parteneri europeni care au ezitări în privința acestei măsuri, fără a preciza despre cine este vorba.

”Pentru a proteja poporul ucrainean, trebuie să ne urmăm raționamentul și să încetăm finanțarea războiului lui Vladimir Putin cu valută străină pentru cumpărarea petrolului rusesc. Dacă astăzi, nu suntem acolo, nu este pentru că Franța nu vrea, ci pentru că anumiți parteneri europeni încă mai au ezitări”, a spus Le Maire.

„Sper că în săptămânile următoare vom convinge partenerii noștri europeni să nu mai importe petrol rusesc”, a adăugat ministrul francez al Finanțelor.

Nici marți, 19 aprilie, nu au fost stabilite culoare umanitare pentru evacuarea civililor din zonele din Ucraina în care au loc ostilități, a anunțat vicepremierul Irina Vereșciuk, potrivit The Guardian. Astfel de culoare nu au fost organizate nici în zilele de duminică și luni.

”Astăzi, 19 aprilie, din păcate, nu există coridoare umanitare. Bombardamentele intense continuă în Donbas”, a scris oficialul ucrainean pe Telegram.

De asemenea, aceasta a precizat că în Mariupol, ”rușii refuză să ofere un coridor pentru civili în direcția Berdiansk”.

”Continuăm negocierile dificile privind deschiderea coridoarelor umanitare în regiunile Herson și Harkov”, a adăugat Irina Vereșciuk.

Trupele ruse au capturat, luni, orașul Kreminna din estul Ucrainei, în timp ce autoritățile locale le-au cerut locuitorilor din regiunile Donețk și Luhansk să plece.

Case, clădiri, un complex sportiv și alte facilități au fost distruse în urma bombardamentelor care au vizat Kreminna, precum și din orașele din apropiere, Rubijne și Lisichansk, relatează The Guardian.

În orașul cucerit, patru persoane au fost ucise după ce trupele ruse au deschis focul asupra unei mașini cu civili care încercau să plece din Kreminna cu mașina poprie, a precizat Serghei Haidai, șeful Administrației militare regionale din Luhansk.

Luptele pentru Kreminna ”au durat trei zile, iar Rusia a folosit un număr mare de vehicule blindate pentru a ataca orașul”, a declarat șeful administrației militare a orașului, Oleksandr Dunets, pentru Radio Donbas

În Lisichansk, clădirea departamentului regional de poliție a fost distrusă. Șase polițiști au fost spitalizați.

”Îndemn cu tărie oamenii să se evacueze… Nu mai sunt locuri sigure în regiune – plecați, vă putem salva în continuare”, a spus guvernatorul Serghei Haidai.

Un civil a fost rănit după ce forțele ucrainene au lovit un sat de lângă granița cu Rusia, a anunțat, marți, 19 aprilie, guvernatorul provinciei ruse Belgorod, relatează Reuters.

Vizat ar fi fost satul Golovchino, potrivit postărilor de pe Telegram ale guvernatorului Viaceslav Gladkov. Nu este clar dacă a fost vorba despre o lovitură de artilerie, de mortiere, de rachete sau a fost un atac aerian.

Recent, Rusia a acuzat Ucraina că a lansat un atac asupra unui depozit de combustibil din Belgorod, oraș aflat pe teritoriul rus, aproape de frontieră, precum și că a bombardat de mai multe ori satele din zonă și că a atacat cu rachete un depozit de muniție.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat luni, 18 aprilie, că dialogul său cu liderul rus, Vladimir Putin, a încetat după atrocitățile descoperite în Ucraina, relatează Reuters.

„De la masacrele pe care le-am descoperit în Bucha și în alte orașe, războiul a luat o altă întorsătură, așa că nu am mai vorbit direct cu el de atunci, dar nu exclud să o fac în viitor”, a declarat Emmanuel Macron pentru postul de televiziune France 5.

Întrebat de ce nu a mers la Kiev, la fel ca alți lideri europeni, președintele francez a spus că va călători acolo la un moment dat.

