Război în Ucraina, ziua 556 | Noi victime, în urma bombardamentelor încrucișate efectuate de ruși și ucraineni

Două persoane au fost ucise, iar alte două au fost rănite sâmbătă într-un atac rusesc asupra orașului Vuhledar, din regiunea Donețk, a anunțat biroul procurorului regional, potrivit Ukrainska Pravda.

Procuratura a precizat că atacul de sâmbătă asupra orașului Vuhledar a fost probabil un atac aerian.

Un complex rezidențial s-a aflat în epicentrul loviturilor. Un bărbat, în vârstă de 43 de ani, și soția acestuia, de 42 de ani, au fost uciși după ce una dintre clădirile înalte din complex a fost bombardată.

Fiica de 19 ani a cuplului și un alt rezident, în vârstă de 53 de ani, au fost răniți. Aceștia au fost duși la spital cu răni provocate de explozie, contuzii și vânătăi, pentru a primi îngrijiri medicale de urgență.

Exploziile au distrus o parte a intrării în clădirea rezidențială, acoperișul, ferestrele și balcoanele fiind avariate.

Vieţile copiilor şi adolescenţilor ucraineni au fost total afectate de invazia Rusiei în ţara lor. Atunci când Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin în martie, cea mai importantă acuzaţie împotriva sa a fost legată de o presupusă campanie de deportare a copiilor ucraineni în centre de detenţie ruseşti.

CNN a vorbit cu adolescenţi ucraineni care susţin că au fost deportaţi cu forţa în Rusia înainte de a fi găsiţi şi aduşi acasă de membrii familiei, scrie news.ro.

Întoarcerea lor a fost posibilă datorită organizaţiei Salvaţi Ucraina, care se ocupă de returnarea copiilor deportaţi la familiile lor.

„Am fost acolo timp de patru luni. Şi pe parcursul acestor patru luni, a trebuit să cânt imnul naţional rusesc. Era obligatoriu”, a declarat Nastya Motychak, o fată în vârstă de 15 ani care a spus că a fost luată din regiunea Herson din sudul ţării şi trimisă în Crimeea ocupată de Rusia. „Am întrebat: De ce nu suntem luaţi? Când vor veni autobuzele? De ce nu ni se permite să ieşim?”, a povestit ea.

Gărzile ruseşti i-au spus lui Motychak că „autobuzele erau prea scumpe”. Aşa că ea a rămas în centru în timpul Crăciunului din 2022 şi până la începutul anului – şi a spus că i s-a permis accesul la obiecte de strictă necesitate doar dacă îndeplinea acte de patriotism rusesc.

„Au fost livrate pentru noi nişte haine la mâna a doua şi produse de igienă. Când le-am cerut, ne-au spus: «Cine nu place Rusia nu mă place pe mine şi nu va primi aceste lucruri»”, a mai povestit adolescenta.

„«Dacă nu intonaţi imnul Rusiei, nu veţi primi nimic»”, a susținut Motychak că i-a spus un ofiţer.

Doi ingineri energeticieni au fost răniți în atacul rusesc efectuat sâmbătă asupra orașului Seredyna-Buda, din regiunea Sumî, a anunțat biroul Procurorului General al Ucrainei, potrivit Ukrainska Pravda.

„Ancheta a stabilit că pe data de 2 septembrie 2023, în jurul orei (locale) 10:30, ocupanții au efectuat un atac cu mortiere de pe teritoriul Federației Ruse asupra orașului Seredyna-Buda din districtul Shostka. Proiectilele au lovit o mașină de serviciu a sucursalei Rețelei Regionale de Distribuție Shostka a (companiei) Sumyoblenergo. Doi angajați au fost răniți. De asemenea, au fost avariate o linie electrică, două instalații și o întreprindere locală”, a precizat procuratura ucraineană.

Forţele aeriene iraniene au primit mai multe avioane de antrenament ruseşti pentru a-şi „îmbunătăţi pregătirea şi capacitatea de luptă”, a informat sâmbătă presa locală, preluată de AFP.

„Un număr de avioane de antrenament Yak-130 au intrat în ţară şi au ajuns la baza aeriană Shahid Babaei din Isfahan”, a anunțat agenţia de ştiri Tasnim, conform Agerpres.

Agenţia, citând departamentul de relaţii publice al armatei, a transmis că sosirea aparatelor de zbor face parte din „contractele de armament ale Republicii Islamice cu Federaţia Rusă”.

Rusia şi Iranul sunt supuse sancţiunilor internaţionale care restricţionează comerţul. În ultimul an, au creat legături strânse în mai multe domenii, inclusiv cooperarea militară. În martie, Iranul a anunţat că s-a ajuns la un acord pentru achiziţionarea de avioane de luptă Suhoi Su-35 din Rusia.

Ucraina şi mulţi dintre aliaţii săi occidentali acuză Teheranul că furnizează Moscovei arme pentru războiul său împotriva Kievului, ceea ce Teheranul neagă.

Rachetele și atacurile de artilerie efectuate de ambele părți au continuat și sâmbătă să rănească și să ucidă civili în Ucraina, relatează Sky News.

