Război în Ucraina, ziua 553 | Războiul „se mută din ce în ce mai mult” pe teritoriul Rusiei, avertizează Kievul după cel mai mare atac cu drone efectuat peste graniță

De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei și până în prezent, bazele aeriene rusești au suferit cel puțin nouă atacuri, ceea ce a dus la avarierea sau distrugerea a cel puțin 24 de aeronave militare din Rusia, Belarus și peninsula ocupată Crimeea, relatează miercuri publicația independentă rusă Verstka, potrivit The Kyiv Independent.

Atribuind atacurile armatei ucrainene, publicația a prezentat o listă de incidente care au dus la avarierea sau pierderea unor avioane militare care asigurau ariergarda Rusiei. Oficialii de la Kiev evită adesea să își asume public responsabilitatea pentru atacurile împotriva țintelor rusești din afara Ucrainei.

Verstka și-a bazat concluziile pe date de la Ministerul rus al Apărării, relatări media și cercetători din domeniul informațiilor provenite din surse deschise (OSINT). În unele cazuri, oficialii ucraineni au raportat pierderi mai mari decât cele prezentate de către publicația rusă independentă.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Primul atac a fost raportat la scurt timp după începerea invaziei, pe 25 februarie 2022. Un avion de transport rusesc a fost distrus în timp ce se afla pe aerodromul Millerovo din regiunea Rostov, fiind probabil distrus fie de o dronă, fie de o rachetă Tochka-U, scrie Verstka.

Patru avioane de luptă Su-30SM și șapte bombardiere Su-24M au fost distruse într-un atac din 9 august 2022 împotriva bazei aeriene Saki din Crimeea. Pe 5 decembrie 2022, atacuri cu drone împotriva bazelor aeriene Engels-2 și Dyagilevo din regiunile rusești Saratov și Riazan au dus la avarierea unui Tu-22M3 și a două bombardiere Tu-95.

La începutul lunii mai, dronele au atacat un aerodrom din satul Seshcha din regiunea Briansk, avariind un avion de transport An-124.

Frecvența atacurilor împotriva bazelor aeriene rusești a crescut în luna august. Cel puțin două bombardiere Tu-22M3 au fost distruse și altul a fost avariat în atacuri împotriva regiunilor Novgorod și Kaluga pe 19 și 21 august, mai scrie Verstka.

Deși șeful serviciilor ucrainene de informații militare, generalul Kirilo Budanov, nu a confirmat că Ucraina s-a aflat în spatele celor două atacuri menționate mai sus, el a declarat că două bombardiere au fost distruse și alte două au fost avariate în acest proces.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Cel mai recent, patru avioane de transport Il-76 au fost avariate pe un aerodrom militar din orașul Pskov de pe teritoriul Rusiei, în noaptea de marți spre miercuri, precizează Verstka. Potrivit serviciilor de informații ucrainene, patru avioane rusești au fost distruse, iar alte două aeronave au fost probabil avariate.

Potrivit lui Budanov, Rusia desfășoară în prezent 436 de avioane militare în operațiuni ofensive împotriva Ucrainei.

O persoană a murit și alte13 au fost rănite în urma bombardamentelor ucrainene asupra părților regiunii Donețk aflate sub ocupația forțelor ruse, a anunțat miercuri șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), Denis Pușilin, potrivit CNN.

„Orașele pașnice ale republicii au îndurat încă o zi de bombardamente feroce din partea formațiunilor armate ucrainene. Un om a fost ucis, (…) treisprezece au fost răniți, inclusiv doi minori”, a afirmat Pușilin.

Victimele au fost înregistrate în orașul Donețk și în jurul acestuia, a precizat liderul prorus. Mai multe case și infrastructura civilă au fost, de asemenea, avariate, a adăugat Pușilin.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Reprezentanţii Grupului Wagner le-au recomandat miercuri mercenarilor care fac parte din organizaţie să îşi caute un alt loc de muncă după moartea liderului lor, Evgheni Prigojin, care a fost înmormântat marţi într-un cimitir din Sankt Petersburg, informează agenția de presă EFE, potrivit Agerpres.

„Câteva zeci de mii de luptători pe deplin pregătiţi sunt gata să muncească şi sunt dispuşi să-şi apere patria (în Ucraina), dar din cauza unor circumstanţe bine cunoscute deocamdată nu ne lasă”, a declarat un reprezentant al Wagner într-o înregistrare audio reprodusă de portalul Başnie Istorii.

Reprezentantul Wagner, care nu a fost identificat, adaugă că wagneriţii sunt acum nevoiţi să îşi caute de lucru în Africa şi Orientul Mijlociu, dar „nici acolo situaţia nu este uşoară”.

„Ne confruntăm cu o concurenţă dură din partea Ministerului Apărării şi a Gărzii Naţionale care planifică şi încearcă să acceseze (acele zone) cu activităţi similare cu ale noastre”, a subliniat reprezentantul Wagner.

El a explicat că Prigojin a abordat această problemă în ultima sa deplasare în Africa, unde mai multe ţări s-au arătat interesate de serviciile sale, deşi în prezent aceste viitoare contracte ”sunt în aer”.

„Vom încerca să găsim de lucru pentru membrii noştri. Când şi cât, nu ştim. Prin urmare, aşteptaţi sau căutaţi un alt loc de muncă. Urmăriţi îndeaproape situaţia internaţională. Dacă echipa noastră primeşte permisiunea de a se întoarce în zona operaţiunii militare speciale (în Ucraina), atunci vom relua în mod activ recrutarea de bărbaţi. Va fi de lucru”, a comentat el.

Cu câteva săptămâni înainte de a muri, Prigojin a recunoscut că Wagner nu va mai lupta în Ucraina şi a anunţat reluarea activităţilor pe continentul african.

Având în vedere corupția descoperită în rândul comisiilor medicale militare din Ucraina, autoritățile vor examina deciziile privind aptitudinea pentru serviciul militar luate de la începutul invaziei ruse, a anunțat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit The Kyiv Independent.

„Toate cazurile în care deciziile sunt în mod clar nefondate și ilegale ar trebui să fie investigate de forțele de ordine”, a scris Zelenski, într-un mesaj publicat pe platforma de socializare X (cunoscută anterior sub numele de Twitter).

I held a meeting of the National Security and Defense Council.

It concerned the military medical commissions. The results of the inspection of the entire MMC system across the country. The reports on the violations found. The steps to prevent any corruption in the MMC field.… pic.twitter.com/Ne0cilUhFz

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) August 30, 2023

„Pe baza rezultatelor inspecției, se vor trage concluzii cu privire la cei care au călătorit în străinătate pe baza unor decizii falsificate ale MMC (comisiile medicale militare, n.r.) de la începutul agresiunii pe scară largă”, a adăugat liderul ucrainean.

