Război în Ucraina, ziua 56 | Ucraina cere negocieri în Mariupol, după ce punctele de evacuare a civililor din oraș au fost bombardate

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albei, Jen Psaki, a spus că SUA continuă să îndemne forțele ruse să „garanteze trecerea în siguranță” a civililor din Mariupolul asediat de soldații ruși.

„Cu siguranță am auzit aceste strigăte de ajutor și aceste solicitări. Vom îndemna cu siguranță guvernul rus să facă ceea ce trebuie, să garanteze trecerea în siguranță pentru orice civil sau alte persoane care doresc să părăsească orașul”, a declarat Psaki pentru CNN.

Întrebat despre modul în care președintele american Joe Biden procesează imaginile îngrozitoare din Ucraina, Psaki a spus că face acest lucru într-un mod similar cu ceilalți americani.

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

„Președintele procesează aceste imagini așa cum sunt o fac mulți americani: cu tristețe, cu teamă pentru poporul Ucrainei, pentru familii, pentru copiii și pentru civilii nevinovați care sunt în pericol”, a spus Psaki. „Acest conflict îi consumă o mare parte din timp, pe atât de mult pe cât lucrează și pentru alte priorități”.

Liderul echipei de negociatori ai Ucrainei, Mihailo Podoliak, a anunțat că este gata să meargă în Mariupol pentru o rundă specială de negocieri cu reprezentanții Rusiei, fără nicio condiție.

Podoliak a scris pe Twitter că a făcut oferta pentru a salva „băieții noștri, Azov [batalionul], militari, civili, copii, vii și răniți”.

Yes. Without any conditions. Were ready to hold a “special round of negotiations” right in Mariupol. One on one. Two on two. To save our guys, Azov, military, civilians, children, the living & the wounded. Everyone. Because they are ours. Because they are in my heart. Forever.

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) April 20, 2022

Mariupol rămâne sub asediu de trupele ruse, care au reușit să cucerească cea mai mare parte a orașului-port din sudul țării, cu excepția uzinei Azovstal.

20 apr. 2022 - Acum 3 ani

20-04-2022

Sute de civili se adăpostesc în combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

Șeful poliției de patrulare din Mariupol, Myhailo Vershynin, spune că sute de civili din orașul asediat se ascund la uzina siderurgică Azovstal, scrie The Kyiv Independent, care citează suspilne.media.

Potrivit lui Mykhailo Vershynin, câteva sute de persoane, inclusiv copii, se adăpostesc în buncărele de sub combinatul siderurgic încă dinainte ca luptele să se intensifice, iar Azovstal să devină bastionul asediat al trupelor ucrainene care au rămas în oraș.

Uzina se află sub tirul constant al artileriei rusești și avioanelor rusești.

Norvegia a donat Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Mistral, a anunțat miercuri ministrul norvegian al apărării, Bjørn Arild Gram, potrivit CNN.

Acest sistemul de apărare antiaeriană este „o armă eficientă” și „va fi de mare folos Ucrainei”, a precizat ministrul.

Norvegia furnizează Kievului aproximativ 100 de rachete Mistral și un număr mic de unități de lansare, potrivit Ministerului Apărării din această țară scandinavă.

Sistemul Mistral era în curs de retragere treptată din dotarea armatei norvegiene, „dar este încă o armă modernă și eficientă care va fi de mare folos Ucrainei”, a spus Bjørn Arild Gram.

Recomandări

Pensionarii din Ucraina, nevoiți să se întoarcă la lucru din cauza lipsei forței de muncă | VIDEO

Armele au fost deja trimise din Norvegia, a precizat ministerul.

Norvegia a donat anterior Ucrainei 4.000 de rachete antitanc și mai multe tipuri de echipamente de protecție, precum și alte echipamente militare, potrivit Ministerului Apărării.

Ministerul ucrainean de Finanțe a estimat că va fi nevoie de 5 miliarde de dolari pe lună pentru a menține economia țării în stare de funcționare, a declarat miercuri directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, potrivit CNN.

„Ne-am angajat îndeaproape cu Ministerul de Finanțe cu privire la estimările pe care le-au furnizat sau la ceea ce ar fi necesar pentru a menține funcționarea economiei în următoarele trei luni și au venit cu cifra de 5 miliarde de dolari pe lună”, a spus aceasta

Vorbind în cadrul reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale de la Washington, Georgieva a spus că există o anumită „incertitudine” în jurul acestei cifre, dar este puțin probabil ca aceasta să fie în afara nevoilor financiare ale țării și că FMI lucrează cu partenerii săi pentru a mobiliza „acest tip de sprijin”.

Directorul general al FMI a adăugat că se discută deja cu Ucraina despre un nou pachet de sprijin și a subliniat că „incertitudinea ridicată” nu ar trebui să îi împiedice pe specialiștii FMI și pe partenerii lor să înceapă să lucreze la acest nou pachet.

Georgieva și președintele Băncii Mondiale, David Malpass, urmează să se întâlnească joi cu premierul ucrainean și cu ministrul ucrainean de finanțe pentru a discuta despre continuarea ajutorului.

Întrebată dacă suma de 5 miliarde de dolari pe lună reprezintă un angajament ferm din partea Fondului, Georgieva a spus că se va discuta acest lucru cu partenerii FMI, dar a adăugat că este important să se analizeze posibilitatea de a acoperi deficitul financiar prin finanțare nerambursabilă. În ceea ce privește sprijinul financiar, Georgieva a spus că nu a fost „înțelept” să fie lansat noul pachet „în timp ce ostilitățile sunt încă în desfășurare, deoarece este nedrept să se aștepte de la autoritățile ucrainene că vor dezvolta și implementa un pachet de reforme de mare anvergură în acest moment”.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a calificat condițiile din orașul asediat Mariupol ca fiind „cu adevărat îngrozitoare”, făcând apel la toți locuitorii orașului să fugă din calea luptelor prin coridoarele umanitare, scrie BBC.

Acesta a amintit că lumea a fost martoră, cu câteva săptămâni în urmă, la crimele și distrugerile din Bucha, odată ce trupele ruse s-au retras.

„Nu putem decât să anticipăm că… acest val, de asemenea, la un moment dat se va retrage din Mariupol și vom vedea mult mai rău decât este posibil să ne imaginăm”, a declarat miercuri șeful diplomației americane.

El le-a cerut civililor să fugă prin coridoarele umanitare pe care Ucraina le consideră sigure și a spus că decizia de a pleca este „foarte dificilă”, dar necesară.

„Ceea ce dă de gândit este faptul că au existat acorduri privind coridoarele umanitare stabilite anterior care s-au destrămat foarte, foarte repede, dacă nu chiar imediat. În principal, pentru că securitatea a fost încălcată de forțele ruse. Și astfel, oamenii care plecau – crezând că o pot face în siguranță – au fost atacați cu focuri de armă”, a spus Blinken.

El a precizat că SUA ajută Ucraina să evalueze siguranța coridoarelor de securitate.

Forțele ruse din Ucraina au fost suplimentate cu încă 17 grupuri tactice de batalioane (BTG) în ultima săptămână, patru dintre acestea ajungând în ultimele 24 de ore, a declarat miercuri un înalt oficial american din domeniul apărării, citat de CNN.

În total, SUA estimează că în prezent există 82 de BTG-uri pe interiorul Ucrainei.

Dintre cele patru grupuri trimise în ultimele 24 de ore, trei dintre ele „au plecat spre est”, în zona Donbas, a adăugat oficialul.

Aceste BTG-uri nu sunt neapărat alcătuite doar din soldați de infanterie. Acestea sunt „organizate din punct de vedere funcțional”, a precizat oficialul american.

„Unele sunt de infanterie, altele sunt de artilerie, altele sunt blindate, iar altele sunt unități mecanizate”, a mai spus acesta.

Coridorul umanitar de evacuare din orașul asediat Mariupol, deschis miercuri, „nu a funcționat conform planului”, a declarat vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk, potrivit CNN. Oficialul ucrainean a oferit puține detalii pe acest subiect, dar a promis că eforturile de evacuare vor fi reluate joi.

„Din cauza lipsei de control asupra propriilor militari pe teren, ocupanții nu au putut asigura o încetare a focului adecvată. De asemenea, din cauza dezorganizării inerente și a neglijenței, ocupanții nu au putut asigura în timp util transportul oamenilor până la punctul în care zeci de autobuze și ambulanțe ale noastre așteptau”, a afirmat Vereșciuk.

Primarul din Mariupol făcuse apel la locuitorii orașului să părăsească orașul de-a lungul unui coridor anunțat anterior, în cursul zilei de miercuri, de Vereșciuk, indicând trei puncte de întâlnire.

Vereșciuk nu a dat detalii despre numărul de persoane care s-au adunat în aceste puncte, dar a precizat: „Mâine dimineață ne vom relua eforturile în direcția Mariupolului. Fac apel la oamenii noștri din Mariupol: vom lupta pentru fiecare dintre voi!”.

Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare din regiunea Donețk, a spus miercuri, în cadrul unor declarații televizate, că mai puțini oameni decât se așteptau autoritățile au urcat în autobuzele trimise de-a lungul coridorului.

„Oamenii s-au adunat la aceste puncte de colectare, dar puțini s-au urcat în autobuze”, a spus el. „Acum, unele dintre aceste autobuze merg pe traseul stabilit de Federația Rusă. De îndată ce vor lua legătura cu noi, vă vom informa imediat care dintre locuitorii din Mariupol au ajuns pe teritoriul controlat de Ucraina. Și vom înțelege cum vom lucra (…) în zilele următoare”, a mai afirmat Pavlo Kyrylenko.

Miniștrii de finanțe din mai multe țări au părăsit miercuri o sesiune cu ușile închise a G20, care se desfășura la Washington, atunci când delegatul rus și-a început discursul pregătit, a declarat o persoană familiarizată cu sesiunea citată de CNN.

Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a participat la protest, la fel ca oficiali europeni și alți oficiali occidentali care au participat la întâlnire. Înainte de summit, oficialii americani au spus că Yellen nu va participa la anumite sesiuni ale reuniunii care a inclus Rusia.

Oficialii ucraineni au vorbit, de asemenea, la sesiune ca invitați și au ieșit, la rândul lor, în timpul prezentării Rusiei. Yellen și alți oficiali au participat la sesiune în timpul acestor remarci, dar au plecat când ministrul rus de Finanțe Anton Siluanov a început să vorbească prin videoconferință.

Protestul a fost confirmat de ministrul de finanțe al Canadei, Chrystia Freeland.

Mai multe detalii: Protest împotriva Rusiei la o întâlnire G20: Miniștrii de finanțe au părăsit întâlnirea momentul discursului oficialului rus

Președintele Volodimir Zelenski a declarat miercuri că trupele ucrainene nu dispun de suficiente arme „serioase și grele” pentru a învinge armata rusă în orașul portuar Mariupol din sud-estul țării, relatează CNN.

Liderul ucrainean a prezentat două modalități potențiale de a pune capăt impasului din oraș: „Prima opțiune implică arme serioase și grele […] în momentul de față nu avem suficiente astfel de arme pentru a elibera Mariupolul. A doua cale este cea diplomatică. Până acum, Rusia nu a fost de acord cu acest lucru”.

„Nu știm când vom putea debloca Mariupolul. Și spun deschis acest lucru, că toți oamenii noștri (soldații, n.r.) din Mariupol vor victoria noastră, vor un oraș liber, dar niciunul dintre ei nu se va preda inamicului. Asta simt ei în adâncul lor, așa sunt ei”, a adăugat Zelenski, vorbind alături de președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință de presă la Kiev.

Zelenski a mai spus că în prezent nu se cunoaște numărul exact al celor „câtorva mii” de civili ucraineni care au fugit din orașul asediat Mariupol către teritoriile ocupate de ruși, prin coridoarele de evacuare.

Mii de civili au reușit să părăsească cu succes Mariupolul prin coridoarele convenite cu Rusia, dar „din păcate, câteva mii de civili au plecat în teritoriile ocupate de Rusia și nu știm care este soarta acestor mii de oameni”, a adăugat el.