Sumî: Un anchetator de poliție în vârstă de 32 de ani a fost ucis și alte două persoane au fost rănite după ce mai multe obuze rusești au lovit orașul Seredyna-Buda.

Herson: O persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite în sudul regiunii în urma unor bombardamente, potrivit guvernatorului Oleh Prokudin.

Donețk: Patru persoane au fost rănite în orașul aflat sub ocupație rusă de către artileria ucraineană, a anunțat primarul instalat la Moscova, Aleksei Kulemzin.

Dnipropetrovsk: Patru persoane au fost rănite în timpul bombardamentelor de artilerie și atacurilor cu drone în districtul Nikopol, a anunțat guvernatorul Serhii Lisak.

Sky News notează că nu poate verifica în mod independent aceste informații de pe câmpul de luptă.

Anton Gherașchenko, un oficial din Ministerul ucrainean de Interne, a publicat sâmbătă pe Twitter o fotografie cu o rachetă rusească care a rămas înfiptă în asfalt, în urma unui atac asupra orașului Kramatorsk, scrie The Guardian.

„În loc de o mie de cuvinte. O rachetă rusească a lovit astăzi Kramatorskul. Foarte aproape de o clădire rezidențială. Statul terorist continuă să terorizeze civili”, a precizat Gherașchenko, în mesajul care însoțește fotografia.

Sâmbătă, rușii au desfășurat acțiuni ofensive nereușite pe fronturile de la Lîman, Avdiivka și Marinka, peste 15 ciocniri armate având loc pe parcursul ultimelor 24 de ore, a anunțat Statul Major General al forțelor armate ucrainene, potrivit Ukrainska Pravda.

Pe parcursul zilei, forțele ruse au efectuat două raiduri cu rachete, 34 de lovituri aeriene și au efectuat 42 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) asupra pozițiilor trupelor ucrainene și a zonelor populate. „Teroriștii ruși au produs victime în rândul populației civile. Au fost distruse clădiri rezidențiale și alte infrastructuri civile”, susține conducerea armatei ucrainene, în actualizarea zilnică a informațiilor operaționale privind invazia rusă.

Între timp, forțele ucrainene continuă să desfășoare o operațiune ofensivă pe frontul de la Melitopol, consolidându-și pozițiile și desfășurând operațiuni de contra-baterie, a adăugat Statul Major General al Ucrainei.

Pe parcursul zilei, forțele aeriene ucrainene au lansat nouă bombardamente asupra zonelor de concentrare a soldaților, armelor și echipamentelor militare rusești și două asupra sistemelor acestora de rachete antiaeriene.

În urma acestor atacuri, unitățile Forțelor ucrainene de Rachete și Artilerie au reușit să lovească cinci zone de concentrare a personalului, armelor și echipamentelor militare, 12 sisteme de artilerie, două depozite de muniții, două puncte de control și un sistem de rachete antiaeriene aparținând rușilor.

Discuțiile cu privire la o soluție diplomatică pentru încheierea conflictului par aproape complet blocate în acest moment, spun cei care au încercat să le poarte. Nici Kievul, nici Moscova nu par dispuse să negocieze, iar unii observatori se tem, de altfel, că Putin ar putea considera orice discuție despre negocieri drept un semn de slăbiciune al Occidentului, scrie New York Times.

Mai multe informații: Pe măsură ce războiul din Ucraina dă semne că se prelungește, discuțiile despre negocieri au devenit „mai mult decât tabu”

Ministerul ucrainean al Apărării a publicatt sâmbătă pe Twitter imagini cu ambasadorul Ucrainei în Australia, Vasil Miroșnichenko, care testează sistemul antidrone Slinger, scrie The Guardian.

De asemenea, ministerul condus de Oleksii Reznikov a postat o fotografie cu rămășițele unei bombe de aviație KAB-500 pe care forțele ruse au folosit-o în Ucraina.

Un preot al Bisericii Ortodoxe Ucrainene ce ține de Patriarhia Moscovei a primit o „notificare de suspiciune” pentru incitare la ură religioasă, a anunțat sâmbătă Ministerul ucrainean de Interne, potrivit The Kyiv Independent.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Poliția Națională au găsit materiale de propagandă atunci când au percheziționat în iunie 2023 eparhiile Ovrutsk-Korosten și Jîtomîr, a precizat ministerul.

Ministerul de Interne nu a menționat numele preotului, dar a precizat că acesta era un paroh din eparhia Ovrutsk-Korosten, situată în regiunea centrală Jîtomîr.

SBU a transmis sâmbătă că preotul, la ordinul episcopului său mitropolitan, a distribuit broșuri pro-Kremlin care prezentau războiul Rusiei împotriva Ucrainei ca pe un „conflict civil intern” și nega agresiunea armată a Rusiei. De asemenea, broșurile promovau ostilitatea față de alte confesiuni religioase.

Potrivit SBU, mitropolitul a fost și el acuzat de incitare la ură religioasă, într-un caz separat, la începutul lunii iulie.

Preotul riscă o amendă sau până la cinci ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat.

„Consolidare” este cuvântul de ordine folosit sâmbătă de către forțele armate ucrainene, în urma recentelor câștiguri modeste în regiunea sudică Zaporojie, în timp ce personalități politice de la Kiev, precum și oficiali americani, au reacționat față de sugestiile că acțiunea contraofensivă ucraineană avansează prea încet, scrie CNN.

