Război în Ucraina, ziua 558 | Zeci de localități ucrainene, bombardate de ruși în ultima zi, în timp ce contraofensiva continuă, anunță Kievul

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat luni, 4 septembrie, opt brigăzi de luptă din cadrul grupării operaționale și tactice din Donețk, a anunțat biroul de presă al lui Zelenski.

„Regiunea Donețk. Vizităm brigăzile de luptă care apără Ucraina ca parte a grupului operațional și tactic Donețk. Avem de-a face cu rapoarte importante, probleme care trebuie rezolvate, provizii care trebuie sporite, crearea unui sistem de management auxiliar care să asigure aprovizionarea brigăzilor, sporind motivația războinicilor noștri”, a transmis Zelenski, pe contul său de Telegram

Liderul nord-coreean Kim Jong Un plănuiește să meargă luna aceasta în Rusia pentru a discuta personal cu președintele rus Vladimir Putin despre negocierea unui acord care să furnizeze Rusiei arme din Coreea de Nord. Muniția ar urma să fie folosită pentru războiul din Ucraina, relatează New York Times, care citează oficiali americani.

Mai multe detalii: Vladimir Putin și Kim Jong Un plănuiesc să se întâlnească în Rusia pentru a negocia livrări de armament

Clădirile rezidențiale și alte infrastructuri civile au fost lovite luni de o serie de lovituri rusești, potrivit Statului Major al forțelor armate ale Ucrainei.

Rusia a lansat cinci rachete și 68 de lovituri aeriene, trase de 42 de ori din mai multe sisteme de lansare de rachete asupra pozițiilor trupelor ucrainene și în alte zone populate, potrivit raportului.

Atacurile s-au soldat cu victime, a spus Statul Major, fără să ofere nformații detaliate despre numărul victimelor.

În regiunea Zaporojie, peste 15 localități au fost atacate, inclusiv Mala, Tokmachka, Orikhov, Robotyne și Stepnohirsk, a spus statul major.

Rusia a lansat un atac aerian și lângă Budarky, în regiunea Harkov, iar peste 10 localități au fost sub focul de artilerie în zona Kupiansk, a adăugat Statul Major.

În ultimele 24 de ore, au avut loc 22 de ciocniri între armata rusă și ucraineană pe linia frontului, potrivit unui raport publicat luni seară de Statul Major al Ucrainei.

Rușii au desfășurat acțiuni ofensive pe frontul Liman în apropierea așezărilor Novoiehorivka și Bilohorivka din regiunea Luhansk, dar fără rezultat, potrivit Kievului.

Forțele ucrainene au respins atacurile rusești pe frontul Bahmut, la nord de așezarea Klișchiivka din regiunea Donețk și pe frontul Marinka, lângă așezarea Marinka din regiunea Donețk.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni, după întâlnirea cu liderul turc Recep Erdogan, că Rusia nu refuză să negocieze cum să pună capăt războiului.

„Vreau să spun că Rusia nu a refuzat niciodată negocierile și acum nu refuzăm”, a spus Putin.

Forțele ruse au lovit satul Soniachne din regiunea ucraineană Herson, rănind un băiat de 11 ani, a anunțat guvernatorul Oleksandr Prokudin luni, 4 septembrie, relatează The Kyiv Independent.

Copilul a fost spitalizat.

Satul Soniachne se află lângă granița administrativă cu regiunea Mikolaiv, la aproape 30 de kilometri nord-est de orașul Herson.

Președintele rus Vladimir Putin l-a primit luni, la Soci, pe omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, relatează CNN.

„Știu că intenționați să ridicați problema unui acord privind cerealele, suntem deschiși la negocieri pe această temă”, i-a spus Putin lui Erdogan, la începutul întâlnirii, adăugând că „bineînțeles, nu vom ignora problemele legate de criza ucraineană”.

„Cel mai important pas la care toată lumea se uită astăzi în relațiile dintre Turcia și Rusia este coridorul de cereale. Cred că mesajul de la conferința de presă va fi un pas foarte important, în special pentru țările subdezvoltate din Africa”, a spus, la rândul lui, Erdogan.

