Război în Ucraina, ziua 562 | Atacuri rusești cu zeci de victime în mai multe regiuni ucrainene, inclusiv în Krivoi Rog, orașul natal al lui Zelenski

Experții de la agenția de supraveghere nucleară a Națiunilor Unite avertizează din nou cu privire la „o potențială amenințare la adresa securității nucleare” la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, după ce au auzit explozii în cursul săptămânii trecute, potrivit CNN.

Centrala, care este cea mai mare de acest tip din Europa, este situată pe malul râului Nipru, lângă orașul Enerhodar. Aceasta se află sub control deplin al Rusiei din luna martie a anului trecut, dar este operată în mare parte de personalul ucrainean, care a fost inițial forțat să lucreze de trupele rusești invadatoare.

Experții ONU sunt staționați la centrală și „au raportat că au auzit numeroase explozii în ultima săptămână, într-un posibil semn de intensificare a activității militare în regiune, care ar putea reprezenta, de asemenea, o potențială amenințare la adresa siguranței nucleare și a securității la acest sit”, a declarat vineri directorul general Rafael Mariano Grossi, într-o declarație.

Recomandări

Imagini cu banii puși de un pacient pe biroul lui Nelu Tătaru, despre care procurorii susțin că sunt șpagă luată de fostul ministru al sănătății

Directorul general a declarat că echipa AIEA a auzit aproximativ 24 de explozii în cursul zilelor de sâmbătă, duminică și luni, urmate de alte câteva în „ultimele zile”.

Rapoartele indică faptul că exploziile au avut loc „la o anumită distanță” de centrală, a precizat Grossi.

„Cu toate acestea, rămân profund îngrijorat de posibilele pericole cu care se confruntă centrala în acest moment de tensiune militară crescută în regiune”, a scris el.

Forțele ucrainene continuă operațiunile ofensive în direcția Melitopol, obținând câștiguri la sud de satul Robotîne, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei vineri, 8 septembrie, potrivit The Kyiv Independent.

La rândul lor, trupele rusești au lansat atacuri nereușite în apropiere de Novoiehorivka, în regiunea Luhansk, și în direcția Avdiivka, în regiunea Donețk, se arată în raport.

Apărătorii ucraineni continuă să respingă avansurile rusești în direcția Marinka, respingând peste 10 atacuri în ultima zi, potrivit Statului Major General.

Satul Robotîne a fost confirmat ca fiind eliberat de Ucraina pe 28 august. De atunci, trupele ucrainene au înaintat mai departe spre sud de sat, confruntându-se cu o defensivă rusă puternică.

Recomandări

Mario Iorgulescu scapă de acuzația de omor. Judecătorii au schimbat încadrarea faptei și poate primi o pedeapsă mai mică

După cum au subliniat serviciile de informații americane, Ucraina a reușit să străpungă prima linie de apărare rusă, care era puternic fortificată cu mine, în apropiere de Robotîne, iar trupele sale atacă deja a doua linie cu un succes notabil.

La cererea Ucrainei, Pentagonul a decis să prelungească instruirea soldaților ucraineni pe tancuri Abrams, a relatat Vocea Americii vineri, 8 septembrie, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Comandamentului pentru Europa și Africa al armatei americane, Martin O’Donnell, scrie The Kyiv Independent.

Aproape 200 de militari ucraineni vor continua să își îmbunătățească abilitățile de operare și întreținere a vehiculelor pentru încă câteva săptămâni, până când lotul promis de 31 de Abrams M1A1 va fi recondiționat și pregătit pentru a fi livrat, a precizat O’Donnell.

Partea principală a cursurilor, care se desfășoară într-o bază americană din Germania, s-a încheiat în august.

Președintele american Joe Biden a anunțat în ianuarie decizia de a trimite 31 de tancuri Abrams M1, o forță echivalentă cu un batalion ucrainean, în Ucraina, la fel cum alți parteneri occidentali au promis propriile blindate avansate, precum tancuri Leopard 2 sau Challenger 2.

Recomandări

Orientul Mjlociu, între furie şi iertare. Joe Biden, către Netanyahu: „Bibi, tu n-ai nici o strategie!”

Tancurile Abrams sunt așteptate să sosească în această toamnă. Politico a relatat că primele 10 vehicule sunt programate să fie livrate la mijlocul lunii septembrie.

Contraofensiva ucraineană avansează probabil mai repede decât lansează partenerii Kievului noi pachete de sancțiuni, a declarat președintele Volodimir Zelenski pe 8 septembrie la cea de-a 18-a reuniune a strategiei europene de la Ialta „Viitorul se decide în Ucraina”, potriivt The Kyiv Independent.

„Când unii parteneri spun: «Și cum rămâne cu contraofensiva, când va fi următorul pas?». Răspunsul meu este că astăzi pașii noștri sunt probabil mai rapizi decât noile pachete de sancțiuni”, a declarat președintele în timpul unei dezbateri.

