Război în Ucraina, ziua 564 | Atac aerian cu drone kamikaze asupra Kievului. Rusia anunţă că a doborât opt drone lansate de Ucraina deasupra Crimeei

Drona FPV de luptă ucraineană KH-S7 a fost proiectată pentru a lovi diverse ținte terestre mobile și staționare, potrivit Ukrainska Pravda.

Se pare că fabricarea dronei a început vara trecută.

„Echipa a fost compusă din oameni cu aceleași păreri, inclusiv ingineri și militari care erau interesați împreună de drone și care le aveau ca hobby de ani de zile”, se arată în declarație.

Drona FPV KH-S7 transportă o sarcină utilă de un kilogram până la o distanță de șapte kilometri. Puterea sa îi permite să realizeze mai mult, dar există multe condiții.

⚡️🇺🇦Ukrainian FPV kamikaze drone attacks 🇷🇺Russian truck pic.twitter.com/aB3B1cQqyn

— 🇺🇦Ukrainian Front (@front_ukrainian) September 10, 2023

„Producătorii UAV-ului ucrainean declară că distanța maximă pe care forțele ucrainene au folosit-o a fost de 9,5 km.”

Pe 2 august, fostul ministru al apărării, Oleksii Reznikov, a raportat că ministerul apărării a echipat armata cu a zecea marcă de dronă FPV de producție internă și a postat fotografii ale dronei.

Recomandări

În Gaza, eliminarea lui Sinwar nu aduce decât mai multă moarte

El a precizat că această dronă FPV este, ca și alte modele, fabricată în Ucraina, dar în principal din componente străine.

O explozie puternică a fost auzită în orașul ocupat Melitopol și în așezările adiacente, duminică, 10 septembrie, potrivit Ukrainska Pravda.

„Ocupanții din raionul Melitopol își încheie alegerile cu o explozie puternică.

Locuitorii din Melitopol și din așezările adiacente din nordul și estul orașului raportează despre o explozie puternică. Unii au simțit o vibrație. Detaliile sunt în curs de stabilire”, a declarat Ivan Fedorov, primarul Melitopolului, pe Telegram.

Fedorov a adăugat că „nimeni nu s-a prezentat la vot” la pseudoalegerile organizate în acest weekend în teritoriile ocupate ale Ucrainei.

Ucraina a acuzat forțele rusești pentru uciderea a doi lucrători umanitari, un canadian și un spaniol, în estul Ucrainei, calificând moartea lor în apropierea orașului Bahmut, afectat de război, drept „o pierdere dureroasă și ireparabilă”, relatează Agenția France-Presse, potriivt Ukrainska Pravda.

Ministerul Apărării a declarat că trupele Moscovei i-au ucis pe Emma Igual, un cetățean spaniol care a studiat la Universitatea California din Berkeley, și Anthony Ihnat, un cetățean canadian, ambii lucrând pentru ONG-ul Road to Relief.

Recomandări

Românii care au furat șapte capodopere din Olanda nu apar în documentarul despre ei: „Am vrut să am hoții în film, dar au cerut mulți bani” | VIDEO

Acesta a precizat în comunicatul lor că doi cetățeni germani care lucrau pentru grupul de ajutorare au fost răniți în incidentul din estul regiunii Donețk.

Regiunea industrială a cunoscut cele mai grave lupte de la invazia Rusiei, lansată în februarie anul trecut, iar Moscova a susținut că a anexat teritoriul anul trecut.

Kievul a declarat că lucrătorii umanitari s-au dedicat limitării rănirii civililor prinși în conflict, inclusiv prin efectuarea de evacuări și distribuirea de ajutoare umanitare.

În cadrul unei operațiuni-fulger, forțele de apărare ale Ucrainei au preluat sub controlul Ucrainei o parte din așezarea Opîtne de la sud de orașul Avdiivka. Luptele sunt în curs de desfășurare în această așezare, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

„În general, situația de-a lungul liniei de apărare din jurul orașului [Avdiivka – n.r.] rămâne foarte tensionată. Rușii fac presiuni dinspre nord. Avem succes în sud, în apropierea așezării Opîtne. Acest succes este foarte semnificativ, în opinia mea. Rușii au lăsat garda jos pe frontul de sud.

Timp de două zile au fost foarte activi la nordul orașului. Când au fost concentrați la nord în timpul acțiunilor de asalt, băieții [Forțele de Apărare – n.r.] au desfășurat, după părerea mea, o operațiune fulgerătoare de furtună, iar băieții noștri au preluat în cele din urmă o parte din Opîtne, câștigând teren acolo. Luptele sunt în curs de desfășurare în această așezare.

Recomandări

Bogdan Suceavă, romancierul român care predă matematică la universitate în California: „Vreme de 22 de ani am venit și vin cu drag la muncă” | Interviu

Sperăm că satul Opîtne va fi în scurt timp sub controlul deplin al Forțelor Armate ale Ucrainei.”