„Forțele de apărare ucrainene continuă să desfășoare operațiunea ofensivă pe (axa) Melitopol, consolidându-și pozițiile și efectuând tiruri de contrabaterie”, a scris Statul Major General al armatei ucrainene, într-o actualizare a informațiilor operaționale publicată sâmbătă pe Facebook. Melitopol este situat la sud de orașul Zaporojie.

Trupele ucrainene și-au concentrat eforturile în jurul satului Robotîne în ultimele săptămâni, în timp ce încearcă să se deplaseze spre sud, spre orașele ocupate de pe sau în apropierea coastei Mării Azov.

Un canal neoficial Telegram aparținând Brigăzii 46 din Ucraina a sugerat că au existat noi câștiguri ucrainene limitate la sud-est de Robotîne, postând: „Există o extindere a capului de pod de-a lungul liniei de apărare a inamicului în direcția Verbove. Zona de control este în curs de extindere pentru acțiuni ulterioare”.

Canalul a raportat, de asemenea, lupte purtate pe un teren mai înalt în afara satului vecin Novoprokopivka.

Ce spune Moscova: Ministerul rus al Apărării a transmis sâmbătă că a respins patru atacuri ucrainene în zona din jurul așezărilor Robotîne și Verbove. Blogul militar rus Rybar a scris că forțele ruse au opus o rezistență puternică în jurul așezării Verbove. Conform Rybar, Robotîne se află acum în totalitate sub control ucrainean, deși blogul susține că forțele Kievului au suferit pierderi severe în lupte.

CNN menționează că nu poate verifica veridicitatea afirmațiilor privind operațiunile de pe câmpul de luptă ale niciunei părți.

Criticile aduse contraofensivei, respinse: Actuala contraofensivă a Ucrainei împotriva forțelor de ocupație ale Rusiei se desfășoară de trei luni și au existat îngrijorări din ce în ce mai mari cu privire la faptul că nu reușește să obțină rezultatele așteptate.

John Kirby, coordonatorul pentru comunicare strategică al Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă, a abordat vineri aceste preocupări, afirmând că forțele ucrainene au făcut „progrese notabile” în ultimele trei zile, obținând „unele succese împotriva celei de-a doua linii de apărare a rușilor”.

Aceste comentarii au fost reluate sâmbătă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a postat următorul mesaj: „Indiferent de ceea ce ar spune oricine, avansăm, iar acesta este cel mai important lucru. Suntem în mișcare”.

Guvernatorii regiunilor ruse Belgorod și Kursk au afirmat că Ucraina a atacat sâmbătă Rusia cu mai multe lansatoare de rachete, mortiere și drone, provocând moartea unei persoane și rănirea altor trei locuitori, scrie The Kyiv Independent.

Viaceslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod, a anunțat, într-o serie de postări pe Telegram, că forțele ucrainene au bombardat satul Urazovo, în urma atacurilor o persoană fiind ucisă, iar alte două rănite.

Potrivit lui Gladkov, atacul a avariat 20 de case din sat.

De asemenea, el a afirmat că o dronă a fost doborâtă deasupra regiunii, iar resturile căzute au provocat pagube ușoare unor case.

Ministerul rus al Apărării a transmis și el sâmbătă că apărarea antiaeriană rusă a doborât o dronă kamikaze ucraineană (de tipul „loitering munitions”) deasupra regiunii Belgorod, fără a oferi detalii despre pagube.

De asemenea, Gladkov a anunțat că o dronă ucraineană a lansat doi explozibili asupra satului Doldoe, provocând daune liniilor de comunicații.

Atât Urazovo, cât și Doldoe se află în apropierea graniței cu Ucraina. Forțele ruse folosesc regiunea Belgorod pentru a ataca zilnic zonele ucrainene de peste graniță.

Roman Starovoit, guvernatorul regiunii Kursk, a anunțat și el sâmbătă că bombardamentele ucrainene au rănit o femeie în satul Uspenovka și au avariat liniile electrice și casele din satul Tyotkino.

Ambele așezări se află chiar la granița cu regiunea ucraineană Sumî, supusă și ea zilnic unor atacuri rusești lansate de peste graniță.

Guvernatorii ruși nu au furnizat nicio înregistrare video sau fotografie a consecințelor atacurilor.

Un propagandist rus afirmă că atacul cu drone asupra unei baze aeriene din orașul Pskov din Rusia a fost lansat de un grup de sabotaj, potrivit unor imagini distribuite de Anton Gerașchenko, un oficial din cadrul Ministerului ucrainean de Interne, relatează Sky News.

În înregistrarea video distribuită de Gerașchenko, Serghei Mardan afirmă că nu crede că atacul asupra Pskovului a fost efectuat de către statele baltice sau de Ucraina.

„Până acum, opinia mea nu s-a schimbat. Mi se pare că aceasta este opera unui grup de sabotaj foarte avansat, foarte experimentat și bine echipat”, spune Mardan, potrivit traducerii furnizate de oficialul ucrainean.