„Mă voi întoarce la Kiev, dar mă voi duce acolo să aduc ceva util cu mine… pentru că este evident că nu trebuie să călătoresc acolo pentru a arăta acest sprijin”, a declarat Macron, adăugând că de la începutul războiului a vorbit de circa 40 de ori cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.

„Dacă merg la Kiev, va fi pentru a face diferența”, a adăugat Emmanuel Macron.

Volodimir Zelenski l-a invitat în Ucraina pe Macron, ca să vadă cu ochii lui că „rușii au comis un genocid”.

„Tocmai i-am spus că vreau să înțeleagă că acesta nu este război, nu este nimic altceva decât genocid. L-am invitat să vină când va avea ocazia. Va veni și va vedea și sunt sigur că va înțelege”, a spus președintele Ucrainei, potrivit CNN.

Locotenent-colonelul Denis Prokopenko, comandantul regimentului Azov, acuză trupele ruse că trag „de bunăvoie” asupra fabricii de oțel Azovstal din Mariupol, în timp ce sute de oameni se adăpostesc acolo, relatează CNN.

Într-o postare pe Telegram, Prokopenko, care conduce una dintre unitățile ucrainene care apără orașul-port de la Marea Azov, scrie că printre cei care se adăpostesc în uzină se numără „oameni de toate vârstele, femei, copii și familii ale apărătorilor Mariupolului”.

Aici, civilii „și-au găsit singurul adăpost disponibil lângă soldații ucraineni, care încă apără orașul de invadatorii ruși”, a mai afirmat Prokopenko.

Forțele ruse de ocupație și reprezentanții lor din Republica Populară Luhansk/Republicile Populare Donețk știu despre civili și trag asupra fabricii de bunăvoie. Ei folosesc bombe cu cădere liberă, rachete, bombe de distrugere a buncărelor și toate tipurile de artilerie, atât terestre, cât și navale, pentru atacuri fără discriminare.

Locotenent-colonelul Denis Prokopenko:

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a respins îngrijorările oficialilor americani și ai NATO, potrivit cărora soldații țării sale ar avea nevoie de un antrenament intens înainte să primească arme avansate din alte țări. Într-o declarație pentru CNN, liderul de la Kiev a subliniat că forțele ucrainene au nevoie rapid de arme și că pot învăța să le folosească la fel de repede.

„Am auzit aceste povești că ne-ar trebui luni întregi ca să ne antrenăm trupele să folosească tancuri noi. OK, dă-ne un tanc din era sovietică. Suntem pregătiți să folosim orice tip de echipament, dar acesta trebuie să fie livrat foarte repede. Și avem capacitatea de a învăța cum să folosim echipamente noi. Dar trebuie să vină repede”, a declarat președintele ucrainean pentru postul american de televiziune.

Zelenski a spus, în acest context, că armele furnizate de SUA și alte țări, inclusiv noul pachet de asistență de securitate în valoare de 800 de milioane de dolari oferit de administrația Biden, au ajutat Ucraina sa să reziste în fața invaziei Rusiei.

Nu există planuri ca președintele american, Joe Biden, să viziteze capitala Ucrainei, a declarat luni, 18 aprilie, secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, în cadrul unui briefing de presă, potrivit BBC.

”Nu există planuri ca președintele să plece. Permiteți-mi doar să repet asta”, a subliniat Psaki.

Casa Albă vrea, în schimb, să trimită un oficial de rang înalt în Ucraina. Ar putea fi vorba despre secretarul de stat, Antony Blinken, sau secretarul Apărării, Lloyd Austin.

Totodată, Jen Psaki a precizat că SUA speră să-și redeschidă ambasada de la Kiev, fără a oferi însă un calendar în acest sens.

”Acesta este cu siguranță obiectivul nostru. În mod evident, este important să ai o prezență diplomatică pe teren”, a mai spus purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat duminică, într-un interviu acordat CNN, că el crede că Joe Biden va călători la Kiev.

