Război în Ucraina, ziua 57 | Doar 79 de persoane, evacuate joi din Mariupol. Situația de la uzina Azovstal e „aproape de o catastrofă”

Expertul militar Justin Cramp a explicat pentru BBC că mersul războiului din Ucraina depinde de ce se întâmplă în Donbas în următoarele două, trei săptămâni.

„Următoarea perioadă de timp e critică, decisivă. De luptele care se dau pentru Donbas depinde dacă Ucraina va obține pacea sau un armistițiu ori dacă războiul se va transforma într-unul de uzură”, a declarat el.

Cramp crede că Putin va lua o decizie după ce va vedea cum se descurcă forțele ruse în estul Ucrainei; dacă acestea vor cuceri teritoriul, va căpăta curaj și va trimite din nou armata să cucerească alte orașe, precum Harkovul sau chiar Kievul.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

„Încă sunt trupe ruse la nord de Kiev, în Belarus, și sunt acolo cu un motiv. Putin nu a renunțat la ideea de a cuceri capitala, însă dacă eșuează în Donbas și înregistrează pierderi mari în rândul soldaților, va fi dificil să mai facă asta”, spune expertul militar.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat joi, 21 aprilie, într-un mesaj adresat unui forum al Băncii Mondiale, că Ucraina are nevoie de 7 miliarde de dolari pe lună ca asistență financiară pentru a compensa pierderile economice suferite din cauza războiului, relatează CNN și BBC.

Liderul de la Kiev a afirmat și că fiecare țară trebuie să fie pregătită să rupă toate relațiile cu Rusia și că Moscova ar trebui să fie „imediat” exclusă din toate instituțiile financiare internaționale, inclusiv FMI și Banca Mondială.

Totodată, el a acuzat Rusia că „folosește metode agresive pe piețele mondiale în timp ce lupta în acest război” și că „armata rusă are ca scop distrugerea tuturor obiectivelor din Ucraina care pot servi drept bază economică pentru viață. Acestea includ gări, depozite de alimente și rafinării de petrol”.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

De asemenea, Zelenski a spus că prin invadarea Ucrainei, Rusia amenință aprovizionarea globală cu alimente, în condițiile în care blocada impusă asupra orașelor portuare ucrainene de la Marea Neagră a făcut imposibil ca țara să exporte provizii de alimente, precum grâul, ceea ce a dus la o creștere a prețurilor în zone care se bazează pe exporturile de cereale din Ucraina, cum ar fi Africa de Nord.

Trupele Rusiei au capturat joi, 21 aprilie, 42 de sate din estul regiunii Donețk, dar forțele Ucrainei le-ar putea lua înapoi, a declarat Olena Symonenko, consilier al șefului de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, potrivit Reuters.

”Astăzi 42 de sate au fost adăugate pe lista celor care au fost ocupate. Acest lucru este în detrimentul regiunii Donețk. Asta s-a întâmplat astăzi, dar s-ar putea ca forțele noastre să le recâștige mâine”, a declarat Symonenko pentru televiziunea națională ucraieană.

”Relaţiile cu Rusia nu pot decurge în mod normal în ceea ce priveşte participarea sa la forumurile globale unde ţările se întâlnesc pentru a aborda provocări comune”, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, referindu-se la faptul că, împreună cu alţi miniştri de Finanţe, a părăsit, miercuri, o şedinţă cu uşile închise a G20 atunci când ministrul rus a luat cuvântul, relatează CNN, potrivit News.ro.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Yellen a catalogat atitudinea Rusiei drept una ”ofensatoare pentru normele internaţionale”.

”Cred că participarea la aceste forumuri necesită un angajament din partea ţărilor de a se supune normelor şi valorilor fundamentale care stau la baza cooperării internaţionale. (…) Decizia mea, împreună cu cea a altora, de a pleca când ministrul rus de Finanţe a luat cuvântul, a fost ca să clarificăm faptul că atitudinea Rusiei… este atât de ofensatoare pentru normele internaţionale încât nu suntem dispuşi să permitem Rusiei să participe sau să ascultăm ce au de spus ruşii”, a explicat Janet Yellen.

Oficialii SUA au catalogat drept ”dezinformare” afirmația președintelui rus Vladimir Putin că forțele sale au „eliberat” orașul-port Mariupol, relatează Reuters.

”Înțelegem că forțele Ucrainei continuă să reziste și există toate motivele să credem că spectacolul președintelui Putin și a ministrului său al Apărării pentru mass-media, pe care am l-am văzut în ultimele ore, este încă o dezinformare din scenariul lor”, a declarat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, într-un briefing de presă de joi după-amiază.

Vladimir Putin a susținut că forțele ruse au ”eliberat” Mariupolul deși ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a admis că trupele Moscovei încă se luptă cu cele ucrainene ascunse în uzina Azovstal.

Președintele rus Vladimir Putin ar putea câștiga în continuare în Ucraina, deși nu și-a atins obiectivele de dinainte de război, au declarat joi oficiali occidentali, citați de Reuters.

„Putin a eșuat în mod clar în îndeplinirea obiectivelor sale inițiale de dinainte de război, dar este încă în poziția de a câștiga”, a spus un oficial, sub protecția anonimatului.

El a adăugat că succesul Rusiei ar putea fi legat de consolidarea controlului rus asupra regiunii Donbas și de crearea unui pod terestru către Crimeea, precum și de ceea ce el a numit – ”în cel mai rău caz” – un nou atac asupra Kievului.

Oficialul a precizat însă că în ciuda acestor posibile rezultate, invazia în Ucraina rămâne ”o gafă strategică” a Rusiei, având în vedere pierderile substanțiale suferite de armata Moscovei, rezistența trupelor ucrainene și modul în care războiul a schimbat arhitectura de securitate a Europei în defavoarea Rusiei.

Un alt oficial a vorbit despre faptul că Rusia a început să gestioneze unele dintre problemele de care s-a lovit la începutul invaziei.

„Comanda și controlul au devenit mai eficiente… este clar că sunt mai deștepți în ceea ce privește modul în care folosesc UAV-urile (dronele – n.r.) și le integrează în forțele lor pe măsură ce avansează și cum folosesc artileria. (…) Nu i-am văzut încă îmbunătățind modul în care manevrează, deși atunci când își aduc forțele în luptă sunt puțin mai uniți”, a mai spus oficialul.

Yuriy Ryzhenkov, CEO-ul Metinvest Holding, compania care deține combinatul de oțel Azovstal din Mariupol, a declarat pentru CNN că situația de la uzină este „aproape de o catastrofă”.

„Când a început războiul, aveam stocuri destul de bune de hrană și apă în adăposturile anti-bombe și în facilitățile de la fabrică, astfel încât, pentru o perioadă de timp, civilii au putut să le folosească și, practic, să supraviețuiască. Din păcate, toate tind să se epuizeze, în special mâncarea și produsele pentru necesități zilnice. Cred că acum este aproape de o catastrofă acolo”, a spus Ryzhenkov.

Proprietarul uzinei a precizat că proviziile erau suficiente pentru două sau trei săptămâni, dar au trecut aproape opt săptămâni de când orașul este asediat, adăugând însă că cei care se află acolo „nu s-au dat bătuți”.

Ryzhenkov a mai spus că a fost înființată o linie telefonică pentru toți angajații uzinei siderurgice Azovstal și, până acum, aproximativ 4.500 dintre ei au fost contactați, însă despre alți 6.000 încă nu se știe nimic.

„Sper că sunt încă în viață, sperăm că sunt ok și sperăm că vor ieși și le vom putea oferi tot confortul necesar”, a mai spus el.

„Întreprinderile noastre nu vor funcționa sub ocupația rusă. (…) Desigur, rușii pot încerca să repornească fabricile, dar să vedem dacă reușesc asta, mă îndoiesc foarte mult”, a adăugat Yuriy Ryzhenkov.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că ”iese din discuție” ideea ca el să călătorească la Moscova pentru discuții directe cu liderii ruși cu privire la încheierea războiului, relatează Reuters, potrivit The Guardian.

”În numele țării mele, aș fi gata să vizitez orice loc de pe această planetă. Dar cu siguranță nu acum și cu siguranță nu Moscova. Acest lucru este pur și simplu exclus”, a declarat Zelenski într-un interviu pentru publicația rusă Mediazona.

”Cu toate acestea, în diferite circumstanțe și cu diferiți conducători la Moscova, orice ar fi posibil”, a mai spus Zelenski.

Totodată, liderul de la Kiev, a spus despre conducerea politică a Rusiei că a făcut o „greșeală catastrofală” invadând Ucraina.

Trei autobuze școlare pline cu civili evacuați din orașul asediat Mariupol au ajuns joi la Zaporojie, după ce au traversat teritoriul controlat de forțele ruse, relatează AFP, potrivit The Guardian.

Autobuzele care au transportat femei și copii au ajuns în Zaporojie, la nord-vest de Mariupol, după încercări repetate de a deschide un coridoare umanitare din orașul-port, care au fost amânate de mai multe ori din cauza luptelor grele.

Viceprim-ministrul Ucrainei, Irina Vereșciuk, a declarat că numărul celor evacuați este mult mai mic decât s-a sperat.

”Nimic nu a funcționat. Au putut veni doar 79 de persoane. Nu existau coridoare verzi”, a spus oficialul, adăugând că aproape 1.000 de oameni din combinatul siderurgic Azovstal așteaptă deschiderea unui coridor umanitar, precum și 500 de soldați răniți.

„Dacă începe bombardamentul, Putin trebuie să știe că bombardează femei și copii”, a mai spus Irina Vereșciuk.

Ucraina acuză forțele ruse că înhumează în secret civili din Mariupol într-o groapă comună aflată lângă un cimitir de la marginea orașului Manhush, relatează The Guardian.

Primarul din Mariupol, Vadim Boichenko, vorbește despre camioane rusești care au adunat cadavre de pe străzile orașului-port de la Marea Azov și le-au transportat în localitatea din apropiere. Trupurile neînsuflețite ar fi fost aruncate apoi în secret într-o groapă comună.

”Invadatorii ascund dovezile crimelor lor. Cimitirul este situat în apropierea unei benzinării, în partea stângă a unui drum circular. Rușii au săpat tranșee uriașe, de 30 de metri lățime. Ei aruncă oameni înăuntru”, a declarat edilul.

Compania americană Maxar a publicat joi, 21 aprilie, un set de imagini din satelit care arată ceea ce pare a fi groapa comună din partea de nord-vest a orașului aflat la aproximativ 20 de kilometri de Mariupol.

Rusia a extins joi, 21 aprilie, interdicția de intrare pe teritoriul său pentru mai mulți oameni de afaceri, jurnaliști și oficiali americani, printre care și vicepreședintele Kamala Harris, relatează Reuters.