O alertă aeriană a fost anunțată în toată Ucraina din cauza decolării în Federația Rusă a unui potențial purtător de rachete Kinjal, relatează Ukrainska Pravda.

„Toată Ucraina este amenințată de rachete! MiG-31K a decolat de pe aerodromul Savasleyka”, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

Ministerul britanic al Apărării precizează, în raportul de luni, 4 septembrie, despre războiul din Ucraina, că, la finalul lunii august, Centrul Național de Securitate Cibernetică (NCSC) din Regatul Unit și alți parteneri internaționali, au publicat „un raport privind o campanie malware care viza dispozitivele mobile Android utilizate de armata ucraineană”.

Denumit „Infamous Chisel”, programul „a fost utilizat de grupul rusesc de amenințări cibernetice cunoscut sub numele de Sandworm”, grup pe care NCSC l-a legat de Direcția principală de informații a Statului Major General rus (GRU).

„«Infamous Chisel» permite accesul la dispozitive Android compromise, precum și colectarea și extragerea de date de pe acestea. Aceasta include aplicații țintă utilizate de armata ucraineană”, precizează ministerul britanic, adăugând că „este foarte probabil ca «Infamous Chisel» să fi fost utilizat cu scopul de a fura informații militare sensibile”.

Forțele ruse au pierdut, în cele peste 18 luni de război, 265.120 de soldați în Ucraina, dintre care 460, în ultima zi, precizează Statul Major General al forțelor armate ucrainene într-un raport publicat pe 4 septembrie și citat de The Kyiv Independent.

Conform estimărilor Kievului, printre pierderile suferite de Rusia, de la începutul invaziei declanșate în Ucraina, se numără și, 4.480 de tancuri, 8.663 de vehicule de luptă blindate, 8.149 de vehicule și rezervoare de combustibil, 5.611 sisteme de artilerie, 741 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 503 sisteme de apărare aeriană, 315 avioane, 316 elicoptere, 4.481 de drone și 19 ambarcațiuni.

Purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean de externe Oleg Nikolenko a afirmat luni, într-un mesaj publicat pe Facebook, că drone lansate de Rusia asupra portului Ismail de la Dunăre au căzut și au explodat pe teritoriul României. Ministerul român al Apărării a infirmat „în mod categoric informațiile”.

„Potrivit Serviciului Gărzii de Stat a Frontierei Ucrainei, noaptea trecută, în timpul unui atac masiv al Rusiei în apropiere de portul Ismail, „Shaheds” (drone – n.r.) rusești au căzut și s-au detonat pe teritoriul României”, a precizat Nikolenko.

„Aceasta este încă o confirmare a faptului că teroarea rachetelor rusești reprezintă o amenințare uriașă nu numai pentru securitatea Ucrainei, ci și pentru securitatea țărilor vecine, inclusiv a statelor membre NATO”, a mai spus oficialul ucrainean, care a cerut Occidentului „sisteme moderne suplimentare de apărare antirachetă și antiaeriană, precum și de avioane de luptă”.

Ministerul român al Apărării Naționale a reacționat precizând că „infirmă în mod categoric informațiile din spațiul public cu privire la o așa-zisă situație apărută în cursul nopții de 3 spre 4 septembrie, în care drone rusești ar fi căzut pe teritoriul național al României”.

„În niciun moment, mijloacele de atac utilizate de Federația Rusă nu au generat amenințări militare directe la adresa teritoriului național sau a apelor teritoriale ale României”, a subliniat MApN, adăugând că situația atacurilor rusești cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre a fost monitorizată în timp real.  

Mai multe detalii: Ucraina afirmă că drone ale Rusiei au căzut și au explodat pe teritoriul României. MApN infirmă informația

Trupele ucrainene au eliberat săptămâna trecută trei kilometri pătrați în direcția Bahmut, a transmis ministrul adjunct al apărării, Hanna Maliar, relatează Ukrainska Pravda.

Luptele au loc pe flancurile de sud și de nord ale orașului Bahmut, a precizat Maliar, adăugând că, în total, 47 de kilometri pătrați au fost eliberați de la începutul ofensivei ucrainene în direcția orașului din Donețk.

Ministrul adjunct spune că forțele ucrainene înregistrează succese pe frontul de sud. Operațiunile ofensive continuă în direcția Melitopol.