„Este decizia lui, desigur, și depinde de situația de securitate. Dar cred că el este liderul Statelor Unite și de aceea ar trebui să vină aici să vadă”, a spus Zelenski.

Prim-ministrul ucrainean, Denis Șmihal, dă asigurări că trupele care apără orașul-port Mariupol vor lupta până la capăt împotriva forțelor ruse, relatează BBC.

„Orașul încă nu a căzut. Există încă forțele noastre militare, soldații noștri, așa că vor lupta până la capăt. Și, deocamdată, sunt încă la Mariupol”, a declarat Șmihal pentru rețeaua americană ABC, amintind că ultimatumul impus de Rusia trupelor ucrainene a fost ignorat de acestea.

Armata Rusiei spune că deține controlul în aproape tot orașul Mariupol, în timp ce Batalionul Azov din Ucraina încă rezistă în Azovstal, o uriașă fabrică de oțel cu vedere la Marea Azov, dotată cu facilități subterane.

Flota rusă de la Marea Neagră a pierdut trei sferturi din cea de-a 126-a brigadă de apărare de coastă, potrivit datelor Kievului, relatează The Guardian.

”Conform informațiilor exacte disponibile, pierderile Brigăzii 126 de Apărare de Coastă a Flotei Mării Negre se ridică la 75%”, se menționează în cel mai recent raport operațional publicat de Statul Major al Forțelor Armate ucrainene.

Oficialii ucraineni mai susțin că cea de-a 810-a brigadă separată a marinei ruse de la Marea Neagră a pierdut 158 de soldați, uciși de forțele Kievului, alți aproximativ 500 fiind răniți și 70, considerați dispăruți.

Între timp, trupele ruse încearcă să preia controlul deplin asupra regiunilor Donețk și Luhansk, precum și să mențină un coridor de uscat către Crimeea.

”Eforturile principale ale inamicului sunt concentrate pe străpungerea apărării trupelor noastre din regiunile Luhansk și Donețk, precum și pe stabilirea controlului deplin asupra orașului Mariupol”, mai scrie în raportul Statul Major al Forțelor Armate ucrainene.

Primele încărcături din noua tranşă de ajutor militar american pentru Ucraina au ajuns deja la frontierele ţării pentru a fi predate armatei ucrainene, relatează Agerpres.

La sfârşitul săptămânii trecute, „patru zboruri au sosit din Statele Unite în regiune, cu diverse echipamente”, a declarat un înalt responsabil din Departamentul american al Apărării, sub protecţia anonimatului.

Un al cincilea zbor este aşteptat să sosească în următoarele 24 de ore, „adică cinci zboruri în tot atâtea zile” de când noua tranşă de 800 de milioane de dolari de ajutor militar pentru Ucraina a fost anunţată miercuri de preşedintele Joe Biden, a subliniat el.

Un avion trimis de la Moscova pentru preluarea diplomaților ruși expulzați din Spania și Grecia a fost nevoit să parcurgă 15.000 de kilometri, pentru a evita interdicțiile impuse aeronavelor rusești, relatează Flightradar, care arată într-o fotografie traseul parcurs de avion.

Mai multe detalii: Ocolul făcut de o aeronavă rusă trimisă să recupereze diplomați ruși expulzați din Spania și Grecia

Oficialii ucraineni din estul țării au confirmat luni uciderea a opt civili în urma atacurile desfășurate de forțele ruse.

Patru dintre ceste decese au avut loc în urma bombardamentelor din regiunea Donețk, potrivit unui bilanț postat pe Telegram de guvernatorul regional. Alte patru decese au avut loc în orașul Kreminna care a fost cucerit luni de soldații ruși, potrivit unui mesaj al guvernatorului regiunii Luhansk.

Cele două regiuni, Donețk și Luhansk, formează Donbasul despre care președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți oficiali de vârf din Ucraina au anunțat luni seară că este în centrul bătăliei care marchează intrarea în etapa a doua a războiului declanșat de Rusia.