Pe lista cu 29 de persoane, publicată de Ministerul rus de Externe, figurează, printre alții fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, secretarul adjunct al apărării, Kathleen Hicks, și purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

„Acelor persoane li se interzice intrarea în Federația Rusă pe termen nelimitat”, a precizează Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

În luna martie, Rusia a aplicat aceeași interdicție și altor oficiali americani, printre care președintele Joe Biden, secretarul de stat, Antony Blinken, secretarul apărării, Lloyd Austin, fiul președintelui SUA, Hunter Biden, și fostul secretar de stat Hillary Clinton.

Prim-ministrul ucrainean, Denis Smihal, s-a întâlnit joi, 21 aprilie, la Casa Albă, cu consilierul pe probleme de securitate naţională, Jake Sullivan, discuție la care a fost prezent și președintele Joe Biden, relatează CNN, potrivit News.ro.

La Washington, șeful Guvernului de la Kiev se va întâlni și cu secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, potrivit unui oficial, iar în cadrul discuțiilor, Yellen ar urma să-l anunțe pe Smihal că SUA intenţionează să ofere ”o finanţare imediată suplimentară de 500 de milioane de dolari pentru a ajuta Ucraina să continue operaţiunile guvernamentale critice, cum ar fi salariile, pensiile şi alte programe, necesare pentru evitarea agrăvării situaţiei umanitare din Ucraina”.

Premierul ucrainean este prezent în SUA în ziua în care președintele american Joe Biden a anunțat acordarea unui pachet suplimentar de asistență de securitate pentru Ucraina, în valoare de 800 de milioane de dolari.

De altfel, într-o postare pe Twitter, prim-ministrul de la Kiev și-a exprima recunoștința pentru ajutorul anunțat de SUA.

”Ucraina va câştiga, deoarece adevărul şi prietenii sunt de partea noastră. M-am întâlnit astăzi, la Washington, cu preşedintele Biden. Recunoscător pentru sprijinul acordat ucrainenilor şi ajutorul financiar suplimentar în valoare de 800 de milioane de dolari. Împreună vom opri agresiunea rusă şi vom reconstrui Ucraina”, a scris Denis Smihal pe Twitter.

#Ukraine will win because truth and friends are on our side. Met today in Washington with President Biden @POTUS. Grateful to 🇺🇸 for support of Ukrainians & additional financial assistance in the amount of $800 million. Together we will stop russian aggression and restore 🇺🇦.

— Denys Shmyhal (@Denys_Shmyhal) April 21, 2022

O rachetă a lovit joi după-amiază un cartier rezidențial din nordul orașului Harkov, din estul Ucrainei, ucigând cel puțin două persoane, relatează New York Times.

Cartierul atacat era în mare parte evacuat, însă o rachetă a lovit o mașină aparent aflată în tranzit, ucigând șoferul și un pasager. Alte rachete au avariat o școală și au incendiat un bloc.

Irina Ribalska, o asistentă din oraș, își vizita apartamentul gol pentru a-și hrăni pisica atunci când rachetele au lovit. Ea a spus că a încercat să stingă incendiul care a izbucnit în blocul ei înainte de a fi nevoită să fugă din clădire.

Spania a trimis un nou lot de 200 de tone de echipament militar în Ucraina, inclusiv vehicule de transport greu și muniție, a declarat miercuri premierul Pedro Sanchez, în timpul vizitei sale de la Kiev, potrivit The Guardian.

„Acesta este cel mai mare transport făcut până acum, mai mult decât dublu comparativ cu ceea ce am trimis până acum”, a declarat Pedro Sanchez, în cadrul unei conferințe comune cu premierul danez Mette Frederiksen și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

O navă a marinei spaniole încărcată cu aceste echipamente a plecat joi dintr-un port din Spania cu destinația Polonia, de unde încărcătura va fi transportată în Ucraina, a precizat el.

Nava transportă 30 de camioane, mai multe vehicule speciale de transport greu și 10 vehicule mici încărcate cu materialul militar care va fi transferat în Ucraina.

Sanchez a mai spus că Spania va cere, de asemenea, Curții Penale Internaționale să investigheze presupusele crime de război comise de Rusia în Ucraina și că intenționează să trimită acolo anchetatori specializați în crime de război.

În timpul aceleiași conferințe, omologul său danez, Mette Frederiksen, a declarat că țara sa își va mări contribuția de arme pentru Ucraina cu 600 de milioane de coroane daneze (67 de milioane de lire sterline).

Verkhovna Rada – Parlamentul ucrainean – a aprobat joi prelungirea legii marțiale în țară cu încă 30 de zile, informează CNN.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a instituit legea marțială în întreaga țară în urma invaziei ruse din 24 februarie.

Președintele american Joe Biden a declarat joi, la Casa Albă, că omologul său rus, Vladimir Putin, își va reorienta invazia din Ucraina spre partea de est a țării, scrie CNN.

„Acum trebuie să accelerăm acest pachet de asistență pentru a ajuta la pregătirea Ucrainei pentru ofensiva Rusiei, care va fi mai limitată din punct de vedere geografic, dar nu și din punct de vedere al brutalității”, a afirmat liderul american.

De asemenea, Biden a reflectat asupra desfășurării de până acum a războiului și a spus că Putin încearcă în continuare să spargă unitatea occidentală împotriva conflictului. Președintele american a spus că Putin „nu va reuși niciodată să domine și să ocupe toată Ucraina”.

„Nu știm cât va dura acest război, dar, pe măsură ce ne apropiem de două luni, iată ce știm: Putin nu a reușit să își atingă marile ambiții pe câmpul de luptă. După săptămâni de bombardamente asupra Kievului – Kievul încă este în picioare. Președintele Zelenski și guvernul său ales democratic rămân în continuare la putere”, a declarat Biden.

„Iar forțele armate ucrainene, cărora li s-au alăturat mulți civili ucraineni curajoși, au zădărnicit cucerirea țării de către Rusia. Ele au fost susținute încă din prima zi de un aport neîntrerupt de arme, muniții, blindate, informații, din partea națiunilor lumii libere conduse de noi, Statele Unite”, a continuat liderul de la Casa Albă.

„Pe măsură ce Rusia continuă (…) brutalitatea împotriva Ucrainei, Putin mizează pe faptul că ne pierdem interesul. Acesta a fost punctul meu de vedere, m-ați auzit spunând asta de la început, el conta pe faptul că NATO, Uniunea Europeană, aliații noștri și Asia se vor îndepărta unii de alții. El mizează pe faptul că unitatea occidentală va ceda. Încă mai pariază pe asta. Încă o dată, îi vom dovedi că se înșeală. Nu ne vom diminua hotărârea”, a adăugat Biden.

Președintele american Joe Biden a declarat joi că este „discutabil” faptul că Vladimir Putin controlează orașul-port Mariupol, din Ucraina, scrie CNN.

„Este discutabil dacă el controlează Mariupolul”, a spus liderul de la Casa Albă, adăugând: „Nu există încă nicio dovadă că Mariupolul a căzut complet” în mâinile rușilor.

De asemenea, Biden i-a cerut lui Putin să permită accesul ajutoarelor umanitare în Mariupol pentru ca cei blocați în interiorul uzinei siderurgice Azovstal să poată ieși.

„Este ceea ce ar face orice șef de stat, în orice circumstanță”, a adăugat Biden.

Vladimir Putin a renunțat joi la planurile de a lua cu asalt uzina siderurgică Azovstal din Mariupol, spunând că cei care aleg să se predea ar trebui să fie tratați în conformitate cu prevederile convențiilor internaționale. Putin a ordonat forțelor să blocheze uzina, „astfel încât nicio muscă să nu poată trece”.

Președintele american Joe Biden a anunțat joi că va face o cerere oficială săptămâna viitoare pentru ca Congresul să aprobe al doilea pachet suplimentar de finanțare, în domeniul militar, pentru Ucraina, relatează CNN.

”Trebuie să pregătim Ucraina pentru o ofensivă rusească nelimitată din partea brutalității. Vom asigura un flux continuu de livrări în Ucraina în următoarele săptămâni. Pentru a susține Ucraina, săptămâna viitoare voi trimite o nouă cerere Congresului pentru a continua livrările de armament. Sper și mă aștept că oamenii se vor mișca repede”, a declarat Biden, la Casa Albă.

Biden a ținut, de asemenea, să le mulțumească contribuabililor și militarilor americani pentru contribuțiile lor făcute pentru Ucraina.

Vorbind despre importanța acordării de ajutor Ucrainei, Biden și-a permis să rostească o frază celebră a fostului președinte american Teddy Roosevelt, spunând reporterilor: „Uneori vom vorbi încet și vom purta un javelin mare (rachetă sol-aer portabilă, n.r.), pentru că și noi trimitem multe din acestea”.

Președintele american Joe Biden a declarat joi că Statele Unite vor interzice accesul navelor afiliate Rusiei în porturile americane, în încercarea de a izola și mai mult Moscova pe fondul invaziei sale din Ucraina, relatează CNN.

„Nicio navă care a navigat sub pavilion rusesc sau care este deținută sau operată de interese rusești nu va fi autorizată să acosteze în porturile Statelor Unite sau să acceseze țărmurile noastre”, a declarat Biden, la Casa Albă.

Liderul american a spus că acesta este „un alt pas critic” pe care SUA îl face alături de aliații săi din Canada și Europa „pentru a refuza Rusiei beneficiile sistemului economic internațional de care s-a bucurat atât de mult în trecut”.

„Vom continua să izolăm Rusia pe scena internațională. Astăzi anunț că SUA vor interzice ca navele rusești să intre în porturile noastre. Este un pas critic pe care îl facem împreună cu partenerii noștri pentru a bloca Rusia de la sistemul economic internațional. Nu știm cât va mai dura acest război. Zelenski rămâne la putere și forțele armate ucrainene au oprit invazia. Au fost ajutați de livrări de arme, muniție și informații. Pe măsură ce Rusia continuă să avanseze, Putin mizează pe faptul că ne vom pierde interesul, că vom ceda și ne vom îndepărta de Ucraina. Îi vom dovedi că nu are dreptate. Vom continua să fim aproape de poporul ucrainean, curajos. Este responsabilitatea noastră și am unit toată lumea în acest efort”, a precizat Joe Biden.

Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat joi un ajutor militar suplimentar de 800 de milioane de dolari (612 milioane de lire sterline) pentru Ucraina, scrie The Guardian.

Noul pachet va include arme de artilerie grea, zeci de obuziere, 144.000 de proiectile și drone tactice, a declarat Biden în timp ce a prezentat o actualizare a eforturilor SUA legate de invazia rusă.