Zelenski a subliniat că, cu cât Ucraina primește mai repede arme cu rază lungă de acțiune, cu atât mai rapidă va fi contraofensiva de eliberare a teritoriilor ocupate de Rusia.

El a mai spus că, deși înțelege dorința oamenilor de a elibera țara cât mai repede posibil, războiul este complex și multe procese se desfășoară mai lent decât înainte.

„Războiul încetinește. Recunoaștem acest fapt. Toate procesele devin mai complicate și mai lente: de la sancțiuni la furnizarea de arme”, a precizat el.

Zelenski a reamintit că Ucraina are nevoie de echipamente specifice, în principal avioane de luptă moderne, pentru a accelera avansul armatei.

Până de curând, observatorii occidentali au criticat contraofensiva ucraineană pentru ritmul său relativ lent și pentru câștigurile limitate, deși unii au recunoscut că în ultimele zile a înregistrat „progrese notabile” în regiunea Zaporojie.

Forțele aeriene rusești și-au retras aproape toate avioanele staționate în Belarus, lăsând în urmă doar un avion de atac Su-25, a raportat grupul de monitorizare Belarusian Hajun la 8 septembrie, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit grupului antiguvernamental, Rusia și-a retras grupul de aviație la 5 august.

Un număr total de 11 elicoptere, dintre care patru Mi-8 și șapte Mi-24, ar fi zburat de la Machulishchy la Seshcha, în regiunea rusă Briansk.

Nouă avioane Su-34 și Su-30SM au fost, de asemenea, redesfășurate de pe aerodromul Baranovichi înapoi în Rusia, potrivit Hajun din Belarus.

Majoritatea elicopterelor și avioanelor care pleacă ar fi fost staționate în Belarus din ianuarie 2023. Începând cu 1 septembrie, doar un singur avion Su-25, care a zburat la Machulishchy pe 25 iulie și apoi la Lida pe 31 august, a rămas în țară, a declarat grupul.

Rusia a folosit teritoriul belarus, cu aprobarea regimului lui Alexander Lukașenko, pentru a lansa anul trecut o ofensivă nereușită împotriva Ucrainei dinspre nord, sperând să captureze capitala Kiev.

Recent, numărul trupelor rusești staționate în țară a scăzut constant, iar în iulie, oficialii ucraineni au raportat că Rusia și-a retras aproape toate trupele.

Ministerul rus al Apărării afirmă că a dejucat ceea ce a numit o altă încercare a Ucrainei de a „efectua un atac terorist” cu drone – de data aceasta deasupra orașului Briansk, potrivit CNN.

„În jurul orei 17:30, a fost zădărnicită o tentativă a regimului de la Kiev de a efectua un atac terorist cu o aeronavă de tip UAV asupra unor obiecte de pe teritoriul Federației Ruse”, a precizat vineri ministerul într-o declarație.

„Forțele de apărare aeriană aflate în serviciu deasupra orașului Briansk au interceptat trei vehicule aeriene fără pilot, dintre care două au fost distruse în aer.”

Regiunea Briansk se învecinează atât cu Ucraina, cât și cu Belarus.

La începutul zilei de astăzi, ministerul a declarat că a respins o altă tentativă de atac cu drone ucrainene în Belgorod.

În ultimele luni, Kievul a lansat mai multe atacuri aeriene strategice pe teritoriul rusesc.

Un atac al artileriei ruse asupra localității Pivnicine, în apropiere de Torețk, în regiunea Donețk, a rănit doi adolescenți și pe părinții acestora, a anunțat Parchetul din regiunea Donețk pe 8 septembrie, potrivit The Kyiv Independent.

Atacul a avut loc după miezul nopții și a avariat o locuință. Printre victimele rănite se numără doi băieți de 14 și 15 ani, o mamă de 37 de ani și un tată de 43 de ani, potrivit procurorilor.

Răniților li s-a acordat asistență medicală, a adăugat raportul.

Torețk se află nu departe de linia frontului și este o țintă obișnuită a loviturilor rusești. La 28 august, o lovitură cu rachete rusești a ucis o femeie și a rănit alți trei locuitori ai orașului.

Rusia își acumulează forțele în apropiere de satul Novoiehorivka din regiunea Luhansk, în direcția Lîman, care este unul dintre epicentrele luptelor de pe frontul de est, a declarat pe 8 septembrie purtătorul de cuvânt al Grupării Forțelor din Est, Illia Evlash, potrivit The Kyiv Independent.

„Acum inamicul își acumulează toate forțele acolo. Ei au pregătit o forță de atac în acea direcție”, a declarat Evlash la televiziune.

Potrivit purtătorului de cuvânt, forțele ucrainene rețin un atac puternic al invadatorilor ruși, cu zeci de mii de cartușe trase asupra lor în fiecare zi.