Tot luni au mai fost confirmare șapte decese în Liov, în vestul Ucrainei, și cel puțin două în Harkov, în nord-est.

Președintele ucraineanean Volodimir Zelenski a anunțat luni seară că „bătălia penru Donbas” este în plină desfășurare acum, la scurt timp după ce șeful său de cabinet și Statul Major al Armatei au anunțate debutul celei de-a doua faze a războiului prin intensificarea ostilităților în estul Ucrainei.

„Putem confirma acum că trupele ruse au început bătălia pentru Donbas, pe care au pregătit-o de multă vreme. O parte însemnată a armatei ruse este dedicată aceste ofensive”, a declarat Volodimir Zelenski, într-un mesaj video, citat de BBC.

„Oricâte trupe rusești sunt aduse acolo, vom lupta”, a spus el. „Ne vom apăra. O vom face în fiecare zi.”

Oleksiy Danilov, secretarul Serviciului de presă al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a anunțat mai devreme că „o fază activă a ofensivei ruse a început aproape de-a lungul întregii linii de front”, referindu-se la regiunile Donețk, Luhansk și Harkov, adăugând că „ocupanții au încercat să ne spargă apărările.”

Șeful cancelariei preziedențiale a Ucrainei a declarat luni că „a început a doua fază a războiului”, cu referire la noua ofensivă a Rusiei lansată în estul Ucrainei, relatează Reuters.

Comentariile șefului de cabinet Andriy Yermak sunt în concordanță cu observațiile înaltului oficial de securitate al Ucrainei, care a declarat mai devreme că Rusia și-a lansat noua ofensivă în estul Ucrainei.

„Credeți în armata noastră, este foarte puternică”, a scris Yermak pe aplicația de mesagerie Telegram pentru a-i asigura pe ucraineni că forțele ucrainene ar putea opri ofensiva.

Începutul unei noi etape a războiului a fost confirmată și de Statul Major al Armatei ucrainene.

„Forțele ruse au intensificat operațiunile ofensive și de asalt în mai multe direcții în estul Ucrainei. Rusia continuă să formeze unități militare suplimentare în Crimeea ocupată și în regiunea Rostov de la graniță”, a transmis armata citată de Kyiv Independent.

O stare de alertă pentru atacuri aeriene a fost declanșată luni seară aproape pe toată întregimea teritoriului ucrainean. Excepție face regiunea Herson care este ocupată de forțele ruse și Crimeea anexată ilegal în 2014.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat luni speranţa că va obţine pentru ţara sa „în următoarele săptămâni” statutul de candidat la aderare la Uniunea Europeană (UE), mulţumindu-i Bruxellesului pentru celeritatea procesului, informează AFP.

În timpul unei întrevederi la Kiev, Zelenski i-a transmis ambasadorului UE în Ucraina, Matti Maasikas, două dosare voluminoase ce constituie cererea de aderare a Ucrainei la UE.

„Poporul nostru este, în forul său interior, deja de multă vreme mental în Europa. Cu toate acestea, fiecare ţară trebuie să urmeze această procedură”, a spus el.

În mod obişnuit, obţinerea statutului de candidat la aderare la UE „durează ani”, însă Bruxellesul „ne-a oferit cu adevărat oportunitatea de a angaja această procedură în câteva săptămâni sau luni”, a afirmat Zelenski.

Mai multe informații: Zelenski: Ucraina va obţine statutul de candidat la aderare la UE „în câteva săptămâni”

Aproximativ 1.000 de civili se adăpostesc în buncăre subterane ale uzinei Azovstal din Mariupol, potrivit estimării făcute de consiliul local al orașului-port înconjurat de forțele ruse.

Potrivit unei postări de pe Telegram a consiliului local, cei mai mulți civili sunt „femei și copii și vârstnici”.