„Astăzi anunț un alt pachet de 800 milioane de dolari care include artilerie grea, zeci de obuziere și 144 de mii de proiectile pentru aceste obuziere, drone tactice. În ultimele două luni am trimis mii de sisteme anti-rachetă, anti-aviație, anti-tancuri, elicoptere, drone, sisteme radar, peste 15 milioane de gloanțe și obuze. Doar SUA au trimis 10 sisteme anti-tanc pentru fiecare tanc rus din Ucraina. Transmitem la timp informații Ucrainei pentru a se apăra de agresiunile rusești. SUA intermediază și transferul de arme către Ucraina din partea altor aliați. Nu vom putea spune public tot ce fac partenerii noștri. Trimitem arme direct către frontul libertății către luptătorii ucraineni care nu au frică”, a afirmat Biden. 

Aceasta vine la doar o săptămână după ce SUA au anunțat alte 800 de milioane de dolari pentru sprijinul militar al Ucrainei.

Anunțul de joi face ca totalul ajutorului militar american acordat Ucrainei, de la începutul războiului, să depășească cu mult suma de 3 miliarde de dolari.

Mai multe detalii: Joe Biden a anunțat un nou pachet de asistență de securitate pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari

Președintele american Joe Biden a declarat că a vorbit cu premierul ucrainean Denys Shmyhal, care s-a aflat miercuri dimineață la Casa Albă, unde s-a întâlnit cu consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, împreună cu ambasadoarea Oksana Markarova, relatează CNN.

„Am avut o discuție bună. Am vorbit despre ceea ce urmează să vă povestesc astăzi, precum și despre faptul că el (premierul ucrainean, n.r.) a mulțumit poporului american pentru sprijin, înțelege că este semnificativ, și am vorbit despre cum să rămânem uniți – în ceea ce privește Europa, Uniunea Europeană și alte state -, în efortul de a opri brutalitatea lui Putin”, a declarat Biden.

Liderul de la Casa Albă a declarat că ar trebui să se acorde „un credit enorm” agențiilor de pe teren care expun „crimele de război”.

„Este atât de clar pentru întreaga lume acum. Acum [Rusia] a lansat și și-a reorientat campania pentru a cuceri noi teritorii în estul Ucrainei, iar noi ne aflăm acum într-o fereastră critică de timp în care vor pregăti terenul pentru următoarea fază a acestui război”, a continuat Biden.

SUA și aliații lor „se mișcă cât mai repede posibil” pentru a furniza arme forțelor ucrainene pentru a-și apăra țara, a mai spus Biden, anunțând un alt ajutor militar de 800 de milioane de dolari.

Președintele american Joe Biden vorbește acum de la Casa Albă și este de așteptat să anunțe asistență suplimentară pentru securitatea Ucrainei, potrivit oficialilor americani, în timp ce încearcă să consolideze forțele țării care luptă împotriva invaziei Rusiei, scrie CNN.

Biden intenționează să anunțe noile transporturi de ajutoare – care includ artilerie grea și muniție – în timp ce îi informează pe americani cu privire la starea conflictului, care se apropie de a doua lună și intră în ceea ce oficialii americani au declarat că ar putea fi o nouă fază sângeroasă.

De asemenea, administrația Biden a anunțat joi un nou program numit „Uniți pentru Ucraina”, care va oferi un proces simplificat pentru refugiații ucraineni care doresc să vină în SUA.

Noul pachet de ajutor militar pe care președintele american îl va anunța se ridică la aproximativ 800 de milioane de dolari, după o măsură de dimensiuni similare la începutul acestei luni. Dacă va fi aprobat, cel mai recent pachet ar însemna că SUA au angajat aproximativ 3,4 miliarde de dolari în asistență pentru Ucraina de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie.

SUA vor accepta până la 100.000 de refugiați ucraineni în cadrul unui nou program care va fi anunțat joi de președintele Joe Biden, scrie The Guardian.

În discursul pe care urmează să îl rostească, se așteaptă ca Biden să lanseze un program care va începe săptămâna viitoare, permițând ucrainenilor care fug din calea războiului declanșat de Rusia să vină temporar în SUA, dacă au sponsori americani.

Reuters scrie că sponsorii americani pot depune cereri pentru acest program, numit „Uniți pentru Ucraina”, începând de luni – un proces care, potrivit unui oficial american, ar putea dura o săptămână.

Forțele armate germane, Bundeswehr, au transferat alți 21 de cetățeni ucraineni răniți din Polonia în Germania pentru tratament spitalicesc, a anunțat joi, într-un comunicat, Oficiul Federal de Protecție Civilă și Asistență în caz de dezastre din această țară, potrivit CNN.

Un avion special Airbus A310 MedEvac al Forțelor Aeriene a plecat miercuri din Polonia pentru a-i aduce în Germania pe copiii și adulții ucraineni răniți, se arată în comunicat.

Forțele armate germane au efectuat pe 11 aprilie primul zbor de evacuare din Polonia a civililor ucraineni răniți. Aceștia au fost aduși în Germania din orașul Rzeszow, situat în sud-estul Poloniei, la aproximativ 90 de kilometri de granița cu Ucraina.

În trecut, soldații ucraineni răniți fuseseră tarnsferați în Germania prin intermediul altor mijloace de transport.

Letonia a recunoscut acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid și a adoptat o lege care prevede retragerea cetățeniei acelor persoane care susțin crimele de război ale rușilor, scrie portalul The Kyiv Independent.

Parlamentul leton, după cel estonian, a adoptat o rezoluție care califică agresiunea Rusiei și crimele de război ulterioare împotriva Ucrainei drept un act de genocid.

Legiuitorii letoni au mai aprobat o lege care permite revocarea cetățeniei letone pentru persoanele cu mai multe cetățenii care susțin crimele de război ale Rusiei.

Mai multe detalii: Letonia și Estonia recunosc oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept ”genocid”

Nu există nicio posibilitate de a evacua joi civilii de la uzina Azovstal, deoarece nu există o încetare a focului stabilă care să asigure evacuarea acestora în siguranță, a declarat primarul din Mariupol, Vadym Boichenko, în timpul unui briefing online, potrivit CNN.

Primarul a făcut apel la partenerii internaționali ai Ucrainei pentru a facilita o încetare a focului și un coridor de evacuare.

În plus, el a precizat că aproximativ 200 de persoane așteaptă în prezent autobuzele de evacuare în Mariupol, dar acestea încă nu au sosit. Patru autobuze de evacuare cu 80 de civili la bord au plecat miercuri din Mariupol și se îndreaptă în prezent spre Zaporojie, a precizat primarul.

El a mai spus că miercuri, în timpul unei încercări de evacuare a populației civile, trupele ruse au început bombardamentele.

„Din păcate, mulți locuitori au luat decizia de a rămâne în oraș pentru că au crezut că va fi periculos și că viața lor va fi amenințată”, a spus el.

El a adăugat că, din 13 martie, când au devenit posibile primele eforturi de evacuare, peste 100.000 de persoane au părăsit Mariupolul, dar aproximativ 100.000 de civili au rămas încă în oraș.

Potrivit celui mai recent raport al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), peste 7,7 milioane de persoane au fost strămutate pe teritoriul Ucrainei, după ce au fost obligate să își părăsească locuințele din cauza invaziei ruse, relatează CNN.

Cel de-al treilea raport privind strămutarea internă în Ucraina, publicat joi, arată că numărul persoanelor strămutate pe teritoriul țării a crescut la cel puțin 17,5% din populația ucraineană de dinainte de război. Altfel spus, o persoană din șase a fost nevoită să-și părăsească locuința.

Ultimul sondaj, realizat între 11 și 17 aprilie, a constatat că cel puțin 60% dintre persoanele strămutate în interiorul țării sunt femei. Mai mult de jumătate dintre persoanele strămutate intern au raportat lipsa unor produse alimentare. Potrivit OIM, 28% dintre familiile cu copii cu vârsta sub cinci ani au declarat că s-au confruntat cu dificultăți în a obține suficientă hrană pentru copiii lor.

„Femeile și copiii, persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități au fost afectate în mod disproporționat, deoarece ele reprezintă un grup de persoane extrem de vulnerabile”, a declarat directorul general al OIM, António Vitorino.

Potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, peste cinci milioane de refugiați au părăsit Ucraina și au fugit în țările vecine, ceea ce înseamnă că, în total, cel puțin 12,7 milioane de persoane au fost strămutate de la începutul invaziei ruse, la sfârșitul lunii februarie.

Vadym Boichenko, primarul orașului portuar asediat Mariupol, a declarat joi că, până la jumătatea după-amiezii, ora locală, nu au sosit încă autobuzele care să înceapă evacuarea civililor din oraș, potrivit CNN.

Autoritățile ucrainene au declarat anterior că vor încerca să evacueze femeile, copiii și bătrânii din oraș, desemnând o locație de adunare pentru plecare pe bulevardul Șevcenko, în apropiere de centrul comercial Port City. Plecarea era programată la ora locală 14.00.

„Mai mult de 200 de locuitori din Mariupol s-au adunat pentru evacuare”, a declarat Boichenko. „Cineva a spus că va exista o abordare personală a celor care ar trebui să fie evacuați. Mai întâi, doar femeile cu copii, apoi femeile fără copii și de-abia apoi persoanele în vârstă. Coada s-a format deja, oamenii așteaptă să fie evacuația, dar la ora 15:05 nu vedem autobuzele în punctul pe care l-am anunțat”, a precizat edilul.

Boichenko a declarat că peste 100.000 de persoane au fost transportate, începând din 13 martie, de la Mariupol către teritoriul controlat de Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a pretins joi că forțele ruse au obținut „eliberarea” orașului, dar a ordonat trupelor sale să se oprească în fața masivei uzine siderurgice Azovstal, care se află încă în mâinile ucrainenilor.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că „mii” de civili au rămas blocați în interiorulul orașului Mariupol.

Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, s-a angajat, joi, să trimită mai multe arme în Ucraina. Aceasta a vizitat Kievul, acolo unde, împreună cu omologul său spaniol Pedro Sanchez, s-au întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, într-un gest de susținere față de Ucraina, relatează Reuters.

Mette Frederiksen a vizitat, de asemenea, orașul Borodianka, grav distrus, care a fost recucerit de ucraineni după ce trupele ruse s-au retras din regiunea din jurul Kievului.

Conmovido al comprobar en las calles de Borodyanka el horror y las atrocidades de la guerra de Putin.

No dejaremos solo al pueblo ucraniano. pic.twitter.com/OfEIa9oOTC

— Pedro Sánchez (@sanchezcastejon) April 21, 2022

„Intenționăm să livrăm mai multe arme Ucrainei, pentru că de asta este cea mai mare nevoie”, a declarat Frederiksen, pentru canalul danez TV2, în timp ce se plimba prin orașul Borodianka, înconjurată de soldați înarmați.

Frederiksen și Pedro Sanchez au sosit amândoi la Kiev joi dimineață, potrivit imaginilor postate pe contul de Twitter al lui Sanchez.

Biroul lui Frederiksen a precizat că discuțiile cu Zelenski se vor concentra pe continuarea sprijinului pentru ucraineni și pe urmărirea penală a „crimelor de război și a încălcărilor drepturilor omului”.

Vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk a declarat joi că a avut loc un alt schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia, scrie CNN.

„Astăzi se întorc acasă 19 persoane, dintre care zece militari (inclusiv doi ofițeri) și nouă civili”, a precizat Vereșciuk, pe contul său de Telegram. „De data aceasta, printre cei eliberați se află și răniți, iar acest lucru este foarte important. După ce vor ajunge, ei vor putea să primească tratament complet și să urmeze un proces de reabilitare”, a mai scris vicepremierul ucrainean.

Mai multe detalii: Un nou schimb de prizonieri între Moscova și Kiev. Rusia a predat zece soldați și nouă civili

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Moscova acordă „asistența necesară” luptătorilor britanici care au fost capturați de forțele ruse în Ucraina, relatează The Guardian.

„Nu vă faceți griji, partea rusă are grijă de ei. Aceștia hrană și apă și li se oferă asistența necesară. La fel ca și altor străini care s-au predat sau au fost reținuți”, a spus Zaharova.

Doi cetățeni britanici, Aiden Aslin și Shaun Pinner, sunt în prezent prizonieri de război în Donețk, orașul din estul Ucrainei condus din 2014 de separatiștii pro-Moscova, după ce au fost capturați de forțele ruse în timp ce apărau orașul asediat Mariupol.

Soarta orașului ucrainean Marioupol depinde de un număr necunoscut de trupe care apără uzina siderurgică Azovstal – un complex industrial uriaș din colțul de sud-est al orașului-port, scrie CNN.

Joi, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că a renunțat la planurile ca trupele armatei ruse să ia cu asalt complexul.

În schimb, Putin a spus că oțelăria ar trebui să fie izolată, iar celor dinăuntru ar trebui să li se ofere șansa de a se preda în schimbul vieții lor și al unui „tratament demn”.

Iată ce știm despre această uzină:

• Complexul este uriaș: se întinde pe o suprafață de peste șase kilometri pătrați, are numeroase clădiri și a avut peste 10.000 de angajați.
• Sute de soldați și civili ucraineni se adăpostesc în cadrul complexului.
• Este unul dintre ultimele puncte importante de rezistență a forțelor ucrainene din Mariupol, care a fost distrus de trupele ruse în timpul războiului.
• Înăuntrul complexului, condițiile ar fi disperate. Luni, un oficial militar ucrainean a declarat: „Femeile cu copii și bebelușii trăiesc în buncăre. În foame și frig… Răniții mor în fiecare zi pentru că nu există medicamente, apă, mâncare”.
• Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, i-a spus lui Vladimir Putin că forțele ruse ar avea nevoie de trei sau patru zile pentru a prelua uzina.

Poziția strategică a orașului Mariupol, la Marea Azov, a făcut din el o țintă-cheie pentru armata rusă.

Cucerirea acestuia ar permite Rusiei să creeze un coridor terestru continuu din Donbas până în Crimeea, peninsula pe care a anexat-o ilegal în 2014.

Serhii Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat joi că evacuarea regiunii a devenit „complicată” pe fondul bombardamentelor intense ale Rusiei, relatează CNN.

„În ultima vreme, la sfârșitul fiecărei zile, îmi spuneam: «Am reușit»”, a povestit Haidai.

„Pentru că evacuarea este complicată. Da, deja nu putem ajunge în unele așezări din Hirske. Steagul albastru și galben (ucrainean, n.r.) continuă să fluture deasupra lor, dar traseul este constant minat sau bombardat de ruși”, a explicat el.

„Fiecare călătorie la Popasna este plină de pericole – vehiculele de evacuare s-au aflat în mod repetat sub tirul rușilor. Cu toate acestea, astăzi am reușit să salvăm 60 de localnici. Și în total, timp de trei zile, 163 de cetățeni din Popasna”, a continuat el.

Haidai a citat administrația locală din Popasna, care a anunțat că peste 100 de persoane au fost ucise în bombardamente, de la începutul războiului, și că peste 2.500 de oameni se află încă în adăposturi antiaeriene.

Guvernatorul militar a declarat miercuri că 80% din regiunea Luhansk din estul Ucrainei se află sub controlul rușilor.

Președintele SUA, Joe Biden, este așteptat să anunțe joi asistență suplimentară pentru securitatea Ucrainei, potrivit unui oficial american citat de CNN.

În discursul său de joi de la Casa Albă, Biden intenționează să-i informeze pe americani cu privire la eforturile SUA de a sprijini poporul ucrainean și să prezinte noul pachet de asistență, care a fost finalizat în ultimele zile.

Acest pachet nou de ajutor pentru Ucraina vine la o săptămână după ce administrația Biden a autorizat un pachet de securitate de 800 de milioane de dolari, care a inclus armament greu, artilerie și radare anti-artilerie, pentru prima dată de la începutul invaziei ruse.

Administrația Biden depune eforturi pentru ca asistența militară să ajungă cât mai repede posibil în Ucraina, deoarece consideră că războiul se află într-o etapă critică și că ajutorul continuu al SUA ar putea face diferența atunci când se va intensifica ofensiva Rusiei în estul Ucrainei.

Mai multe detalii: Joe Biden, așteptat să anunțe un nou pachet de asistență de securitate pentru Ucraina

Armata ucraineană afirmă că trupele ruse din orașul Herson, situat în sudul țării, intenționează să „mobilizeze cu forța” populația locală pentru a lupta pentru Moscova, scrie BBC.

Kherson, care are o populație de 283.000 de locuitori, este unul dintre puținele orașe ucrainene care au fost ocupate de forțele ruse de când a început invazia.

„Invadatorii ruși intenționează să organizeze mobilizarea forțată a populației pentru războiul cu Ucraina”, a transmis armata ucraineană, pe rețelele de socializare, joi dimineață.

Într-un sat, reprezentanții ruși au organizat o întâlnire cu localnicii, în cadrul căreia au anunțat că nu vor mai exista „coridoare verzi” pentru civili și le-au interzis oamenilor să plece, precizează armata ucraineană.

„În același timp, ocupanții ruși și-au stabilit drept obiectiv să blocheze complet ajutoarele umanitare trimise în regiune de către autoritățile ucrainene”, au mai scris reprezentanții armatei.

„Terorizarea populației ucrainene de către ocupanții ruși continuă”, au adăugat aceștia.

BBC notează că nu a reușit să verifice în mod independent aceste afirmații.

Petro Andryushchenko, un consilier al primarului din Mariupol, a declarat joi că trupele ruse îi îngroapă pe locuitorii din Mariupol pe care i-au ucis în gropi comune în Manhush, un oraș situat în regiunea Donețk, la 20 de kilometri vest de orașul-port asediat, potrivit portalului The Kyiv Independent.

Andryushchenko a susținut că aceasta este o încercare de a ascunde crimele de război comise.

„În zona șoselei de ocolire, ocupanții au amenajat mai multe gropi comune, de până la 30 de metri fiecare, iar cadavrele morților au fost transportate cu camioanele, iar apoi le-au aruncat pe terasament”, a afirmat oficialul local, citat de Ukrainska Pravda.

Trupele ruse au continuat joi să atace orașul Zaporojie, fără să fie însă raportate victime, scrie portalul The Kyiv Independent.

Administrația regională a anunțat că Rusia continuă să atace infrastructura orașului, prin lovituri aeriene. Partea de sud a regiunii Zaporojie este ocupată de forțele ruse.

Estonia a devenit prima țară care recunoaște oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid, informează portalul The Kyiv Independent.

Parlamentul Estoniei a aprobat joi o rezoluție care califică agresiunea Rusiei și crimele de război ulterioare împotriva Ucrainei drept un act de genocid și a îndemnat alte țări să facă același lucru.

Papa Francisc susţine apelul prin care secretarul general al ONU, Antonio Guterres, cere un armistiţiu în Ucraina pe 24 aprilie, data Paştelui ortodox, a anunțat joi Vaticanul, potrivit AFP.

”Sfântul Scaun şi Sfântul Părinte se alătură apelului lansat la 19 aprilie de către domnul Guterres, secretarul general al ONU, în acord cu Beatitudinea Sa Sviatoslav Şevciuk, şeful Bisericii Greco-Catolice ucrainene, în vederea unui armistiţiu cu ocazia sărbătorii Paştelui potrivit calendarului iulian la 24 aprilie”, a transmis Vaticanul, într-un comunicat de presă, conform news.ro.

Pe 10 aprilie, în duminica Floriilor, Suvernaul Pontif – care a denunţat ”cruzimea tot mai oribillă” din Ucraina – a îndemnat la un ”armistiţiu de Paşte, pentru a se ajunge la pace prin negocieri veritabile”.

Antonio Guterres le-a cerut marţi părţilor beligerante să înceteze luptele în vederea unei ”pauze umanitare” de patru zile, de joi şi până duminică, cu ocazia Paştelui ortodox, ”pentru a permite deschiderea unei serii de culoare umanitare”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că „mii” de civili rămân blocați în Mariupol și a comparat asediul rusesc asupra orașului portuar din sud-estul țării cu o „operațiune teroristă”, scrie CNN.

Comandanții ucraineni de pe teren au declarat că forțele ruse nu au onorat acordurile de deschidere a coridoarelor pentru evacuarea civililor sau de a impune încetarea focului și au continuat să bombardeze orașul.

Mariupolul este distrus aproape complet după săptămâni întregi de bombardamente ale forțelor ruse. Vladimir Putin a declarat joi dimineață victoria asupra orașului le-a ordonat trupelor să nu mai atace uzina Azovstal, ci să o blocheze.

În oraș, răman zeci de mii de civili care încă așteaptă evacuarea, potrivit oficialilor ucraineni.

„În ceea ce privește armata noastră, forțele Federației Ruse nu ne permit să trecem prin acești 120 de kilometri ocupați ca să ajungem la deblocarea militară a Mariupolului. E adevărat. Nu o putem face azi. Negociem și deschidem coridoare umanitare, iar unii oameni pleacă. Dar alți mii despre care v-am spus sunt blocați acolo, iar până acum Rusia nu le permite acestor oameni să iasă”, a spus Zelenski, într-un interviu acordat canalului francez de televiziune BFMTV.

”Localnici, copii, bătrâni și militari sunt blocați în orașul Mariupol. Nu este un război, ci mai degrabă o operațiune teroristă a Rusiei împotriva Mariupolului și a oamenilor din acest oraș”, a adăugat președintele ucrainean.

Mai multe detalii: Mii de civili, blocați în Mariupol, spune Zelenski: ”Nu e război, ci operațiune teroristă a Rusiei”

Marea Britanie a adăugat 26 de persoane și companii pe lista sa de sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv mai multe personalități militare care au comis „atrocități” pe linia frontului din Ucraina, anunță The Guardian.