Se pare că Rusia consolidează forțele din unitățile dezmembrate, trimițând în luptă tot personalul militar, inclusiv semnalizatorii.

Începând din iulie, armata ucraineană a avertizat că Rusia a început să acumuleze o forță semnificativă în jurul Lîman și Kupiansk. La sfârșitul lunii august, Yevlaș a raportat că Rusia a concentrat peste 100.000 de soldați în direcția Kupiansk-Lîman în regiunea Harkov și regiunea Luhansk.

Potrivit Serviciului de informații al apărării din Marea Britanie, acest lucru face probabil parte dintr-o strategie rusă de a prelua inițiativa de la forțele ucrainene, care avansează pe frontul sudic și în jurul Bahmut.

Forțele ucrainene au preluat controlul asupra a mai mult de jumătate din satul Klishchiivka, situat la sud de Bahmut, a declarat la 8 septembrie comandantul adjunct al Brigăzii a 3-a de asalt, Maxim Zhorin, pentru Radio Europa Liberă, potrivit The Kyiv Independent.

„Mai există încă o mică parte (din sat), poate o stradă și jumătate, pe care inamicul încearcă să o controleze parțial, dar nu reușesc”, a comentat Zhorin situația din așezarea din regiunea Donețk aflată în conflict.

„Am creat astfel de condiții în această direcție încât forțele rusești nu pot să își folosească în mod corespunzător echipamentul”.

Potrivit ofițerului, forțele ucrainene au distrus aproape toate echipamentele rusești din acest sector, inclusiv tancuri și vehicule de luptă de infanterie. Acele vehicule rusești care au rămas nu sunt folosite sau sunt utilizate doar în scopuri de transport sau logistice, a adăugat el.

Cu toate acestea, Zhorin a subliniat că atacurile aeriene rămân o problemă serioasă pentru trupele ucrainene, inclusiv dronele, avioanele și bombele aeriene ghidate. Sistemele de război electronic reprezintă, de asemenea, o provocare pentru apărătorii Ucrainei.

În luptele corp la corp, trupele rusești nu pot rezista și sunt forțate să se retragă, a spus ofițerul.

Reuters relatează că Ucraina se opune ideii de relaxare a sancțiunilor impuse Rusiei pentru a revigora un acord privind cerealele între cele două țări, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko, potrivit The Kyiv Independent.

„Relaxarea unei părți a regimului de sancțiuni împotriva Rusiei în schimbul reluării acordului privind cerealele ar fi o victorie a șantajului alimentar rusesc și o invitație adresată Moscovei pentru noi valuri de șantaj”, a scris el pe Facebook.

Lituania a anunțat că a donat Ucrainei 4,5 milioane de cartușe Ucrainei, a anunțat vineri Ministerul Apărării din această țară, transmite CNN.

„Lituania continuă să ofere sprijin militar neîntrerupt Ucrainei și a predat astăzi un milion și jumătate de muniții țării”, a precizat ministerul într-un comunicat.

„Sprijinul militar transferat din Lituania către Ucraina include deja elicoptere Mi-8, tunuri antiaeriene L-70 cu muniție, transportoare blindate M113, milioane de cartușe, muniție pentru lansatoare de grenade”.

„Sistemele de lansare a rachetelor NASAMS, dronele antidronă, echipamente logistice și alte tipuri de sprijin vor fi transferate în curând Ucrainei”, a adăugat sursa citată.

De asemenea, Lituania a antrenat în mod regulat soldații ucraineni.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat vineri că liderul rus Vladimir Putin se află în spatele morţii şefului mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, care a murit într-un accident de avion luna trecută împreună cu principalii săi colaboratori, informează News.ro, care preia Reuters.

Zelenski, care nu a furnizat nicio dovadă pentru a-şi susţine afirmaţia, a făcut comentariul în treacăt, la o conferinţă la Kiev, în timp ce i s-a pus o întrebare despre preşedintele rus.

„Faptul că l-a ucis pe Prigojin – cel puţin asta este informaţia pe care o avem cu toţii, nu de alt tip – asta vorbeşte şi despre raţionalitatea sa şi despre faptul că este slab”, a răspuns Zelenski.

Kremlinul a spus că vor fi investigate toate cauzele posibile ale prăbuşirii avionului în care a murit Prigojin, inclusiv posibilitatea unui joc murdar, dar a calificat drept „minciună absolută” sugestia că Putin ar fi ordonat moartea liderului Wagner, cândva un apropiat al său, şi a oamenilor săi.

Prigojin a condus în această vară o scurtă revoltă în Rusia, care a reprezentat cea mai mare provocare la adresa regimului lui Putin de când a ajuns la putere în 1999. Aceasta l-a determinat pe şeful Kremlinului să îi acuze pe autorii ei de „trădare” şi de „înjunghiere pe la spate”, iar trupele Wagner au fost exilate în Belarus, în virtutea unui acord care ar fi fost mediat de liderul de la Minsk, Aleksandr Lukaşenko.