„Să lansezi 10 drone din catapulte care pot fi transportate într-un camion… de ce nu?”, a afirmat Mardan.

Săptămâna aceasta, imagini publicate de guvernatorul din Pskov pe Telegram au arătat un incendiu uriaș, cu sunete de alerte aeriene și o explozie.

Rusia a susținut că a respins toate atacurile efectuate cu drone asupra teritoriului său.

Ombudsmanul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, susține că studenții din Crimeea vor participa la cursuri de pregătire militară, în cadrul planurilor pe care le are în vedere Rusia pentru militarizarea regiunii anexate, relatează The Guardian și The Kyiv Independent.

Astfel, începând de la 1 septembrie, elevii din Crimeea din clasele 5-9 vor participa la activități extracurriculare numite „Bazele pregătirii militare”, afirmă Lubineț, într-o postare pe Telegram.

Pentru a pune în aplicare acest lucru, a spus el, cel puțin 25 de profesori din Crimeea au urmat deja cursuri de disciplină militară, medicină tactică, asamblarea și dezasamblarea armelor de foc, organizarea de tabere de campanie, manipularea echipamentului individual de protecție, precum și de protecție radiologică, chimică și biologică.

În același timp, elevii de clasa a 10-a și cei de a 11-a vor participa la cursuri despre „fundamentele pregătirii militare”. Acest curriculum cuprinzător va include nu numai exerciții practice și de instruire în domeniul abilităților militare esențiale, ci și prelegeri despre „oportunitățile de carieră” asociate serviciului militar, așa cum sunt prezentate în manualele oficiale și în ghidurile profesorilor disponibile online.

Anterior, Ministerul Educației din Rusia a introdus, de asemenea, manuale de istorie actualizate care includ segmente despre războiul din Ucraina, pe care Rusia îl numește „operațiune militară specială”, despre anexarea Crimeei și despre sancțiunile occidentale. Manualele recent publicate încorporează hărți care descriu zonele ucrainene ocupate ca fiind teritorii rusești, fapt menit să probeze narațiunea oficialilor ruși potrivit căreia ucrainenii și rușii sunt „un singur popor”. Ucraina este, de asemenea, descrisă în manuale ca un „stat ultranaționalist”, în care tot ceea ce este rusesc este considerat ostil și, în consecință, persecutat.

Forțele ruse au atacat cu bombe ghidate o zonă rezidențială din satul Odradokamianka, situat în regiunea sudică Herson, ucigând un civil și rănind alți doi, a anunțat sâmbătă guvernatorul regional Oleksandr Prukudin, potrivit The Kyiv Independent.

Referitor la persoanele rănite, guvernatorul a precizat că un bărbat a suferit multiple răni provocate de șrapnel, în timp ce un altul a fost spitalizat și se află în stare critică.

Atacurile aeriene au avariat mai multe case din localitate, potrivit oficialului ucrainean.

Prokudin nu a menționat numărul sau tipul de bombe ghidate folosite în atacuri.

Rusia folosește bombe „inteligente” KAB, de la KAB-250 și KAB-500 până la KAB-1500, care pot fi ghidate cu laser sau ghidate prin satelit. KAB-500L, bombă echipată cu un focos extrem de exploziv, este folosită frecvent de trupele ruse în conflictul din Ucraina, notează publicația citată.

Satul bombardat se află vis-a-vis de Nova Kahovka, zonă aflată sub ocupația rusă, pe partea cealaltă a fluviului Nipru.

Rusia afirmă că cel mai nou sistem al său de arme nucleare, reprezentat de rachetele balistice intercontinentale Sarmat, este începând de acum operațional, relatează CNN.

„Complexul strategic Sarmat a fost pus în serviciul de luptă”, a declarat Iuri Borisov, directorul general al agenției spațiale ruse Roscosmos, într-o apariție media.

Sistemul trebuia să intre în serviciul de luptă la sfârșitul anului 2022.

Mai multe informații: „Satan II”, noul sistem al Rusiei de rachete intercontinentale, este acum operațional în războiul din Ucraina, anunță șeful Roscosmos

Armata rusă a desfășurat elemente ale unei „armate de rezervă” nou create pentru a permite unităților aflate în prezent pe linia frontului în regiunea estică Luhansk „să se redesfășoare lateral pentru a se apăra de contraofensiva ucraineană” din sud, a transmis Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), citând un oficial ucrainean, potrivit Sky News.

În cel mai recent raport al său privind evoluția războiului, ISW – un think tank cu sediul la Washington – a precizat că principalul șef al serviciilor ucrainene de informații militare, generalul Kirilo Budanov a spus că armata rusă a desfășurat armata 41 de arme combinate (CAA) într-o „zonă nespecificată din sudul Ucrainei”.

„Aceste unități sunt probabil degradate și au operat fără rotații la nivel de brigadă și regiment, la fel ca multe unități ruse din prima linie”, a adăugat ISW.

ISW a evaluat anterior că lipsa rezervelor operaționale va forța comandamentul rus să efectueze noi redistribuiri laterale de trupe și să ia decizii dificile cu privire la sectoarele de front cărora să le acorde prioritate.