În ultimele zile, au fost înregistrate progrese în zona Novodanilovka-Novoprokopivka, iar forțele armate ucrainene își consolidează pozițiile, mai precizează Maliar.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, și-a prezentat luni demisia, la o zi după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat că acesta va fi înlocuit, relatează CNN și The Guardian.

„Mi-am prezentat scrisoarea de demisie lui Ruslan Ștefanciuk, președintele Parlamentului Ucrainei. A fost o onoare să servesc poporul ucrainean și să lucrez pentru Armata Ucrainei în ultimele 22 de luni, cea mai grea perioadă din istoria modernă a Ucrainei”, a scris Reznikov pe rețeaua socială X, unde a publicat imagini în care apare ținând în mână documentul.

Schimbarea lui Reznikov vine în urma mai multor scandaluri de corupție legate de Ministerul ucrainean al Apărării. Deși Reznikov nu a fost implicat în niciunul dintre ele, s-a considerat că acestea îi afectează imaginea fiind vorba despre ministerul pe care îl conduce.

Zelenski l-a nominalizat pe Rustem Umerov pentru a deveni noul ministru al Apărării. Nominalizarea sa va trebui să fie aprobată de Parlament înainte ca acesta să poată prelua funcția.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, se vor întâlni luni, 4 septembrie, în stațiunea rusă Soci, de la malul Mării Negre. Întâlnirea a fost confirmată de Kremlin, la finalul săptămânii trecute.

Principalul subiect al discuțiilor dintre cei doi va fi reluarea acordului privind exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră, după ce Rusia s-a retras în luna iulie din acord, relatează AFP, citată de News.ro.

Mai multe detalii: Vladimir Putin și Recep Erdogan se întâlnesc azi la Soci. Vor discuta despre exporturile de cereale pe Marea Neagră

Franța va antrena piloții ucraineni pe avioanele de luptă, a anunțat președintele Volodimir Zelenski, după o discuție telefonică purtată pe 3 septembrie cu omologul să francez, Emmanuel Macron, relatează The Kyiv Independent.

Liderul de la Kiev a mai precizat că a discutat cu președintele Franței despre nevoile militare ale Ucrainei și despre potențiala participare a Parisului la consolidarea securității în regiunea Odesa.

Zelenski a spus că un alt subiect a convorbirii a fost legat de „rolul activ al Franței” în punerea în aplicare a formulei de pace ucrainene înaintea Summitului Global pentru Pace, care va avea loc în perioada 25-28 octombrie la New York.

Primii piloți ucraineni au început, pe 22 august, antrenamentul pe avioane de luptă F-16 în Danemarca. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că va dura cel puțin șase-șapte luni până când piloții și tehnicienii ucraineni vor fi pregătiți să opereze avioanele.

În timpul summitului NATO de la Vilnius de la jumătatea lunii iulie, Reznikov a anunțat formarea oficială a „coaliției avioanelor de vânătoare”, un grup de 11 țări care vor ajuta Kievul la antrenarea piloților săi pe F-16 și la achiziționarea aeronavelor. Grecia și SUA s-au angajat, de asemenea, să se alăture eforturilor de pregătire.

Mai multe detalii: Piloții ucraineni vor fi pregătiți și în Franța, anunță Zelenski după o discuție cu Macron

Rusia a atacat sudul și estul Ucrainei, cu 32 de drone Shahed-136/131 în noaptea de 4 sepembrie, anunță Forțele Aeriene ale Kivului, luni dimineață, relatează Ukrainska Pravda.

„23 de drone de atac au fost distruse în sud și est. În total, au fost înregistrate 32 de lansări de Shahed, care au atacat regiunile Odesa și Dnipropetrovsk”, se precizează în mesajul autorităților.

Anterior, guvernatorul din Odesa a anunțat că forțele ruse au lansat drone asupra regiunii sudice, 17 dintre ele fiind doborâte.

Poliția din Kiev a primit în dimineața zilei de luni, 4 septembrie, un mesaj privind minarea tuturor liceelor și colegiilor din capitala ucraineană, relatează publicația Ukrainska Pravda.