Ucraina este „pregătită pentru orice format de schimb” de prizonieri cu Rusia, între „oamenii noștri” și „trupele ruse pe care le-au lăsat în urmă, cadavrele și răniții pe care i-au abandonat aici”, a precizat liderul de la Kiev.

Statele Unite au dezvăluit miercuri cea mai recentă serie de sancțiuni împotriva Rusiei, impuse din cauza războiului declanțat în Ucraina. Noul pachet de sancțiuni vizează de această dată o bancă comercială cheie și „o rețea globală de peste 40 de persoane și entități conduse de oligarhul rus Konstantin Malofeyev”, relatează CNN.

Departamentul american al Trezoreriei a anunțat, într-un comunicat de presă, că sancțiunile vizează, de asemenea, „companiile care operează în industria de monedă virtuală din Rusia, care se pare că este a treia ca mărime din lume”, menționând că este pentru prima dată când sunt adoptate măsuri împotriva unor astfel de companii.

În plus, Departamentul de Stat impune restricții de intrare în SUA pentru 635 de cetățeni ruși care sunt „implicați în reprimarea disidenței în Rusia și în străinătate, care au fost implicați în activități ce amenință integritatea teritorială a Ucrainei și care au fost implicați în încălcări ale drepturilor omului în închisori și locuri de detenție neoficiale din zonele controlate de Rusia în regiunea Donbas din Ucraina”, a precizat Trezoreria americană.

Trei oficiali ruși se vor confrunta, de asemenea, cu restricții de viză „pentru implicarea în încălcări grave ale drepturilor omului”, precum și alte 17 persoane „responsabile de subminarea democrației în Belarus”, a mai anunțat Trezoreria americană.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că „nu există cuvinte” pentru a explica ceea ce simte după ce a vizitat miercuri Ucraina, adăugând că Rusia „trebuie să fie pedepsită” pentru evenimentele care se desfășoară în această țară, relatează CNN.

„Nu există cuvinte pentru a explica ceea ce simt, nu ca președinte al Consiliului European, ci ca tată, ca ființă umană. Acestea sunt atrocități. Acestea sunt crime de război. Trebuie să fie pedepsite. Vor fi pedepsite. Trebuie să plătească pentru ceea ce au făcut, acolo și în multe alte orașe și alte locații din Ucraina”, a declarat Michel, într-o conferință de presă la Kiev.

Vorbind alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Michel a declarat că în cursul zilei de miercuri a vizitat orașul Borodianka, acolo unde, după retragerea forțelor ruse din regiunea Kievului, au fost descoperite gropi comune pline cu sute de civili uciși.

Charles Michel a declarat că Uniunea Europeană încurajează victoria Ucrainei împotriva Rusiei și va face tot ce poate pentru a sprijini Ucraina.

„Nu sunteţi singuri, suntem cu voi şi vom face tot ce putem ca să vă susţinem şi ca Ucraina să câştige războiul”, a spus Michel.

„În acest moment, ca și dumneavoastră, mă gândesc la oameni, la civilii din Donbas, din Mariupol, din alte orașe, care luptă pentru viața lor. Care luptă pentru suveranitatea Ucrainei”, a spus Michel. „De aceea, vom folosi toate instrumentele posibile pe care le avem în mână”, a precizat șeful Consiliului European.

El a adăugat că Uniunea Europeană colaborează îndeaproape cu organizații internaționale precum Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială pentru a se asigura că Ucraina poate obține fondurile de care are nevoie pentru a plăti cheltuielile sociale pe termen scurt, mediu și lung.

„Dar acest lucru este foarte important și pentru a începe cât mai curând posibil programul de reconstrucție a țării”, a spus oficialul european.

Ministerul ucrainean de Finanțe a estimat că va avea nevoie de un ajutor financiar de 5 miliarde de dolari pe lună pentru a menține funcțională economia țării, a declarat miercuri directorul general al FMI, Kristalina Georgieva.

Mitropolitul Epifanie, liderul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, a îndemnat miercuri preoții și credincioșii din zonele afectate de război din Ucraina să renunțe la slujbe de Paște pentru a nu cădea victime bombardamentelor rusești, relatează Reuters.

Într-o alocuțiune televizată, mitropolitul a precizat că nu crede că trupele ruse vor opri bombardamentele pe durata Paștelui ortodox precum a propus asociația ucraineană a bisericilor și comunităților religioase. „Este greu de crezut că acest lucru se va întâmpla cu adevărat, pentru că inamicul încearcă să ne distrugă complet”, a spus el.

Mitropolitul Epifanie a transmis că slujba de Paște ar putea avea loc dimineața sau după-amiaza și că preoții ar trebui să încerce să evite aglomerația în biserici. Credincioșii pot urmări, de asemenea, slujba de Paște la televizor sau pe internet.

Mai multe detalii: Liderul Bisericii Ortodoxe le cere credincioșilor să renunțe la slujbele de Paște pentru a nu cădea victime rușilor

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, le-a trimis scrisori separate preşedintelui rus, Vladimir Putin, şi omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, prin care le-a cerut să îi accepte vizita pentru a discuta despre măsurile menite să aducă pacea după invazia Rusiei în Ucraina, relatează agenția Reuters.

Purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, a declarat că au fost înmânate scrisori separate misiunilor permanente ale Rusiei şi Ucrainei, marţi după-amiază, prin care preşedintelui rus Vladimir i se cere să îl primească pe Guterres la Moscova, iar preşedintelui Zelenski să îl primească pe şeful ONU la Kiev.

”Secretarul general a spus, în acest moment de mare pericol, că ar dori să discute măsuri urgente în vederea instaurării păcii în Ucraina şi despre viitorul multilateralismului bazat pe Carta Naţiunilor Unite şi pe dreptul internaţional”, a mai precizat Dujarric.

Antonio Guterres a făcut apel, marţi, pentru instituirea unei pauze umanitare de patru zile în Săptămâna Mare, începând cu Joia Mare şi până în Duminica Paştelui, 24 aprilie, care să permită evacuarea în siguranţă a civililor şi livrarea ajutoarelor umanitare, potrivit CNN.

”Apelul de Paşte pentru Ucraina” va permite deschiderea culoarelor umanitare, a afirmat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

”În loc să sărbătorească o nouă viaţă, acest Paşte coincide cu o ofensivă rusă în estul Ucrainei. Săptămâna Mare este sărbătorită sub norul unui război care reprezintă negaţia totală a mesajului de Paşte”, a subliniat el.

Mai multe detalii: Secretarul general al ONU solicită să fie primit la Moscova și la Kiev pentru a media pentru pace

Muniția pentru obuzierele de tip Howitzer au ajuns în Europa și urmează să fie trimise în Ucraina, a declarat miercuri un înalt oficial american din domeniul apărării, potrivit CNN.

Obuzele au început să sosească ieri și vor mai sosi „și altele astăzi și în zilele următoare”, a precizat oficialul. În cadrul celui mai recent pachet de ajutor militar, de 800 de milioane de dolari, semnat săptămâna trecută, SUA s-au angajat să trimită, în total 40.000, de astfel de piese.

Antrenarea ucrainenilor pentru utilizarea obuzierelor „a început”, a mai spus oficialul. Instruirea celor aproximativ 50 de ucraineni are loc într-o altă țară, dar oficialul nu a vrut să-i dea numele.

„Aceasta este pentru a pregăti instructorii, este vorba de un număr mic de ucraineni, puțin peste 50, care vor fi învățați cum să folosească obuzierele și apoi se vor putea întoarce în Ucraina pentru a-și instrui colegii”, a declarat oficialul.

Transporturile de ajutoare militare pentru Ucraina din SUA continuă să ajungă în Europa. În ultimele 24 de ore, aproximativ patru zboruri cu transporturi de ajutoare au sosit în regiune, a precizat oficialul. Aceste transporturi sunt finanțate prin intermediul noului pachet de 800 de milioane de dolari.

Guvernatorul din Donețk, Pavlo Kyrylenko, a anunțat că mai puține autobuze decât erau planificate au reușit să ajungă miercuri la civilii din orașul asediat Mariupol, relatează The Guardian și BBC.

În consecință, nu au putut fi evacuate multe persoane din Mariupol, așa cum sperau autoritățile locale.

Primarul din Mariupol a declarat anterior, în cursul zilei de miercuri, că speră ca 90 de autobuze să poată intra în oraș și să scoată aproximativ 6.000 de femei, copii și persoane în vârstă.

„Oamenii s-au adunat, bineînțeles, la punctele de întâlnire convenite, dar puțini dintre ei au urcat în autobuze”, a spus Pavlo Kyrylenko.

Presa locală a relatat că punctele de întâlnire au fost bombardate de artilerie.

On Mariupol humanitarian corridor, @ErinNBCNews: “There had been an agreement…to evacuate 6,000 women, children & elderly…There are some local media reports, however, that the meeting points…had been hit by artillery…effectively collapsing the corridor” #AMRstaff

— Andrea Mitchell (@mitchellreports) April 20, 2022

Potrivit primăriei din Mariupol, un convoi de autobuze și ambulanțe era pregătit să continue evacuarea.

Într-o postare pe Telegram, autoritățile locale au precizat că Ucraina „și-a îndeplinit toate obligațiile”.

O supraviețuitoare a Holocaustului, în vârstă de 91 de ani, a pierit în orașul-port asediat Mariupol, scrie portalul The Kyiv Independent citând Chabad.

Vanda Obiedkova, care a supraviețuit Holocaustului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a murit pe 4 aprilie într-un adăpost antiaerian din orașul său natal, Mariupol.

Ucraina a făcut apel la SUA și la Occident să-i furnizeze mai mult armament greu, în contextul în care Rusia și-a reluat ofensiva în estul țării.

Ambasadorul interimar al SUA în Ucraina, Kristina Kvien, care se află în Polonia, a declarat pentru BBC că „încercăm mereu să facem tot ce ne stă în putință pentru a îndeplini ceea ce solicită ucrainenii”.

Aceasta a afirmat că „zeci de avioane” sosesc în fiecare săptămână din partea SUA și a altor aliați.

„Am avut 10 sosiri în ultimele 48 de ore” pentru a introduce armele cât mai repede posibil, dar „vin de departe, este vorba de lucruri grele și durează puțin”, a precizat ambasadoarea.

Potrivit acesteia, SUA au trimis recent arme de tip antiaerian și va trimite obuziere de tipul howitzer (tunuri cu țeavă scurtă, care lansează mortiere).

Kvien a adăugat că SUA trimit mai multe muniții și piese de avion, „ceea ce înseamnă că mai multe dintre avioanele pe care le au ucrainenii vor putea zbura”, precum și arme antitanc.

Aceasta a precizat că înțelege frustrarea președintelui ucrainean Zelenski, dar a subliniat că „facem tot ce ne stă în putință pentru a satisface cererile pe care le fac ucrainenii”.

Statele Unite știau, prin intermediul acordurilor internaționale de notificare, înainte de lansarea de miercuri, că Rusia plănuiește un test cu rachetă balistică intercontinentală, susțin doi oficiali americani citati de CNN.

SUA știau de fereastra de lansare, au urmărit racheta și nu au fost îngrijorate, au precizat oficialii.

Atât Rusia, cât și SUA – în conformitate cu un acord internațional existent – notifică alte națiuni cu privire la aceste teste, pentru a evita orice incident.

SUA apreciază că această rachetă nu este încă operațională în inventarul rusesc, au precizat sursele.

„Nu a fost o supriză, astfel de teste sunt de rutină”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, într-un briefing informal de presă.

Kirby a declarat că SUA „nu consideră că testul reprezintă o amenințare la adresa Statelor Unite sau a aliaților săi”.

„Departamentul Apărării rămâne concentrat pe agresiunea ilegală și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat Kirby.

Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri că a efectuat un test de lansare a rachetei sale balistice intercontinentale Sarmat, rachetă cu capacitate nucleară.