„Ei [civilii] și-au stabilit viața acolo, și-au asigurat hrana și apă”, a spus el. „Armata a ajutat uneori. Acești oameni nu au vrut și încă nu vor să iasă… Erau conștienți că au mai multe șanse să rămână în viață aici. Dar asta până în momentul în care Federația Rusă a început să amenințe că folosește lovituri aeriene”, a declarat Myhailo Vershynin, șeful poliției de patrulare din Mariupol.

Rusia continuă bombardamentele grele asupra uzinei aflate încă sub controlul Ucrainei.

De asemenea, au avut loc în ultima săptămână lupte de strade în Mariupol în încercarea forțelor ruse de a captura orașul.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a spus că atacurile Rusiei în Ucraina din ultimele zile ilustrează și mai mult faptul că țara „întreprinde o campanie de teroare” împotriva poporului ucrainean. Declarația a fost făcută atunci când oficialul american a fost întrebat despre atacurile de luni efectuate asupra orașului în care cel puțin 7 persoane au fost ucise.

„Adevărul este că Rusia, mai mult să lanseze o invazie, mai mult decât să lanseze un război, a lansat și întreprinde o campanie de teroare, o campanie de brutalizare, o campanie de agresiune disprețuitoare împotriva poporului Ucrainei. Și atunci când vine vorba de ceea ce am văzut în ultimele ore și în ceea ce privește atacurile împotriva Liovului, în ceea ce privește atacurile de la periferia Kievului, sau ceea ce am văzut în orașe precum Mariupol, orașe precum Harkov, ceea ce am asistat la Bucha, acestea sunt indicii clare, sunt o dovadă clară a campaniei de brutalitate, a campaniei de teroare pe care rușii o duc împotriva poporului Ucrainei”, a spus Price.

Autoritățile ucrainene au declarat luni că atacurile rusești cu rachete au ucis șapte persoane în Lviov – primele victime civile din orașul din vestul Ucrainei – și că cel puțin două persoane au murit în bombardamente în orașul de est Harkov. Ministerul rus al apărării a declarat că a lovit peste noapte sute de ținte militare în Ucraina.

Invazia Rusiei a deteriorat până la 30% din infrastructura Ucrainei, costând țara până la 100 de miliarde de dolari, relatează Reuters.

Deși oficialii nu au subliniat impactul financiar pe care l-a avut războiul Rusiei, costurile au fost estimate la aproximativ 500 de miliarde de dolari până acum, inclusiv daunele la drumuri, case și alte clădiri.

Oficialii estimează, de asemenea, că 300 de poduri de pe drumurile naționale au fost distruse sau avariate din cauza invaziei.

„Practic toate componentele infrastructurii noastre de transport au avut de suferit într-o formă sau alta”, a declarat astăzi ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksander Kubrakov, pentru Reuters.

Kubrakov a adăugat că invazia a afectat „20% până la 30% din întreaga infrastructură cu grade diferite de daune, cu diferite niveluri de distrugere”.

Primarul orașului ucrainean Mariupol, asediat de peste 50 de zile de forțele ruse, a acuzat că aproximativ 40.000 de civili au fost mutați cu forța în Rusia sau în regiunile din Ucraina controlate de ruși.

„Din păcate, trebuie să declar că de astăzi ei deportează forțat rezidenți”, a declarat Vadym Boichenko pentru televiziunea ucraineană.

„Am verificat prin registrul municipal și am făsit că au deportat deja peste 40.000 de persoane”, a completat edilul.

Forțele ucrainene au folosit și ele bombe cu dispersie – un tip de armă interzisă la nivel internațional care a fost folosită în mod repetat de armata rusă de când a invadat Ucraina în februarie – potrivit unei investigații realizate de cotidianul american New York Times.

Acest tip de muniție a fost folosit în timpul unui atac în Husarivka, un cătun agricol din regiunea Jîtomir, în încercarea de dislocare a soldaților ruși. Nicio persoană nu a fost ucisă în atacul din Husarivka, deși două persoane au murit în timpul luptelor de o lună ce au avut loc în localitate.

Un consilier al forțelor armate ucrainene și al Ministerului Apărării a refuzat să comenteze ancheta New York Times.