Printre cei aflați pe lista actualizată a sancțiunilor se numără lideri cheie din armata rusă, inclusiv generalul-colonel Nikolay Bogdanovsky, care deține funcția de prim-adjunct al șefului Statului Major General.

Locotenent-colonelul Azatbek Omurbekov, comandantul unității care a ocupat orașul ucrainean Bucha, unde au fost raportate crime de război și au fost descoperiți sute de morți, face obiectul unei interdicții de călătorie și al înghețării activelor.

Ministrul britanic de externe, Liz Truss, a anunțat că Marea Britanie rămâne „neclintită” în sprijinul său pentru Ucraina și în a-i cere socoteală lui Vladimir Putin și regimului său.

„Noul val de sancțiuni de astăzi îi lovește pe generalii și companiile din domeniul apărării care au mâinile pătate de sânge”, a adăugat Liz Truss.

🔴 NEW SANCTIONS 🔴

Were targeting Russian army leaders who are commanding the front line to commit heinous acts in Ukraine.

➡️ https://t.co/sCTBs90AYS pic.twitter.com/tDXdb0ddWX

— Foreign, Commonwealth & Development Office (@FCDOGovUK) April 21, 2022

Petrolierul rusesc confiscat săptămâna trecută de autoritățile grecești va fi eliberat, a confirmat joi un purtător de cuvânt al guvernului elen pentru CNN.

Grecia a confiscat petrolierul, la bordul căruia se aflau 19 membri ai echipajului rus, pe 15 aprilie, ca parte a sancțiunilor impuse Rusiei de către UE.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului grec al Afacerilor Maritime și Politicii Insulare a declarat că autoritatea de combatere a spălării banilor a ordonat eliberarea navei. Purtătorul de cuvânt a adăugat că eliberarea navei nu a început încă.

Potrivit presei elene, petrolierul se îndrepta spre peninsula Peloponez din cauza unei probleme la motor. Acolo, acesta intenționa să își descarce încărcătura pe o altă navă.

Cu toate acestea, condițiile meteorologice nefavorabile au determinat nava să ancoreze în apropierea coastei sudice a insulei grecești Evia, unde petrolierul a fost capturat.

Prim-miniștrii Spaniei și Danemarcei au sosit joi la Kiev pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie CNN.

După ce au ajuns în capitala ucraineană, premierul spaniol Pedro Sanchez și premierul danez Mette Frederiksen au apărut împreună într-o scurtă înregistrare video, publicată pe contul oficial al lui Sanchez de pe Twitter.

Just arrived to Kyiv.

Ukraine has the support, solidarity and commitment of Spain. pic.twitter.com/QyXMEA7vcY

— Pedro Sánchez (@sanchezcastejon) April 21, 2022

„Ucraina se bucură de sprijinul, solidaritatea și angajamentul Spaniei”, a scris Pedro Sanchez.

Conmovido al comprobar en las calles de Borodyanka el horror y las atrocidades de la guerra de Putin.

No dejaremos solo al pueblo ucraniano. pic.twitter.com/OfEIa9oOTC

— Pedro Sánchez (@sanchezcastejon) April 21, 2022

Biroul premierului danez a scris pe Twitter că Frederiksen și Sanchez se vor „întâlni cu președintele Zelenski pentru a oferi sprijin concret Ucrainei”.

„Se vor întâlni pentru a discuta despre situația actuală din Ucraina, continuarea sprijinului pentru ucraineni și urmărirea penală a crimelor de război și a încălcărilor drepturilor omului care au legătură cu invazia rusă”, a precizat biroul lui Frederiksen, într-un comunicat.

Rusia a negat acuzațiile de crime de război și susține că forțele sale nu țintesc civili, dar jurnaliștii CNN aflați la fața locului în Ucraina au văzut dovezi directe ale atrocităților comise în mai multe locații din întreaga țară.

Sanchez a anunțat la începutul acestei săptămâni că Spania își va redeschide în zilele următoare ambasada de la Kiev, pe care o închisese la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina, la sfârșitul lunii februarie.

Ucraina urmează să primească ”în zilele următoare” armament greu – inclusiv tancuri de luptă – din partea partenerilor săi din Europa de Est, acesta fiind un ajutor împotriva ofensivei ruse, a anunțat joi ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, potrivit news.ro, care preia AFP.

„Acestea vor fi tancuri de luptă, vehicule blindate şi alte echipamente pe care ţările le pot ceda” Ucrainei, a explicat Christine Lambrecht într-un interviu acordat canalului de informaţii n-tv.

Acest echipamente urmează să fie livrate ”în zilele următoare”, în contextul în care unii experţi militari estimează că ”următoarele două săptămâni sunt decisive” în războiul din Ucraina, a precizat ministrul german al Apărării.

Mai multe state membre NATO au dat undă verde unor livrări de armament greu Ucrainei, între care Statele Unite, Regatul Unit, Cehia şi Olanda.

Președintele rus Vladimir Putin a renunțat joi la planurile de a lua cu asalt uzina siderurgică Azovstal din orașul portuar ucrainean Mariupol.

În schimb, el i-a spus ministrului său al Apărării, Serghei Șoigu, că uzina – un complex uriaș care se numără printre ultimele rezistențe semnificative ale forțelor ucrainene din Mariupol – ar trebui izolată, iar celor aflați înăuntru ar trebui să li se ofere încă o dată șansa de a se preda în schimbul vieții lor și al unui „tratament demn”.

Un oficial militar în retragere a declarat joi, la CNN, că decizia lui Putin „are sens… din punct de vedere militar”.

„Nu are niciun rost să intre pentru fiecare persoană în parte în acel complex foarte labirintic… Nu există niciun motiv pentru a face asta. Tot ceea ce trebuie să facă este să păstreze doar acea ultimă bucată izolată și practic orașul este deja al lor”, a explicat locotenent-colonelul în retragere Daniel L. Davis.

În prezent, uzina adăpostește sute de soldați și civili. După numeroase încercări eșuate de a stabili coridoare sigure, patru autobuze de evacuare au reușit să părăsească Mariupol miercuri, potrivit vicepremierului ucrainean Iryna Vereșciuk.

„Chiar dacă rușii nu se duc după ei (după trupele ucrainene din interiorul uzinei, n.r.), pentru că i-au înconjurat, acești (ucrainenii, n.r.) nu pot face rost nici măcar de mâncare sau apă, cu atât mai puțin de muniție”, a adăugat Davis.

„Riscul pentru acești soldați este că vor muri încet dacă nu primesc ajutor. Cred că probabil în următoarele ore sau zile veți auzi că se duc negocieri pentru ca acele trupe să iasă”, a mai spus Davis.

Putin a declarat joi că Mariupolul a fost „eliberat”, dar Șoigu a precizatcă forțele ruse vor avea nevoie de trei sau patru zile pentru a prelua uzina Azovstal. Oficialii ucraineni au negat că orașul din sud-estul țării a căzut în mâinile Rusiei.

Ucraina va face tot posibilul pentru a aduce înapoi fiecare persoană care a fost „deportată cu forța” în Rusia, a anunțat joi un consilier prezidențial ucrainean de rang înalt, Mihailo Podoliak, care este și liderul echipei de negociatori a țării, potrivit The Guardian.

We monitor the fate of every Ukrainian who was forcibly deported to 🇷🇺. We will do everything possible to bring our people back, but we understand that it will not be easy. The return of Ukrainians back home will be another war with Russia – the war for our citizens.

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) April 21, 2022

Rusia a deportat 500.000 de persoane din Ucraina în Rusia de la începutul războiului, a declarat miercuri un membru important al Legislativului de la Kiev, Mykyta Poturayev, în fața Parlamentului UE.

Ombudsmanul pentru drepturile omului din Parlamentul ucrainean, Liudmyla Denisova, a declarat săptămâna trecută că Rusia a luat 134.000 de persoane din orașul asediat Mariupol și că 33.000 dintre acestea au fost deportate cu forța.

The Guardian notează că nu a putut verifica aceste statistici în mod independent.

Peste 1.000 de cadavre ale unor civili se află, în prezent, în morgile din regiunea Kiev, a declarat joi, pentru AFP, vicepremierul ucrainean Olga Stefanişina, în contextul în care Kievul acuză Moscova de ”masacrarea” a sute de civili în timpul ocupaţiei ruse a regiunii, din luna martie, scrie news.ro.

În total ”1.020 de corpuri ale unor civili, numai civili, se află (în morgi) în întreaga regiune Kiev”, a spus vicepremierul Olga Stefanişina, aflată într-o vizită în oraşul Borodianka, situat la nord-vest de Kiev.

Sute de cadavre ale unor civili au fost descoperite, după retragerea forţelor ruse din regiunea Kiev, la sfârşitul lui martie, de către autorităţile ucrainene, care acuză Rusia, împreună cu Occidentul, de comiterea unor ”crime de război”.

Moscova a respins aceste acuzaţii.

Rusia a ordonat închiderea consulatelor Letoniei, Lituaniei și Estoniei și a cerut angajaților acestora să părăsească teritoriul rus, ca măsură de retorsiune, a anunțat joi Ministerul de Externe de la Moscova, potrivit Reuters.

Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat, într-un comunicat de presă, că închide consulatele letone din Sankt Petersburg și Pskov, consulatul Estoniei din Sankt Petersburg și biroul său din Pskov, precum și consulatul lituanian din Sankt Petersburg.

La începutul lunii aprilie, Letonia și Estonia au dispus, fiecare, închiderea consulatelor ruse din cauza acțiunilor Moscovei în Ucraina, în timp ce Lituania i-a cerut ambasadorului rus să plece.

Harkovul, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, a fost supus unor bombardamente intense în cursul nopții, a declarat joi primarul acestuia, Ihor Terekhov, potrivit CNN.

„Situația este stresantă, pentru că peste noapte au avut loc bombardamente masive”, a declarat Ihor Terekhov. „Două piețe au fost distruse, pompierii sting incendiile de acolo acum. O altă clădire rezidențială a fost lovită direct”, a precizat acesta.

Terekhov a declarat că cei rămași fără adăpost în urma bombardamentelor ruse au fost mutați în grădinițe, școli și internate, adăugând că situația este „tensionată, dar sub control”.

Nu sunt planificate evacuări, a precizat el.

Potrivit lui Terekhov, în prezent, în Harkov mai trăiesc aproximativ un milion de oameni. El a precizat că aproximativ 30% din populația de dinainte de război a plecat, în principal persoane în vârstă și femei cu copii.

„Discut cu oamenii, ei nu vor părăsi orașul. Iar noi nu considerăm că este necesar să îl părăsim astăzi”, a mai spus primarul.

Vanda Obiedkova, o ucraineancă în vârstă de 91 de ani care a supraviețuit Holocaustului, a murit pe 4 aprilie în Mariupolul asediat, în timp ce se adăpostea în subsol. Condițiile în care și-a petrecut femeia ultimele zile au fost descrise de fiica ei, scrie The Guardian.