Think tank-ul american a adăugat: „Redistribuirile laterale suplimentare ale Rusiei și angajarea imediată a rezervelor operaționale preconizate sugerează că nevoile de întărire pe termen scurt împiedică eforturile de reconstituire pe termen lung preconizate”.

Forțele ruse de apărare au distrus trei drone navale ucrainene care au vizat podul din Crimeea, a anunțat Moscova sâmbătă dimineață, informează AFP, potrivit The Moscow Times.

„Pe 2 septembrie, în jurul orei 02:20, ora Moscovei, a treia navă ucraineană semi-submersibilă fără pilot, trimisă de regimul de la Kiev pentru a efectua un atac terorist asupra podului din Crimeea, a fost distrusă în Marea Neagră”, a transmis Ministerul rus al Apărării, într-un comunicat publicat pe Telegram.

O dronă a fost distrusă vineri și alte două la primele ore ale dimineții de sâmbătă, a precizat ministerul condus de Serghei Șoigu.

Kievul, care a afirmat în repetate rânduri că intenționează să recupereze Crimeea, a vizat în repetate rânduri podul strategic Kerci care leagă peninsula de partea continentală a Rusiei.

Crimeea, anexată de Rusia încă din 2014, a fost ținta Kievului pe tot parcursul ofensivei Moscovei în Ucraina, dar în ultima vreme a fost supusă unor atacuri mai intense și mai numeroase.

Luna trecută, guvernatorul peninsulei, instalat de Moscova, a anunțat că forțele ruse de apărare antiaeriană au doborât trei rachete ucrainene deasupra podului – unul dintre proiectele preferate ale președintelui rus Vladimir Putin. Podul de beton de 18 kilometri este format din două structuri paralele, una rezervată traficului rutier și cealaltă pentru traficul feroviar.

Un atac din luna iulie a provocat daune majore secțiunii rutiere a podului, care este, de asemenea, folosită pentru transportul de echipamente militare.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat sâmbătă că acțiunea contraofensivă a Kievului „avansează”, după ce a armata țării a obținut unele mici câștiguri în campania sa de recucerire a teritoriilor ocupate de Rusia, relatează CNN.

Forțele ucrainene avansează. În ciuda a tot ceea ce se întâmplă și indiferent ce ar spune oricine, avansăm, iar acesta este cel mai important lucru. Suntem în mișcare”, a scris Zelenksi, într-un mesaj publicat pe conturile sale de socializare.

Nu este clar la cine se referă Zelenski, dar contraofensiva, care a început la începutul acestui an, nu a înregistrat încă un progres semnificativ. Luna trecută, oficialii occidentali au descris actualizări „sobre” privind progresul acesteia, dar săptămâna aceasta forțele Kievului au anunțat că au spart prima linie de apărare a rușilor din sudul Ucrainei.

Declarația lui Zelenski face ecoul unor afirmații făcute vineri de ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba. Acesta a spus că partenerii Ucrainei, inclusiv Statele Unite, „înțeleg că lucrurile se mișcă în direcția bună” și că nu există nicio „încetinire” a progreselor.

El a adăugat că cei care critică ritmul contraofensivei ar trebui să acorde mai mult respect soldaților ucraineni implicați în lupte.

„Cum te simți când te întorci din misiune și îți iei înapoi telefonul, îl deschizi și începi să citești toți oamenii deștepți care spun cât de lent ești și că nu te descurci suficient de bine?”, a spus Kuleba.

Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat joi că îl investighează pe Vadym Ovchinnikov, comandantul unui grup de informații rusesc, despre care susține că a ordonat împușcarea unei familii ucrainene în timpul ocupării orașului Bucha în martie 2022, relatează sâmbătă CNN.

Aflat la nord-vest de Kiev, orașul Bucha a fost ocupat de trupele rusești la scurt timp după declanșarea invaziei Ucrainei în februarie 2022. Potrivit procuraturii generale ucrainene, armata rusă a comis mii de crime de război în districtul Bucha, iar sute de persoane au fost ucise în oraș înainte ca acesta să fie eliberat în primăvara anului trecut.

Kremlinul a negat orice implicare în aceste atrocități și a afirmat că imaginile cu cadavrele civililor sunt false.

Secretarul Consiliului Naţional pentru Securitate şi Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, a declarat vineri că țara sa are arme de fabricaţie proprie cu care poate să lovească ținte aflate la o distanță de 1.500 de kilometri, pe teritoriul Rusiei, relatează agenția DPA, citată de Agerpres.

Forţele ucrainene au capacitatea de a lovi ţinte aflate nu doar la distanţe de 700 de kilometri, „ba chiar la distanţe de 1.000 şi până la 1.500 de kilometri”, a spus Danilov, la postul de radio ucrainean, vorbind despre dezvoltarea programului național de rachete și drone.

El a subliniat că Ucraina vizează doar ţinte militare și că armele folosite pentru atacuri asupra teritoriului rus sunt de fabricație locală.

Statele Unite vor trimite, pentru prima dată, în Ucraina, muniţie care conţine uraniu sărăcit, potrivit unui document consultat de Reuters şi confirmărilor separate din partea a doi oficiali americani, relatează agenția de presă citată.

Muniția face parte dintr-un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care urmează să fie dezvăluit în săptămâna viitoare.