Președintele a făcut acest anunț în urma întâlnirii sale de miercuri cu oficiali din cadrul Ministerului de Interne, Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), armatei, Ombudsmanului, precum și cu reprezentanți ai sectorului medical și ai Procuraturii Generale.

În cadrul reuniunii au fost abordate rezultatele unei inspecții asupra comisiilor medicale militare, care a scos la iveală numeroase încălcări ale legii și cazuri de corupție.

Agențiile de aplicare a legii au efectuat percheziții la sediile mai multe comisii medicale din țară în ultimele săptămâni, descoperind că unii funcționari au ajutat bărbați de vârstă militară să obțină documente false care dovedesc un handicap sau că sunt temporar inapți pentru serviciul militar, în schimbul unei recompense financiare.

Cel mai recent, SBU l-a acuzat pe șeful comisiei medicale militare din unul dintre districtele din regiunea Kiev pentru că ar fi ajutat peste 50 de bărbați să se sustragă de la încorporare pe baza unor documente medicale false.

Ucraina a anunțat miercuri că fragmente dintr-o rachetă rusă au căzut pe un centru comercial din Kiev care găzduiește un magazin al lanțului de supermarketuri Auchan, în contextul în care compania franceză a fost îndemnată în repetate rânduri să părăsească piața rusă, scrie Al Jazeera.

Ministerul condus de Oleksii Reznikov a criticat Auchan pentru că a rămas în Rusia pe toată durata invaziei, spunând că „finanțează războiul, deși suferă de pe urma atacurilor rusești”. „Cinism, masochism sau prostie? Plecați din Rusia: acești bani sunt prea mânjiți de sânge”, a adăugat ministerul ucrainean.

Mai multe informații: „Cinism, masochism sau prostie?”. Kievul acuză Auchan că „finanțează războiul, deși suferă de pe urma atacurilor rusești”

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, s-a declarat convins miercuri că Rusia va găsi „rapid” un înlocuitor care să conducă grupul de mercenari Wagner, după moartea fostului lider, Evgheni Prigojin, scrie Agerpres preluând EFE.

„Sunt sigur că vor găsi rapid un înlocuitor care să-i ia locul liderului Wagner care a murit într-un accident nefericit”, a declarat politicianul spaniol în cadrul unei conferinţe de presă după întâlnirea informală a miniştrilor apărării din Uniunea Europeană, organizată în Toledo (Spania).

În ciuda morţii lui Prigojin, Borrell este de părere că mercenarii Wagner „vor continua să fie operaţionali în Africa” pentru că sunt „braţul înarmat al Rusiei”.

„Nu pot trimite (din Rusia) armate regulate pentru că ar bătea prea mult la ochi, aşa că trimit mercenari, dar care sunt absolut aliniaţi cu puterea politică rusă”, a apreciat şeful diplomaţiei europene.

Borrell a insistat că mercenarii Wagner „vor continua în Africa” şi „în slujba” preşedintelui rus Vladimir Putin. „Vor continua să facă ceea ce fac, ceea ce, desigur, nu contribuie la pacea în Sahel sau la apărarea libertăţilor şi drepturilor sahelienilor”, a conchis șeful diplomației europene.

Șase piloți ucraineni au fost uciși în timpul unei misiuni de luptă în apropiere de Bahmut, a declarat miercuri Evhen Rakita, purtătorul de cuvânt al Brigăzii 18 de aviație din cadrul armatei ucrainene, pentru postul național de televiziune Suspilne, potrivit CNN.

„Pe 29 august, șase piloți din Brigada a 18-a de aviație «Igor Sikorsky» au fost uciși în sectorul de la Bahmut. S-a întâmplat în timp ce executau o misiune de luptă”, a declarat Rakita.

Rakita a precizat că toți cei șase piloți aveau gradul de ofițer și că detaliile incidentului nu pot fi dezvăluite din motive de securitate.

Preşedintele prin rotaţie al OSCE, Bujar Osmani, care este şi ministru de externe al Macedoniei de Nord, a purtat o conversaţie telefonică cu şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, în care „a subliniat necesitatea imediată de a pune capăt actualei agresiuni ruse împotriva Ucrainei”, informează EFE, potrivit Agerpres.

Anunţul a fost făcut miercuri de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care a transmis într-un comunicat succint că Osmani a discutat cu Lavrov „provocările actuale” din regiune.

În plus, „el a reiterat apelul preşedinţiei ca (Rusia) să adere la principiile şi angajamentele de bază ale OSCE”, subliniază comunicatul.

În acest context, Osmani a subliniat necesitatea retragerii trupelor ruse din Ucraina şi ca „suveranitatea şi integritatea teritorială a tuturor statelor participante” să fie respectate.

Ministrul apărării naţionale, Angel Tîlvăr, a participat, în zilele de 29 şi 30 august, la Reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre ale UE, care a avut loc la Toledo, Spania, ţară care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, el arătând că este nevoie în continuare de sprijin pentru Ucraina, dar şi pentru Republica Moldova, care este un partener vulnerabil în regiunea Mării Negre, scrie news.ro.

Tîlvăr arată că a reconfirmat susţinerea fermă a României pentru Ucraina atât timp cât va fi necesar. „De asemenea, am reamintit decizia recentă de înfiinţare a unui centru de instruire pentru piloţi F-16 în România, facilitate care va fi deschisă şi pentru statele aliate şi partenere, inclusiv Ucraina. Nu în ultimul rând, am reliefat rolul României în sprijinul acordat tranzitului cerealelor din Ucraina şi am subliniat importanţa cooperării şi coordonării între toţi actorii implicaţi în aceste eforturi”, precizează ministrul Apărării.

Potrivit MApN, „dezbaterile s-au focalizat, în principal, pe contribuţia UE la angajamentele de securitate pentru Ucraina, precum şi pe implicaţiile regionale şi globale ale războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a prezentat, prin video-conferinţă, evoluţiile recente din teren”.

„De asemenea, am subliniat importanţa unei viziuni strategice mai ample, care să includă sprijinul pentru partenerii cei mai vulnerabili din regiunea Mării Negre, evidenţiind situaţia Republicii Moldova. Nu în ultimul rând, am reliefat rolul României în sprijinul acordat tranzitului cerealelor din Ucraina şi am subliniat importanţa cooperării şi coordonării între toţi actorii implicaţi în aceste eforturi”, a subliniat ministrul Angel Tîlvăr.