Racheta a fost lansată la ora 15:12, ora Moscovei, de la cosmodromul de testare de stat Plesetsk din regiunea Arkhangelsk, din nordul Rusiei, către situl de testare Kura din peninsula Kamchatka, în estul îndepărtat al Rusiei.

Într-un comunicat de presă, Ministerul rus al Apărării precizează că racheta a aterizat în „zona desemnată din Kamchatka”.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut miercuri o discuţie telefonică cu omologul său bulgar Rumen Radev, în care au decis ca cele două ţări să continue coordonarea eforturilor de a oferi sprijin umanitar substanţial Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni.

„Am avut astăzi o discuţie telefonică foarte bună cu preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, cu privire la situaţia extrem de îngrijorătoare din Ucraina şi de la Marea Neagră. România şi Bulgaria vor continua să îşi coordoneze eforturile pentru a oferi sprijin umanitar substanţial Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni”, a scris preşedintele Klaus Iohannis, pe Twitter.

I had a very good 📞 conversation with @PresidentOfBg Rumen Radev on the extremely worrying security situation in #Ukraine & #BlackSea. Romania 🇷🇴 and Bulgaria 🇧🇬 will continue to coordinate their efforts to provide consistent humanitarian support to Ukraine and the 🇺🇦 refugees.

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) April 20, 2022

Legislatvul finlandez a deschis miercuri dezbaterile privind posibilitatea ca țara nordică să solicite aderarea la NATO, după ce invazia rusă în Ucraina a dus la o creștere a sprijinului politic și public pentru alăturarea la alianța militară, relatează AFP, citată de The Guardian.

Premierul Sanna Marin a declarat că Finlanda va decide „destul de repede, în câteva săptămâni” dacă va solicita aderarea.
Eduskunta (Parlamentul finlandez – n.r.) a primit săptămâna trecută o „carte albă” comandată de Guvern, care a evaluat implicațiile aderării la NATO.
Fără a fi făcute recomandări, în raport se precizează că fără aderarea la NATO, Finlanda nu se bucură de garanții de securitate, deși este în prezent un stat partener al alianței.
„Efectul de descurajare” asupra apărării Finlandei ar fi „considerabil mai mare” ca membră NATO, se menționează în raport.
Potrivit presei finlandeze, aproximativ jumătate dintre cei 200 de parlamentari ai țării susțin aderarea la Alianța Nord-Atlantică, în timp ce aproximativ 12 se opun.
Și Suedia vecină urmează să decidă dacă va solicita aderarea la NATO.

Mai multe detalii: Parlamentul Finlandei a început dezbaterile privind aderarea țării la NATO. Avertismentul Rusiei

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a susţinut miercuri la Sofia că refuzul de a furniza arme ţării sale echivalează cu o susţinere pentru ”agresiunea rusă şi exterminarea” ucrainenilor, relatează agenţia EFE, citată de Agepres.

”Cei care nu doresc, care ezită, care vorbesc împotriva furnizării de armament Ucrainei, practic sprijină agresiunea rusă şi exterminarea cetăţenilor noştri”, a spus Kuleba înainte de a-şi încheia vizita în Bulgaria, ţară ce refuză să ofere arme Ucrainei.

Ministrul ucrainean a sosit luni seară în Bulgaria cu maşina, trecând prin România, într-o vizită care nu a fost anunţată public în prealabil. El a încercat la Sofia să convingă politicienii bulgari să livreze arme ţării sale, dar fără succes.

Bulgaria este una dintre puţinele ţări membre ale NATO, alături de Ungaria, care refuză să ofere ajutor militar Ucrainei în războiul acesteia din urmă cu Rusia. Guvernele de la Sofia şi Budapesta consideră că printr-un astfel de ajutor militar ar putea deveni părţi în conflict.

Opoziţia faţă de orice ajutor militar pentru Ucraina vine în special din partea socialiştilor bulgari care fac parte din coaliţia de guvernare şi mai puţin din partea premierului Kiril Petkov, un om de afaceri format în SUA şi care a creat anul trecut împreună cu fratele său un nou partid cu mesaj anticorupţie, ce a obţinut un rezultat surprinzător de bun la a doua serie de alegeri anticipate din noiembrie şi a ajuns astfel şef al guvernului.

Kuleba s-a întâlnit şi cu preşedintele bulgar Rumen Radev, considerat un simpatizant al Rusiei. În declaraţiile date după întrevederea cu ministrul ucrainean, preşedintele bulgar s-a limitat să asigure că ţara sa va continua să ofere ”sprijin total Ucrainei în funcţie de posibilităţile noastre”, amintind că Bulgaria a primit peste 91.000 de refugiaţi ucraineni şi a oferit Ucrainei un ajutor umanitar în valoare de 1,5 milioane de euro.

”Încă o dată, insistăm să se pună capăt cât mai repede acestui război fără sens între două popoare slave frăţeşti”, a mai spus preşedintele Radev, vorbind în faţa presei alături de Kuleba.

Acesta din urmă a răspuns că sentimentele frăţeşti între ruşi şi ucraineni vor deveni istorie după agresiunea rusă. ”După ce Rusia a atacat Ucraina, foarte puţini vor mai putea numi fraţi popoarele rus şi ucrainean, doar dacă nu vă referiţi la Cain şi Abel”, i-a replicat Kuleba lui Radev, făcând trimitere la personajul biblic care şi-a ucis fratele.

Vladimir Putin a ordonat miercuri o revizuire a poziției Rusiei în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), pentru a contracara sancțiunile „ilegale” impuse de statele occidentale, relatează agenția France Presse, citată de The Guardian.

În cadrul unei ședințe de guvern televizate, președintele rus a declarat că guvernele occidentale au încălcat normele OMC prin impunerea de restricții motivate politic asupra importurilor de produse rusești, cum ar fi oțelul și alte metale.

„Aceste măsuri (sancțiuni) contravin principiilor OMC, la care colegii europeni și-au reiterat în mod constant adeziunea”, a spus liderul de la Kremlin.

El a cerut guvernului său să actualizeze strategia Rusiei în cadrul OMC. „Dau instrucțiuni guvernului să efectueze o analiză cuprinzătoare a legitimității acțiunilor întreprinse de partenerii noștri comerciali occidentali și să pregătească o strategie actualizată pentru acțiunile noastre în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului”, a afirmat Putin.

Președintele rus a spus că revizuirea strategiei trebuie să fie finalizată până la 1 iunie, dar nu a oferit detalii despre ceea ce ar putea implica aceasta.

Primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, a vorbit miercuri în fața Parlamentului European de la Bruxelles, afirmând că ucrainenii de astăzi „nu se gândesc la confort”. „Ei se gândesc la simpla supraviețuire”, a explicat Fedorov, care i-a îndemnat pe legiuitorii europeni „să ajute Ucraina” prin toate mijloacele posibile, scrie CNN.

Într-un discurs emoționant, primarul ales al orașului ocupat Melitopol a declarat că conflictul din Ucraina este „un război la scară largă – nu doar împotriva Ucrainei, ci împotriva întregii lumi civilizate”.

Dacă nu va exista un răspuns adecvat la „amenințarea semnificativă” a Rusiei în timp util, el a avertizat că „războiul va ajunge în orașele și gospodăriile europene”.

Primarul Fedorov a fost reținut de forțele ruse timp de cinci zile, în martie, și a fost eliberat ulterior în cadrul unui schimb de prizonieri. Melitopol a căzut sub controlul rușilor la începutul lunii martie și a fost instalat un nou primar pro-rus. De atunci, primarul neales a instituit o serie de măsuri pro-ruse, impunând inclusiv difuzarea de posturi ruse de știri.

Miercuri, Fedorov a declarat că orașul Melitopol a „construit o insulă a Europei în orașul nostru”, încă din 2014.

„Am început să renovăm școlile, grădinițele, unitățile medicale și am început să construim cele mai bune drumuri posibile, astfel încât locuitorii să simtă într-adevăr că viața se îmbunătățește în orașul nostru și în țara noastră”, a adăugat el, spunând că mentalitatea oamenilor din Melitopol s-a schimbat și că aceștia „au început să se perceapă și să se simtă ca europeni liberi”.

Acum, „visele a milioane de ucraineni de astăzi au fost spulberate pentru că văd cum orașele sunt distruse metodic”, a continuat el.

Aproximativ 120.000 de persoane sunt încă blocate în orașul-port Mariupol, aflat sub asediu, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit CNN.

„Potrivit informațiilor noastre, ei (rușii, n.r.) țin 120.000 de persoane în Mariupolul asediat. Crimele care se petrec acolo sunt mult mai înfricoșătoare și la scară mult mai mare decât în Borodyanka”, a declarat Zelenski, în timp ce vorbea alături de președintele Consiliului European, Charles Michel, la Kiev.

„Sunt încrezător că, prin eforturi comune, îi putem aduce pe toți cei responsabili în fața justiției și vă promit că îi vom găsi pe toți”, a adăugat președintele ucrainean.

Michel și Zelenski au vorbit timp de două ore, discutând despre sancțiuni, arme, aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și sprijin financiar, lucruri de care Ucraina „are mare nevoie”, a precizat liderul de la Kiev.

Zelenski a lăudat UE pentru cele cinci pachete anterioare de sancțiuni, dar a spus că acestea nu sunt suficiente pentru a opri finanțarea invaziei ruse. El a cerut din nou ca petrolul și gazele rusești să fie incluse în cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al blocului comunitar, afirmând că efectele acestuia vor fi „goale de conținut” dacă nu este inclusă interdicția împotriva energiei rusești. De asemenea, președintele ucrainean a cerut ca toate băncile rusești să fie excluse din sistemul bancar internațional SWIFT.

Aderarea la UE este o „prioritate” pentru Ucraina, iar țara „speră și așteaptă” sprijinul din partea statelor membre ale blocului comunitar, a punctat Zelenski.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că este în continuare pregătit să-i elibereze pe prizonierii de război ruși în schimbul unei evacuări a civililor și trupelor ucrainene din Mariupol care se se desfășoare în siguranța, scrie BBC.

Zelenski a declarat că există aproximativ 1.000 de civili adăpostiți în uzina siderurgică Azovstal din Mariupol.

Liderul ucrainean a adăugat că situația din orașul-port asediat se înrăutățește, existând sute de răniți.

Anterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat Ucraina că împiedică negocierile de pace. Peskov a declarat că mingea este în terenul Kievului după ce Rusia a înmânat un document Ucrainei cu propunerile de pace ale Moscovei.

Referindu-se la declarația lui Peskov, Zelenski a spus că nu a văzut și nici nu a auzit de acest document care are legătură cu negocierile de pace.

Zeci de civili s-au urcat miercuri într-un mic convoi de autobuze pentru a fugi din orașul-port Mariupol, aflat sub asediu în sudul Ucrainei, relatează BBC.

Primarul orașului, Vadim Boychenko, a anunțat anterior că coridoarele umanitare de evacuare între Mariupol și Zaporojie se vor deschide la ora locală 14:00 (11:00 GMT).

Reuters relatează că oamenii au plecat de la punctul de evacuare planificat către teritoriul controlat de Ucraina.

Autoritățile orașului au declarat că speră să evacueze 6.000 de persoane, iar vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk a precizat că femeile, copiii și bătrânii vor avea prioritate.

Ciceprimarul orașului, Serghei Orlov, a declarat însă, pentru BBC, că este prea devreme pentru a spune dacă coridorul umanitar va avea succes.

Serhii Haidai, șeful Administrației militare regionale din Luhansk, a declarat miercuri că 80% din teritoriul regiunii sale se află sub control rusesc. Dacă Ucraina nu rezistă, a spus oficialul, „cu siguranță Rusia nu se va opri aici și va continua ofensiva mai departe”.

Vorbind cu jurnalista Becky Anderson de la CNN, dintr-o locație confidențială, Haidai a fost de acord cu caracterizarea rusă potrivit căreia a doua fază a războiului a început, dar a avertizat că nu este încă o „invazie completă și totală”.