Obuzele pot fi lansate de tancurile americane Abrams care sunt de aşteptat să fie livrate în Ucraina în următoarele săptămâni, a declarat o persoană familiarizată cu subiectul.

Mai multe detalii: SUA vor trimite în Ucraina muniţie cu uraniu sărăcit – Reuters

Un sat din regiunea rusă Breansk, învecinată cu Ucraina, a fost bombardat, a anunțat sâmbătă guvernatorul Alexander Bogomaz, acuzând forțele Kievului pentru lovitură, relatează agenția rusă de stat Interfax.

„Nu s-au înregistrat victime. În urma bombardamentului, șapte gospodării rezidențiale au fost parțial distruse”, a scris oficialul rus pe Telegram.

Tot sâmbătă, Bogomaz a anunțat că a avut loc un bombardament asupra satelor Kurkovichi și Klimovo. În urma atacului de la Kurkovichi, o clădire rezidențială a fost avariată. Nu au fost raportate victime.

Ministerul Apărării de la Moscova transmite sâmbătă că a fost împiedicată o tentativă a Ucrainei de a lansa „un atac terorist” asupra teritoriului rus, relatează agenția rusă de presă de stat Interfax.

„În dimineața zilei de 2 septembrie, a fost zădărnicită o tentativă a regimului de la Kiev de a efectua un atac terorist cu vehicule aeriene fără pilot de tip aeronavă pe teritoriul Federației Ruse. Două vehicule aeriene fără pilot ucrainene au fost interceptate deasupra teritoriului regiunii Belgorod”, se precizează în anunțul ministerului.

Regiunea Belgorod este situată în vestul Rusiei, la granița cu Ucraina. Dincolo de frontieră se află regiunea ucraineană Harkov.

Alerta de raid aerian a fost activată sâmbătă în orașul ucrainean Krivoi Rog din regiunea Dnipropetrovsk, unde s-au auzit mai multe explozii, relatează Ukrainska Pravda. Autoritățile au anunțat apoi că apărarea aeriană a funcționat și că o țintă a fost doborâtă.

Publicația notează că cititorii săi au semnalat două explozii, probabil balistice. Ulterior, a fost emisă
o alertă de raid aerian.

„Apărarea antiaeriană a funcționat. Cu succes. Ținta a fost lovită”, a transmis, pe Telegram, șeful Consiliului de Apărare al orașului, Oleksandr Vilkul.

Ministerul britanic al Apărării precizează, în cel mai recent raport privind situația din Ucraina, că forțele Kievului au continuat acțiunile ofensive pe axa Orihiv din sudul țării, cu unități care au ajuns la prima linie principală de apărare rusă.

„Forțele ruse, compuse în principal din 58 de elemente ale Armatei Combinate și ale Forțelor Aeropurtate ruse, încearcă să oprească contraofensiva ucraineană, menținând în același timp propria ofensivă pe axa nordică din jurul Kupianskului”, se precizează în raport.

Potrivit specialiștilor de la Londra, tupele Moscovei „caută probabil să distragă atenția Ucrainei de la contraofensiva sa, forțând-o astfel să își împartă forțele între Orihiv și Kupiansk”.

În acest context, mai scrie în raport, „Rusia riscă să își divizeze forțele în timp ce încearcă să împiedice avansul ucrainean”.

Forțele ruse au lansat un atac asupra Hersonului în nopatea de 2 septembrie, în urma căruia două persoane au fost rănite, una dintre ele ajungând la spital, relatează Ukrainska Pravda, citând administrația regională.

„O femeie în vârstă de 69 de ani a fost rănită într-un atac nocturn. Ea are o rană provocată de o mină explozivă, o rană facială și o reacție acută la stres. Un bărbat de 49 de ani a fost, de asemenea, rănit. El a fost spitalizat într-o unitate medicală cu o rană de șrapnel în piept și o rană provocată de o mină explozivă”, au anunțat autoritățile din Herson.

Editorul-șef al publicației Novaia Gazeta, Dmitri Muratov, a fost inclus de Moscova pe lista agenților străini, fiind acuzat că „a folosit platforme străine pentru a difuza opinii menite să formeze o atitudine negativă față de politica externă și internă a Federației Ruse”, relatează The Guardian, citând Ministerul rus al Justiției.

De asemenea, Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, este acuzat de Rusia că a creat și distribuit conținut de la alți agenți străini.

„Ce este de comentat? Pentru comentarii, contactați Ministerul Justiției”, este mesajul publicat pe siteul Novaia Gazeta, alături de precizarea că lista agenților străini include acum 674 de persoane și organizații „demne”.

Mai multe detalii: Jurnalistul Dmitri Muratov, laureat al premiului Nobel pentru Pace, a fost trecut de Rusia pe lista agenților străini

La exercițiile navale majore care vor începe din 9 septembrie în Marea Baltică, aproximativ 30 de nave și peste 3.000 de militari occidentali vor exersa pentru prima dată cum să răspundă la un atac rusesc în regiune, a declarat vineri șeful marinei germane, relatează Reuters.

„Trimitem un mesaj clar de vigilență Rusiei: Nu sub ochii noștri. O descurajare credibilă trebuie să includă capacitatea de a ataca”, a declarat viceamiralul Jan Christian Kaack, la Berlin.