Rusia a început să-și aprovizioneze bazele militare de la granița cu Finlanda, potrivit unor imagini din satelit publicate de publicația finlandeză Yle, potrivit The Kyiv Independent.

Imaginile arată noi depozite pentru depozitarea și întreținerea vehiculelor și echipamentelor militare care se ridică la depozitul militar din Petrozavodsk și la baza militară Alakurtti.

😮Russian Federation began to arrange its military bases near the border with Finland , — Yle. pic.twitter.com/VMLPZHhxL2

— Tracey Fella 🇬🇧🇺🇦 #NAFO (@trajaykay) September 10, 2023

Acestea sunt primele semne vizibile că Rusia a început să investească în pregătirea bazelor sale de frontieră din apropierea Finlandei, după mulți ani de inactivitate, potrivit Yle. Ministrul finlandez al apărării, Antti Häkkänen, a declarat că acestea nu reprezintă o amenințare imediată la adresa securității țării sale.

Îmbunătățirile ar putea fi legate de intenția Rusiei de a furniza echipamente pe frontul ucrainean, de la baza de la Petrozavodsk. Un maior finlandez în retragere a declarat pentru Yle că un depozit de acolo pare a fi construit pentru întreținere.

Anterior, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a vorbit despre planurile de consolidare a forțelor de frontieră din zonă.

Autoritățile ruse au raportat mai multe tentative de sabotare a votului la alegerile locale care au loc în zonele ocupate din Ucraina, relatează AP.

Voturile au loc în acest weekend în 79 de regiuni din Rusia, cu buletine de vot pentru guvernatori, legislativele regionale, consilii municipale și orășenești, precum și în cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Moscova anul trecut – provinciile Donețk, Herson, Luhansk și Zaporojie – și în peninsula Crimeea, anexată de Kremlin în 2014.

Scrutinul în zonele ocupate ale Ucrainei a fost denunțat de Kiev și de Occident ca fiind un simulacru și o încălcare a dreptului internațional.

Oficialii electorali ruși au raportat duminică încercări de sabotare a votului în regiunile ocupate, unde forțele de gherilă loiale Kievului au ucis anterior oficiali pro-Moscova, au aruncat în aer poduri și au ajutat armata ucraineană prin identificarea unor ținte cheie.

Brigada 128 de Asalt în Munte a folosit un tanc kamikaze trofeu împotriva trupelor ruse din regiunea Zaporojie, aruncându-l în aer cu o mină de teren în apropierea pozițiilor rusești, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

„Brigada 128 a folosit o nouă tactică împotriva rușilor din regiunea Zaporojie – un tanc kamikaze trofeu. Tancul a lovit o mină în fața fortificațiilor inamice, dar explozia munițiilor plantate a fost atât de puternică încât nimeni nu a mai deranjat infanteria noastră de pe acele poziții.”

Halas a adăugat că șoferul a îndeplinit cel mai riscant rol în cadrul operațiunii. El a trebuit să conducă tancul burdușit cu explozibil până la pozițiile rusești aflate la distanță de tragere.

Vasil Dudîneț din orașul Muncaci din regiunea Transcarpatia, „un om simplu, un muncitor migrant care a lucrat în Cehia timp de mulți ani”, și-a asumat această sarcină. El a venit la biroul de înrolare militară la începutul lunii martie 2022, a doua zi după ce fiica sa a fost botezată.

Soldatul a subliniat că s-a înrolat în armată pentru a lupta împotriva rușilor. De asemenea, el a precizat că războiul trebuie „încheiat cât mai curând posibil pentru a ne putea întoarce acasă și a ne crește copiii”.

Halas a precizat că porecla „Kamikaze” i-a rămas lui Dudîneț după ce și-a încheiat cu succes misiunea.

Vladimir Putin, poate participa la summitul G20 de anul viitor de la Rio de Janeiro fără teama de a fi arestat, a declarat președintele brazilian, Luiz Inácio Lula da Silva, în momentul în care a preluat conducerea forumului, potrivit The Guardian.

Luând cuvântul la reuniunea din acest an de la Delhi, Lula, care a încercat în mod controversat să se poziționeze ca un pacificator între Moscova și Kiev, a declarat că președintele rus ar fi binevenit să participe la evenimentul din noiembrie 2024.

„Ceea ce pot să vă spun este că, dacă sunt președintele Braziliei și dacă vine în Brazilia, nu există niciun motiv pentru care va fi arestat”, a declarat acesta pentru grupul de presă indian Firstpost.

Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin pentru presupuse crime de război în martie 2023, la puțin peste un an după invazia Rusiei în Ucraina.

În calitate de semnatar al statutului de la Roma, Brazilia trebuie să coopereze cu investigațiile și activitățile CPI, ceea ce, potrivit experților juridici, include arestarea țintelor curții. Putin a lipsit de la summitul Brics de luna trecută din Africa de Sud, o decizie atribuită pe scară largă faptului că a semnat același statut.