„Cu siguranță că ei (rușii) se extind foarte mult”, a spus oficialul ucrainean. „Ne-am stabilit apărarea într-o mulțime de orașe. Încearcă să ne încercuiască trupele, se întâmplă multe lucruri urâte acolo… dar nu au avut niciun succes până acum. Ne descurcăm bine să le distrugem echipamentul”, a afirmat Haidai.

Haidai a adăugat: „Avem o situație foarte gravă aici. Întregul teritoriu al Luhanskului este bombardat. Nu există niciun oraș sigur… Înțelegem că guvernul rus va merge mai departe și va distruge tot ce îi va ieși în cale. Așa că ceea ce facem este să încercăm să evacuăm pe toată lumea, pe cât posibil”.

Oficialul a făcut apel la civilii rămași să părăsească regiunea estică a Ucrainei, în timp ce luptele se intensifică. El a declarat că din cele 350.000 de persoane care locuiau pe teritoriul Luhanskului înainte de război, au mai rămas astăzi aproximativ 70.000.

„Cei mai mulți oameni au plecat cu mijloace de transport proprii sau folosind autobuzele noastre naționale sau voluntari. Nu avem nicio idee când vor fi stabilite coridoarele umanitare, dar evacuăm în fiecare zi. Ideea este că Rusia încalcă întotdeauna acordurile. Bombardamentele, în pofida orelor de liniște, continuă să aibă loc”, a adăugat el.

Haidai a continuat spunând că bombardamentele au avut loc „fără niciun răgaz” în zonă, ceea ce a distrus rețeaua electrică și toate rezervele de apă. În ceea ce privește cele 70.000 de persoane care au mai rămas, cele mai multe dintre ele trăiesc în buncăre, pivnițe și adăposturi.

„Aceasta este a doua lună în care toți acești oameni trăiesc practic în subteran”, a spus el. „Încercăm să le furnizăm un fel de ajutor, încercăm să le aducem instalații sanitare și apă și să ne asigurăm că nu mor de foame… nu prea există o aprovizionare stabilă cu gaz, așa că situația este destul de disperată”, a adăugat el.

Rugat să compare situația din Luhansk cu cea din orașul asediat Mariupol – care se confruntă cu o soartă similară de săptămâni întregi – Haidai a declarat: „Noi, cel puțin, putem permite ajutoarelor umanitare să treacă și putem evacua oamenii. Dar bombardamentele continuă în fiecare zi până la căderea nopții și, prin urmare, din acest punct de vedere, este foarte asemănător cu Mariupol”.

Guvernatorul militar a făcut apel la Occident să furnizeze mai multe echipamente militare pentru a-i ajuta pe ucraineni să se apere terestru și aerian.

„Avem nevoie de aviație, de echipamente de apărare aeriană, de multe UAV-uri din Statele Unite și de artilerie cu rază lungă de acțiune, artilerie grea cu foc de precizie”, a spus el. „Cred că evenimentele recente au arătat că mult lăudata armată rusă nu este într-adevăr la înălțimea așteptărilor, nu este ceea ce credeam, așa că eu cred că este posibil ca forțele armate ale Ucrainei, cu condiția să primească acest tip de echipament, să le învingă cu adevărat”, a mai afirmat oficialul.

Întrebat cum vede sfârșitul războiului, Haidai a declarat că este posibil să se ajungă la o încetare a ostilităților printr-un acord politic, dar a adăugat că îi este greu să aibă încredere în ruși.

„Ei mint tot timpul”, a spus el. „Toată lumea știe asta. Nimeni nu îi crede. Toată lumea știe că un acord cu Rusia nu valorează nici măcar hârtia pe care este tipărit. Rusia este inamicul întregii lumi astăzi, nu doar al Ucrainei. Ambițiile lor se extind mult mai departe de Ucraina”, a atras atenția guvernatorul militar.

Maiorul Serhii Volyna, comandantul Brigăzii 36 de pușcași marini din Ucraina, a declarat miercuri pentru CNN că Rusia a continuat în mod „constant” bombardamentele asupra Mariupolului, în urma apelului său pentru ca o țară terță să evacueze forțele ucrainene și civilii încercuiți în oraș.

Loviturile aviației ruse și ale artileriei grele au continuat miercuri, a declarat Volyna, adăugând că apărătorii ucraineni au suferit pierderi serioase.

„Solicităm o procedură de extracție pentru soldați și cetățeni”, a spus el. „Avem nevoie de sprijin internațional. Sunt încă sute de civili aici. Nu avem încredere în ruși, avem nevoie de alte țări pentru garanții. Mariupolul încă mai poate fi salvat”, a precizat comandantul.

Volyna a vorbit marți cu CNN și a cerut ca o țară terță să asigure evacuarea trupelor și a civililor blocați în oțelăria Azovstal, aflată sub bombardamentele intense ale Rusiei. Armata rusă a oferit o încetare a focului pentru ziua de miercuri, dar nu este clar în ce măsură a fost pusă în aplicare.

Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri că Rusia a testat lansarea noii sale rachete balistice intercontinentale Sarmat, relatează Reuters.

Președintele rus Vladimir Putin a fost prezentat la televiziune în timp ce era informat de către armată că racheta a fost lansată de la cosmodromul Plesetsk, aflat în nord-vestul țării, și că aceasta a lovit ținte din peninsula Kamchatka, situată în estul îndepărtat al Rusiei.

Racheta balistică intercontinentală Sarmat are „cele mai înalte caracteristici tactice și tehnice”, afirmat Vladimit Putin, citat de presa rusă.

Liderul de la Kremlin a mai spus că noua rachetă nu are egal în alte țări și că aceasta va da de gândit celor care încearcă să amenințe Rusia.

Noua rachetă hipersonică și intercontinentală Sarmat este capabilă să transporte încărcătură nucleară până la o distanță de 18 mii de kilometri, cu o viteză de 20 de ori mai mare decât cea a sunetului.

Mai multe detalii: Demonstație de forță a Rusiei: A testat o rachetă balistică cu capacitate nucleară despre care Putin spune că nu are egal

Peste 400 de copii ucraineni bolnavi de cancer au fost evacuați pentru tratament în străinătate de la începutul războiului, potrivit președinției ucrainene, scrie CNN.

Zborurile pentru transferul copiilor ucraineni bolnavi de cancer care se aflau în zonele de luptă au fost organizate cu ajutorul conducerii mai multor țări străine și a acordurilor dintre prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, și primele doamne acele acestor țări, se arată într-un comunicat al președinției ucrainene.

Zborurile au început în „primele săptămâni ale războiului, prin cooperarea cu organizații de voluntari și medicale”, precizează comunicatul.

„Pentru siguranța copiilor bolnavi de cancer, aceștia sunt aduși mai întâi la Liov – la Centrul Medical Specializat pentru Copii din Ucraina de Vest (ZUSDMC). Apoi, însoțiți de echipe medicale, tinerii pacienți, împreună cu rudele lor, sunt duși în Republica Polonă, la o clinică Unicorn special creată. Acolo, copiii sunt repartizați pentru tratament permanent în Polonia sau în alte țări europene”, mai scrie în comunicat.

„În prezent, mai mult de 400 de tineri pacienți își continuă tratamentul în țări pașnice”, potrivit comunicatului.

De asemenea, Zelenska le-a mulțumit, pe pagina sa de Facebook, tuturor medicilor implicați în acest efort și a scris despre povestea fiecărui medic de la Centrul Medical Specializat pentru Copii din Ucraina de Vest.

„Este timpul să vă prezint medicii care fac toate acestea, care trăiesc la locul de muncă, tratează nu doar boli, ci și suflete, pentru că în timpul războiului au devenit psihologi, consilieri, prieteni, familie pentru cei care au nevoie”, a scris ea.

Organizatorii de la Wimbledon au confirmat miercuri, într-o comunicat de presă, excluderea jucătorilor de tenis ruși și belaruși de la turneul londonez, afirmând că „este responsabilitatea noastră să ne jucăm rolul în eforturile pe scară largă ale guvernului, industriei, instituțiilor sportive și creative de a limita influența globală a Rusiei prin cele mai puternice mijloace posibile”, relatează CNN.

Wimbledon, al treilea turneu de Grand Slam al anului, va începe pe 27 iunie.

Kremlinul a afirmat anterior, în cursul zilei de miercuri, că o asemenea interdicție impusă jucătorilor ruși este „inacceptabilă”.

Decizia organizatorilor de la All England Club îi afectează pe mai mulţi jucători bine clasaţi în ierarhiile ATP şi WTA: Daniil Medvedev, nr. 2 mondial și campionul în exercițiu de la US Open, Andrey Rublev (nr. 8 ATP), Karen Khachanov (nr. 26 ATP), Aslan Karatsev (nr. 30 ATP), în întrecerile masculine, precum și Anastasia Pavlyuchenkova (nr. 15 în ierarhia WTA), Daria Kasatkina (nr. 26 WTA), Veronika Kudermetova (nr. 29 WTA), Lyudmila Samsonova (nr. 31 WTA) și Yekaterina Alexandrova (nr. 39 WTA), în competițiile feminine.

Excluderea de la Wimbledon le vizează şi pe jucătoarele belaruse Arina Sabalenka, locul 4 WTA, şi Victoria Azarenka, locul 18 WTA.

Germania va înceta să mai importe petrol din Rusia până la sfârșitul anului, a anunțat miercuri ministrul german de externe, Annalena Baerbock, după o întâlnire cu omologii săi baltici, informează Reuters.

„Prin urmare, spun aici în mod clar și fără echivoc: da, Germania elimină complet și importurile de energie din Rusia”, a spus Baerbock.

„Vom înjumătăți petrolul până la vară (cantitățile importate de Germania din Rusia, n.r.) și vom fi la 0 până la sfârșitul anului, iar apoi va urma gazul, într-o foaie de parcurs europeană comună, pentru că renunțarea noastră comună, renunțarea completă a Uniunii Europeane (la energia importată din Rusia, n.r.) este forța noastră comună”, a adăugat șefa diplomației germane.

În total 1,1 milioane de ucraineni s-au întors în ţara lor de la începutul invaziei ruse pe 24 februarie, a anunţat, miercuri, purtătorul de cuvânt al serviciului ucrainean de pază a frontierei, Andrii Demcenko, informează Agerpres, care preia AFP.

„De la această dată (24 februarie), 1,1 milioane dintre concetăţenii noştri s-au întors în Ucraina”, a afirmat Demcenko în timpul unei conferinţe de presă.

Demcenko nu a precizat în ce proporţie aceste persoane sunt ucraineni care au fugit din ţară la începutul invaziei sau sunt ucraineni care trăiau în străinătate înainte de război.

El a adăugat că frontierele ucrainene au fost traversate de „aproape cinci milioane de persoane în cele două sensuri”.

Întoarcerea ucrainenilor în ţara lor sau la căminele lor se face totuşi simţită, astfel încât primarul Kievului, Vitali Kliciko, le-a cerut săptămâna trecută celor care au fost evacuaţi din capitală – până la jumătate dintre cei 2,8 milioane de locuitori ai capitalei – să nu se întoarcă deocamdată.

Însă mass-media locale estimează că sunt circa 50.000 de persoane se întorc în fiecare zi în capitala ucraineană.

Înainte de război, populaţia Ucrainei era de peste 37 de milioane de persoane pe teritoriul controlat de guvernul de la Kiev, fără a lua în calcul Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi regiunile din est unde secesioniştii pro-ruşi au proclamat independenţa a două aşa-zise republici, Doneţk şi Lugansk.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a postat o înregistrare video în care apare alături de președintele Consiliului European, Charles Michel, care se află astăzi în vizită la Kiev.

„Au fost discutate sancțiunile împotriva Rusiei, apărarea și sprijinul financiar al statului nostru, precum și răspunsurile la chestionarul privind respectarea criteriilor UE. Vă mulțumim pentru o întâlnire semnificativă și pentru solidaritatea cu poporul ucrainean”, a transmis Zelenski.