Mulţi critici ai lui Putin au murit în circumstanţe neclare în timpul celor 23 de ani de când este la putere sau au scăpat la limită de moarte.

Ministerul rus al Apărării afirmă că a doborât o dronă deasupra Belgorodului.

„La 8 septembrie, în jurul orei 15:00, a fost oprită o tentativă a regimului de la Kiev de a efectua un atac terorist cu o dronă de tip avion asupra unor obiecte de pe teritoriul Federației Ruse”, a declarat vineri ministerul rus într-un comunicat, potrivit CNN.

„Un vehicul aerian fără pilot la bord a fost distrus deasupra teritoriului regiunii Belgorod de către sistemele de apărare aeriană aflate în serviciu”, a adăugat acesta.

Kievul a lansat mai multe lovituri aeriene strategice pe teritoriul rus în ultimele luni.

Rusia afirmă că a respins numeroase atacuri de-a lungul liniei frontului și a provocat sute de pierderi forțelor ucrainene, relatează Al Jazeera.

„În direcția Donețk, trupele din sud, în cooperare cu aviația și artileria, au respins 12 atacuri. În direcția Zaporojie, unitățile rusești de trupe în cursul zilei au respins cinci atacuri”, a transmis ministerul rus al Apărării.

Ucraina a încercat să recupereze teritoriu, dar nu a reușit încă să facă progrese teritoriale semnificative împotriva liniilor rusești puternic fortificate în timpul contraofensivei sale.

Primele 10 tancuri Leopard 1 donate de Danemarca, Germania și Olanda au ajuns în Ucraina și altele sunt pe drum, au declarat vineri forțele armate ale Danemarcei, informează The Guardian.

Cele trei țări au anunțat în februarie că vor dona 100 de tancuri de fabricație germană în „următoarele luni”.

„Primele 10 tancuri au fost trimise în Ucraina. Iar altele sunt pe drum. Alte 10 tancuri au fost livrate de la fabrică”, au precizat forțele armate daneze într-un comunicat.

Trupele daneze din Germania antrenează forțele ucrainene pentru a utiliza vehiculele, a adăugat armata, potrivit AFP.

„Nu am nicio îndoială că îi va ajuta să câștige bătălia de apărare pe care o duc în acest moment”, a declarat comandantul armatei, Arpe Nielsen, în comunicat.

Leopard 1 a fost principalul tanc de luptă al forțelor armate ale Germaniei de Vest, fiind folosit pentru prima dată în 1965, dar de atunci a fost înlocuit cu modelul Leopard 2.

Zeci de mii de ucraineni au semnat o petiție prin care îi cer președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, să restabilească accesul public la declarațiile de avere online ale oficialilor, subliniind necesitatea transparenței în timp de război, informează The Guardian.

Revoltă vine în urma mai multor scandaluri de corupție care au dus la arestarea sau demiterea unor personalități publice. „În acest moment, a ascunde declarațiile guvernamentale de ucraineni înseamnă a acoperi corupția totală din țară”, se arată în petiția de pe site-ul președinției ucrainene.

Publicată miercuri, petiția a adunat deja peste 83.000 de voturi – depășind pragul de 25.000 de voturi pentru a fi luată în considerare de președinte.

Petiția face presiuni pentru ca președintele să se opună prin veto unui proiect de lege adoptat de parlament în a doua lectură în această săptămână, care ar restabili obligativitatea declarării electronice a averilor pentru oficiali – dar care i-ar ține departe de ochii publicului pentru încă un an.

„Cetățenii și jurnaliștii au fost privați de un instrument de monitorizare a acțiunilor oficialilor și de principala măsură de protecție împotriva corupției”, se arată în petiție.

Rusia a lansat atacuri aeriene și cu mortiere împotriva a două așezări din regiunea Herson, ucigând trei persoane și rănind alte cinci, a transmis vineri guvernatorul Oleksandr Prokudin, conform The Kyiv Independent.

Două femei și un bărbat cu vârste cuprinse între 40 și 48 de ani au fost uciși când o bombă aeriană ghidată a lovit satul Odradokamianka, potrivit lui Prokudin.

De asemenea, atacul a rănit patru femei, două dintre ele fiind spitalizate în stare stabilă, a precizat oficialul pe Telegram.

Odradokamianka se află pe malul vestic al râului Dnipro, controlat de Kiev, la aproximativ 70 de kilometri est de capitala regională, Herson.

De asemenea, se pare că trupele rusești au folosit mortiere pentru a ținti satul Vesele, situat chiar peste râu de Nova Kakhovka ocupată.

Un bărbat în vârstă de 67 de ani a fost rănit și spitalizat în urma atacului, a adăugat guvernatorul.