Cu toate acestea, Lula a indicat că Putin ar fi binevenit la Riosummit, unde a spus că vizitatorii vor găsi „o atmosferă de pace”. Întrebat despre faptul că Brazilia este semnatară a Cartei CPI, Lula a răspuns: „Nu va fi arestat”.

Forțele ucrainene au eliberat în ultimele 24 de ore 1,5 kilometri pătrați de teritoriu în apropiere de Robotîne, în regiunea Zaporojie, a declarat pe 10 septembrie purtătorul de cuvânt al grupării Tavria, Oleksandr Shtupun.

El a spus că rușii se agață cu tenacitate de fiecare metru pătrat de pământ capturat, dar apărătorii Ucrainei fac acest lucru foarte dificil pentru inamic.

Într-un comentariu separat, comandantul forțelor sudice ale Ucrainei, cunoscute și sub numele de gruparea Tavria, Oleksandr Tarnavskyi, a declarat că acestea au avansat cu încă un kilometru în ultima zi.

Potrivit lui Tarnavskyi, artileria ucraineană a efectuat 1.391 de angajări în ultimele 24 de ore.

El a precizat că 72 de militari ruși au fost eliminați, 149 au fost răniți și cinci au fost luați prizonieri, în timp ce 27 de unități de echipament au fost distruse, inclusiv trei tancuri. De asemenea, ucrainenii au eliminat șase depozite de aprovizionare rusești, a mai spus el.

După luni de lupte istovitoare, ucrainenii au eliberat Robotîne și au străpuns prima linie defensivă rusă din ultimele săptămâni. Observatorii OSINT occidentali au raportat că forțele ucrainene atacă acum a doua linie a Rusiei în apropiere de Verbove.

Pagubele provocate de atacul cu drone din cursul nopții asupra regiunii Kiev sunt mai grave decât cele raportate anterior, potrivit Administrației militare a regiunii Kiev, scrie The Kyiv Independent.

Patru persoane au fost rănite; 100 de case particulare și 30 de apartamente au fost avariate, împreună cu clădirea unei grădinițe, clădirea administrației orașului, un centru de reabilitare, două magazine, o clădire de depozitare și o parcare.

Majoritatea pagubelor au constat în geamuri și uși sparte, cu unele daune la fațade și acoperișuri. Una dintre victime are un traumatism cranian grav, restul au scăpat cu răni ușoare.

În cursul nopții de 10 septembrie, apărarea aeriană a Ucrainei a doborât 26 din cele 33 de drone de tip Shahed pe care Rusia le-a folosit pentru a ataca capitala din mai multe direcții. Unele clădiri din oraș au fost avariate, potrivit rapoartelor inițiale.

Seria Shahed constă în drone de unică folosință, în formă de triunghi, acționate de o singură elice. Acestea transportă un focos moderat de puternic care poate demola o clădire mică printr-un atac direct. Ele sunt mai ușor de distrus, dar mai rentabile decât rachetele balistice sau de croazieră.

Rusia a cumpărat Shaheds în masă de la Iran, redenumindu-le seria Geran. În ultimul an, Rusia a lansat producția de Shahed pe propriul teritoriu și le folosește în mod regulat pentru a lovi ținte civile în Ucraina.

Peste 420.000 de soldați ruși sunt desfășurați pe teritoriile ucrainene ocupate, a declarat Vadim Skibițky, adjunctul șefului serviciului de informații militare al Ucrainei, sâmbătă, 9 septembrie, potrivit The Kyiv Independent.

Vorbind la conferința anuală Yalta European Strategy (YES), desfășurată la Kiev, Skibitsky a declarat că estimarea nu include Garda Națională a Rusiei, precum și alte structuri – cum ar fi forțele sale de securitate, în Ucraina ocupată.

Începând cu luna septembrie, Rusia încă mai ocupa parțial regiunile Herson, Zaporojie, Donețk și Luhansk, inclusiv două capitale regionale din Donbas – Donețk și Luhansk din 2014.

Pe 27 august, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Illia Yevlash, a raportat că Rusia a acumulat aproximativ 100.000 de soldați în sectoarele Kupiansk și Lîman ale liniei de front din nord-est, care se desfășoară aproximativ de-a lungul graniței cu regiunea ocupată Luhansk.

În efortul de a recupera teritoriile eliberate anterior și de a lega forțele disponibile pentru contraofensiva ucraineană, forțele rusești și-au intensificat propriile operațiuni ofensive în zonă, în special în jurul orașului Kupiansk, dar până acum nu au reușit să facă progrese semnificative.

Doi lucrători umanitari străini ar fi fost uciși în estul Ucrainei, după ce un bombardament rusesc a lovit o dubă care transporta o echipă de patru voluntari care lucra cu un ONG umanitar ucrainean, scrie The Guardian.