Principalele platforme online, precum TikTok şi Twitter, nu au reuşit să combată eficient dezinformarea rusă în primul an al războiului din Ucraina, conform unui studiu publicat miercuri de Uniunea Europeană, informează Agerpres preluând AFP.

Publicarea acestui studiu independent, realizat în numele UE, vine după ce în această lună au intrat în vigoare norme mai stricte pentru platformele foarte mari, în temeiul unui nou act legislativ privind serviciile digitale („Digital Services Act” – DSA).

Raportul examinează conformitatea acţiunilor a şase actori (Facebook, Instagram, Twitter – redenumită X-, YouTube, TikTok şi Telegram) cu aceste noi reguli. Toate cele şase, cu excepţia Telegram, sunt supuse unor obligaţii sporite începând cu 25 august în ceea ce priveşte controlul conţinutului şi lupta împotriva dezinformării şi a urii online.

Raportul consideră că „standardele de reducere a riscurilor nu au fost îndeplinite în cazul dezinformării Kremlinului”.

Comisia Europeană a subliniat, totuşi, că „accesul limitat la date impune unele rezerve privind evaluarea” conform căreia eforturile companiilor tehnologice s-au dovedit a fi „insuficiente”.

UE este preocupată de posibilele campanii de dezinformare la alegerile europene de anul viitor. Conform studiului, există un „risc ridicat” ca Rusia să încerce să influenţeze alegerile.

Mihhailo Podoliak, un consilier de rang înalt al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că recentele atacuri cu drone asupra Rusiei sunt un indiciu că „războiul se mută din ce în ce mai mult pe teritoriul Rusiei”. Cu toate acestea, oficialul ucrainean nu a revendicat responsabilitatea pentru atacurile de noaptea trecută, relatează CNN.

Referindu-se în mod specific la atacurile cu drone asupra regiunii Pskov din nord-vestul Rusiei, care au avariat mai multe avioane și au blocat zborurile, Podoliak a precizat că mutarea războiului, în măsură din ce în ce mai mare, pe teritoriul Rusiei, „nu poate fi oprită”.

Fără a revendica în mod direct responsabilitatea pentru aceste atacuri, consilierul lui Zelenski a afirmat că Ucraina „respectă cu strictețe obligația de a nu folosi armele partenerilor săi pentru a lovi teritoriul rusesc și acționează exclusiv în cadrul principiilor războiului defensiv”.

El a catalogat însă apelurile făcute ca Ucraina să evite efectuarea unor atacuri pe teritoriul Rusiei ca fiind „absurde”.

Atacurile de miercuri au fost cel mai mare atac cu drone efectuat pe teritoriul Federației Ruse de la începutul războiului. Șase regiuni rusești, inclusiv Moscova, au fost atacate la începutul zilei de miercuri, în timp ce în orașul Pskov, situat în apropiere de granița cu Estonia, mai multe avioane de transport ar fi fost avariate după ce dronele au vizat un aeroport. Oficialii ruși nu au raportat nicio victimă și au afirmat că au zădărnicit aproape toate atacurile.

În ultimele săptămâni, Ucraina a fost din ce în ce mai îndrăzneață și a lovit, prin lovituri aeriene, ținte strategice din interiorul Rusiei, chiar dacă suferă atacuri asupra propriilor sale orașe. Astfel, se pare că războiul a intrat într-o nouă fază, definită de eforturile aparente ale Kievului de a epuiza sprijinul pentru război care vine din interiorul Rusiei.

Între timp, oficialii de la Kiev au precizat că Rusia a lovit capitala ucraineană cu un bombardament „masiv” efectuat în timpul nopții.

O activistă rusă care se opune ofensivei din Ucraina a fost condamnată miercuri la şase ani de închisoare pentru articole publicate pe reţeaua socială VK prin care denunţa bombardarea oraşelor ucrainene şi moartea civililor, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Olga Smirnova, în vârstă de 55 de ani, a fost găsită vinovată de un tribunal din Sankt Petersburg de „publicarea de informaţii false” despre armata rusă, un articol din codul penal introdus în 2022 pentru a reprima vocile care critică atacul asupra Ucrainei, a anunțat organizaţia specializată Freedom Network.

Conform ONG-ului OVD-Info, Olga Smirnova, arhitect de profesie, a fost arestată în mai 2022 în timpul unor percheziţii efectuate de forţele de securitate ruse la casele a cinci membri ai mişcării „Rezistenţă Paşnică”, din care făcea parte.

Această mişcare a organizat acţiuni de protest la Sankt Petersburg. Pagina lor de socializare a fost blocată în martie 2022 de autorităţi, la câteva săptămâni după începerea conflictului din Ucraina.

Instanţa îi reproşează Olgăi Smirnova şapte articole publicate pe VK, în care a acuzat armata rusă că a transformat oraşele ucrainene în ruine şi a denunţat moartea civililor în bombardamente şi lupte.

Rusia și Coreea de Nord „avansează în mod activ” în negocierile lor privind o potențială tranzacție de armament care ar furniza muniție semnificativă pentru diferite tipuri de sisteme de armament, inclusiv artilerie, acesta fiind cel mai recent indiciu că Kremlinul este disperat să obțină echipamente suplimentare pentru invazia sa eșuată din Ucraina, arată informațiile serviciilor secrete americane publicate recent, potrivit CNN.

Vestea despre potențialul acord vine în ciuda afirmațiilor publice ale Coreei de Nord, care susțin contrariul.

Administrația Biden a transmis miercuri că este în continuare îngrijorată de faptul că cele două state paria se află în mijlocul unor negocieri privind livrările de armament și că, în urma vizitei de luna trecută a ministrului rus al apărării, Serghei Șoigu, în Coreea de Nord, o a doua delegație de oficiali ruși a vizitat Phenianul pentru noi discuții privind un potențial acord.

Mai mult, președintele rus Vladimir Putin și liderul nord-coreean Kim Jong Un au făcut schimb de scrisori „prin care se angajează să își intensifice cooperarea bilaterală”, potrivit lui John Kirby, coordonatorul de comunicare strategică al Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă.

„Rămânem îngrijorați de faptul că RPDC (Coreea de Nord, n.r.) continuă să ia în considerare furnizarea de sprijin militar pentru forțele militare ruse din Ucraina și avem noi informații pe care suntem în măsură să le împărtășim astăzi, potrivit cărora negocierile privind armele între Rusia și RPDC avansează în mod activ”, a declarat Kirby.

„În urma acestor negocieri, discuțiile la nivel înalt ar putea continua în lunile următoare”, a adăugat Kirby.