Ucraina a eliberat Hersonul și alte așezări regionale de pe malul vestic al râului Dnipro în noiembrie 2022.

Mihailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, critică România pentru tăcerea în privința acțiunilor Rusiei, precizând, într-un mesaj pe platforma socială X, că, din această cauză, Moscova „își permite să folosească spațiul aerian” al țării noastre.

Referindu-se la posibilele resturi de dronă care au fost găsite recent în județul Tulcea, oficialul spune că „desigur, nimeni nu se așteaptă ca NATO să invoce articolul 5 și să intre în război cu Rusia din cauza unei cutii de metal căzute pe un câmp românesc. Nu este cazul”.

Of course, no one expects NATO to invoke Article 5 and go to war with Russia over a metal can falling in a Romanian field. This is not the case. Russia allows itself to use the airspace of Romania and other neighbors to launch missile attacks on Ukraine for one reason only.…

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) September 8, 2023

Mihailo Podoliak atrage însă atenția asupra fapului că „Rusia își permite să folosească spațiul aerian al României și al altor vecini pentru a lansa atacuri cu rachete asupra Ucrainei pentru un singur motiv. Pentru că există tăcere”.

„Poate că merită să articulezi mai ferm inadmisibilitatea de a încălca propriul spațiu aerian? De exemplu, prin declararea disponibilității de a doborî aceste rachete și drone pe o anumită rază pentru a-ți proteja granițele”, propune consilierul lui Zelenski.

„Avem nevoie de acțiuni simple, nu de «tăcerea mieilor»”, insistă Podoliak.

Mai multe detalii: Consilierul lui Zelenski critică „tăcerea mieilor” de la București: „Să declare disponibilitatea de a doborî rachete și drone pe o anumită rază”

Dintre prizonierii de război ucraineni, aproximativ 90% au fost au fost supuși unor acte de tortură, viol, amenințări cu violența sexuală sau alte forme de tratamente crude și inumane, potrivit unor estimări recente, a declarat joi procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, în timpul unei întâlniri cu Alice Kill Edwards, raportorul special al ONU pentru tortură, relatează CNN.

Ucraina a găsit „dovezi ale acestor orori în toate teritoriile eliberate”, a precizat Kostin.

„Numai în regiunea Herson, au fost înregistrate 11 camere de tortură. În regiunea Harkov, sunt deschise anchete în aproape 100 de cazuri de tortură, în care au fost identificate peste 700 de victime”, a mai spus procurorul general.

De asemenea, au fost identificați 156 de suspecți în cazuri care implică diferite forme de tortură și au fost trimise în instanță acuzații împotriva a 114 dintre acești suspecți, a adăugat oficialul.

Printre suspecți se numără „personal militar rus și reprezentanți ai autorităților de ocupație”, a mai spus Andrii Kostin, adăugând că 35 de persoane au fost condamnate pentru tortură și tratamente crude precum crime de război.

Rusia a negat în mod repetat acuzațiile de tortură și de încălcări ale drepturilor omului în Ucraina.

Alți nouă copii deportați sau deținuți ilegal de Rusia, inclusiv în teritoriile ocupate, s-au reîntors în zonele conrolate de Kiev, a anunțat Ombudsmanul Dmytro Lubinets vineri, 8 septembrie, relatează The Kyiv Independent.

Printre ei se numără un băiat care a fost acuzat de aruncarea în aer a unui pod și care a petrecut o lună în închisoare fiind interogat de forțele rusești, a precizat Lubinets.

„A trecut prin toate cercurile iadului, inclusiv prin filtrare. Dar acum este cu mama sa în Ucraina”, a adăugat oficialul.

În misiunea anterioară, ONG-ul „Salvați Ucraina” a organizat întoarcerea în Ucraina a 11 copii deportați în Rusia și în teritoriile ocupate.

Peste 19.500 de copii au fost identificați de guvernul ucrainean ca fiind deportați. Aproape 400 dintre ei au fost aduși înapoi în Ucraina.

Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele comisarului prezidențial rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, și al președintelui rus Vladimir Putin, pentru implicarea lor în deportarea forțată a copiilor ucraineni în timpul războiului.

Operațiunile de căutare și salvare după atacul asupra orașului Krivoi Rog au fost încheiate, a anunțat ministrul ucrainean al Internelor, Igor Klimenko. Noul bilanț anunțat după terminarea intervenției este de un mort și 54 de răniți, relatează Ukrainska Pravda.

„Operațiunile de căutare și salvare au fost finalizate în Krivoi Rog. Până la ora 13:30, se cunosc 55 de victime: un mort și 54 de răniți. Printre răniți se numără nouă ofițeri de poliție”, a precizat oficialul ucrainean, pe Telegram.

Klimenko a adăugat că grupuri suplimentare de polițiști din regiunile învecinate au venit în oraș pentru a participa la operațiune.