Ucraineanca s-a baricadat de bombardamentele puternice ale forțelor ruse din Mariupol într-o pivniță. Fiica femeii, Larisa, a povestit cum mama ei a stat fără apă, electricitate sau căldură în timpul atacurilor ruse.

„De fiecare dată când lovea bombă, întreaga clădire se zguduia. Mama spunea că nu își amintea să trăiască așa ceva nici în timpul Marelui Război Patriotic (n.r. al Doilea Război Mondial)”, a spus Larisa.

Vanda este a doua supraviețuitoare a Holocaustului despre care se știe că a murit în războiul din Ucraina.

Boris Romantschenko, un alt supraviețuitor ucrainean al holocaustului, a fost ucis în martie, în timpul războiului. Bărbatul de 96 de ani a supraviețuit unui șir de lagăre de concentrare naziste, inclusiv Buchenwald și Bergen-Belsen. El a fost ucis de o explozie în timpul atacului Rusiei asupra orașului Harkov.

Mai multe detalii: O supraviețuitoare a Holocaustului, ucisă la Mariupol. „Mama spunea că nu a trăit așa ceva nici în timpul Marelui Război Patriotic”

Un înalt oficial ucrainean a declarat joi că războiul din Ucraina „se poate încheia prin discuții directe” între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său rus, Vladimir Putin, scrie CNN.

Mihailo Podoliak, consilier al șefului Administrației Prezidențiale și liderul echipei de negociatori a Ucrainei, a declarat că, deși discuțiile sunt posibile, așteaptă o evaluare în privința modului în care va avansa ofensiva militară a Rusiei în estul țării în zilele următoare.

„La acest lucru lucrează astăzi (joi, n.r.) echipa de avocați, consultanți și grupul de negociere din partea ucraineană”, a spus el. „În consecință, sperăm că pozițiile președintelui Volodimir Zelenski vor fi extrem de puternice în aceste discuții”, a precizat Mihailo Podoliak.

Rusia și-a mutat forțele în regiunea Donbas, în estul Ucrainei, în ceea ce atât Kievul, cât și Moscova au descris ca fiind o bătălie majoră pentru controlul asupra estului Ucrainei.

„Au suficiente resurse, suficiente rachete și, din păcate, continuă să ne bombardeze orașele. Au în continuare forță de muncă și echipamente, astfel încât să nu îi afecteze dacă acestea sunt distruse pe câmpurile noastre. Prin urmare, haideți să mai așteptăm o vreme, iar apoi vom putea judeca pozițiile părților, în primul rând a președintelui Ucrainei, la viitoarele întâlniri bilaterale”, a adăugat Podoliak.

Acesta a precizat că el crede că va deveni mai clar, în următoarea săptămână sau săptămână și jumătate, cum ar putea evolua situația de pe câmpul de luptă.

Totalul amenzilor aplicate de Rusia companiei americane Alphabet, care deține Google, a ajuns, după o a doua decizie judecătorească în acest sens, la 11 milioane de ruble din cauza conținutului despre războiul din Ucraina publicat pe YouTube, scrie The Guardian.

Anterior, Rusia a amendat Google cu 4 milioane de ruble pentru conținutul asociat cu războiul din Ucraina. O decizie a unei instanțe din Moscova, privind un al doilea caz, a adăugat o altă amendă de 7 milioane de ruble, ajungând-se la un total de 11 milioane de ruble (105.000 de lire sterline / 137.000 de dolari).

Reuters relatează că amenzile au fost date în urma a ceea ce Moscova consideră a fi distribuirea de date inexacte despre pierderile trupelor ruse și victimele civile din Ucraina, precum și distribuirea de clipuri video pe YouTube produse de grupuri ucrainene, cum ar fi batalionul naționalist Azov din Mariupol.

Google nu a răspuns imediat la solicitarea Reuters de a face precizări pe acest subiect.

Vladimir Putin a declarat joi că forțele rusee au „eliberat” Mariupolul, dar situația din orașul-port asediat rămâne confuză, deoarece oficialii ucraineni au negat că orașul a căzut în mâinile Rusiei, scrie CNN.

În timp ce blocada de la Mariupol continuă, uzina siderurgică Azovstal a devenit bastionul uneia dintre ultimele rezistențe semnificative ale forțelor ucrainene.

Uriașul complex industrial adăpostește sute de soldați și civili.

Evacuări: După numeroase încercări eșuate de a stabili coridoare sigure, patru autobuze de evacuare au reușit miercuri să părăsească Mariupolul, a anunțat joi vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk.

„Au petrecut noaptea în Berdiansk și acum se îndreaptă spre Vasylivka”, a spus Vereșciuk, într-o declarație publicată pe contul său de Telegram.

Cu toate acestea, oficialii ucraineni spun că zeci de mii de civili au rămas blocați în Mariupol.

Comandantul uneia dintre unitățile ucrainene încercuite în port a declarat că orașul rămâne sub un bombardament intens.

Maksym Zhorin, comandantul regimentului ucrainean Azov, a spus, într-o intervenție televizată, că forțele ruse „nu au încetat să bombardeze zonele din Mariupol”, pe fondul negocierilor privind așa-numitele „coridoare verzi” pentru evacuarea din oraș, limitând astfel numărul de persoane care pot fi evacuate.

Apel pentru livrarea de armament: Cea mai mare parte a orașului din sudul Ucrainei a fost fie distrusă, fie grav avariată. Fotografiile și imaginile filmate cu drona arată că aproape nicio stradă nu a rămas neatinsă de război, în timp ce bombardamentele neîncetate l-au făcut de nelocuit.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că forțele țării sale nu au suficiente arme „serioase și grele” pentru a învinge armata rusă în Mariupol.

Liderul ucrainean a prezentat două modalități potențiale de a pune capăt impasului din oraș: „Prima opțiune implică arme serioase și grele […] în momentul de față nu avem suficiente astfel de arme pentru a elibera Mariupolul. A doua cale este cea diplomatică. Până acum, Rusia nu a fost de acord cu acest lucru”.

„Nu știm când vom putea debloca Mariupolul. Și spun deschis acest lucru, că toți oamenii noștri (soldații, n.r.) din Mariupol vor victoria noastră, vor un oraș liber, dar niciunul dintre ei nu se va preda inamicului. Asta simt ei în adâncul lor, așa sunt ei”, a adăugat Zelenski, vorbind alături de președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință de presă la Kiev.

Zelenski a mai spus că în prezent nu se cunoaște soarta celor „câteva mii” de civili ucraineni care au fugit din Mariupol prin coridoarele de evacuare către teritoriile aflate sub ocupație rusă.

Doi înalți oficiali ucraineni au declarat că sunt pregătiți să se îndrepte spre Mariupol pentru a negocia evacuarea soldaților și civililor, potrivit unui căpitan din Regimentul Azov.

Ihor Terekhov, primarul Harkovului, cel de-al doilea oraș ca mărime din Ucraina, a anunțat joi că orașul este supus unui bombardament intens, informează Reuters.

„Explozii uriașe, Federația Rusă bombardează cu furie orașul”, a spus edilul, într-o alocuțiune televizată.

Ihor Terekhov a precizat că aproximativ 1 milion de oameni au rămas în acest oraș din nord-estul țării, în timp ce aproximativ 30% din populație a fost evacuată, în principal femei, copii și bătrâni.

Ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anusauskas, a anunțat joi că țara sa a trimis Ucrainei o „mulțime” de arme, scrie portalul The Kyiv Independent.

Arvydas Anusauskas a declarat la 21 aprilie că Lituania a furnizat Ucrainei sisteme portabile de apărare aeriană, sisteme antitanc și mitraliere.

Ministrul lituanian a spus că nu poate preciza cantitatea exactă de armament, dar a adăugat că aceasta este „foarte mare”.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat joi că 21.000 de soldați ruși au fost uciși în timpul invaziei, informează portalul The Kyiv Independent.

Statul Major General a precizat că trupele ruse au mai pierdut, până acum, în Ucraina:

• 829 de tancuri
• 2.118 de vehicule blindate de luptă
• 393 de sisteme de artilerie
• 136 de sisteme de lansatoare multiple MLRS
• 172 de avioane
• 151 de elicoptere
• 8 nave/bărci
• 1.508 vehicule
• 166 de drone
• 4 sisteme tactice de rachete balistice.

Rusia a amendat Alphabet, compania care deține Google, cu 4 milioane de ruble (38.000 de lire sterline / 50.000 de dolari) pentru că nu a șters ceea ce Moscova numește informații „false” despre „operațiunea sa militară specială” din Ucraina, anunță Reuters, citând agenția rusă de stat TASS.

Organismul de supraveghere a comunicațiilor din Rusia, Roskomnadzor, a anunțat la începutul acestei luni că ia măsuri pentru a pedepsi Google pentru „răspândirea de falsuri” pe YouTube și a avertizat anterior compania americană că va fi amendată dacă nu se conformează.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că nu este nevoie să se ia cu asalt zona industrială din jurul uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol și că cei care aleg să se predea vor fi tratați în conformitate cu convențiile internaționale, scrie CNN.

„Cred că propunerea de luare cu asalt a zonei industriale nu mai este necesară”, i-a spus Putin ministrului apărării, Serghei Șoigu, în cadrul unei întâlniri la Kremlin, potrivit presei ruse de stat.

Zona industrială, i-a spus Putin lui Șoigu, ar trebui să fie blocată, iar celor rămași la uzină ar trebui să li se ofere din nou șansa de a se preda, în schimbul vieții lor și a unui „tratament demn”.

De asemenea, Putin i-a felicitat pe Șoigu și pe militarii ruși pentru preluarea controlului asupra orașului Mariupol.

„Finalizarea sarcinii militare de eliberare a Mariupolului este o mare realizare, vă felicit”, a spus Putin.

Oficialii ucraineni au negat, până acum, că Mariupolul ar fi căzut în mâinile Rusiei.

Vicepremierul Ucrainei, Iryna Vereșciuk, a făcut un apel urgent pentru deschiderea unui coridor umanitar care să permită evacuarea civililor și a soldaților răniți din Azovstal din Mariupol, scrie The Guardian.

„Cerem rușilor un coridor umanitar urgent la uzina Azovstal din Mariupol. Acolo sunt aproximativ 1.000 de civili și 500 de soldați răniți. Toți aceștia trebuie să fie scoși astăzi din Azovstal.

Fac apel la liderii mondiali și la comunitatea internațională să își concentreze eforturile asupra Azovstalului acum. Este un punct-cheie și un moment-cheie pentru eforturile umanitare”, a scris Vereșciuk joi, pe contul său de Telegram.

Rachetele și artileria rușilor au lovit 1.001 ținte militare din Ucraina în cursul nopții de miercuri spre joi, inclusiv 162 de poziții de tragere, susține Ministerul rus al Apărării.