Între timp, ambasadoarea Linda Thomas-Greenfield, reprezentanta SUA la Națiunile Unite, a acuzat Rusia și Coreea de Nord că negociază efectuarea unor tranzacții cu arme. Greenfield a catalogat acest lucru ca fiind „rușinos”, spunând că reprezintă o încălcare a rezoluțiilor Consiliului de Securitate aprobate inclusiv de Rusia.

Dezvăluirea publică a noilor informații este cel mai recent exemplu al modului în care administrația Biden continuă să facă publice eforturile Rusiei de a evita sancțiunile occidentale și de a se aproviziona cu arme pentru războiul său, precum și să avertizeze Coreea de Nord că SUA monitorizează îndeaproape aceste eforturi. Este, de asemenea, cea mai detaliată dovadă furnizată în ultimele luni cu privire la contactele Moscovei cu Phenianul în contextul invaziei ruse din Ucraina.

„În cadrul acestor potențiale înțelegeri, Rusia ar primi cantități semnificative și mai multe tipuri de muniții din partea RPDC, pe care armata rusă intenționează să le folosească în Ucraina. Aceste potențiale înțelegeri ar putea include, de asemenea, furnizarea de materii prime care ar ajuta baza industrială de apărare a Rusiei”, a declarat Kirby, care a promis că SUA vor lua măsuri directe pentru a sancționa orice entitate implicată într-un potențial acord și a îndemnat Phenianul să înceteze negocierile cu Moscova.

Kirby a mai spus că încercările Rusiei de a se aproviziona cu arme din locuri precum Iran și Coreea de Nord reprezintă un semnal clar al slăbiciunii Moscovei.

„Sincer, nu există alt mod de a privi acest lucru decât ca fiind (un semn de) disperare și slăbiciune”, a mai declarat oficialul de la Casa Albă.

Statele Unite colaborează cu România şi Republica Moldova pentru a creşte exporturile de cereale ale Ucrainei pe Dunăre, în contextul în care explorează rute alternative pentru exporturi, după ce Rusia s-a retras din Iniţiativa privind Cerealele pe Marea Neagră, a declarat miercuri un înalt oficial al Departamentului de Stat de la Washington, informează Reuters, potrivit Agerpres.

„Căutăm să sprijinim rute alternative: cea mai proeminentă este ruta Dunării. Acest traseu rămâne în apele teritoriale ale NATO. Aşadar, este unul foarte atractiv pentru noi, deoarece se menţine într-un coridor mai sigur”, a declarat oficialul, vorbind sub protecţia anonimatului.

„Această (rută) poate aduce o cantitate semnificativă. Vom încerca să dublăm cantitatea care merge pe această rută”, a mai spus oficialul american.

În următoarele săptămâni va avea loc o întâlnire cu românii şi moldovenii pentru a discuta despre maximizarea traseului Dunării, a adăugat sursa citată.

Mai multe informații: SUA colaborează cu România și Republica Moldova pentru a mări cantitatea de cereale ucrainene exporate pe Dunăre, spune un oficial american

Ministrul de externe al Ucrainei s-a întâlnit cu președintele francez Emmanuel Macron și a discutat despre sprijinul militar acordat Kievului de către Paris, relatează Al Jazeera și The Kyiv Independent.

„Am fost onorat să fiu primit de Emmanuel Macron în urma întâlnirilor sale cu (președintele) Zelenski. Am discutat despre continuarea sprijinului militar, despre extinderea coaliției privind «Formula de pace» și despre exporturile noastre de cereale către țări din Africa și nu numai. I-am mulțumit pentru că a reafirmat sprijinul continuu al Franței”, a scris șeful diplomației ucrainene, într-un mesaj publicat pe platforma X.

Marți, Kuleba s-a întâlnit cu omologul său francez, Catherine Colonna, care a reafirmat sprijinul Franței pentru Kiev pe fondul invaziei ruse: „Acest sprijin va continua și se va intensifica atâta timp cât va fi necesar pentru a învinge agresiunea rusă”.

Vizita face parte din turneul lui Kuleba în trei țări europene în această săptămână: Franța, Cehia și Spania. Anterior, Kuleba a fost găzduit de ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, la Praga, pe 28 august. Șeful diplomației ucrainene urmează să ajungă joi la Toledo, în Spania, pentru a participa la o reuniune informală a miniștrilor de externe din țările UE.

Negocierile purtate în cadrul acestei deplasări, potrivit ministerului ucrainean de externe, urmează să se axeze pe livrările de armament, mai ales pe apărarea antiaeriană, dar și pe drumul de aderare al Kievului la UE, pe viitorul Summit Global pentru Pace și pe promovarea „formulei de pace” a Ucrainei.

Fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev a afirmat marți că Rusia are dreptul de a intra în război cu NATO, relatează Euronews.

„Criminalii ucraineni au anunțat că orice lovitură a lor împotriva oricărei ținte rusești, «de exemplu, în Crimeea», a fost aprobată de NATO”, a scris Medvedev, într-o postare publicată pe platforma X (fosta Twitter).

„Dacă este adevărat – și nu există niciun motiv să ne îndoim că este – atunci aceasta este o dovadă directă și semnificativă din punct de vedere juridic a complicității Occidentului în războiul împotriva Rusiei. reprezintă un casus belli rafinat, iar pentru Rusia, este o oportunitate de a acționa în cadrul (principiului) jus ad bellum împotriva fiecărei țări NATO”, a adăugat Medvedev.

Mai multe informații: Rusia are dreptul de intra în război cu „fiecare țară NATO”, susține Dmitri Medvedev. Noi amenințări, cu citate din Biblie, Lenin și Hrușciov

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov și omologul său turc vor discuta o propunere de alternativă la acordul de la Marea Neagră privind cerealele atunci când se vor întâlni săptămâna aceasta, a anunțat miercuri ministerul de la Moscova, potrivit Al Jazeera.

Conform acestui plan, Moscova ar urma să trimită un milion de tone de cereale în Turcia la un preț redus, cu sprijinul financiar al Qatarului, pentru a fi procesate în Turcia și trimise către țările cele mai nevoiașe.

„Considerăm acest proiect ca fiind alternativa optimă de lucru la acordul de la Marea Neagră”, a precizat ministerul rus de externe, într-un comunicat de presă.

Moscova a renunțat la acordul privind cerealele în luna iulie, motivând că prea puține grâne ajung în țările cele mai sărace, iar obstacolele în calea exportului de cereale și îngrășăminte rusești nu au fost rezolvate.

Hakan Fidan, ministrul turc de externe, este așteptat la Moscova joi și vineri pentru a se întâlni cu Lavrov.

De la începutul anului au avut loc peste 190 de presupuse atacuri cu drone în Rusia și în peninsula Crimeea, anexată de Moscova încă din 2014, arată informațiile din presa rusă, potrivit unei analize realizate de BBC Verify.