În cadrul exercițiului Northern Coasts, care va dura două săptămâni, se vor antrena împreună trupe din toate țările NATO de la Marea Baltică, plus Suedia, viitoare membră, și aliații non-baltici – SUA, Canada, Olanda, Belgia și Franța.

Militarii vor exersa operațiuni amfibii și lovituri de pe mare pe uscat.

Un alt obiectiv al exercițiului este securizarea rutelor maritime prin Marea Baltică.

„Finlanda și statele baltice depind în proporție de aproape 100% de rutele maritime de aprovizionare prin Marea Baltică. În cazul în care Coridorul Suwalki va fi blocat – și acest lucru se poate face cu ușurință, pentru că există doar două drumuri și o linie de cale ferată – atunci rămânem doar cu rutele maritime, iar acolo va trebui să ne croim drum”, a spus Jan Christian Kaack.

Coridorul Suwalki, îngust de aproximativ 65 de kilometri, leagă statele baltice de Polonia și de principalul teritoriu al NATO în Europa.

Începând cu 1 septembrie, elevii din Crimeea din clasele a V-a până la a IX-a vor participa la activități extracurriculare numite „Bazele pregătirii militare”, a anunțat Ombudsmanul Ucrainei, Dmitro Lubinets, pe Telegram, relatează The Kyiv Independent.

În acest sens, cel puțin 25 de profesori din Crimeea au urmat deja cursuri de disciplină militară, medicină tactică, asamblarea și dezasamblarea armelor de foc, organizarea taberelor de teren, manipularea echipamentului individual de protecție, precum și protecția radiologică, chimică și biologică, a precizat Lubinets.

De asemenea, elevii de clasa a X-a vor fi instruiți cu privire la „fundamentele pregătirii militare”.

Cusurile vor cuprinde nu numai exerciții practice și instruire în domeniul abilităților militare esențiale, ci și prelegeri despre „oportunitățile de carieră” asociate serviciului militar, așa cum sunt prezentate în manualele oficiale și în ghidurile profesorilor disponibile online.

Ministerul Educației din Rusia a introdus și manuale de istorie actualizate care includ capitole despre războiul din Ucraina, pe care Rusia îl numește „operațiune militară specială”, anexarea Crimeei și sancțiunile occidentale, a relatat CNN la începutul lunii august.

Manualele cuprind hărți care descriu zonele ucrainene ocupate ca fiind teritorii rusești, în timp ce Ucraina este descrisă ca un „stat ultranaționalist” în care tot ceea ce este rusesc este considerat ostil și persecutat.

În cele peste 18 luni de război, 15.000 de proprietăți civile în regiunea Herson au fost avariate, majoritatea fiind clădiri rezidențiale, a declarat guvernatorul Oleksandr Prokudin într-un interviu Interfax Ucraina, publicat pe 1 septembrie, relatează The Kyiv Independent.

Bilanțul include aproximativ 5.000 de case care nu pot fi restaurate, a precizat Prokudin.

La acestea se adaugă 274 de instituții educaționale și sportive, 181 de spitale, 43 de instalații industriale și Aeroportul Internațional Herson „complet distrus”.

De asemenea, dezastrul de la barajul Kahovka a provocat pagube în valoare de peste 4 miliarde de dolari doar mediului, a mai spus guvernatorul.

„Au fost distruse flora și fauna unice, este afectată aproape o treime din păduri (64.000 de hectare), 30% din rezervația naturală riscă să dispară, iar 1.300 de hectare de câmpuri au fost inundate”, a adăugat Prokudin.

Costul total al pagubelor din regiunea Herson nu a fost calculat încă pentru că o treime din regiune se află sub ocupație rusă.

Forțele ucrainene au eliberat orașul Herson și alte așezări regionale de pe malul vestic al râului Nipru în noiembrie 2022. Împinse pe malul estic al râului, trupele ruse lansează atacuri asupra teritoriilor eliberate.

Ministerul rus al Apărării a anunțat în primele ore ale zilei de 2 septembrie că forțele sale au distrus trei ambarcațiuni fără pilot folosite într-o încercare de a ataca podul din Crimeea, relatează The Kyiv Independent. Moscova a acuzat Kievul pentru atac.

„2 septembrie, în jurul orei 2.20, ora Moscovei (aceeași oră în Romnânia – n.r.), în apele Mării Negre, a fost distrusă cea de-a treia ambarcațiune semi-submersibilă ucraineană fără echipaj trimisă de regimul de la Kiev pentru a efectua un atac terorist asupra podului din Crimeea”, se precizează într-un mesaj publicat pe Telegram de Ministerul rus al Apărării.

Podul, care traversează strâmtoarea Kerci și leagă peninsula de partea continentală a Rusiei, a fost finalizat în 2018, la patru ani după ce Rusia a ocupat și anexat peninsula ucraineană, o mișcare nerecunoscută de comunitatea intenațională.

De la începutul războiului, au avut loc mai multe atacuri asupra podului.

Ucraina nu a confirmat că se află în spatele atacului.