Cei patru voluntari de la ONG-ul Road to Relief, care ajută la evacuarea răniților din zonele de pe front, au rămas blocați în dubă în momentul în care aceasta s-a răsturnat și a luat foc după ce a fost lovită de obuze în apropiere de orașul Ceasiv Iar, a precizat organizația pe pagina sa de Instagram, potrivit AP.

Road to Relief a precizat că Anthony Ihnat, un canadian, a murit în urma atacului, în timp ce Ruben Mawick, un voluntar medical german, și Johan Mathias Thyr, un voluntar suedez, au fost grav răniți.

Oamenii instalaţi de ruşi în orașul Melitopol din regiunea Zaporojie, ocupat de Rusia, au instalat antene de telefonie mobilă pentru a asculta ce vorbesc locuitorii și a căuta „dizidenți”, a spus duminică primarul exilat Ivan Fedorov, conform The Kyiv Independent.

Fedorov a declarat că două dintre turnurile nou construite sunt situate în apropierea unui spital și a unei școli.

Potrivit lui Fedorov, rușii „îi supraveghează îndeaproape pe „dizidenți”, după ce au instalat și camere de supraveghere în tot orașul.

⚡️Exiled mayor: Russia building cell towers in occupied Melitopol to eavesdrop on residents.

Proxy officials in the Russian-occupied city of Melitopol in Zaporizhzhia Oblast have set up cell towers to eavesdrop on residents and search for „dissidents”, exiled mayor Ivan Fedorov… pic.twitter.com/rit0k89fQF

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) September 10, 2023

Podul Kerci, care leagă Crimeea ocupată de Krasnodar Krai din Rusia, este încă în imposibilitatea de a funcționa în mod normal după explozia produsă în luna iulie, a anunţat duminică purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional de Sud al Ucrainei, Natalia Humeniuk, conform The Kyiv Independent.

Într-o declaraţie televizată, Humeniuk a spus că forțele rusești nu vor putea să restabilească podul deoarece „daunele sunt destul de semnificative și amenințările sunt inevitabile”.

Anterior, Ucraina a avariat podul în octombrie 2022 și a revendicat responsabilitatea în iulie 2023.

Această ofensivă a început în urmă cu aproximativ 90 de zile. A mers mai încet decât au anticipat planificatorii. Dar aceasta este o diferență între ceea ce Clausewitz numea război pe hârtie și războiul real, a spus generalul Mark Milley la BBC, conform The Guardian.

„Deci, aceștia sunt oameni reali în vehicule reale care luptă prin câmpuri minate reale, există moarte și distrugeri reale și există fricțiuni reale. Și mai este încă o perioadă rezonabilă de timp, probabil între 30 și 45 de zile, în care mai este timp de luptă.

Așadar, ucrainenii nu au terminat. Această bătălie nu s-a terminat. Ei nu au terminat partea de luptă a ceea ce încearcă să realizeze. Așa că vom vedea, este prea devreme să spunem cum se va termina. Cel puțin au obținut un succes parțial în ceea ce și-au propus să facă, iar acest lucru este important. Și apoi vor veni ploile. Va deveni foarte noroios.

Va fi foarte dificil de manevrat în acel moment, iar apoi va veni iarna. Și atunci, în acel moment, vom vedea cum se vor îndrepta lucrurile. Dar, în acest moment, este mult prea devreme pentru a spune că această ofensivă a eșuat sau nu a eșuat”, a mai spus Mark Milley.

90% dintre ucraineni cred într-o victorie asupra Rusiei, iar 63% resping negocierile cu Kremlinul, arată rezultatele unui sondaj comandat de ziarul german Bild și realizat de Fundația pentru Inițiative Democratice de la Kiev, pe un eșantion de 1.025 de respondenți care locuiesc în teritoriilor controlate de armata lui Volodimir Zelenski.

90% dintre ucraineni cred că armata lor poate recuceri întregul teritoriu al țării, în timp ce 6% dintre cei care au răspuns la sondaj nu sunt convinși de acest lucru. Este un procent „uimitor”, constată Bild, deoarece „au existat eșecuri repetate pentru forțele armate ucrainene de la începutul contraofensivei, din iunie, iar câștigurile pe câmpul de luptă au fost, până acum, relativ mici”. Dar ucrainenii sunt hotărâți să continue, arată datele sondajului: 83% dintre respondenți doresc o nouă contraofensivă anul viitor, dacă Ucraina nu va avea succes anul acesta.

Mai multe detalii: 85% dintre ucraineni cunosc pe cineva care a murit în războiul cu Rusia, arată un sondaj. Câți cred în victorie

Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a declarat duminică că țara sa va oferi Ucrainei un ajutor suplimentar de 2 miliarde de dolari începând din 2025, pe termen lung, pe lângă cele 300 de milioane de dolari promise anterior pentru anul viitor, potrivit Yonhap News, informează The Guardian.

Yoon Yoon a făcut această declaraţie în cadrul unei sesiuni a summitului G20 care a avut loc la New Delhi, în India, a precizat Yonhap.