Великий друг🇺🇦 – Президент Європейської ради Шарль Мішель @eucopresident сьогодні у Києві. Обговорили санкції проти Росії, оборонну та фінансову підтримку нашої держави й відповіді для анкети щодо відповідності критеріям ЄС. Дякую за змістовну зустріч і солідарність з народом 🇺🇦! pic.twitter.com/luZDNxbmcc

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) April 20, 2022

Un fost locuitor din Mariupol spune că oamenii sunt neliniştiţi să părăsească orașul aflat în conflict, deoarece se tem că situația este la fel de gravă și în alte părți ale Ucrainei. „Ei cred că ceea ce se întâmplă în Mariupol se întâmplă peste tot”, a declarat Roman Skyliarov pentru BBC. „Ei nu au deloc informații complete, pentru că nu au internet”.

Acesta susţine că ştie alte persoane care doresc să rămână, printre care bunica sa, cât şi tineri.

Eforturile pentru evacuarea civililor continuă.

A existat „o anumită speranță că rușii ar putea permite” trecerea în siguranță a civililor și a soldaților răniți din Mariupol, a declarat miercuri Victoria Nuland înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, adăugând că „vor fi aliați NATO implicați în acest sens dacă se va întâmpla”, notează CNN.

În cele din urmă, depinde de ruși să permită o trecere sigură, a avertizat Victoria Nuland.

Asediul de la Mariupol vorbește „despre brutalitatea acestui război” și despre crimele de război pe care le comite Vladimir Putin, a adăugat Nuland.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a mai anunțat că Rusia a transmis Ucrainei un document cu „formulări perfect clare”, care așteaptă un răspuns.

„Președintele (Vladimir Putin, n.r.) a spus că partea ucraineană se retrage întotdeauna din acordurile obținute anterior, că își retrage propriile cuvinte. Acest lucru are consecințe foarte rele în ceea ce privește eficiența negocierilor. În prezent, părții ucrainene i s-a prezentat proiectul nostru de document care include formulări perfect clare. Mingea este în terenul lor, noi așteptăm un răspuns”, a declarat Peskov, adăugând că termenul de răspuns rămâne la latitudinea părții ucrainene.

Mai multe informaţii: Rusia a transmis Ucrainei un document cu „formulări clare” în cadrul negocierilor de pace. „Mingea este în terenul lor”

Rusia a avertizat Suedia și Finlanda prin canale diplomatice cu privire la consecințele aderării la NATO, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, informează BBC.

„Am emis toate avertismentele noastre atât în mod public, cât și prin canale bilaterale”, a declarat Zakharova pentru postul de televiziune Russia-24. „Ei, Suedia și Finlanda, știu despre acest lucru, nu vor avea de ce să fie surprinși, au fost informați despre tot, despre ceea ce se va întâmpla”.

Prim-ministrul finlandez Sanna Marin a declarat că țara sa va decide dacă va solicita aderarea la NATO „în câteva săptămâni”. Aceasta a declarat că nu vede niciun motiv pentru a amâna decizia, în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul Suediei.

Parlamentul finlandez deschide astăzi o dezbatere cu privire la posibilitatea de a solicita aderarea la NATO, după ce invazia Rusiei în Ucraina a provocat o creștere a sprijinului politic și public pentru aderarea la alianța militară.

De asemenea, Suedia analizează dacă va depune o cerere de aderare în urma invaziei Rusiei.

Jumătate de milion de cetățeni ucraineni au fost deportați din Ucraina în Federația Rusă fără acordul lor, afirmă Mikita Poturaiev, șeful comisiei umanitare a parlamentului ucrainean, conform The Guardian, care preia Reuters.

El a spus că nu există „nicio posibilitate” de a lua legătura cu aceste persoane și a făcut apel la Crucea Roșie să stabilească contactul cu cei dispăruți. Reuters nu a putut verifica în mod independent cifra dată de Poturaiev, care nu a oferit detalii sau dovezi în sprijinul acesteia.

Poturaiev s-a declarat îngrijorat de soarta ucrainenilor trimiși în Rusia. „Aceasta este una dintre posibilele direcții de activitate a Crucii Roșii, cel puțin pentru a găsi aceste persoane deportate și pentru a înțelege ce se întâmplă cu ele pe teritoriul Federației Ruse”, a spus acesta.

Alexandra Boivin, un oficial al Crucii Roșii, a declarat că organizația sa discută cu autoritățile ruse despre posibilitățile de a ajuta aceste persoane.

Șeful administrației militare regionale din Luhansk, Serhi Haidai, a avertizat miercuri în legătură cu posibile „provocări” ale forţelor ruse în timpul slujbelor de Paște și a făcut apel ca oamenii să participe doar online la aceste slujbe, transmite CNN.

„Rușii vor pune în scenă provocări în duminica Paștelui”, a declarat el. „Salvați-vă viața, rămâneți acasă! Fac apel la locuitorii din regiunea Luhansk să rămână în regiune și care au fost deja evacuați. În regiunea Luhansk nu mai există aproape nicio biserică, după ce acestea au fost distruse de Rusia. Bisericile care erau subordonate Patriarhiei Moscovei – Bisericii Ortodoxe au fost atacate de „Lumea Rusă”, a transmis acesta.

Mulți ucraineni sărbătoresc Paștele în această duminică, iar Haidai a recomandat ca la sărbătorile de Paște să se participe doar online.

„Rușii pot profita de obiceiurile noastre și pot pune în scenă teroarea în timpul uneia dintre cele mai importante sărbători creștine”, a spus el.

„Dacă li se ordonă să atace bisericile de Paște, nu se vor opri. Rușii vor încerca să facă acest lucru, sunt sigur. Așa că este mai bine să stați acasă, să nu vă riscați viața. Să sărbătorim Paștele online. Oamenii se pot alătura slujbelor de Paște de la distanță prin intermediul televiziunii și al transmisiunilor online”, a mai spus acesta.

Statele Unite nu au văzut niciun indiciu că Rusia a făcut vreo mișcare pentru a pregăti arme nucleare pentru a le folosi în timpul războiului din Ucraina, dar două surse familiare cu evaluări recente ale serviciilor de informații au declarat pentru CNN că oficialii americani sunt mai îngrijorați de amenințările Rusiei de a le folosi mai mult ca oricând de la Războiul Rece încoace.

Pe de altă parte, sursele au subliniat că este puțin probabil ca președintele rus Vladimir Putin să folosească orice fel de armă nucleară, iar una dintre surse a estimat șansele de utilizare la aproximativ 1%.

Potrivit CNN, secretarul Apărării, Lloyd Austin, este informat de două sau trei ori pe săptămână de către generalul american de rang înalt care supraveghează armele și apărarea nucleară a SUA, potrivit mai multor oficiali din domeniul apărării.

Potrivit oficialilor din domeniul apărării, amiralul Charles Richard, șeful Comandamentului Strategic al SUA, îi oferă lui Austin și altor lideri de top ai Pentagonului o actualizare extrem de clasificată a operațiunilor și informațiilor privind statutul arsenalului rusesc și orice mișcare care ar putea provoca îngrijorare.

Germania va instrui armata ucraineană şi va asigura servicii de mentenanţă, a declarat miercuri, în Letonia, ministrul german de externe Annalena Baerbock, conform CNN. Baerbock a declarat că, în timp ce „alți parteneri furnizează acum artilerie”, Germania va „ajuta cu instruire și întreținere”.

Baerbock a precizat că Germania nu poate furniza armament suplimentar, deoarece țara nu are arme pe care să le poată „livra rapid și fără întârziere în acest moment”.

În cadrul unei conferințe de presă la Riga cu omologul său leton Edgars Rinkevics, Baerbock a adăugat că Germania a ales să nu facă publice toate armele pe care le-a trimis anterior Ucrainei.

„Am furnizat arme antitanc, Stingers – sisteme de apărare antiaeriană și multe alte arme despre care nu am vorbit în public”, a declarat ministrul de externe.

Miliardarul rus Oleg Tinkov a criticat războiul din Ucraina, declanşat de Rusia şi a făcut apel la Occident să facă mai mult pentru a „opri acest masacru”. Tinkov, care s-a numărat printre cele 65 de persoane și entități sancționate de Marea Britanie la 24 martie pentru „susținerea invaziei ilegale a Rusiei”, a făcut aceste comentarii într-o postare pe Instagram de marți, arată CNN.

„Nu văd niciun beneficiar al acestui război nebunesc. Generalii, trezindu-se cu o mahmureală și-au dat seama că au o armată de rahat. Și cum ar putea armata să fie bună când tot restul țării este împotmolit în nepotism, umilință și servilism”, a spus Tinkov.

Magnatul rus, care a fondat Tinkoff Bank în 2006, a scris că „90% dintre ruși” se opun conflictului.

„Funcționarii publici de la Kremlin sunt în stare de șoc că nu numai ei, ci și copiii lor nu vor merge la Marea Mediterană în această vară. Oamenii de afaceri încearcă să salveze ceea ce a mai rămas din proprietățile lor. Există idioți care scriu litera Z, dar există cam 10% de idioți în toate țările. 90% dintre ruși sunt ÎMPOTRIVA acestui război”, a adăugat el.

Litera „Z” a devenit un simbol puternic de susținere a invaziei Rusiei în Ucraina.

În finalul postării, Tinkov a cerut în engleză Occidentului să „îi dea domnului Putin o ieșire clară pentru a-și salva fața și a opri acest masacru”. „Vă rog să fiți mai raționali și mai umani”, a adăugat el.

Oligarhii Mihail Fridman și Oleg Deripaska s-au pronunțat, de asemenea, împotriva conflictului la sfârșitul lunii februarie, după invazia Rusiei.

Ultimatumul emis de Rusia pentru ca forțele ucrainene din Mariupol să depună armele a expirat, fără a exista semne că apărătorii s-au predat, notează BBC şi The Guardian.

Deși orașul-port este înconjurat de forțele ruse, acesta nu a căzut încă.

Ministerul rus al Apărării a precizat în această dimineaţă că forțele sale au deschis un coridor umanitar la uzina Azovstal „pentru retragerea militarilor ucraineni și a militanților din formațiunile naționaliste” pentru „depunerea voluntară a armelor”, precum și pentru evacuarea civililor.

Istoria nu va uita crimele de război comise în Ucraina, a declarat miercuri președintele Consiliului European, Charles Michel.

„La fel ca la Bucha și ca în prea multe alte orașe din Ucraina. Istoria nu va uita crimele de război care au fost comise aici. Nu poate exista pace fără dreptate”, a scris Michel pe Twitter, în dreptul unei fotografii din Borodianka.

In Borodyanka.

Like Bucha and too many other towns in #Ukraine

History will not forget the war crimes that have been committed here.

There can be no peace without justice. @ZelenskyyUa pic.twitter.com/9as6Qk4lGe

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 20, 2022

Cifrele Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) arată că numărul persoanelor care au fugit în străinătate de la invadarea Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie, se ridică la 5.010.971. Alte 7,1 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul Ucrainei, potrivit ultimei evaluări a Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) a ONU, scrie The Guardian.

Astfel, mai mult de un sfert din populația de 44 de milioane de locuitori a Ucrainei de dinainte de război fie a fugit din țară, fie a fost strămutată în interiorul țării în mai puțin de două luni.

Șeful OIM, António Vitorino, a avertizat, în fața Consiliului de Securitate al ONU, că strămutarea în masă a populației va avea ca rezultat faptul că până la 30% din populație se va confrunta cu o formă de impact psihologic negativ și probleme de sănătate mintală.

Femeile, copiii, bătrânii și persoanele cu dizabilități au fost afectați în mod disproporționat, a spus Vitorino, mai mult de jumătate dintre copiii din Ucraina fiind strămutați.

Acesta a avertizat că mulţi dintre refugiaţi sunt vulnerabili la „violență, exploatare și abuz” din partea rețelelor criminale care profită de criză.