Cel puțin o persoană a fost rănită în urma unor atacuri cu rachete rusești, lansate vineri dimineață în regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei, a anunțat Iuri Malashko, șeful administrației militare a regiunii, relatează CNN.

Exploziile au „avariat ferestrele unor clădiri cu mai multe etaje și instituții de învățământ”, a precizat și Anatolii Kurtev, secretar al Consiliului municipal din Zaporojie.

Trei persoane au murit și alte patru au fost rănite în urma unei bombe lansate asupra satului Odradokamenka, regiunea ucraineană Herson, a anunțat ministrul Internelor, Igor Klimenko, citat de Ukrainska Pravda.

„Inamicul a bombardat regiunea Herson. În Odradokamenka, o bombă aeriană rusă a ucis trei civili – două femei și un bărbat. Patru locuitori din zonă au fost răniți. Echipe de investigare, experți criminaliști, salvatori și voluntari intervin pentru a elimina consecințele bombardamentelor”, a scris ministrul ucrainean pe Telegram.

Clădirii administrației poliției din Krivoi Rog, oraș din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk, a fost lovită vineri dimineață de forțele ruse, anunță autoritățile locale. Cel puțin o persoană a murit și alte 44 au fost rănite, relatează Ukrainska Pravda.

„Krivoi Rog. Lovitură în centrul orașului. Una dintre clădirile administrative ale poliției a fost distrusă. Ca urmare a loviturii rusești, un polițist a fost ucis”, a precizat pe Telegram ministrul ucrainean al Internelor, Igor Klimenko.

Șeful Consiliului de Apărare din Krivoi Rog, Alexander Vilkul, a anunțat, tot pe Telegram, că 19 persoane se află în spital, dintre care trei sunt în stare gravă cu politraumatisme, în sala de operație.

La rândul său, guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Serghei Lisak, a anunțat că au fost avariate trei clădiri administrative și șapte clădiri rezidențiale. Mai multe garaje au fost cuprinse de un incendiu, focul fiind ulterior izolat.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență i-a îndeamnat pe localnici să nu se apropie de locul în care intervin serviciile de urgență din motive de siguranță.

Salvatorii au desfășurat, de asemenea, un centru de asistență psihologică de urgență.

Rusia ar trebui să renunțe să mai blocheze porturile maritime ucrainene după ce s-a retras din acordul mediat de ONU și Turcia pentru a asigura transportul de cereale, a declarat vineri președintele Consiliului European, Charles Michel, relatează The Guardian, citând AFP.

„Este sincer scandalos că Rusia, după ce a pus capăt inițiativei privind cerealele din Marea Neagră, blochează și atacă porturile ucrainene. Acest lucru trebuie să înceteze”, a declarat Charles Michel, la New Delhi, înaintea summitului G20.

Rusia s-a retras din acordul privind cerealele în iulie, după ce a susținut că acesta nu a reușit să îndeplinească obiectivul de a atenua foametea în Africa.

Vladimir Putin a declarat luni că Moscova va furniza gratuit cereale către șase țări africane, în câteva săptămâni.

„Oferta Kremlinului de 1 milion de tone de cereale pentru Africa este absolut cinică”, a replicat Charles Michel.

Fostul ministru ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, spune că negocierile Occidentului cu Moscova nu vor aduce pacea și că președintele rus Vladimir Putin rămâne hotărât să distrugă Ucraina în totalitate și să „asimileze” cetățenii săi Federației Ruse.

Într-un articol pentru publicația britanică The Guardian, Oleksii Reznikov afirmă că orice „înțelegere” cu Kremlinul nu va duce la încheierea conflictului.

„Rusia solicită recunoașterea teritoriilor ocupate ale Ucrainei ca fiind teritoriul său în schimbul încheierii războiului. (…) Cu toate acestea, este evident că acest lucru are un singur scop – să câștige timp, să se regrupeze și să «rezolve în sfârșit problema ucraineană» folosind noi resurse”, a scris fostul ministru ucrainean.

„Scopul său este distrugerea statalității ucrainene și asimilarea ucrainenilor”, a adăugat Reznikov, care a fost demis la sfârșitul săptămânii trecute de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Trupele ucrainene fac progrese la sud de Bahmut și la sud de Robotine, dislocând forțele ruse de pe pozițiile lor și obținând un punct de sprijin pe liniile atinse, relatează Ukrainska Pravda, citând un raport al Statului Major General al Forțelor Armate ucrainene.

În ultimele 24 de ore, pe câmpul de luptă au avut loc 39 de confruntări militare. Forțele ruse a lansat 7 raiduri cu rachete, 74 de lovituri aeriene și 46 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă asupra pozițiilor trupelor ucrainene și a zonelor populate, se precizează în raport.