Reuters relatează că ministerul a anunțat că forțele ruse și separatiștii susținuți de Rusia au preluat, de asemenea, controlul deplin asupra orașului Kreminna, din estul Ucrainei.

Aceste afirmații nu au fost verificate în mod independent.

Oleg Synegubov, șeful administrației regionale de stat din Harkov, a anunțat pe Telegram că forțele ruse au bombardat zone din Harkov cu mai multe sisteme de atac. El a afirmat că au avut loc aproximativ 15 atacuri și că cinci civili au fost răniți.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, i-a spus joi președintelui Vladimir Putin că forțele ruse vor avea nevoie de 3-4 zile pentru a prelua uzina siderurgică Azovstal din Mariupol, relatează CNN.

În cadrul unei întâlniri cu Putin la Kremlin, Șoigu a declarat, potrivit presei ruse, că „naționaliștii rămași și batalioanele străine sunt blocate în siguranță” la uzina Azovstal.

În timp ce blocada de la Mariupol continuă, uzina se numără printre ultimele rezistențe semnificative ale forțelor ucrainene din oraș și adăpostește sute de soldați și civili.

Doi înalți oficiali ucraineni au declarat că sunt pregătiți să se îndrepte spre Mariupol pentru a negocia evacuarea soldaților și civililor, potrivit unui comandant din Regimentul Azov.

Rusia susține că a cucerit orașul portuar Mariupol din sudul asediat, cu excepția uzinei metalurgice Azovstal, unde rezistă aproximativ 2.000 de luptători ucraineni, scrie The Guardian. Președintele rus Vladimir Putin a ordonat ca uzina să fie blocată, dar a anulat planurile de a o lua cu asalt.

Reuters publică citate flash din declarațiile ministrului rus al Apărării, Serghei Șoigu, cu privire la această evoluție a evenimentelor, preluând agenția rusă de știri Interfax:

• Rusia a capturat Mariupol. Situația este calmă, deschizând calea pentru întoarcerea civililor.
• Șoigu a declarat că Rusia a evacuat peste 142.000 de civili din Mariupol.
• Ministrul rus al Apărării a afirmat că 1.478 de luptători ucraineni s-au predat deja, dar peste 2.000 de luptători ucraineni încă mai apără uzina metalurgică Azovstal.
• Șoigu a spus că uzina Azovstal este „blocată în siguranță”.

Niciuna dintre aceste afirmații nu a fost verificată în mod independent, notează The Guardian. Deocamdată, partea ucraineană nu a transmis dacă infirmă sau confirmă afirmațiile ministrului rus.

Relatările din presă rusă îl citează în continuare pe Putin felicitându-l pe Șoigu pentru „o operațiune de succes” și instruindu-l că nu este nevoie să ia cu asalt uzina Azovstal, dar că ar trebui să fie blocată astfel încât să nu poată trece nici măcar „o muscă”.

„Finalizarea activității de luptă pentru eliberarea Mariupolului este un succes. Felicitări”, i-a spus liderul de la Kremlin ministrului Șoigu.

Putin a reiterat că Rusia le garantează viața celor din uzina Azovstal, dacă aceștia se predau. Forțele ucrainene au refuzat în repetate rânduri să renunțe la poziția lor de acolo.

Mai multe detalii: VIDEO | Putin a ordonat oprirea asaltului uzinei Azovstal ca să-și protejeze soldații, considerând eliberarea Mariupolului „un succes”

Comandantul uneia dintre unitățile ucrainene încercuite în portul Mariupol a declarat joi că forțele ruse au continuat să bombardeze orașul, pe fondul negocierilor pentru evacuarea civililor, relatează CNN.

Maksym Zhorin, comandantul regimentului ucrainean Azov, a spus, într-o intervenție televizată, că forțele ruse „nu au încetat să bombardeze zonele din Mariupol”, pe fondul negocierilor privind așa-numitele „coridoare verzi” pentru evacuarea din oraș, limitând astfel numărul de persoane care pot fi evacuate.

„Gândiți-vă că sunt peste 100.000 de oameni în oraș, unii dintre ei sub dărâmături, alții în subsoluri”, a spus el.

„Mulți dintre ei se află pe teritoriul uzinei Azovstal [fabrica de oțel], sunt mulți copii, multe femei, bătrâni. Și astăzi, în timp ce au convenit asupra unui coridor verde, rușii pur și simplu au tras cu cinism asupra fortificațiilor, asupra adăposturilor unde se aflau civili. Deci, desigur, rușii nu pot fi de încredere în niciun caz”, a adăugat comandantul Batalionului Azov.

Doi înalți oficiali ucraineni au declarat miercuri că sunt gata să se întâlnească cu omologii lor ruși pentru a negocia o trecere sigură pentru civili și trupele ucrainene care rezistă în oraș. Zhorin și-a exprimat speranța că o țară terță ar putea acționa ca un garant pentru un acord de evacuare.

Oficialii ucraineni au declarat că speră că vor putea relua evacuările din Mariupol joi.

„Astăzi, într-adevăr, un număr de oameni au reușit să ajungă la autobuze și să se urce în ele, dar se află în continuare pe un teritoriu necontrolat”, a declarat Zhorin. „Și putem considera această evacuare ca fiind măcar un mic succes atunci când ucrainenii, civilii, se vor afla pe teritoriul controlat de Ucraina. Acest lucru nu s-a întâmplat până acum”, a precizat Maksym Zhorin.

Forțele ruse au continuat să desfășoare o ofensivă în estul Ucrainei, potrivit lui Serhii Haidai, șeful administrației militare regionale din Luhansk, citat de CNN.

Haidai a declarat miercuri postului american că 80% din teritoriul Luhanskului se află sub controlul Rusiei, pe fondul unei bătălii majore pentru cucerirea regiunii Donbas.

„Inamicul a încercat să înainteze în părțile de vest și nord-vest ale Rubizhne, dar nu a reușit”, a spus el. „Au efectuat atacuri nereușite în direcția Novotoshkivske, asaltul asupra Popasna continuă”, a mai spus oficialul ucrainean.

Clădirile rezidențiale din orașele Rubizhne și Novodruzhesk au fost distruse de tirul rușilor, iar în Severodonetsk nu a mai rămas niciun depozit de alimente, a precizat el. CNN notează că nu este în măsură să confirme detaliile distrugerilor descrise de Haidai.

„O mare parte din distrugerile provocate de invazia rusă din ultimele 24 de ore se află în Rubizhne și Novodruzhesk”, a spus el. „Oamenii primesc hrană doar din ajutoare umanitare”, a adăugat Haidai.

„Șase incendii au izbucnit în clădiri rezidențiale din regiune”, a spus el, adăugând că acestea au fost stinse și cinci persoane au fost salvate.

Președintele rus Vladimir Putin a calificat ca fiind inoportună luarea cu asalt a zonei industriale Azovstal din Mariupol și a ordonat anularea acesteia, anunță agenția rusă de stat TASS.

Liderul de la Kremlin a cerut să se blocheze zona industrială Azovstal, astfel încât „să nu zboare o muscă”. Putin a explicat anularea asaltului asupra combinatului siderurgic Azovstal prin considerente care țin de salvarea vieților militarilor ruși.

Rusia le garantează viața și un tratament decent militarilor ucraineni care vor părăsi Azovstal, a mai afirmat Putin.

Potrivit publicației Kommersant, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin la Kremlin. Ministrul i-a raportat acestuia că partea urbană a Mariupolului a fost ocupată de trupele ruse, iar militarii ucraineni rămași au fost blocați în zona industrială a uzinei Azovstal.

Conform ministrului, acolo se află peste 2.000 de militari, 1.478 s-au predat deja, în timp ce în momentul încercuirii orașului, numărul forțelor armate ale Ucrainei și al mercenarilor străini era de aproximativ 8.100 de persoane. Vladimir Putin a ordonat anularea asaltului planificat asupra uzinei Azovstal, dar, în schimb, i-a dat instrucțiuni să blocheze zona.

„Este cazul în care trebuie să ne gândim – adică trebuie să ne gândim întotdeauna, dar în acest caz cu atât mai mult – la salvarea vieții și sănătății soldaților și ofițerilor noștri. Nu este nevoie să ne urcăm în aceste catacombe și să ne târâm în subteran prin aceste instalații industriale. Blocați această zonă industrială pentru ca nici musca să nu zboare prin ea”, a declarat Vladimir Putin, potrivit site-ului Kremlinului.

Patru autobuze de evacuare au reușit să părăsească miercuri orașul asediat Mariupol printr-un coridor de evacuare, a anunțat joi vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk, potrivit CNN.

„Au petrecut noaptea în Berdiansk și acum se îndreaptă spre Vasylivka”, a afirmat Vereșciuk, într-un anunț publicat pe contul său de Telegram. „Îi așteptăm în curând în Zaporojie”, a precizat vicepremierul ucrainean.

Aceasta a mai anunțat că autoritățile ucrainene vor încerca joi să evacueze oamenii din regiunea Herson, prin intermediul unui coridor umanitar de acolo, care vizează trei așezări: satul Vysokopillya, satul Novovoznesenske și satul Myrolyubivka.

La începutul zilei de miercuri, Vereșciuk a declarat că s-a convenit cu rușii asupra unui coridor de evacuare pentru femei, copii și bătrâni. Iar oamenii au fost rugați să se adune la plecare pe bulevardul Șevcenko, lângă centrul comercial Port City, la ora locală 14:00.

Cu toate acestea, oficialii ucraineni au anunțat că evacuarea nu s-a desfășurat așa cum se spera.

„Din cauza lipsei de control asupra propriilor militari pe teren, ocupanții nu au putut asigura o încetare a focului adecvată. De asemenea, din cauza dezorganizării inerente și a neglijenței, ocupanții nu au putut asigura în timp util transportul oamenilor până la punctul în care zeci de autobuze și ambulanțe ale noastre așteptau”, a afirmat miercuri Vereșciuk.

Potrivit oficialilor ucraineni, zeci de mii de civili au rămas în Mariupol, care este încercuit de forțele ruse și supus, de săptămâni întregi, unor bombardamente intense.

Preşedintele chinez Xi Jinping a reiterat joi opoziţia Chinei faţă de sancţiunile unilaterale într-un discurs, fără a menţiona direct acţiunile punitive ale Occidentului împotriva Rusiei impuse din cauza invadării Ucrainei, informează agenția Reuters, preluată de Agerpres.

China a criticat în mod repetat sancţiunile occidentale, inclusiv cele împotriva Rusiei, dar a avut grijă să nu acorde asistenţă Moscovei ce ar putea conduce la sancţiuni impuse Beijingului.

Într-un discurs video la conferinţa anuală a Forumului Boao pentru Asia (BFA) pe Insula Hainan din sudul Chinei, Xi a avertizat că „decuplarea” economică şi tacticile de presiune precum întreruperea lanţurilor de aprovizionare nu ar putea funcţiona.