Ministerul britanic al Apărării a declarat în actualizarea informațiilor de război din 1 septembrie că „Rusia folosește o serie de mijloace de apărare pasivă, precum generatoare de fum și bariere subacvatice, alături de măsuri de apărare activă, cum ar fi sistemele de apărare aeriană” în jurul Mării Negre.

În ultimele săptămâni, a existat o creștere notabilă a atacurilor care au vizat Crimeea și instalațiile navale din vecinătatea acesteia. Loviturile s-au concentrat în principal pe întreruperea rutelor logistice rusești către și dinspre Crimeea. În plus, acestea au vizat depozitele de muniții asociate Flotei ruse de la Marea Neagră, care este staționată în orașul portuar Sevastopol.

Comitetul de Stat pentru Frontiera de Stat din Belarus a susținut că un elicopter polonez a încălcat spațiul aerian belarus pe 1 septembrie. Varșovia nu a confirmat incidentul, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit polițiștilor de frontieră belaruși, elicopterul militar Mi-24 ar fi trecut granița cu districtul Berastavitsa din Belarus, în regiunea Grodno.

Minskul a susținut că aeronava poloneză a zburat la 1.200 de metri pe teritoriul belarus „la o altitudine extrem de joasă” și apoi s-a întors.

Comitetul a publicat o înregistrare video în care se presupune că elicopterul zboară înapoi în Polonia, dar este imposibil de stabilit originea aeronavei, precum și locația din imagini.

Gărzile de frontieră au adăugat că au notificat partea poloneză cu privire la presupusa încălcare. Ministerul de Externe al Belarusului l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Poloniei pentru explicații.

Până în seara zilei de 1 septembrie, guvernul polonez nu a comentat acuzațiile.

În urmă cu o lună, Ministerul polonez al Apărării a declarat că două elicoptere belaruse au încălcat spațiul aerian al țării în timpul unor exerciții în apropierea graniței, lucru negat de Minsk.

Tensiunile de la granițele Belarusului cu Polonia și țările baltice au crescut din 2021, când Minskul a pus la cale o criză a migranților.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat să participe la adunarea anuală a liderilor mondiali ONU de la New York, în această lună, și să ia parte la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina, a declarat vineri ambasadorul Albaniei la ONU, Ferit Hoxha, potrivit The Guardian.

Albania este președintele consiliului format din 15 membri pentru luna septembrie. Liderii mondiali vor începe să se adune la New York începând cu 18 septembrie pentru reuniunea la nivel înalt a Adunării Generale a ONU.

Reuniunea Consiliului de Securitate privind Ucraina urmează să aibă loc pe 20 septembrie

Serviciile secrete militare ucrainene au declarat vineri că un atac recent cu drone asupra unui aeroport din nord-vestul Rusiei, care a avariat mai multe avioane de transport, a fost efectuat de pe teritoriul rusesc, potrivit The Guardian.

Atacul din această săptămână asupra aeroportului din Pskov, situat la aproximativ 700 de kilometri de Ucraina, a reprezentat cel mai recent atac care a zguduit teritoriul rusesc de când Kievul a promis că va „întoarce” conflictul la Moscova, în iulie.

„Dronele folosite pentru a ataca baza aeriană ‘Kresty din Pskov au fost lansate din Rusia”, a declarat vineri pe rețelele de socializare șeful serviciilor de informații ucrainene, Kyrylo Budanov.

„Patru avioane militare rusești de transport IL-76 au fost lovite în urma atacului. Două au fost distruse și două au fost grav avariate”, a adăugat el.

Budanov a precizat că avioanele au fost folosite de Ministerul Apărării pentru a transporta trupe și mărfuri.

Kremlinul a declarat săptămâna aceasta că experții militari lucrează pentru a afla ce rute au urmat dronele pentru „a preveni astfel de situații pe viitor”.

Întrebat vineri despre afirmațiile ucrainene, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze și a transmis în schimb întrebările către Ministerul Apărării.

Peste 2.000 de soldați ai unei alianțe de securitate conduse de Rusia au început exerciții militare în anumite zone din Belarus, în apropierea granițelor cu țările NATO, potrivit The Guardian.

Exercițiile Organizației Tratatului de Securitate Colectivă includ trupe din Rusia, Belarus, Kârgâzstan, Kazahstan și Tadjikistan. Armenia este, de asemenea, membră a CSTO, dar nu a trimis niciuna dintre forțele sale, pe fondul relațiilor tensionate cu Rusia, relatează AP.

Ministerul Apărării din Belarus a declarat că exercițiile de până miercuri au ca scop pregătirea pentru operațiuni comune, inclusiv răspunsuri la un accident nuclear.

Exercițiile au loc în trei regiuni din vestul Belarusului care se învecinează cu Polonia și Lituania, membre NATO. Ministrul de externe al Poloniei spune că exercițiile militare au ca scop destabilizarea regiunii.

Statele Unite au observat progrese notabile ale forțelor ucrainene în sud, în apropiere de zona Zaporojie, în ultimele 72 de ore, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, reporterilor, potrivit The Guardian.

De asemenea, Kirby a declarat că nu este în măsură să confirme informațiile potrivit cărora rachetele balistice intercontinentale Sarmat cu capacitate nucleară ale Rusiei au fost puse în serviciu de luptă.