În noaptea de 8 septembrie, forțele ruse au atacat Ucraina cu 20 de drone kamikaze de tip Shahed-136/131, dintre care 16 au fost distruse, a anunțat vineri dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene ucrainene, relatează Ukrainska Pravda.

„În total, au fost înregistrate 20 de lansări de Shahed în direcția regiunii Odesa. Ca urmare a activității de luptă, au fost distruse 16 Shahed-136/131 în regiunile Odesa și Mikolaiv”, se precizează în raportul Forțelor Aeriene ucrainene.

Dronele au fost lansate din direcțiile sud-est și sud (Primorsko-Akhtarsk și Capul Chauda).

Forțele rusești au tras de 18 ori asupra comunităților din regiunea nord-estice Sumî pe 7 septembrie, a anunțat administrația militară locală pe Telegram, relatează The Kyiv Independent.

În atacuri au fost avariat o grădiniță, o băcănie, o clădire administrativă, o casă particulară, o motocicletă, un garaj și două linii electrice în așezarea Krasnopillia.

Bombardamentele din Miropillia au lovit un turn de telefonie mobilă.

Comunitățile Shalyhyne, Velyka Pysarivka, Khotin, Putyvl și Bilopillia au fost, de asemenea, vizate.

Forțele Aeriene ale Ucrainei anunță că în seara zilei de 7 septembrie au reperat mai multe grupuri de drone de atac Shahed în sudul țării, apropiindu-se de zona Dunării, relatează Ukrainska Pravda.

Rusia a lansat dronele din Chauda (Crimeea) și Primorsko-Akhtarsk (Rusia).

La ora locală 1.05 (aceeași oră în România – n.r.), Forțele Aeriene au raportat că un grup de drone de atac se apropia de Odesa, fiind activată alarma aeriană. La ora 1.28 a fost anunțată o amenințare cu drone în regiunile Herson și Mikolaiv.

Ulterior, la ora 2.14 s-a aflat că un alt grup de drone de atac se deplasa spre Odesa dinspre Marea Neagră, precizează sursa citată.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a lăudat puterea Ucrainei în fața invaziei rusești în timpul unei vizite în regiunea Cernihiv, ocupată de Moscova la începutul războiului, scrie The Guardian.

Pe lângă buncăr, Blinken a vizitat și subsolul unei școli din Iahidne, unde trupele rusești au ținut în captivitate zeci de săteni, inclusiv bătrâni și copii.

„Aceasta este doar o clădire … [dar] aceasta este o poveste pe care am văzut-o din nou și din nou”, a spus el. „Dar vedem și altceva care este incredibil de puternic … rezistența extraordinară a poporului ucrainean”.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Forțele rusești au cucerit părți din regiunea Cernihiv, inclusiv Iahidne, la scurt timp după începerea războiului. Acestea s-au retras după aproximativ o lună, iar Iahidne a fost recucerit de forțele ucrainene la 30 martie 2022. Dar armata rusă a lăsat orașe și terenuri distruse și puternic minate.

Blinken a declarat că până la o treime din teritoriul Ucrainei este ocupat acum de mine sau de muniție neexplodată.

„Dar ucrainenii se unesc pentru a scăpa de muniție, pentru a scăpa de mine și pentru a recupera literalmente pământul”.

Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO și reprezentant special pentru Ucraina, a fost tranșant în timpul unei întâlniri cu jurnaliștii la Kiev, pe 7 septembrie, potrivit The Kyiv Independent.

„Nu există niciun motiv să ezitați să investiți în Ucraina”, a spus el, îndemnându-i pe investitori să creadă în viitorul succes al țării.

Volker se numără printre zecile de personalități politice care vin în Ucraina pentru Conferința de securitate de la Ialta (YES), organizată la Kiev la sfârșitul acestei săptămâni pentru a discuta despre dezvoltarea strategică a țării.

Volker s-a referit la așteptările eronate ale observatorilor occidentali privind contraofensiva Ucrainei, deseori descrisă ca fiind, în cel mai bun caz, „prea lentă”.

„Când vă imaginați un fel de recucerire rapidă, știți, a teritoriului, nu așa trebuie să gândiți”, a spus Volker.

Volker a pledat, de asemenea, pentru un pachet mai mare de ajutor militar din partea SUA pentru a accelera progresul Ucrainei.

„Administrația și Congresul trebuie să ia în considerare ca această sumă să fie mult mai mare, deoarece dacă o menținem la nivelul la care este, 24 de miliarde de dolari, va trebui să o facem din nou anul viitor, în timpul unui an electoral”, a spus el.

Femeile cu studii medicale sau farmaceutice trebuie să înregistreze birourile de înrolare militară începând cu 1 octombrie, a declarat Fedir Venislavskyi, reprezentantul președintelui Volodimir Zelenski în parlament, pe 7 septembrie, potrivit The Kyiv Independent.