„Poliția metropolitană a primit din nou un raport privind detonarea tuturor liceelor și colegiilor din Kiev. Polițiștii, unitățile Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență, iau măsurile necesare”, a transmis Administrația Militară a orașului Kiev, pe Telegram.

Oficialii de la Kiev au menționat că decizia de evacuare a elevilor și profesorilor va fi luată de administrația instituțiilor de învățământ și de poliție.

Și pe 1 septembrie, în prima zi a noului an școlar din Ucraina, a existat un mesaj similar privind minarea școlilor din Kiev, dar după verificările făcute de autorități, informața nu s-a confirmat.

Atacul nocturn asupra regiunii Odesa a durat trei ore și jumătate, a anunțat luni dimineață guvernatorul Oleg Kiper, într-un mesaj pe Telegram, citat de Ukrainska Pravda. 17 dintre dornele lansate de Rusia au fost doborâte, a spus oficialul.

„Teroriștii ruși au atacat sudul regiunii Odesa cu drone de atac timp de 3,5 ore. 17 drone au fost doborâte de forțele noastre de apărare aeriană. Din nefericire, au existat câteva lovituri. În mai multe localități din raionul Ismail au fost avariate depozite și clădiri industriale, utilaje agricole și echipamente ale întreprinderilor industriale”, a precizat guvernatorul, adăugând că în urma loviturilor au izbucnit mai multe incendii.

„Nimeni nu a fost ucis sau rănit în urma raidului de noapte”, a mai transmis oficialul.

Apărarea aeriană rusă a doborât două drone ucrainene în jurul orei 1.00, ora Moscovei (aceeași oră în România – n.r.), una deasupra Mării Negre, în apropiere de peninsula Crimeea, iar cea de-a doua deasupra regiunii Kursk, a anunțat presa de stat rusă luni, 4 septembrie, relatează The Kyiv Independent.

Nu au fost raportate victime sau pagube materiale.

Rusia a atacat cu drone raionul Ismail din regiunea sudică Odesa în primele ore ale zilei de 4 septembrie, a anunțat guvernatorul Oleg Kiper, relatează The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

„De aproape două ore, inamicul ne atacă sudul regiunii Odesa (districtul Ismail) cu drone de atac”, preciza guvernatorul, pe Telegram, în jurul orei locale 4 (aceeași oră în România – n.r.).

Oficialul le-a cerut locuitorilor să se adăpostească. Nu au fost încă anunțate informații despre eventuale victime sau pagube materiale.

Șeful regional a adăugat, de asemenea, că apărarea antiaeriană era funcțională în regiune.

În jurul orei 5.00, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat un alt grup de drone în Marea Neagră, în direcția zonelor sudice ale regiunii Odesa.

Ministerul ucrainean al Apărării a aprobat o listă modificată de afecțiuni medicale care îi exonerează pe ucraineni de obligația serviciului militar, relatează duminică presa ucraineană din domeniul militar, potrivit The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

Modificările aduse legii au fost făcute pe 18 august și au intrat în vigoare pe 25 august.

De acum înainte, persoanele cu tuberculoză vindecată clinic, hepatită virală, boli de sânge cu evoluție lentă, boli ale glandei tiroide cu tulburări funcționale minore și cei care sunt seropozitivi, dar fără simptome, sunt considerați apți pentru serviciul militar.

În plus, au fost adăugate pe listă persoanele care suferă de tulburări psihice ușoare, tulburări nevrotice, boli cu evoluție lentă ale sistemului nervos central și altele.

Pe 30 august, președintele Volodimir Zelenski a anunțat revizuirea în masă a deciziilor comisiilor medicale militare privind emiterea certificatelor de invaliditate pentru serviciul militar, care au fost luate de la începutul invaziei ruse.

„Ofițerii de aplicare a legii vor continua să verifice sistemul comisiilor militare și să-l curețe de cei care își folosesc pozițiile împotriva securității și apărării statului nostru”, a declarat Zelenski atunci.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică faptul că va cere parlamentului de la Kiev săptămâna care urmează să îl demită pe ministrul Apărării, Oleksii Reznikov, și să îl înlocuiască cu Rustem Umerov, șeful principalului fond de privatizare din Ucraina, informează Reuters și Sky News.