Atacurile din cursul nopții de marți spre miercuri, care ar fi vizat cel puțin șase regiuni rusești, sunt cele mai importante de până acum în 2023, notează BBC.

Un rus a fost adus miercuri în faţa justiţiei la Moscova pentru că a criticat ofensiva din Ucraina în timpul unui vox pop la Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL) în iulie 2022, primul astfel de caz într-un context de represiune pe scară largă în Rusia, relatează AFP, potrivit Agerpres.

După o scurtă audiere, procesul a fost amânat până la 18 septembrie.

Iuri Kohoveţ, în vârstă de 37 de ani, a răspuns unei solicitări de interviu în iulie 2022 în rândul trecătorilor pe străzile Moscovei. El a spus că Vladimir Putin şi guvernul rus sunt „bandiţi” responsabili pentru conflict şi a respins argumentele Kremlinului pentru a justifica atacul.

„Guvernul nostru a spus că vrea să lupte împotriva naţionaliştilor (ucraineni), dar bombardează centrele comerciale”, a declarat el în acest video difuzat pe reţelele sociale ale RFE/RL. El a acuzat, de asemenea, armata rusă că „a împuşcat fără motiv” civili la Bucha, o localitate de lângă Kiev care a fost scena unui masacru pus pe seama forţelor Moscovei la începutul conflictului în 2022.

„Toate acestea trebuie să înceteze. La noi, un om poate opri toate acestea”, a adăugat el, la ieşirea dintr-o staţie de metrou, referindu-se la Vladimir Putin.

În martie, Iuri Kohoveţ a fost arestat de poliţie şi a fost amendat, după 48 de ore în arest, cu 500 de ruble (aproximativ 5 euro la cursul actual) pentru „huliganism”, conform organizaţiei OVD-Info, care îl apără.

El riscă până la 10 ani de închisoare.

Forțele ucrainene continuă să câștige teren dincolo de localitatea recent eliberată Robotîne din regiunea Zaporojie, a anunțat miercuri Statul Major General al Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Trupele ucrainene au reușit să avanseze spre Novoprokopivka, un sat situat la mai puțin de patru kilometri sud de Robotîne, și Verbove, o altă așezare situată la 10 kilometri est, conform Statului Major General.

În urmă cu două zile, ministrul adjunct al Apărării, Hanna Maliar, a declarat că forțele ucrainene au eliberat Robotîne și se deplasează la sud-est de această localitate.

Înaintarea face parte din operațiunea ofensivă mai amplă a Ucrainei în direcția Melitopol, un oraș important din punct de vedere strategic pentru tăierea podului terestru dintre Rusia și peninsula ocupată Crimeea.

Armata ucraineană a adăugat că forțele sale își continuă ofensiva la sud de Bahmut, în regiunea Donețk, în timp ce resping o ofensivă a rușilor pe axa Bahmut-Kupiansk-Lîman.

Moscova își concentrează trupele în zonă, încercând să recupereze teritoriile pierdute în timpul contraofensivei-surpriză a forțelor ucrainene din regiunea Harkov, desfășurată în toamna anului trecut.

Presiunile inflaționiste în creștere riscă să transforme problemele economice ale Rusiei în probleme politice, au explicat analiștii, care observă că greutățile de zi cu zi aduc războiul din Ucraina pentru prima dată în atenția multor ruși, spun economiștii citați de Washington Post.

Săptămâna trecută, când Vladimir Putin li s-a adresat oficialilor din guvern, după o perioadă complicată în care rubla rusă s-a prăbușit la minimul ultimelor 16 luni în raport cu dolarul american, președintele a avut un ton încrezător. Economia rusă, a spus el, era din nou în creștere, iar salariile cresc și ele.

Mai multe detalii: Rusia lui Putin se confruntă cu prăbușirea rublei și creșterea prețurilor. „Cât de multă inflație va tolera populația rusă?”

Premierul ungar Viktor Orban a declarat, într-un interviu acordat jurnalistului Tucker Carlson, fost prezentator al Fox News, că singura modalitate prin care se poate încheia războiul din Ucraina o reprezintă realegerea lui Donald Trump la președinția SUA, relatează The Associated Press.

Deși Trump se confruntă cu acuzații penale pentru că ar fi încercat să răstoarne rezultatul alegerilor prezindețiale americane din 2020, revenirea fostului președinte în funcție ar fi „singura cale de ieșire” din conflict, a susținut Orban, calificând drept „o minciună” orice sugestie că Ucraina ar putea învinge Rusia.

Mai multe informații: „Chemați-l înapoi”. Viktor Orban spune că realegerea lui Donald Trump este singura cale de a pune capăt războiului din Ucraina

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a atribuit cel mai mare atac cu drone efectuat pe teritoriul Rusiei de la începutul războiului din Ucraina și până în prezent „activității teroriste continue a regimului de la Kiev”, relatează CNN.

Președintele rus Vladimir Putin primește „informații actualizate și în timp util” despre toate evoluțiile, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în fața presei.

„Bineînțeles, în ceea ce privește astfel de atacuri masive, informațiile sunt, de asemenea, aduse imediat în atenția comandantului suprem suprem (Vladimir Putin, n.r.)”, a adăugat Peskov.

Jurnaliștii care participă la conferințele de presă ale Kremlinului l-au presat pe Peksov să precizeze dacă dronele care au atacat regiunea Pskov din nord-vestul țării ar fi putut fi lansate de pe teritoriul Estoniei sau al Letoniei vecine.

„Nu am nicio îndoială că experții noștri militari lucrează în prezent la aceste probleme, aflând rutele, analizând modul în care s-a făcut acest lucru pentru a lua măsuri adecvate care să prevină astfel de situații în viitor”, a răspuns Peskov.

Rusia a asistat miercuri la cel mai mare atac cu drone efectuat asupra teritoriului său de la începutul războiului, după ce șase regiuni, inclusiv Moscova, au fost atacate.

În orașul Pskov, dronele au atacat marți seara târziu un aeroport aflat la aproximativ 60 de kilometri de granița cu Estonia, atac soldat cu un incendiu și avarierea a patru avioane militare IL-76, ceea ce a dus la anularea tuturor zborurilor.

Oficialii ruși nu au raportat nicio victimă și au afirmat că au zădărnicit aproape toate atacurile.

UE va importa în acest an volume record de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia, în ciuda obiectivului declarat al statelor membre de a renunța la combustibilii fosili din Rusia până în 2027.

Belgia și Spania sunt pe locul doi și trei în topul importatorilor de gaz natural lichefiat rusesc, după China, potrivit unei analize a datelor din industrie, citate de Financial Times.