Aceste tipuri de arme interzise la nivel internațional au fost folosite în mod repetat de armata rusă de când a invadat Ucraina în februarie. Grupurile pentru drepturile omului au denunțat utilizarea lor. Liderii occidentali au acuzat Moscova de mai multe crime de război.

Munițiile cu dispersie – o clasă de arme care cuprinde rachete, bombe, mortar și obuze de artilerie – explodează în aer și distribuie bombe mai mici pe o zonă largă. Pericolul pentru civili rămâne semnificativ până când toate munițiile neexplodate sunt localizate și eliminate în mod corespunzător de către experți.

Convenția privind munițiile cu dispersie, care a intrat în vigoare în 2010, interzice utilizarea lor din cauza riscurile uriașe pe care le prezintă asupra civililor. Grupurile umanitare au observat că 20% sau mai multe dintre submunițiile antipersonal nu reușesc să detoneze la impact, dar pot exploda mai târziu dacă sunt ridicate sau manipulate necorespunzător.

Peste 100 de națiuni au semnat pactul. Statele Unite, Ucraina și Rusia nu se numără printre semnatare.

Mai multe informații: Investigație NY Times: Soldații ucraineni au folosit bombe cu dispersie, interzise în baza unei convenții internaționale, în atacuri asupra forțelor ruse

Controlul asupra orașul Mariupol din sud-estul Ucrainei rămâne contestat, potrivit unui înalt oficial american al apărării, deoarece forțele ucrainene rezistă împotriva a „aproape o duzină” de grupuri tactice de batalion (BTG)

„Evaluarea noastră este că Mariupol este încă contestat”, a spus, luni, oficialul american, citat de CNN.

Rușii au angajat aproximativ o duzină de grupuri tactice de batalion (BTG) în lupta de la Mariupol, a spus oficialul. Fiecare BTG poate avea până la 1.000 de trupe.

„Dacă Mariupol cade în mâinile rușilor, asta ar elibera alte aproape o duzină de grupuri tactice de batalion care să fie folosite în altă parte, în est și în sud”, a spus oficialul. „Dar acesta este un mare „dacă”, pentru că ucrainenii încă luptă foarte aprig pentru Mariupol”.

Forțele ruse au lovit în mod repetat Mariupol din aer, folosind atât lovituri cu bombe și rachete, cât și lovituri de artilerie de la sol, a continuat oficialul.

Oficialul mai spune că un atac de pe mare asupra orașului Mariupol este o posibilitate, deși SUA nu pot confirma în mod independent că un astfel de atac urmează, așa cum au avertizat ucrainenii.

Anchetatorii ucraineni au examinat 269 de cadavre în Irpin, lângă Kiev, de când soldații ucraineni au reluat controlul de la forțele ruse la sfârșitul lunii martie, a declarat Serhiy Panteleyev, prim-adjunctul șefului principal al departamentului de investigații al poliției, citat de The Guardian.

Orașul, care avea o populație înainte de război de aproximativ 62.000 de locuitori, a fost unul dintre principalele puncte ale confruntările cu trupele ruse înainte ca acestea să se retragă din regiunile de nord ale Ucrainei pentru a-și intensifica ofensiva în est.

Într-un cimitir de la marginea orașului Irpin, zeci de morminte noi au fost săpate și îngrămădite cu coroane de flori.

„Până în prezent, am inspectat 269 de cadavre”, a declarat Serhiy Panteleyev, prim-adjunctul șefului principal al departamentului de investigații al poliției.

El a precizat că lucrările criminalistice sunt în desfășurare pentru a determina cauza morții pentru multe dintre victime și a prezentat fotografii cu rămășițe umane grav carbonizate.

El a spus că șapte locuri din Irpin unde se presupune că au fost împușcați civili au fost inspectate, fără a oferi detalii suplimentare.

Rusia neagă că a vizat civili și a respins acuzațiile că trupele sale ar fi comis crime de război în zonele ocupate din Ucraina.