Anunțul, făcut de Zelenski în cadrul discursului video adresat națiunii duminică seară, pregătește terenul pentru cea mai importantă remaniere care a vizat până acum, în timpul războiului, Ministerul ucrainean al Apărării.

„Am decis să îl înlocuiesc pe ministrul Apărării din Ucraina. Oleksii Reznikov a trecut prin mai mult de 550 de zile de război veritabil”, a declarat Zelenski, în discursul său.

Mai multe informații: Zelenski anunță că îl demite pe Oleksii Reznikov de la conducerea Ministerului Apărării. Cine îi va lua locul

O clădire nerezidențială din orașul Kurchatov, situat în vestul Rusiei, a luat foc duminică în urma unui atac cu o dronă ucraineană, dar nu s-au înregistrat victime, a anunțat Roman Starovoit, guvernatorul regiunii Kursk, potrivit Reuters.

Presupusul atac cu dronă a venit unui alt atac asupra aceluiași oraș, pe 1 septembrie, în urma căruia oficialii ruși au declarat că a fost avariată fațada unei clădiri. În Kurchatov se află una dintre cele mai mari centrale nucleare din Rusia, dar nu au existat relatări că aceasta ar fi fost afectată în cele două incidente.

Într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram, guvernatorul Starovoit nu a precizat care clădire a fost lovită în atacul cu dronă de duminică. Publicația online ucraineană Babel a citat o sursă anonimă care a spus că drona a lovit o clădire aparținând Serviciului de Securitate al Rusiei, FSB.

Ministerul ucrainean al Apărării a confirmat duminică atacul asupra infrastructurii portuare din Ucraina, relatează Al Jazeera și The Guardian.

Kievul afirmă că a distrus 22 de drone rusești din 25, în sudul regiunii Odesa, în timp ce Moscova a anunțat că a lovit portul dunărean Reni, aflat în apropiere de granița cu România, stat membru NATO.

„În noaptea de 2 spre 3 septembrie 2023, ocupanții ruși au lansat mai multe valuri de atacuri cu drone Shahed-136/131 din sud și sud-est”, au scris Forțele Aeriene ucrainene, într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare.

Au fost lansate 25 de drone de atac de fabricație iraniană, iar „22 dintre ele au fost distruse de forțele și mijloacele Forțelor Aeriene în cooperare cu apărarea antiaeriană a altor componente ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei”, a precizat Ministerul ucrainean al Apărării.

Ucraina își consolidează apărarea antiaeriană încercând astfel să se pregătească pentru posibilele atacuri în masă ale Rusiei asupra facilităților de infrastructură critică, care ar putea fi efectuate în această toamnă, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, potrivit The Kyiv Independent.

„În urmă cu un an, nu aveam deloc sisteme occidentale (de apărare antiaeriană) cu rază medie de acțiune. Am primit primele NASAMS și IRIS abia în toamna anului trecut. Astăzi, avem o asemenea varietate de echipamente de apărare antiaeriană, care s-ar putea să nu se găsească în nicio altă țară”, a declarat Ihnat, la televiziunea națională.

Potrivit oficialului, sistemele de apărare antiaeriană furnizate de Occident completează modelele din epoca sovietică din arsenalul ucrainean, precum sistemele S-300 și Buk.

„Această varietate (de echipamente de apărare antiaeriană) funcționează și aduce rezultate. Singura problemă este că (sistemele) nu sunt suficiente pentru o țară atât de mare, așa că suntem forțați să desfășurăm apărarea aeriană la nivel local, concentrându-ne pe protejarea orașelor și a instalațiilor strategice”, a mai spus Ihnat.

Oficialul a precizat că armata rusă nu mai dispune de la fel de multe rachete ca în timpul atacurilor de anul trecut asupra siturilor energetice ale Ucrainei, dar că Moscova își crește producția de drone, adăugând că Ucraina trebuie să se pregătească pentru a le putea doborî.

De-a lungul toamnei din 2022 și în iarna care a urmat, Rusia a lansat o serie de atacuri masive cu rachete și drone împotriva instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, ucigând zeci de civili și provocând pene de curent la nivel național. Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că este posibil ca Rusia să încerce din nou această strategie în iarna următoare.