Consilierul pe probleme de securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, a lăudat declarația summitului G20, care nu a criticat direct Moscova pentru războiul din Ucraina, relatează The Guardian.

Cele mai mari economii ale lumii au adoptat sâmbătă, la Delhi, o declarație consensuală care a evitat să condamne Rusia pentru război, dar a subliniat suferința umană provocată de conflict și a cerut tuturor statelor să nu folosească forța pentru a acapara teritorii.

Sullivan a declarat reporterilor că declarația „face o treabă foarte bună în ceea ce privește apărarea principiului conform căruia statele nu pot folosi forța pentru a încerca să obțină achiziții teritoriale sau pentru a încălca integritatea teritorială și suveranitatea sau independența politică a altor state”.

Germania și Marea Britanie au lăudat, de asemenea, rezoluția, dar Ucraina a declarat că „nu au nimic de care să fie mândri”.

Ucraina a făcut progrese în zona de frontieră dintre regiunile Donețk și Zaporojie și în vestul regiunii Zaporijie şi a revendicat progrese la sud de Bahmut, potrivit celui mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citat de The Kyiv Independent.

La începutul acestei săptămâni, Statul Major General al Ucrainei a raportat că forțele armate ucrainene au înregistrat câștiguri la sud de Klishchiivka în regiunea Donețk și la sud de Robotîne în regiunea Zaporojie.

În plus, războiul din Ucraina constrânge din ce în ce mai mult politica locală și regională rusă, fiind suprimată chiar și o minimă concurență de dinainte de război, iar guvernele regionale se concentrează din ce în ce mai mult pe capacitatea lor de a genera resurse pentru război.

Forțele rusești desfășoară, de asemenea, operațiuni ofensive de-a lungul liniei Kupyansk-Svatove-Kreminna, în apropiere de Bahmut, de-a lungul liniei Avdiivka-Orașul Donețk.

De asemenea, autoritățile de ocupație rusești continuă să forțeze alegeri fictive în teritoriile ocupate din Ucraina. Votul în cadrul acestor alegeri locale a fost deschis la 31 august și urmează să se încheie la 10 septembrie.

Rusia afirmă că a distrus în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică pe Marea Neagră trei vedete militare rapide având la bord soldaţi ucraineni care se deplasau către Crimeea, relatează AFP, conform Agerpres.

În cursul nopţii, „în partea de vest a Mării Negre (…) aviaţia navală a Flotei Mării Negre a distrus trei vedete militare rapide „Willard Sea Force” de fabricaţie americană transportând grupuri de desant ale forţelor armate ucrainene”, a indicat Ministerul rus al Apărării pe reţeaua Telegram.

În comunicate separate, armata rusă a anunţat de asemenea că opt drone ucrainene au fost doborâte de apărarea antiaeriană deasupra Crimeei şi o alta în regiunea Briansk, la graniţa cu Ucraina.

În ultimele 24 de ore, forţele ruse au pierdut: 490 de soldaţi, 10 tancuri şi 16 vehicule blindate de luptă, conform bilanţului armatei ucrainene de duminică.

Forțele ruse de apărare aeriană au distrus duminică dimineața o dronă lansată de Ucraina deasupra regiunii Briansk, a anunțat Ministerul Apărării, conform The Guardian.

În postarea de pe Telegram, ministerul rus nu a precizat nimic despre posibile daune sau victime, potrivit Reuters.

Regiunea Briansk din sud-vestul Rusiei se află la graniţa cu Ucraina.

S-a confirmat că un voluntar străin a fost ucis, unul este dispărut, iar alți doi au fost răniți în regiunea Donețk, după ce duba lor a fost atacată de artileria rusă pe 9 septembrie, transmite The Kyiv Independent.

Voluntarii, de la ONG-ul Road to Relief, se deplasau cu mașina în apropiere de orașul Ceasiv Iar, aflat pe linia frontului, în jurul orei 10.00, când a avut loc atacul, a raportat organizația.

Potrivit paginii de Instagram a organizației, în vehicul se aflau patru voluntari: Ruben Mawick, voluntar medical german, Johan Mathias Thyr, voluntar suedez, Anthony „Tonko” Ihnat, voluntar canadian, și Emma Igual, voluntar spaniol și director al Road to Relief.

Mawick și Thyr au fost grav răniți, dar amândoi sunt în stare stabilă în spitale separate din zonă. Ihnat a fost confirmat mort, iar trupul său a fost recuperat, potrivit organizației. Starea celui de-al patrulea membru, Igual, rămâne necunoscută.

Road to Relief este un ONG umanitar ucrainean care a fost înființat în martie 2022 pentru a oferi ajutor și sprijin populației civile din Ucraina afectate de invazia rusă. Potrivit site-ului ONG-ului, voluntarii săi sunt activi în regiunile Donețk și Kherson, „deservind un total de 112 sate cu o populație combinată de peste 30.000 de persoane”.