În general, importurile UE de GNL au crescut cu 40% între ianuarie și iulie anul acesta, comparativ cu aceeași perioadă din 2021, înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Mai multe detalii: UE va importa anul acesta o cantitate record de gaz natural lichefiat rusesc, în ciuda intenției de a scăpa de dependența de Moscova

Atacul asupra sediului electoral al unui partid prorus din regiunea ocupată Herson a fost revendicat miercuri de către un grup ucrainean de insurgenți, potrivit CNN.

Grupul, care se numește Atesh, afirmă că a aruncat marți în aer sediul central al Partidului Rusia Unită din Nova Kahovka. Grupul susține că trei soldați ruși au fost uciși în atac, afirmație negată de un politician prorus din zonă.

„În urma incendiului provocat de explozie, toată documentația pe care ocupanții o aduseseră pentru alegerile programate în perioada 8-10 septembrie a fost arsă. Nu vom tolera pseudo-alegerile ruso-fasciste pe teritoriul nostru!”, a transmis grupul, într-un comunicat publicat online.

Primarul orașului, Vladimir Leontiev, a descris incidentul ca fiind un „atac terorist”, potrivit agenției ruse de știri TASS. „Nimeni nu va perturba viața noastră pașnică”, a spus el.

Aproape jumătate dintre ucrainenii închiși în centrele de detenție din Herson au fost supuși la tortură pe scară largă, inclusiv violență sexuală, potrivit unui raport publicat la începutul acestei luni și întocmit de Mobile Justice Team, parte a Grupului consultativ pentru crime atroce (ACA) sponsorizat de Marea Britanie, UE și SUA.

Raportul adaugă că sufocarea, înecarea, bătăile severe și amenințările cu violul au fost alte tehnici utilizate în mod obișnuit împotriva victimelor de către gardienii ruși în camerele de tortură din Herson.

Rusia a negat în mod repetat acuzațiile de tortură și de încălcări ale drepturilor omului în Ucraina, în ciuda dovezilor copleșitoare care demonstrează contrariul, investigate, compilate și distribuite de organizațiile internaționale pentru drepturile omului și de instituțiile de presă.

Cucerirea localităţii Robotîne, revendicată de Kiev săptămâna trecută, deschide calea unei ofensive ucrainene către sudul ocupat al Ucrainei şi peninsula Crimeea, anexată de Rusia încă 2014, a afirmat ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, într-un discurs publicat miercuri, potrivit AFP.

„Instalați pe flancurile de la Robotîne, deschidem calea către (oraşele de la sud) de Tomak, iar apoi către Melitopol şi frontiera (administrativă) a Crimeei”, a declarat marți şeful diplomaţiei ucrainene, în faţa unor diplomaţi francezi, în cadrul unui discurs susţinut la Paris.

I was honored to be received by @EmmanuelMacron following his contacts with @ZelenskyyUa. Discussed further military support, expanding the Peace Formula coalition and our grain exports to countries in Africa and beyond. I thanked him for reaffirming Frances continued support. pic.twitter.com/Xat5DE2VCg

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) August 30, 2023

Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri, în două declarații separate, că avioanele sale au distrus două ambarcațiuni rapide ucrainene la est de Insula Șerpilor, în Marea Neagră, relatează Reuters.

Reuters menționează că nu a putut verifica în mod independent aceste declarații, care au urmat unui incident similar pe 22 august, când Rusia a susținut că a distrus o ambarcațiune militară rapidă, de fabricație americană, care transporta personal militar ucrainean în aceeași zonă.

Insula Șerpilor este un mic avanpost ucrainean în partea de nord-vest a Mării Negre, regiune unde tensiunile au escaladat după ce Rusia a renunțat luna trecută la acordul care permitea Ucrainei să exporte cereale prin porturile sale sudice, în ciuda războiului.

Forţată să-şi protejeze elevii de ameninţarea rachetelor ruseşti supersonice lansate de la distanţe scurte, metropola ucraineană Harkov, din estul ţării, a construit zeci de săli de clasă în staţiile de metrou pentru a permite elevilor să revină la învăţământul faţă în faţă, informează Reuters, potrivit news.ro.

Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, avea o populaţie de peste 1,4 milioane de locuitori înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie 2022. Unele părţi ale oraşului se află la mai puţin de 30 de kilometri de graniţa cu Rusia, iar suburbiile sale nordice au fost marcate de lupte.

Şcolile din Harkov au fost forţate să predea online pe tot parcursul războiului, deoarece unele rachete ruseşti pot ajunge în oraş în mai puţin de un minut şi nu este suficient timp pentru a ajunge la un adăpost.

Primarul Ihor Terehov a anunţat marţi că 60 de săli de clasă au fost amenajate în staţiile de metrou din Harkov înainte de începerea noului an şcolar, în septembrie, creând spaţiu pentru ca peste 1.000 de copii să facă ore fizic.

„Copiii vor putea să socializeze unii cu alţii, să găsească un limbaj comun, să comunice. Susţin absolut acest lucru”, a declarat Irina Loboda, mama unui elev, în faţa unei staţii de metrou din centrul oraşului unde au fost construite săli de clasă.

Peste 1.300 de şcoli au fost distruse în totalitate în zonele controlate de guvern în Ucraina de la invazia Rusiei din 2022, iar altele au fost grav avariate, a anunţat marţi Fondul ONU pentru copii, UNICEF. Atacurile persistente înseamnă că doar o treime dintre copiii de vârstă şcolară din această zonă frecventează fizic cursurile şi mulţi uită deja ceea ce au învăţat, arată datele UNICEF.

Tribunalele din Rusia condamnă tot mai mulţi soldaţi care dezertează, ceea ce arată că în rândul acestora moralul este scăzut, arată cea mai recentă evaluare făcută de Ministerul Apărării britanic, potrivit agenției DPA, preluată de Agerpres.

„Refuzul de a lupta reflectă mai degrabă lipsa pregătirii şi a motivaţiei şi situaţiile cu stres ridicat cu care se confruntă forţele ruse pe întreaga linie a frontului din Ucraina”, a anunțat ministerul de la Londra, în evaluarea sa publicată pe platforma X.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 30 August 2023

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/TnBxxQHNLh

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/M54lpROcFo

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) August 30, 2023

Analiza face referire la o informaţie publicată de site-ul independent rus Mediazona pe 18 iulie, conform căreia aproape 100 de soldaţi ruşi sunt condamnaţi în fiecare săptămână pentru refuzul de a se supune ordinelor. „Rata ridicată a condamnărilor demonstrează starea precară a moralului Armatei Roşii şi reticenţa unor elemente de a lupta”, scria Mediazona.