Forțele ruse încearcă să avanseze spre orașul Zaporojie din sud-estul Ucrainei, a declarat miercuri Consiliul regional al orașului, în timp ce luptele se intensifică în estul țării. „Situația de pe linia frontului arată că inamicul încearcă să avanseze în direcția Zaporojie, dar suferă pierderi și își concentrează principalele eforturi pe menținerea frontierelor ocupate”, a anunţat consiliul, potrivit CNN.

„Trupele ruse continuă să bombardeze pozițiile trupelor noastre și să desfășoare operațiuni ofensive în direcția Pokrovske – Huliaipole”, a adăugat consiliul.

Zaporojie se află la nord de orașul asediat Mariupol și urmează să facă parte dintr-un coridor de evacuare care a fost convenit cu Rusia pentru miercuri. Femeile, copiii și bătrânii vor fi evacuați din Mariupol spre Manhush, prin orașul Berdiansk, ocupat de Rusia, și apoi spre Zaporojie, a declarat vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk.

Potrivit consiliului, ruşii au stabilit o bază în orașul Melitopol, în apropierea zonelor rezidențiale.

Consiliul susține că forțele ruse plănuiesc să organizeze referendumuri fictive în teritoriul ocupat, similare celor desfășurate în 2014 în părțile controlate de separatiști din regiunile Donețk și Luhansk.

La începutul acestei săptămâni, liderul separatist susținut de Rusia, Denis Pușilin, a afirmat că Zaporojie a făcut „un apel” pentru a se separa de Ucraina și a se alătura republicii separatiste.

Oficialii ucraineni au declarat că forțele ruse par să se pregătească pentru un simulacru de referendum similar în sudul regiunii Kherson.

Orașul Izium, cunoscut ca poartă de acces către regiunea Donbas și Marea Neagră, se confruntă cu lupte crâncene, deoarece rușii îl folosesc ca punct de plecare pentru a ataca orașele din est, iar acum există temeri că oraşul va deveni următorul Bucha, unde Rusia este acuzată de crime de război împotriva populației civile, notează BBC.

Oamenii care au reușit să fugă din Izium au declarat pentru BBC că orașul se află în pragul unei catastrofe umanitare. De mai bine de o lună, civilii nu au avut acces la ajutor umanitar, neavând „nici electricitate, nici încălzire, nici apă”, spune șeful administrației militare din Izium, Stepan Maselsky.

Maselsky, care se află într-o zonă aflată sub control ucrainean în jurul Izium, susţine că forţele ruse nu permit oamenilor să intre sau să părăsească zona.

„Avem rapoarte neconfirmate despre deportări de civili în Rusia – oamenii nu au voie să se deplaseze în interiorul orașului”, spune el.

Potrivit sursei citate, la Izium se află cea mai mare concentrație de trupe ruse din Ucraina. Orașul strategic a căzut complet în mâinile rușilor la 1 aprilie. Conform oficialilor, există în jur de 10.000 – 15.000 de persoane încă blocate. Aproape 80% din clădirile rezidențiale ale orașului au fost distruse, iar liniile de tren au fost tăiate, spune viceprimarul orașului.

Premierul belgian Alexander De Croo a declarat, după o reuniune comună a cabinetelor olandez și belgian, că agresiunea Rusiei în Ucraina este „comparabilă cu cele mai întunecate pagini din istoria noastră europeană” și că este „sfâșietor să vezi că așa ceva încă se mai poate întâmpla în Europa”, informează CNN.

Premierul belgian a adăugat „că nu poate exista impunitate pentru crimele de război”. Acesta a spus că atât Belgia, cât și Olanda „vor face eforturi pentru a se asigura că totul este documentat”, în speranța că „vor putea avea loc urmăriri penale pentru cazurile teribile pe care le auzim despre violuri de femei, violuri de fete”.

De Croo a declarat că guvernul belgian susține Curtea Penală Internațională și Comisia de anchetă înființată de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului și că intenţionează să trimită experți criminaliști în Ucraina.

„Este primul pas pentru a ne asigura că barbarii care au făcut acest lucru vor fi urmăriți penal”, a mai spus acesta.

Rusia a negat acuzațiile de crime de război și susține că forțele sale nu țintesc civili, dar jurnaliștii CNN aflați la fața locului în Ucraina au văzut dovezi directe ale atrocităților în mai multe locuri din țară.

Iryna Venediktova, procurorul general al Ucrainei, a declarat săptămâna trecută că biroul său investighează 5.800 de cazuri de presupuse crime de război ale ruşilor, cu „tot mai multe” proceduri deschise în fiecare zi.

Națiunile occidentale se pregătesc să organizeze, la reuniunea de miercuri a miniştrilor de finanţe din cadrul G20 de la Washington, proteste coordonate și alte acțiuni diplomatice în semn de protest față de invazia Rusiei în Ucraina, transmite The Guardian.

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, intenționează să evite miercuri sesiunile G20 la care participă oficiali ruși, în marja reuniunilor Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale. Ministrul britanic de finanțe, Rishi Sunak, nu va participa, de asemenea, la anumite sesiuni G20, a declarat o sursă guvernamentală britanică.

Cu toate acestea, Yellen va participa la o sesiune de deschidere privind războiul din Ucraina, indiferent de participarea Rusiei, a declarat un oficial al Trezoreriei SUA.

Reuters relatează că Moscova a confirmat ieri că ministrul rus de finanțe, Anton Siluanov, va conduce delegația sa la discuții, în ciuda protestelor repetate ale diplomaților occidentali că acestea nu se pot desfășura ca de obicei în timpul unui război în care mii de civili au murit în bombardamentele trupelor ruse.

„În timpul și după întâlnire vom fi siguri că vom trimite un mesaj puternic și nu vom fi singurii care vor face acest lucru”, a declarat o sursă guvernamentală germană, acuzând Rusia că a declanșat un conflict care a dus, de asemenea, la creșterea în spirală a prețurilor mondiale la alimente și energie.

Un avion de luptă antisubmarin american de tip Boeing P8 Poseidon efectua o misiune de patrulare la Marea Neagră în ziua în care crucişătorul rus Moskva, nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagră, a fost lovit de rachetele ucrainene, dezvăluie cotidianul britanic The Times, citat de News.ro.

Aeronava americană, care este cel mai sofisticat avion de vânătoare de submarine şi detectare de nave din arsenalul Statelor Unite, se afla la aproximativ 160 de kilometri de nava Moskva, notează sursa citată. Aeronava americană este evaluată la 397 de milioane de euro.

Scufundarea navei amiral a flotei ruse la Marea Neagră a redus probabilitatea unui asalt de pe mare la Odesa.

Traseul aeronavei americane de luptă

Aeronava a decolat la 13 aprilie de la baza aeriană navală Sigonella, în Sicilia, şi s-a îndreptat către Marea Neagră. Avionul a survolat Balcanii şi Bulgaria, după care a ajuns în zona coastei României la Marea Neagră după-amiaza, potrivit site-ului FlightRadar24.

Ultima poziţie înregistrată a avionului american de spionaj este Valea Nucarilor, în România, la aproximativ 20 de kilomertri de frotiera cu Ucraina, la ora 17.27, ora României.

La acel moment, Boeingul P8 Poseidon se afla la mai puţin de 100 de mile (160 de kilometri) de locul în care se afla crucişătorul Moskva şi a ”dispărut” de pe monitoarele FlightRadar24, ceea ce înseamnă că a coborât de la altitudinea de 29.000 de picioare (aproximativ 8.840 de metri) la 11.900 de picioare (aproxmativ 6.320 de metri).

Locul în care s-a aflat Boeingul P8 Poseidon în următoarele două ore şi 56 de minute este necunoscut.

Avionul de spionaj american a ”reapărut” la ora 20:23, ora României, în timp ce zbura către coasta Mării Negre, la Casimcea, în România, la aproximativ 60 de kilometri de ultima poziţie documentată.

Potrivit unor experţi în apărare, acest tip de aeronavă îşi opreşte de obicei dispozitivul care-i înregistrează locul în care se află, atunci când intră într-o zonă de conflict.

După 19 minute, avionul de spionaj a ”dispărut” din nou de pe radar şi a ”reapărut” 42 de minute mai tâziu în apropiere de Abrud, în sudul României, la ora 21:24, ora României, de unde a pornit înapoi către Sigonella.

Primele informaţii despre lovirea Moskva au apărut la ora 22:42, ora României, când un voluntar cu legături cu armata a postat un mesaj pe Facebook. Joi, la ora 00:31, ora României, guvernatorul ucrainean al Odesei a confirmat pentru prima oară, în mod oficial, atacul.

Secretarul american al Apărării Lloyd Austin a recunoscut, luna aceasta, faptul că Statele Unite oferă informaţii clasificate armatei ucrainene în regiunea Donbas – prima recunoaştere a împărtăşirii unor informaţii clasificate cu Kievul.

Mai multe informaţii: Un avion de spionaj al SUA, deasupra Mării Neagre cu câteva ore înainte ca crucișătorul Moskva să fie atacat de ucraineni

Un număr de 20.900 de soldați ruși ar fi fost uciși de la debutul războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, potrivit bilanțului publicat miercuri de Statul Major al Armatei Ucrainei.

Bilanțul publicat de Armata Ucrainei:

• 20.900 de soldați ucişi
• 815 tancuri
• 2.087 de vehicule blindate de luptă
• 391 sisteme ale artileriei
• 136 de sisteme de lansare multiplă de rachete de artilerie MLRS
• 171 de avioane
• 150 de elicoptere
• 8 vase/bărci/nave
• 1.504 de vehicule
• 165 drone
• 4 sisteme tactice de rachete balistice

Cifrele prezentate de Ucraina nu pot fi verificate independent.

Ministerul rus al Apărării susține că forțele sale au lovit 1.053 de instalații militare ucrainene în cursul nopții, distrugând 106 poziții de tragere, transmite The Guardian, care citează Reuters.

Afirmațiile nu au fost verificate în mod independent.

Jucătorii de tenis din Rusia nu vor fi autorizaţi să participe la ediţia din acest an a turneului de Mare Şlem de la Wimbledon, din cauza invaziei armatei ruse în Ucraina, transmite Reuters, care citează site-ul de ştiri din industria sportului Sportico, potrivit Agerpres.

Interdicția a fost confirmată de un oficial de tenis internațional de rang înalt, care a vorbit sub rezerva anonimatului, deoarece nu era autorizat să vorbească în numele All England Club, care organizează și găzduiește turneul, notează The Guardian, care preia The New York Times.

O interdicţie impusă jucătorilor ruşi ar împiedica participarea la turneul de la Wimbledon a numărului 2 mondial Daniil Medvedev, precum şi a lui Andrei Rublev, clasat pe locul 8 ATP, în ierarhia masculină, precum şi a jucătoarei Anastasia Pavliucenkova, ocupanta poziţiei la 15-a în ierarhia WTA, în competiţia feminină.

Reacţia Rusiei

Kremlinul a declarat miercuri că interdicția de participare a jucătorilor ruși la turneul de tenis de la Wimbledon din acest an, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, este „inacceptabilă”. „A face din sportivi victimele unor prejudecăți politice, intrigi, acțiuni ostile față de țara noastră, este inacceptabil. Nu putem decât să ne exprimăm regretul în acest caz”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Peskov.

„Având în vedere că Rusia este, până la urmă, o țară foarte puternică în domeniul tenisului, jucătorii noștri de tenis se află în primele linii ale clasamentului mondial, competiția în sine va avea de suferit de pe urma eliminării lor”, a declarat Peskov.

Mai multe informații: Jucătorii din Rusia nu vor putea participa la turneul de la Wimbledon

Președintele Consiliului European Charles Michel se află la Kiev, „în inima Europei libere și democrate”. Acesta a publicat, miercuri dimineața, o fotografie cu ceea ce pare a fi momentul sosirii în gara din Kiev.

In Kyiv today.