Forțele ruse au lansat în noaptea de sâmbătă spre duminică 32 de drone kamikaze asupra Ucrainei, majoritatea deasupra regiunii Kiev, potrivit armatei ucrainene, care a precizat că a doborât 25 dintre ele.

„Noaptea trecută, ocupanții au atacat Ucraina cu 32 de drone kamikaze Shahed-136/131, dintre care 25 au fost distruse de forțele ucrainene de apărare aeriană. Ocupanții ruși au îndreptat majoritatea dronelor de atac spre regiunea Kiev”, a precizat Statul Major ucrainean în raportul său de duminică dimineață.

Forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus peste două duzini de drone deasupra Kievului în timpul atacului rusesc nocturn, a transmis duminică șeful administrației militare a orașului Kiev, Serhii Popko, transmite The Kyiv Independent.

Potrivit acestuia, dronele Shahed de fabricație iraniană „au intrat în capitală în grupuri și din direcții diferite”. Apărarea antiaeriană a reușit să distrugă mai mult de două duzini de drone, iar resturi au căzut în mai multe districte.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a spus că resturi de drone au căzut în cel puțin patru zone ale orașului.

Serhii Popko a dezvăluit că resturi de drone au avariat un apartament dintr-o clădire înaltă.

Rusia a lansat un atac aerian asupra Kievului duminică dimineaţa, iar exploziile au răsunat în capitala ucraineană şi în regiunea sa timp de aproape două ore, potrivit oficialilor ucraineni, citaţi de Reuters. Resturi de drone au căzut în mai multe cartiere centrale ale oraşului, informează News.ro.

Au fost auzite cel puţin cinci explozii în Kiev, potrivit martorilor citaţi de Reuters. Imaginile difuzate de presa ucraineană au arătat mai multe maşini avariate. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că o persoană a fost rănită în cartierul istoric Podil şi că un incendiu a izbucnit în apropierea unuia dintre parcurile oraşului. Resturi de la dronele doborâte au căzut în cartierele Darniţki, Solomianski, Şevcenkivski, Sviatoşnski şi Podil, a declarat primarul Kievului şi administraţia militară a oraşului.

Mai multe detalii: Atac aerian cu drone asupra Kievului: O persoană a fost rănită

Sistemele de apărare antiaeriană ale Rusiei au distrus opt drone lansate de Ucraina deasupra Mării Negre, în apropiere de Peninsula Crimeea, în primele ore ale zilei de duminică, a anunţat Ministerul rus al Apărări, informează News.ro, care preia Reuters.

În declaraţia transmisă pe Telegram, ministerul rus nu a precizat dacă au existat pagube sau răniţi.

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Ucrainei cu privire la atacurile raportate. Rusia a anexat Crimeea în 2014.

Rusia ar putea fi capabilă să mărească producţia de muniţie în următorii doi ani la aproximativ 2 milioane de obuze anual, aproximativ dublu faţă de aşteptările vestice anterioare, dar încă cu mult sub nevoile de război ale Moscovei în Ucraina, potrivit unui oficial occidental, citat de Reuters, informează News.ro.

Oficialul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a estimat că Rusia a tras anul trecut între 10 şi 11 milioane de cartuşe în Ucraina. Moscova şi-a lansat invazia în februarie 2022.

”Aceasta este situaţia pe care o au. Dacă ai cheltuit 10 milioane de cartuşe anul trecut şi eşti în mijlocul unei lupte şi poţi produce doar 1 până la 2 milioane de cartuşe pe an, nu cred că este o poziţie foarte puternică”, a spus oficialul unui grup mic de reporteri.

Alte investiţii ale Rusiei în sectorul său de apărare ar putea, de asemenea, să permită Moscovei să producă aproape 200 de tancuri pe an, dublul unor estimări occidentale anterioare. Dar şi asta, a spus oficialul, este departe de ceea ce are nevoie după ce a suferit pierderi grele în Ucraina.

”Când ai pierdut 2.000 de tancuri, ai un deceniu înainte de a ajunge acolo unde ai început”, a spus oficialul, adăugând că Rusia a pierdut şi 4.000 de vehicule blindate de luptă, peste 100 de avioane şi a suferit 270.000 de victime în conflict, incluzând morţii şi răniţii.

În mai, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că producţia de arme şi furnizarea de arme către linia frontului din Ucraina vor fi cruciale pentru succesul a ceea ce Moscova numeşte ”operaţiunea sa militară specială”.

În iulie, Şoigu a vizitat Coreea de Nord.

Casa Albă a spus că Rusia aşteaptă ajutor din Coreea de Nord pentru a ajuta la completarea stocurilor sale de armament, adăugând că negocierile privind armele dintre Moscova şi Phenian avansează în mod activ.

Oficialul occidental a spus că aceste negocieri au avut ca scop probabil asigurarea artileriei şi au demonstrat disperarea Moscovei în Ucraina.