Această situaţie are însă un impact minim asupra prezenţei militare ruse pe front întrucât Moscova îşi completează efectivele trimise în Ucraina cu un număr mare de soldaţi slab instruiţi, potrivit analizei.

„După mobilizarea parţială anunţată în septembrie 2022, Rusia şi-a adaptat abordarea faţă de război, punând accent pe dimensiunea cantitativă în operaţiunile ofensive şi defensive”, mai scrie ministerul de la Londra, în evaluare.

Rusia a asistat la cel mai important atac cu drone efectuat pe teritoriul său de la începutul războiului și până în prezent, ceea ce a determinat închiderea aeroporturilor și întârzieri ale zborurilor în întreaga țară, relatează CNN.

Mai multe regiuni, printre care Moscova, Oryol, Riazan, Briansk, Kaluga și Pskov, au fost vizate miercuri de drone, deși autoritățile ruse nu au raportat victime și susțin că au zădărnicit aproape toate atacurile.

Forțele ruse de apărare antiaeriană au afirmat că au interceptat o dronă care se îndrepta spre Moscova, în districtul Ruza din regiunea Moscovei, a declarat miercuri dimineață primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin.

Ca răspuns la situația de securitate, toate cele patru aeroporturi din Moscova au suspendat temporar operațiunile de zbor. Potrivit lui Sobianin, nu s-au înregistrat victime sau pagube până în acel moment.

Ministerul rus al Apărării a transmis că forțele sale au interceptat trei drone ucrainene de tip aeronavă deasupra regiunii Briansk, care au avariat o clădire administrativă, în timp ce un alt vehicul aerian fără pilot (UAV – dronă, n.r.) deasupra regiunii Oryol a fost, de asemenea, oprit.

De asemenea, ministerul condus de Serghei Șoigu a precizat că o altă dronă a fost doborâtă deasupra regiunii Kaluga, în timp ce alte două atacuri au fost zădărnicite în regiunea Riazan. Autoritățile locale au confirmat atacurile spunând că nu au fost raportate imediat victime.

În Pskov, la aproximativ 600 km nord de Ucraina, dronele au atacat, de asemenea, un aeroport în noaptea de marți spre miercuri, provocând avarierea a patru avioane militare IL-76 și ducând la anularea tuturor zborurilor. Un incendiu a izbucnit pe aeroport în urma atacului.

Guvernatorul regiunii Pskov, Mihail Vedernikov, a declarat că toate zborurile rămân anulate până joi, „pentru a clarifica natura posibilelor daune aduse pistei”.

Mai multe informații: Rusia, în fața celui mai mare atac ucrainean asupra teritoriului său: ce vizau dronele ucrainene care au lovit în șase regiuni

Guvernatorul impus de ocupantul rus în regiunea Zaporojie (sud-estul Ucrainei), Evgheni Baliţki, a negat miercuri că armata ucraineană controlează localitatea Robotîn în totalitatea sa şi a insistat că forţele ucrainene nu au străpuns prima linie a apărării ruseşti în acest sector al frontului, informează agenția spaniolă de presă EFE, preluată de Agerpres.

„Sponsorii occidentali (ai Ucrainei) susţin în presă că prima linie (a apărării ruseşti) a căzut şi alte lucruri de genul acesta. Prima linie nu a fost depăşită, iar cei care se află în aceste poziţii sau măcar aproape de ele ştiu asta”, a susţinut Baliţki, într-o serie de declaraţii la televiziunea publică rusă.

Pe 25 august, armata ucraineană a raportat că a avansat şi mai mult în interiorul liniilor de apărare ruse în apropiere de localitatea Robotîn, pe care a cucerit-o în totalitate, în pofida „activităţii constante a artileriei ruse”, a prezenţei în aer a numeroase drone inamice şi a focurilor trase de la distanţă foarte mică de trupele ruse care îşi apărau poziţiile în localitate.

Forţele ucrainene au realizat până acum cele mai semnificative progrese în regiunea Zaporojie.

Ucraina încearcă să împingă forţele de ocupaţie ruse spre sud, până la Marea Azov, ceea ce ar lăsa forţele ruse care controlează o parte din provincia ucraineană Herson şi peninsula anexată Crimeea, dar şi teritoriile ucrainene ocupate temporar de ruşi fără legătură terestră cu Rusia.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia acționează la locurile de unde au fost lansate dronele pentru a preveni noi atacuri.

Vladimir Putin a fost informat imediat, așa cum se va întâmpla după orice astfel de „atacuri masive”, a adăugat el.

„M-ați întrebat dacă președintele a fost informat despre atacul cu drone de la Pskov. Desigur, comandantul suprem primește în mod constant și prompt toate informațiile legate de situația atât din cadrul operațiunii speciale (nr. războiul din Ucraina), cât și din preajma operațiunii”, a transmis Peskov. „Desigur, în ceea ce privește astfel de atacuri masive, informațiile sunt imediat aduse în atenția comandantului suprem”.

El a subliniat că atacurile sunt un motiv pentru continuarea „operațiunii speciale” din Ucraina. „Marea majoritate a dronelor zboară în mod specific către ținte civile. Vom continua operațiunea specială pentru a eradica o astfel de amenințare pentru noi”, a spus Peskov.

Mai multe informații: Rusia acuză Kievul că a comis atacurile cu drone cu sprijin occidental: „Acțiunile Ucrainei nu vor rămâne nepedepsite”

Forțele ruse au atacat în cursul nopții zone rezidențiale din regiunea Donețk, ucigând doi civili și rănind alți șapte, a anunțat Procuratura regiunii Donețk.

O rachetă a lovit o fermă din satul Bahatir din districtul Volnovaha, ucigând doi bărbați în vârstă de 44 și 59 de ani.

Procuratura din regiunea Donețk consideră că armata rusă a folosit rachete sol-aer S-300 pentru a lovi satul.

Cinci femei cu vârsta cuprinsă între 28 și 80 de ani, un bărbat de 25 de ani și altul de 32 de ani au fost răniți în Kurakhove și 19 case au fost avariate, potrivit guvernatorului regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko.

Atacurile cu drone asupra teritoriului rus din timpul nopții „nu vor rămâne nepedepsite”, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Ministerul rus de Externe, Maria Zaharova.

Ea a acuzat, de asemenea, că Ucraina s-a bazat pe informații de la state occidentale pentru a putea lovi atât de adânc în interiorul Rusiei.

Unele dintre dronele care au atacat Rusia peste noapte au lovit o bază aeriană din Pskov, la 600 de kilometri de Ucraina.