Acest lucru va însemna că aceste femei, ca și bărbații ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, nu vor putea părăsi țara fără o autorizație specială.

În conformitate cu legea marțială, ele trebuie să rămână în Ucraina, deoarece pot fi chemate în orice moment la serviciul militar.

Cu toate acestea, există o serie de derogări de la această regulă, de exemplu, dacă cineva este încă student sau are o anumită afecțiune medicală.

Venislavskyi a adăugat că „în prezent nu există planuri de a extinde lista disciplinelor care vor necesita înregistrarea femeilor”, a spus el.

Rusia și-a mutat majoritatea unităților care se antrenează în Belarus în alte zone și nu mai dispune de suficiente forțe terestre pentru a lansa o ofensivă de pe teritoriul aliatului său, a declarat joi un oficial de frontieră ucrainean, potrivit CNN.

„Rusia nu are un grup de atac necesar pe teritoriul Belarusului, care să fie pregătit și capabil să invadeze teritoriul Ucrainei”, a declarat Andrii Demchenko, purtător de cuvânt al Serviciului de Stat al Gărzii de Frontieră din Ucraina, în timpul unui briefing la Kiev.

„În acest moment, Rusia a retras aproape toate unitățile sale care au fost antrenate și și-au finalizat rotația. Cu toate acestea, nicio unitate nouă nu a fost desfășurată acolo”, a declarat Demcenko.

Unii analiști independenți au afirmat că Rusia a mutat unitățile din Belarus pe frontul de nord-est al Ucrainei, între orașul asediat Kupiansk și orașul vecin Kreminna.

Firma britanică de asigurări Lloyd’s of London este în discuții cu ONU pentru a oferi acoperire pentru transportul de cereale ucrainene dacă se va ajunge la un nou acord privind coridorul de cereale din Marea Neagră, a declarat joi directorul general John Neal într-un interviu exclusiv pentru Reuters.

„Suntem fericiți și capabili să continuăm să furnizăm asigurări în cazul în care un coridor poate fi din nou operat și poate fi restabilit? Răspunsul la această întrebare este da”, a declarat Neal, citat de Reuters.

Lloyds nu a contestat comentariile directorului general, declarând pentru CNN:

„Continuăm să lucrăm cu ONU și cu guvernele internaționale în sprijinul eforturilor lor diplomatice pentru a restabili Inițiativa Mării Negre și suntem pregătiți să facilităm transporturile de cereale prin coridorul sigur”.

Inițiativa s-a prăbușit în iulie, după ce Rusia s-a retras din acest acord, care permite Ucrainei să exporte cereale vitale prin porturile de pe mare.

Rusia a declarat că a fost forțată să se retragă din acord și că garanțiile făcute cu privire la propriile sale exporturi de produse agricole și îngrășăminte nu au fost respectate.

Președintele rus Vladimir Putin i-a spus omologului său turc, președintele Recep Tayyip Erdogan, în această săptămână, că Rusia va fi pregătită să ia în considerare revigorarea acordului privind cerealele „de îndată ce toate acordurile privind ridicarea restricțiilor la exportul de produse agricole rusești vor fi pe deplin puse în aplicare”.

Există o „posibilitate realistă” ca forțele ucrainene să poată străpunge liniile defensive rusești rămase pe frontul de sud până la sfârșitul anului 2023, a declarat Trent Maul, directorul de analiză al Agenției americane de informații pentru apărare (DIA), într-un interviu acordat publicației The Economist.

Forțele ucrainene au străpuns prima dintre cele trei linii defensive rusești în apropiere de satul Robotîne și atacă a doua linie, cu un succes notabil, a declarat oficialul agenției de informații a Pentagonului.

„Dacă am fi avut această conversație în urmă cu două săptămâni, aș fi fost puțin mai pesimist”, a declarat Maul pentru The Economist.

„Avansul lor (al Ucrainei) pe această a doua centură defensivă… este de fapt destul de considerabil”.

Cu toate acestea, progresele viitoare vor depinde de aprovizionarea Ucrainei cu artilerie și de condițiile meteorologice din timpul toamnei, a adăugat el.

Generalul ucrainean Oleksandr Tarnavsky a declarat pentru The Guardian că forțele rusești și-au dedicat 80% din timp și resurse pentru a construi prima și a doua linie de apărare pe frontul de sud. Cu toate acestea, Maul a avertizat că cea mai mare parte a forțelor rusești a rămas la a treia linie.

Potrivit unui oficial american anonim citat de The Economist, Ucraina mai are la dispoziție în jur de șase-șapte săptămâni de luptă până la punctul culminant al contraofensivei sale.

Dezacordurile cu privire la șansele Kievului continuă la Washington, unii prezicând că campania va fi îngreunată de pierderile grele suferite de forțele ucrainene, a relatat publicația citată.

Urmărește-ne pe Google News