„Trebuie să meargă la aceşti parteneri dubioşi pentru a susţine invazia catastrofală a Ucrainei. Şi va costa o avere, deoarece Coreea de Nord va dori o afacere bună”, a declarat oficialul.

Acesta a spus că economia rusă în sine este supusă tensiunii, deoarece Moscova redirecţionează resursele către Ucraina, mărind cheltuielile pentru apărare şi reducând ”cheltuielile pentru orice altceva”.

”Aceasta declanşează apoi riscul de tulburări sociale într-un context politic fragil”, a spus oficialul.

Guvernul SUA a oferit Ucrainei armament şi alte ajutoare militare în valoare de peste 43 de miliarde de dolari, de la începutul invaziei ruse de anul trecut.

Rusia a desfăşurat peste 420.000 de soldaţi în zonele ocupate din estul şi sudul Ucrainei, a declarat sâmbătă un general al serviciilor de informaţii militare ucrainean, citat de AFP, informează News.ro.

„Federaţia Rusă a concentrat peste 420.000 de militari în teritoriile noastre ocupate temporar, inclusiv în Crimeea”, a declarat Vadim Skibiţki, adjunctul şefului serviciului de informaţii al Ministerului ucrainean al Apărării, în cadrul unei conferinţe.

Această cifră „nu include Garda Naţională rusă şi alte structuri speciale responsabile pentru menţinerea puterii de ocupaţie asupra teritoriilor noastre”, a adăugat Skibiţki.

În ultima lună, Rusia a folosit peninsula ucraineană Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, pentru a „ataca infrastructura portuară” din sudul Ucrainei, a spus el.

„Dronele desfăşurate în Crimeea sunt folosite împotriva porturilor noastre Izmaïl şi Reni”, prin care erau transportate cereale ucrainene prin Marea Neagră până când Moscova s-a retras dintr-un acord internaţional în iulie, a detaliat oficialul.

Ministrul adjunct al Apărării, Ganna Maliar, a declarat că ruşii vor să recucerească zonele din regiunea Harkov (nord-est) eliberate în urmă cu un an de armata ucraineană.

„Vor să se răzbune”, a spus ea. „Sarcina lor în est este, de asemenea, de a deconcentra forţele noastre, astfel încât să nu le putem centraliza în zona Bahmut, unde avansăm cu succes”.

Armata rusă continuă să aibă un avantaj în faţa ucrainenilor în ceea ce priveşte armamentul, pe fondul contraofensivei ucrainene lente, care este în curs de desfăşurare din iunie, a recunoscut ea.

„Trebuie să recunoaştem că inamicul este puternic, că are mai mulţi oameni şi mai multe arme”, a declarat Maliar.

Dor săptămâna trecută, armata rusă a tras „aproape 400.000 de obuze” asupra poziţiilor ucrainene de pe frontul de est, în timp ce „noi putem folosi de opt ori mai puţine” muniţii, a spus ea.

Noul ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a făcut apel la ţările occidentale să furnizeze „mai multe arme grele” Ucrainei, care se află în plină contraofensivă împotriva armatei ruse, informează AFP, preluată de News.ro.

„Suntem recunoscători pentru tot sprijinul oferit (…), dar avem nevoie de mai multe arme grele. Arme grele. Şi încă o dată, arme grele”, a declarat vineri Umerov la o conferinţă internaţională la Kiev, declaraţiile sale fiind sub embargo până sâmbătă. „Avem nevoie de ele astăzi. Avem nevoie de ele acum”, a adăugat el.

„Luptătorii ucraineni îşi sacrifică astăzi viaţa pentru valorile fundamentale ale democraţiei şi libertăţii. Ei au nevoie de sprijinul vostru, dragi parteneri. Iar acest sprijin este reprezentat de arme”, a subliniat ministrul la două zile după numirea sa.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de vineri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că Rusia încetineşte contraofensiva ucraineană şi a acuzat „lentoarea” livrărilor de arme occidentale, cerând în acelaşi timp arme cu rază lungă de acţiune şi noi sancţiuni împotriva Moscovei.

Contraofensiva ucraineană lansată în iunie s-a lovit de puternice linii de apărare construite de ruşi, inclusiv câmpuri minate şi capcane antitanc.

Contraofensiva Ucrainei împotriva forţelor ruseşti va continua până la debutul vremii reci şi umede de la sfârşitul acestui an, chiar dacă va deveni mai greu de luptat, a declarat sâmbătă şeful serviciului militar de informaţii (GUR) de la Kiev, Kirilo Budanov, informează News.ro, care citează Reuters.

Ucraina a lansat în această vară o contraofensivă mult aşteptată, care a recucerit peste o duzină de sate din sud şi est în decurs de trei luni, dar a fost complicată de câmpurile minate vaste şi de forţele ruseşti puternic consolidate în spatele liniilor de apărare.