In the heart of a free and democratic Europe. @ZelenskyyUa pic.twitter.com/7DxTeoxtMc

— Charles Michel (@eucopresident) April 20, 2022

Anterior, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen și șeful diplomației UE Josep Borrell au venit la Kiev. Von der Leyen este al doilea șef al unei instituții europene care merge în Ucraina, după ce Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, a fost, vineri, 1 aprilie, la Kiev, unde s-a întâlnit cu mai multe autorităţi locale, dar şi cu premierul Denis Şmihal și președintele Volodimir Zelenski.

Ucraina și Rusia au ajuns, miercuri dimineața, la un acord preliminar în vederea deschiderii unui cordon umanitar pentru evacuarea femeilor, copiilor și bătrânilor din Mariupol. Anunțul a fost făcut azi pe Facebook de vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk, potrivit The Guardian.

„Având în vedere catastrofa umanitară din Mariupol, astăzi ne vom concentra eforturile asupra acestei operațiuni,” a transmis vicepremierul. 

Civilii sunt instruiți să se adune la ora 14:00 (11:00 GMT), iar coloana va continua apoi către Zaporojie prin Berdeansk.

„Datorită situației de securitate foarte dificile, pot apărea modificări în timpul coridorului. Deci, vă rugăm să urmați anunțurile oficiale relevante. Vom face tot posibilul pentru ca totul să funcționeze așa cum trebuie.

Ucraina își propune să evacueze astăzi 6.000 de civili în 90 de autobuze din Mariupol, potrivit primarului orașului. Vadim Sergheevici Boicenko a spus că 100.000 de civili rămân în orașul asediat și că zeci de mii au fost uciși.

Jumătate de milion de ucraineni au fost deportați în regiuni sărace ale Rusiei, potrivit reprezentantului permanent al Ucrainei la ONU, Sergiy Kyslytsya, citat de Kyiv Independent. Peste 500.000 de ucraineni au fost „transferați forțat” în Rusia. Dintre aceștia 120.000 sunt copii, a anunțat marți Sergiy Kyslytsya, reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU.

Oamenii sunt duși în zonele sărace din nordul Rusiei și insula Sahalin.

Oficialul a mai spus că oamenii ar fi primit documente prin care li se interzice să părăsească Rusia timp de 2 ani.

Sute de etiopieni au luat cu asalt marți ambasada Rusiei din capitala Addis Abeba pentru a-și prezenta acreditările ca foști soldați, în urma zvonurilor că ar fi recrutați pentru a lupta alături de forțele ruse în războiul din Ucraina.

Marea majoritate a celor care vor să fie recrutați în armata rusă sunt tineri cu vârste între 30 și 40 de ani.

Ambasada Rusiei a negat însă că ar fi vorba despre recrutare, iar guvernul etiopian nu a făcut niciun comentariu. O clarificare în acest sens a fost afișată pe fațada ambasadei, într-o declarație. Mesajul ar fi fost pus după sosirea jurnaliștilor la poartă, care au încercat să vorbească cu diplomații ruși cu privire la recrutare,

Răspunsul oferit de Ambasada Rusiei cu privire la recrutări.

Viceprimarul Mariupolului, Serghei Orlov a spus, miercuri, că în Mariupol mai trăiesc aproximativ 130.000 de cetățeni care sunt blocați de mai bine de 50 de zile și suferă din cauza lipsei de hrană, apă, medicamente și ajutor, potrivit BBC.

Cetăţenii care trăiesc zilnic cu bombardamentele şi atacurile aeriene  se confruntă cu „o lipsă de tot, o lipsă de viaţă”, a spus viceprimarul.

Orlov a transmis  că soldaților ucraineni din Mariupol le este „foarte greu” să-i învingă pe ruși, care înconjoară combinatul siderurgic Azovstal. Acesta a precizat că Ucraina are nevoie de arme dure cât mai curând posibil pentru a păstra orașul.

Trupele ruse au bombardat orașele Novodrujevsk și Gorny,  a anunțat, miercuri dimineața, șeful administrației militare regionale Luhansk, Serghei Haidai. După miezul nopții, rușii au deschis focul asupra caselor de locuit, precum și asupra gazoductului. Acum nu mai este gaz în oraș, notează Nexta.

#Russian troops shelled the towns of #Novodruzhevsk and #Gorny, says the head of the #Luhansk regional military administration Sergiy Haidai.

After midnight, the military opened fire on residential houses as well as on the gas pipeline. Now there is no gas in the city. pic.twitter.com/pyDbC2NCqp

— NEXTA (@nexta_tv) April 20, 2022

Situația se înrăutățește în fiecare oră, a transmis guvernatorul regiunii Lugansk, care îi îndeamnă pe locuitorii din Sievierodonețk, Lisichansk (Lysychansk), Rubijne, Gorsky și Popasnaia să meargă în regiuni mai sigure, conform canalului de Telegram al Ukraina24.

n urma ofensivei lansate în regiunea Luhansk, în orașele Rubijne și Severodonetsk, în ultimele 24 de ore în jur de 130 de soldați ruși au fost răniți și duși la spitalul din Novoaidar.

Armata Ucrainei mai spune că nu se cunoaște încă numărul exact al răniților. În același timp, două înregistrări video publicate pe rețelele sociale surprind distrugerile produse de atacurile armatei ruse în Rubijne și Lisichansk, două orașe din apropiere de Severodonetsk în regiunea Luhansk, relatează CNN.

Doi angajați de la grădina zoologică din Harkov, care au rămas în urmă lună trecută pentru a hrăni și a avea grijă de animale în mijlocul bombardamentelor puternice ale forțelor ruse, au fost găsiți morți, a anunțat marți conducerea grădinii zoologice, citată de CNN.

Nu este încă clar când au murit cei doi, dar potrivit conducerii grădinii zoo, aceștia erau dați dispăriți de la începutul lunii martie. Mai multe animale au fost evacuate în timpul bombardamentelor, inclusiv lei, jaguari, vulpi argintii și hiene, potrivit comunicatului.

Situat în nord-estul Ucrainei, Harkovul a fost bombardat puternic de la începutul invaziei ruse. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că bombardamentele rusești au ucis cinci locuitori și au rănit alți 15 duminică. El a adăugat că în ultimele zile, 18 persoane au fost ucise și 106 au fost rănite.

Prezența militară a Rusiei la granița de est a Ucrainei continuă să se dezvolte, în timp ce luptele din Donbas se intensifică, potrivit celui mai recent raport al serviciilor secrete britanice.

„Activitatea aeriană a Rusiei în nordul Ucrainei este probabil să rămână scăzută de la retragerea sa din nordul Kievului. Cu toate acestea, există încă riscul unor lovituri  împotriva țintelor prioritare în toată Ucraina. Atacurile rusești asupra orașelor din Ucraina arată intenția lor de a încerca să perturbe mișcarea întăririlor și a armamentului ucrainean în estul țării”, se arată în document.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 20 April 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/IzoGBjigxE

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/Gbf74aubUt

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) April 20, 2022

Anunțul a fost făcut, miercuri dimineața, de ministerul norvegian al Apărării. Este „o armă eficientă care a fost folosită în apărarea maritimă și care va fi de mare beneficiu pentru Ucraina”, a declarat ministrul apărării, Bjørn Arild Gram, într-un comunicat.

Săptămâna trecută, unii membri ai parlamentului Norvegiei au precizat că sunt de acord cu privire la transferul de arme de fabricaţie norvegiană în Ucraina, cum ar fi sisteme de rachete antiaeriene şi rachete anti-navă. Unele dintre aceste arme fiind cerute chiar de către Volodimir Zelenski, când, în urmă cu aproape trei săptămâni, s-a adresat deputaţilor şi miniştrilor din parlamentul Norvegiei.

Ministerul rus al Apărării le-a dat luptătorilor ucraineni, aflați într-un complex industrial din orașul-port asediat Mariupol, un nou ultimatum, miercuri dimineața, potrivit The Guardian. Ministerul rus al Apărării a dat un nou ultimatum pentru ora 14:00.

Într-o declarație emisă miercuri dimineață devreme, Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale au deschis un coridor umanitar de la uzina Azovstal „pentru retragerea militarilor ucraineni și a militanților formațiunilor naționaliste” pentru a „depune voluntar armele”, precum și pentru a evacua civili.

„Pe 19 aprilie 2022, la ora 22:00 (ora Moscovei), nimeni nu a folosit coridorul specificat”, a adăugat ministerul. Rusia a spus că va oferi „din nou” Ucrainei opțiunea „de a opri lupta și de a-și depune armele” de la ora 14 (ora Moscovei) miercuri, 20 aprilie.

Comunicațiile directe dintre Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și centrala nucleară de la Cernobîl au fost restabilite. Anunțul a fost făcut, miercuri dimineața, de AIEA.

Forțele ruse au ocupat centrala de la Cernobîl timp de cinci săptămâni și s- au restras la finalul lunii martie.AIEA a pierdut contactul cu centrala nucleară pe 10 martie.

„Este o veste foarte bună că autoritatea de reglementare poate contacta acum uzina direct atunci când este nevoie”, a declarat directorul general al AIEA, Rafael Grossi, într-un comunicat. Grossi a adăugat că va conduce o echipă de experți la Cernobîl în cursul acestei luni pentru a efectua o serie de evaluări.

#Ukraine informed IAEA today that direct communications between the national regulator & the #Chornobyl Nuclear Power Plant had been restored, more than a month after such direct contact was lost when Russian forces controlled the site. https://t.co/8FvWlP8ZN8 pic.twitter.com/g4rhSZB72J

— IAEA – International Atomic Energy Agency (@iaeaorg) April 19, 2022

„S-ar putea să ne trăim ultimele zile, chiar ultimele noastre ore”, a afirmat un ofiţer ucrainean asediat la Mariupol, cerând comunităţii internaţionale să treacă la „extragerea” lor, într-un mesaj publicat miercuri pe Facebook

„Inamicul este de zece ori mai numeros decât noi”, a spus Sergii Volina, comandantul Brigăzii 36 a Marinei naţionale, retrasă în vastul complex siderurgic Azovstal din Mariupol (sud-estul Ucrainei), asediat de forţele ruse.

„Facem apel şi îi implorăm pe toţi liderii lumii să ne ajute. Le cerem să folosească procedura de extragere şi să ne ducă pe teritoriul unei ţări terţe”, a adăugat el.

Potrivit comandantului Volina, armata rusă are „avantajul în aer, în artilerie, în forţe terestre, în echipamente şi în tancuri”.

„Apărăm doar un punct – uzina Azovstal – unde pe lângă militari mai sunt şi civili care au devenit victime ale acestui război”, a continuat el.

Rusia le-a cerut marţi ultimilor apărători ai oraşului Mariupol să pună capăt „rezistenţei lor fără sens”, promiţând că, dacă se predau, „viaţa le va fi salvată” luptătorilor ucraineni retraşi în complexul Azovstal.

„I am Serhiy Volyna, Commander of the 36th Separate Marine Brigade…addressing to you from the besieged Mariupol.” Ukrainian forces holding out in Mariupol make a last-ditch plea for heavy weapons from the West to keep the strategic city from falling to Russia. via FB/Volyna pic.twitter.com/9M11PDjTtC

— Christopher Miller (@ChristopherJM) April 18, 2022

„În acest război, armata rusă se va înscrie pentru totdeauna în istoria lumii drept cea mai barbară şi inumană armată. Uciderea intenţionată a civililor, distrugerea cartierelor rezidenţiale, a infrastructurii civile, folosirea tuturor tipurilor de arme, inclusiv a celor interzise de convenţiile internaţionale, este semnătura armatei ruse. Şi aceasta este ticăloşia care va marca statul rus ca o sursă a răului absolut timp de generaţii”, a afirmat preşedintele ucrainean în obişnuitul său discurs zilnic, potrivit unei postări de pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că modul în care armata ucraineană se opune acestei armate arată că forţele ucrainene ar fi trebuit plasate deasupra Rusiei în clasamentul mondial.