Kievul nu a oferit nicio reacție privind atacurilor cu drone care au lovit șase regiuni din Rusia în cursul nopții.

Apărarea antiaeriană a Rusiei a zădărnicit un atac ucrainen asupra unui turn de televiziune din regiunea de Breansk, la granița cu Ucraina, a declarat miercuri guvernatorul Aleksandr Bogomaz.

Incendiul provocat de atac a fost stins și serviciile de urgență lucrează la locul atacului, a precizat oficialul local.

„Două drone au încercat să atace un turn TV. Nu au fost victime sau pagube”, a precizat Bogomaz.

Atacul face parte din operațiune de amploare desfășurată de Ucraina în timpul nopții, care s-a desfășurat prin atacuri cu drone asupra a șase regiune ruse, potrivit Ministerului Apărării de la Moscova.

Rusia a atacat cu peste noapte 28 de rachete de croazieră Ucraina, dar toate au fost interceptate de apărarea antiaeriană ucraineană, a declarat miercuri comandatul armatei ucrainene, generalul Valeri Zapujni.

De asemenea, el a precizat că Ucraina a distrus 15 dintre cele 16 drone folosite de Rusia pentru a ataca în cursul nopții.

„În cursul nopții, inamicul a atacat teritoriul Ucrainei cu rachete de croazieră și drone. Au fost înregistrate un total de 44 de ținte aeriene inamice”, a spus el.

Anterior, oficialii ucraineni au declarat că Rusia a efectuat un atac „masiv” cu drone și rachete asupra Kievului, care a ucis cel puțin două persoane.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că atacuri cu drone ucrainene au vizat șase regiuni rusești în primele ore ale zilei de miercuri, 30 august, în ceea ce pare a fi cel mai mare atac cu drone pe teritoriul Rusiei în cursul acestei faze a războiului.

Dronele au lovit un aeroport din regiunii Pskov și au fost doborâte peste regiunile Moscova, Oriol, Breansk, Riazan și Kaluga.

Atacul asupra Pskov a declanșat un incendiu masiv, iar patru avioane de transport Il-78 au fost avariate, a informat agenția de presă rusă Tass.

Guvernatorul regional Pskov, Mihail Vedernikov, a ordonat anularea tuturor zborurilor către și de la aeroportul din Pskov pentru restul zilei, invocând necesitatea evaluării pagubelor în timpul zilei.

Imaginile și imaginile postate pe rețelele sociale au arătat fum care se ridica deasupra orașului Pskov și un incendiu puternic. Vedernikov a spus că nu au fost victime, iar focul a fost localizat.

💥 Russia: Military airfield in Pskov, *north* of Belarus, over 400 miles away from Ukraine under attack right now. pic.twitter.com/KTPIF1xNLi

— Igor Sushko (@igorsushko) August 29, 2023

Forțele ruse au atacat Kievul cu drone și rachete în noaptea de 30 august, ucigând două persoane și rănind o altă persoană, a anunțat șeful administrației militare a orașului Kiev, Serhi Popko.

Cele două persoane au fost ucise după ce resturile unei rachete au căzut pe o clădire comercială din districtul Shevchenkivski.

O femeie de 24 de ani a fost de asemenea internată din cauza rănilor provocate de cioburi de sticlă, a *preciza primarul Kievului, Vitali Klitschko.

„Kievul nu a mai suferit un atac atât de puternic din primăvară”, a precizat Popko.

Resturile unor rachete au mai căzut pe clădiri nerezidențiale din districtele Darnitski și Shevchenkivski, ceea ce a dus la izbucnirea unor incendii în ambele locuri.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunţat marţi un nou pachet de asistenţă militară pentru Ucraina în valoare de 250 de milioane de dolari, transmite Reuters.

Pachetul include echipament militar suplimentar de deminare, rachete pentru apărarea aeriană şi muniţie pentru artilerie, a precizat Antony Blinken.

„Rusia a început acest război şi i-ar putea pune capăt oricând, retrăgându-şi forţele din Ucraina şi încetând atacurile brutale. Până când o va face, SUA şi aliaţii şi partenerii lor vor sta împreună alături de Ucraina, atât timp cât va fi nevoie”, a transmis Antony Blinken.

Pachetul include rachete AIM-9M pentru apărarea aeriană, sisteme de detectare a minelor şi faimoasele rachete Javelin, care au devenit un simbol al rezistenţei ucrainene la începutul războiului deoarece au distrus numeroase blindate folosite de Rusia la începutul ofensivei.

În plus, Statele Unite vor trimite Ucrainei cantităţi mari de muniţie pentru diferite tipuri de arme, inclusiv muniţie pentru sistemul de rachete HIMARS, muniţie de artilerie de 155 şi 105 milimetri şi trei milioane de cartuşe de muniţie pentru arme de calibru mic.

Vicepreședintele administrației militare regionale (OVA) din Harkov, Roman Semenukha, a transmis, marți, că din 9 august până în prezent au fost evacuate 1.433 de persoane din raionul Kupiansk.

„OVA efectuează evacuarea, mai ales intensificăm evacuarea de pe malul stâng, Kupiansk-Vuzlovoi. Ieri (n.r. – luni), au fost evacuate 24 de persoane, dintre care 5 copii. În total, începând cu 9 august, de la începutul evacuării obligatorii, am evacuat 1.433 de persoane. Din păcate, nu toată lumea este pregătită să plece, chiar și în ciuda intensității bombardamentelor”, a spus Roman Semenukha.

Yuri Șcigol, șeful Serviciului de Comunicații Speciale de Stat, a declarat marți, la televiziunea ucraineană, că acest număr include „de la cele mai elementare drone Mavic sau Matrice, până la cele mari profesionale de producție ucraineană și străină”, relatează CNN.

„Acest război a schimbat abordarea cu privire la utilizarea dronelor. Sunt folosite pentru recunoașterea la distanță scurtă, precum și pentru controlul focului, iar dronele de atac sunt folosite pentru a distruge forța armată și echipamentele inamice. Forțele de apărare și securitate ale Ucrainei pierd în medie între 40 și 45 de drone de recunoaștere pe zi”, a spus Yuri Șcigol.

„Prin urmare, facem tot posibilul să oferim cât mai multe drone posibil. Cumpărăm aproape tot ce este disponibil pe piață. Până în prezent, au fost contractate peste 22.000 de drone de atac, iar aproximativ 15.000 au fost deja livrate Forțelor Armate ale Ucrainei”, a adăugat Iuri Șchiho.

Pe lângă achizițiile publice, o serie de alte entități din Ucraina strâng bani pentru a cumpăra sute de drone, dintre care multe sunt furnizate armatei.

Urmărește-ne pe Google News