„Acţiunile de luptă vor continua într-un fel sau altul. În frig, umezeală şi noroi, este mai dificil să lupţi. Luptele vor continua. Contraofensiva va continua”, a declarat Budanov.

Comentariile, făcute la o conferinţă la Kiev găzduită de Fundaţia Victor Pinciuk, oferă cel mai puternic indiciu de până acum că Ucraina nu intenţionează să îşi oprească ofensiva atunci când vremea se va schimba în cursul acestui an.

Occidentul a furnizat echipamente militare în valoare de miliarde de dolari şi a antrenat mii de luptători ucraineni pentru contraofensiva menită să ajute Kievul să încerce să recâştige teritoriul. Însă progresul lent al contraofensivei a stârnit îngrijorări în rândul susţinătorilor Kievului că Occidentul ar putea avea dificultăţi în a menţine amploarea ajutorului militar pentru ca Ucraina să continue să lupte la aceeaşi intensitate.

Vadim Skibiţki, un alt oficial din cadrul agenţiei de spionaj militar ucrainean, a declarat sâmbătă că Rusia are în prezent 420.000 de militari în interiorul Ucrainei.

Înaintarea în regiunea sud-estică Zaporojie, centrată acum în jurul satelor Robotîne şi Verbove, este considerată o parte crucială a unei operaţiuni care urmăreşte să împartă în două forţele de ocupaţie ale Rusiei în sud, dar rămâne departe de acest obiectiv.

„Contraofensiva noastră se desfăşoară în mai multe direcţii”, a declarat Budanov, recunoscând că progresul a fost mai lent decât şi-ar fi dorit şi descriind situaţia ca fiind dificilă.

În afară de concentraţia uriaşă de mine ruseşti, el a menţionat şi numărul mare de drone ruseşti „kamikaze” ca fiind un factor cheie ce a încetinit progresul Ucrainei până acum.

Rusia, care şi-a lansat invazia la scară largă în Ucraina în februarie 2022, a declarat că actuala contraofensiva ucraineană a eşuat.

Partizanii ucraineni au ucis un soldat rus și au rănit alți doi, aruncând în aer o mașină în Nova Kahovka, regiunea Herson, pe 9 septembrie, a anunțat Centrul Național de Rezistență, potrivit The Kyiv Independent.

Se pare că mașina a fost folosită pentru a proteja secțiile de votare înființate pentru „alegeri” false în teritoriile ucrainene ocupate, în timp ce Rusia încearcă să își consolideze controlul asupra acestor regiuni.

Partizanii au piratat, de asemenea, transmisiunile rusești din Crimeea ocupată, prezentând la televizor un videoclip pro-ucrainean care îndeamnă la boicotarea „alegerilor” false.

Alegerile ilegale din teritoriile ocupate au loc la aproape un an după ce Rusia a organizat referendumuri false de anexare în regiunile Zaporojie, Herson, Luhansk și Donețk, pe care Moscova le controlează doar parțial, și la nouă ani după ce Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea.

Simulacrul de vot a început pe 31 august și este programat să se încheie pe 10 septembrie.

Forțele de apărare ucrainene și-au continuat operațiunile ofensive pe frontul de la Melitopol și operațiunile de asalt pe frontul Bahmut, câștigând teren la sud de așezările Robotîne din regiunea Zaporojie și Klishchiivka din regiunea Donețk, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

În total, în ultimele 24 de ore au avut loc 26 de lupte. Rusia a lansat 2 atacuri cu rachete și 29 de atacuri aeriene și a bombardat pozițiile forțelor ucrainene și așezările de 14 ori cu sisteme de rachete cu lansare multiplă.

Pe fronturile Volîn și Polissia, nu au existat schimbări semnificative în situația operațională.

Pe fronturile Severia și Slobodskaya, armata rusă a efectuat lovituri aeriene asupra zonelor din interiorul și din jurul așezărilor Ambarne și Budarky din regiunea Harkov.

Peste 20 de așezări au fost supuse tirurilor de artilerie și mortiere, în special Karpovîciși Leonivka în regiunea Cernihiv, Novomykolaivka, Myropilske și Turia în regiunea Sumî și Huriv Kozaciok, Budarky și Starytsia în regiunea Harkov.

O dronă kamikaze folosită de polițiștii de frontieră ucraineni a lovit un post de comandă rusesc pe frontul din Kupiansk, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

Garda Ofensivă este o inițiativă întreprinsă de Ministerul ucrainean de Interne de a înființa noi brigăzi de asalt în cadrul Gărzii Naționale, Poliției Naționale și Gărzii de Frontieră a țării.

„Gărzile de frontieră din brigada de asalt Stalevyi Kordon (Frontiera de oțel) a Gărzii Ofensive au descoperit un post de comandă inamic în timpul recunoașterii aeriene pe frontul din Kupiansk.

O dronă kamikaze a fost trimisă imediat și și-a făcut treaba în liniște.

Un SUV și o parte a clădirii au fost avariate în urma atacului.”

Urmărește-ne pe Google News