„Dacă am fi avut acces la toate armele de care avem nevoie, pe care partenerii noştri le deţin şi care sunt comparabile cu cele utilizate de armata Federaţiei Ruse, am fi pus deja capăt acestui război şi am fi instaurat pacea şi ne-am fi eliberat teritoriul de sub ocupaţie”, a declarat Zelenski.

Mesajul transmis de Volodimir Zelenski.

Ucraina a primit avioane de luptă şi piese de schimb pentru a-şi consolida forţele aeriene, a indicat marţi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, refuzând să precizeze numărul acestora sau ţările care au furnizat aparatele, scrie AFP, citată de Agerpes. Pe de altă parte, Ucraina a susţinut că a primit doar piese de schimb.

„În prezent, au la dispoziţie mai multe avioane de luptă decât în urmă cu două săptămâni”, a declarat purtătorul de cuvânt în cursul unei conferinţe de presă.

„Fără a intra în amănunte despre ceea ce furnizează alte ţări, aş spune că au primit avioane suplimentare şi piese de schimb pentru a-şi mări flota”, a adăugat el.

El nu a precizat tipul de aeronave furnizate armatei ucrainene, care cerea avioane de război de mai multe săptămâni, dar a dat de înţeles că sunt avioane de fabricaţie rusă.

„Alte naţiuni care au experienţă cu aceste tipuri de aeronave i-au putut ajuta să pună în funcţiune mai multe avioane”, a spus el.

John Kirby a ţinut să adauge că Statele Unite, care nu vor să apară ca o ţară beligerantă în acest conflict, au facilitat trimiterea de piese de schimb pe teritoriul ucrainean, dar nu au trimis avioane acolo.

Ucraina susţine că nu a primit avioane de luptă, ci doar piese de schimb

Armata ucraineană a dezminţit, miercuri, relatările presei internaţionale conform cărora Statele Unite au livrat Kievului avioane de luptă MiG-29 pentru a ţine departe forţele aeriene net superioare, ale Kremlinului. Ucraina ar fi primit piese de schimb pentru realizarea reviziei şi repararea aeronavelor avariate, relatează Kiev Post, conform News.ro.

„Ucraina nu a primit avioane noi de la partenerii străini. Ucraina a primit, de fapt, piese de schimb pentru revizia şi repararea aeronavelor. Acest lucru a permis (Ucrainei) să aducă mai multe avioane într-un statut pregătit pentru luptă”, se arată în declaraţia Ministerului ucrainean al Apărării, potrivit Kiev Post.

Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Zelenski și șeful echipei de negociatori ai Ucrainei, a spus că pauza actuală va fi probabil prelungită de asediul în curs de desfășurare asupra orașului Mariupol și de dorința aparentă a Rusiei de a-și întări ofensiva asupra Donbasului.

Ultimele discuții față în față au avut loc pe 29 martie.

Relațiile bilaterale s-au înrăutățit după atrocitățile descoperite la Bucha și în alte localități de lângă Kiev, după retragerea forțelor ruse.

„Evident, pe fundalul tragediei de la Mariupol, procesul de negociere a devenit și mai complicat”, a declarat Podoliak pentru Reuters. „Rusia renunță sfidător la orice manifestare de umanitate când vine vorba de anumite coridoare umanitare. Mai ales când vorbim despre Mariupol”.

Autoritățile ucrainene spun că cel puțin 20.000 de civili au fost uciși în Mariupol de la începutul războiului și că eforturile de evacuare au fost îngreunate în mod repetat de bombardamentele rusești.

„Este greu de spus când va fi posibilă următoarea rundă de negocieri față în față, deoarece rușii pariază serios pe [a obține câștiguri în] așa-numita „a doua etapă a operațiunii speciale”, a spus Podoliak.

Ucraina a primit avioane de vânătoare suplimentare din alte țări precum și piese suplimentare pentru repararea avioanelor ucrainene avariate, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării din SUA, John Kirby.

„Aș spune doar, fără a intra în ceea ce oferă alte națiuni, că au primit platforme și piese suplimentare pentru a-și putea crește dimensiunea flotei lor de aeronave”, a transmis Kirby.

Președintele american Joe Biden a aprobat săptămâna trecută un pachet suplimentar de arme, muniție și asistență de securitate pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari.

SUA au fost, pentru prima dată, de acord să ofere Ucrainei armamament greu, despre care unii oficiali ai administrației Biden, cu câteva săptămâni în urmă, considerau un risc de escaladare prea mare. Ultimul pachet include 11 elicoptere Mi-17, 18 tunuri Howitzer de 155 mm și încă 300 de drone Switchblade.

Ministerul rus al Apărării spune că va oferi miercuri un armistițiu în Mariupol pentru a le permite apărătorilor ucraineni ascunși în fabrica Azovstal să depună armele, relatează Reuters.

Ministerul apărării a declarat că armistițiul începe la ora 14:00, ora Moscovei, miercuri, când luptătorii ruși vor putea să predea armele și să plece nevătămați.

Potrivit Reuters, forțele ruse au făcut aceeași ofertă marți, dar „nici un singur soldat ucrainean nu a acceptat”. Rusia a continuat marți să bombardeze uzina, unde un „număr în scădere” de forțe ucrainene încă rezistă.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a promis că forțele sale de la Mariupol vor „lupta până la capăt” și vor ignora orice ultimatum de capitulare din partea Rusiei.

În cea mai recentă actualizare de pe frontul de luptă, publicată marți seară, Ministerul britanic al Apărării transmite că Rusia recurge la „atacuri fără discriminare” în orașul-port Mariupol. Ministerul Apărării spune că acest lucru reflectă incapacitatea Moscovei de a-și atinge obiectivele cât de repede și-ar dori.

Ofensiva rusă este încă împiedicată de „provocări de mediu, logistice și tehnice” deja observate în război, precum și de rezistența „foarte motivată” din partea apărării ucrainenilor.

Ministerul Apărării spune că ucrainenii resping „numeroasele” încercări ofensive făcute de forțelor ruse.

Bombardele rusești și loviturile pe linia de control din regiunea Donbas din estul Ucrainei continuă să crească, mai precizează britanicii.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 19 April 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/U0gwg8S3av

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/wfg5Koailk

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) April 19, 2022

Rusia a recrutat până la 20.000 de mercenari din Siria, Libia și din alte părți pentru a lupta în regiunea Donbas a Ucrainei unde au trimiși fără echipamente grele sau vehicule blindate, potrivit unui oficial european, citat de The Guardian.

Oficialul a spus că estimările privind implicarea mercenarilor pe frontul de luptă în estul Ucrainei variază de la 10.000 la 20.000 și că este greu de defalcat această cifră între sirieni, libieni și alți luptători recrutați de compania rusă de mercenari, Wagner Group.

„Ceea ce pot să vă spun este că am văzut unele transferuri din aceste zone, Siria și Libia, în regiunea de est Donbas, iar acești tipi sunt folosiți în principal ca o masă împotriva rezistenței ucrainene”, a spus oficialul. „Este vorba de infanterie. Nu au echipamente grele sau vehicule.”

Orașul ucrainean Mariupol ar putea cădea complet în mâinile forțelor ruse în câteva zile, a declarat un oficial european, care a cerut să nu fie numit, pentru Reuters.

Oficialul a spus că Rusia speră să declare orașul „eliberat” până la 9 mai, data la care Rusia marchează înfrângerea Germaniei naziste în 1945 cu tradiționala parada de Ziua Victoriei.

„Ne așteptăm la o distrugere completă a orașului și la multe victime civile în Mariupol”, au adăugat eil

Oficialul a adăugat că se teme că numărul morților ar putea fi mai rău decât Bucha, unde trupele ruse au fost acuzate că au ucis sute de civili. Rusia neagă acuzațiile.

Uzina Azovstal din Mariupol, unde se adăpost ultimii luptători ucraineni, dar și civili, a fost aproape complet distrusă, a declarat Svyatoslav Palamar, adjunctul comandantului batalionului Azov, citat de canalul Nexta.

„Bombe super-puternice” au fost aruncate asupra fabricii, iar civilii sunt sub dărâmături, potrivit liderului militar.

‼️The Azovstal plant was almost completely destroyed, said Svyatoslav Palamar, deputy Azov commander.

„Super-powerful bombs” were dropped on the plant and civilians are under the rubble.

The image is illustrative. pic.twitter.com/kVdeZw2UDd

— NEXTA (@nexta_tv) April 19, 2022

Anterior, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a prezentat marți o presupusă interceptare de comunicații a unui comandant al unității terestre ruse, care a spus că avioanele rusești intenționează să „niveleze totul până la sol” în jurul Azovstal, fabrica de oțel care este o redută a apărătorilor ucraineni în orasul port asediat Mariupol.

Tot marți, BBC a citat un separatist pro-rus care a anunțat că soldații săi au luat cu asalt uzina.

Șapte persoane, inclusiv trei angajați din sistemul de urgență, au fost ucise marți, potrivit primarului din Harkov, Ihor Terekhov, relatează Reuters.

Terekhov a declarat marți seară că angajații serviciilor de urgență au murit în timp ce încercau să dezamorseze muniția rusă neexplodată. Anterior, el a spus că armata rusă a fost angajată într-un „bombardament non-stop al zonelor civile”.

Separat, procuratura din regiunea Harkov a declarat marți că patru persoane au fost ucise și 14 rănite de rachetele rusești lansate asupra orașului.

Într-o postare pe Facebook, procuratura regiunii a declarat că peste 10 clădiri rezidențiale au fost avariate, precum și garaje și un supermarket.

Republica Cehă va repara tancuri ucrainene și vehicule blindate avariate în luptă, a confirmat ministrul ceh al apărării, Jana Cernochova, citată de BBC.

Cernochova a spus că Republica Cehă a fost prima țară abordată de Ucraina cu o solicitare de întreținere și reparare a vehiculelor de luptă. Vehiculele vor fi reparate inclusiv în Slovacia, stat vecin Ucrainei.

Cehia a fost prima țară care a furnizat Ucrainei tancuri – T-72 din epoca sovietică – precum și vehicule de luptă de infanterie BMP-1, aparținând rezervelor sale active. Există, de asemenea, relatări că a furnizat artilerie autopropulsată, precum și mai multe sisteme de lansatoare de rachete.

Președintele american Joe Biden și liderii celor mai importante state ale lumii și-au reiterat angajamentul de a oferi Ucrainei asistență de securitate, economică și umanitară în cadrul unei videoconferințe comune marți seară, a transmis Casa Albă într-un comunicat citat de CNN.

În cadrul videoconferinței la care a participat și președintele român Klaus Iohannis, liderii „și-au afirmat solidaritatea” cu poporul ucrainean și au condamnat suferința umanitară din țară. Ei au discutat, de asemenea, despre „angajamentele diplomatice” și eforturile de „a impune costuri economice severe pentru a trage Rusia la răspundere” pentru acțiunile sale.

Cancelarul german Olaf Scholz a transmis că țara sa va oferi Ucrainei bani pentru a continua să cumpere arme. El a spus că Germania a atins limita de arme pe care le poate trimite din stocurile sale armate.

Și premierul britanic Boris Johnson a declarat că Regatul Unit va intensifica ajutorul pentru Ucraina și va furniza sisteme de artilerie într-un moment în care conflictul „se află într-o etapă foarte periculoasă”.

Mai multe informații: Liderii occidentali au convenit să intensifice presiunea asupra Moscovei și să trimită mai multe arme și bani Ucrainei

Separatiștii pro-ruși iau cu asalt uzina Azovstal din orașul asediat Mariupol, unde soldații ucraineni s-au adăpostit, potrivit unui oficial pro-rus citat de BBC.

Eduard Basurin, care reprezintă autoproclamata Republică Populară Donețk, a spus că trupele de asalt sunt ajutate de avioanele și artileria rusă.

Soldații ucraineni folosesc tunelurile de sub fabrica de siderurgie timp de când Rusia a început asediul asupra orașului-port. Complexul subteran este, de asemenea, folosit ca adăpost de sute de civili, inclusiv copii, au declarat oficialii ucraineni.

Urmărește-ne pe Google News