„China ar dori să propună o iniţiativă de securitate globală” care să susţină „principiul indivizibilităţii securităţii”, a spus Xi.

„Ar trebui să menţinem principiul indivizibilităţii securităţii, să construim o arhitectură de securitate echilibrată, eficientă şi durabilă şi să ne opunem construirii securităţii naţionale pe baza insecurităţii în alte ţări”, a adăugat el.

Rusia insistă ca guvernele occidentale să respecte un acord din 1999 bazat pe principiul „securităţii indivizibile” potrivit căruia nicio ţară nu-şi poate consolida propria securitate în detrimentul altora.

China şi Rusia s-au apropiat din ce în ce mai mult, iar China a refuzat să condamne invadarea Ucrainei de către Rusia, pe care Moscova o numeşte „operaţiune specială”. China a dat vina pentru criza din Ucraina pe expansiunea NATO spre Est.

Xi a spus că sunt necesare eforturi pentru a stabiliza lanţurile de aprovizionare globală, dar a adăugat că economia Chinei este rezistentă şi că tendinţa ei pe termen lung nu s-a schimbat.

SUA au anunțat miercuri un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, fiind vizate o bancă, un oligarh și compania de minare a criptomonedelor Bitriver.

Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Alexei Danilov, a spus că marea ofensivă a armatei ruse pe Frontul de Est nu a început încă, dar va fi doar o chestiune de timp până în momentul în care ea va fi declanșată, informează Ukrainska Pravda.

Potrivit oficialului ucrainean, în dimineața zilei de 19 aprilie au început luptele pe toată linia frontului în regiunile Donețk, Luhansk și Harkov, dar sunt mai degrabă lupte pentru verificarea potențialului de apărare al inamicului.

„A fost încercarea lor (n.r. de a verifica) puterea Forțelor noastre Armate. Încercarea a fost nereușită. Prin urmare, vor continua aceste încercări. Când începe așa-zisa mare ofensivă – este doar o chestiune de timp”, a spus Alexei Danilov.

„Aș dori să remarc că, atunci când cineva spune că aceasta va fi ultima și decisiva bătălie (n.r. -în Donbass), nu aș fi atât de optimist. Aceasta nu va fi ultima bătălie”, a precizat Alexei Danilov.

Potrivit lui Danilov, Rusia poate reloca în zonele de conflict noi resurse umane și rezerve materiale în cantități semnificative în decurs de două până la patru săptămâni. 

„Nu trebuie în niciun caz să diminuăm puterea inamicului: o țară mare, mulți oameni, nu atât de multă inteligență. Ei sunt încă acolo. În plus, am observat recent că pe front apar libieni și sirieni – așa-numiții mercenari. De aceea, este destul de greu de spus când se vor epuiza ele (n.r. – resurse umane)”, a afirmat Alexei Danilov.

Procuratura Generală a Ucrainei a transmis, joi, că de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, la 24 februarie, au fost uciși 208 copii, relatează Ukrinform.

„Până în dimineața zilei de 21 aprilie, cel puțin 584 de copii au fost răniți în Ucraina ca urmare a invazii armate pe scară largă a Rusiei. Dintre aceștia, 208 au fost uciși, iar 376 au suferit răni mai mult sau mai puțin severe”, a precizat Procuratura Generală a Ucrainei.

Majoritatea copiilor au fost afectați în regiunea Donețk – 119, regiunea Kiev – 113, regiunea Harkov – 91, regiunea Cernihiv – 57, regiunea Herson – 44, regiunea Mikolaiv – 41, regiunea Luhansk – 36, regiunea Zaporojie – 25, capitala Kiev – 16, Regiunea Sumy – 16 și regiunea Zhitomir – 15.

Datele sunt în curs de actualizare, din cauză că în unele locuri se înregistrează lupte, iar în ceea ce privește teritoriile eliberate recent se fac cercetări la fața locului, potrivit Procuraturii Generale a Ucrainei.

Rusia a respins o propunere a secretarului general al ONU, Antonio Guterres, de o încetare de patru zile a focului de Paștele Ortodox, pentru a evacua civilii din Mariupol și a livra ajutor umanitar în zonele afectate.

Anunțul a fost făcut de reprezentantul Ucrainei la Națiunile Unite, Serhiy Kislitsa. „Cererile pentru încetarea focului sună false și nesincere…”, a scris Serhiy Kislitsa pe Twitter.

We demand russia follow todays @antonioguterres humanitarian pause call. What have we just heard from a putinite instead? ‘Calls for a ceasefire sound false and insincere… followed by tommyrot and drivel from a comrade in the soviet seat. https://t.co/mmaRaXMYOC pic.twitter.com/pTjH4vcFPh

— Sergiy Kyslytsya (@SergiyKyslytsya) April 19, 2022

La rândul său, trimisul adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, a numit propunerile de încetare a focului „pseudo-menținere a păcii, mincinoase și nesincere”, spunând că pauza va oferi Ucrainei un „răgaz” pentru a obține arme.

Paștelui Ortodox care este celebrat în acest sfârșit de săptămână atât în Ucraina, cât și în Rusia.

Premierul britanic Boris Johnson a declarat că orice discuții de pace asupra Ucrainei ar putea eșua, comparând discuțiile cu președintele rus Vladimir Putin cu negocierea cu un crocodil, informează Reuters.

„Este greu de văzut cum pot ucrainenii să negocieze cu Putin acum, având în vedere lipsa lui evidentă de bună-credință. Strategia lui, care este evidentă, este să încerce să înghită și să captureze cât mai mult din Ucraina și apoi să poată să aibă un fel de negociere dintr-o poziție de forță”, a spus Boris Johnson.

„Cum poți negocia cu un crocodil când are un picior în fălci? Aceasta este dificultatea cu care se confruntă ucrainenii. Trebuie doar să continuăm cu strategia, să le furnizăm arme”, a afirmat Boris Johnson.

În ceea ce privește intențiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit lui Johnson, acesta dorește să împingă înapoi trupele ruse din estul Ucrainei, dar că forțele sale nu vor recuceri Crimeea, pe care Rusia a capturat-o în urmă cu opt ani.

„Părerea președintelui Ucrainei – dacă l-am înțeles bine, vorbesc mult cu el – este că își dorește neapărat ca trupele ruse să fie expulzate din actualele poziții de la Donețk și Luhansk. Aceasta este o poziție destul de maximalistă, dar în ceea ce privește Crimeea nu sunt atât de maximaliști în ceea ce privește Crimeea”, a precizat Boris Johnson.

Operațiunea militară din Ucraina se va încheia în momentul în care NATO va înceta să mai folosească teritoriul ucrainean pentru a amenința Rusia, a declarat Alexei Polishchuk, un înalt oficial al Ministerului de Externe al Rusiei, pentru Tass, informează BBC.

„Operațiunea militară specială se va încheia atunci când obiectivele vor fi îndeplinite. Printre acestea se numără protecția populației pașnice din Donbas, demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, precum și eliminarea amenințărilor la adresa Rusiei venite de pe teritoriul ucrainean prin capturarea acesteia de către țările NATO”, a spus Alexei Polischuk.

Cu toate acestea, oficialul de la Moscova nu a oferit detalii despre modul în care NATO amenință Rusia de pe teritoriul Ucrainei.

Alexei Polishchuk a adăugat că operaţiunea „se desfăşoară conform planului” şi că „toate obiectivele sale vor fi atinse”.

Cadavrele a nouă civili, printre care și o fată de 15 ani, au fost descoperite în satul Borodianka, regiunea Kiev, a anunțat Andri Nebytov, șefului poliției din Kiev, citat de Ukrainska Pravda.

Într-un mormânt se aflau doi bărbați de 35 de ani, iar lângă ei o adolescentă de 15 ani. La al doilea loc de înmormântare, oamenii legii au găsit cadavrele a șase persoane – 4 bărbați și 2 femei. Până în prezent au fost identificate patru dintre cadavre, toate ale unor locuitori din Borodianka.

„Acești oameni au fost uciși de ocupanți, unele dintre victime au semne de tortură. Vreau să subliniez că acești oameni sunt civili”, a precizat Andri Nebytov.

Victimele au fost transportate la morga din Kiev pentru o examinare suplimentară, iar corpurile neînsuflețite care au fost identificate vor fi predate ulterior rudelor pentru a fi înmormântate.

Forţele ruse din regiunea Luhansk din Ucraina au luat centrul Rubijne şi satul din apropiere Kreminna, arată videoclipurile care circulă pe reţelele de socializare, potrivit CNN, care a verificat autenticitatea clipurilor.

Marți, administratorul militar regional de la Luhansk, Serhii Haidai, a respins rapoartele potrivit cărora Rubijne ar fi căzut, afirmând în schimb că forțele separatiste susținute de Rusia controlau doar părți ale orașului.

Cu toate acestea, el a declarat CNN că 80% din regiunea Luhansk este sub control rusesc. 

În Kreminna, un oraş la aproximativ 11 kilometri vest de Rubijne, forţele separatiste susţinute de ruşi au fost văzute în imaginile care circulă instalând steaguri ruseşti şi separatiste pe clădirile guvernamentale.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albei, Jen Psaki, a spus că SUA continuă să îndemne forțele ruse să „garanteze trecerea în siguranță” a civililor din Mariupolul asediat de soldații ruși.

„Cu siguranță am auzit aceste strigăte de ajutor și aceste solicitări. Vom îndemna cu siguranță guvernul rus să facă ceea ce trebuie, să garanteze trecerea în siguranță pentru orice civil sau alte persoane care doresc să părăsească orașul”, a declarat Psaki pentru CNN.

Întrebat despre modul în care președintele american Joe Biden procesează imaginile îngrozitoare din Ucraina, Psaki a spus că face acest lucru într-un mod similar cu ceilalți americani.

„Președintele procesează aceste imagini așa cum sunt o fac mulți americani: cu tristețe, cu teamă pentru poporul Ucrainei, pentru familii, pentru copiii și pentru civilii nevinovați care sunt în pericol”, a spus Psaki. „Acest conflict îi consumă o mare parte din timp, pe atât de mult pe cât lucrează și pentru alte priorități”.

Liderul echipei de negociatori ai Ucrainei, Mihailo Podoliak, a anunțat că este gata să meargă în Mariupol pentru o rundă specială de negocieri cu reprezentanții Rusiei, fără nicio condiție.

Podoliak a scris pe Twitter că a făcut oferta pentru a salva „băieții noștri, Azov [batalionul], militari, civili, copii, vii și răniți”.

Yes. Without any conditions. Were ready to hold a “special round of negotiations” right in Mariupol. One on one. Two on two. To save our guys, Azov, military, civilians, children, the living & the wounded. Everyone. Because they are ours. Because they are in my heart. Forever.

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) April 20, 2022

Mariupol rămâne sub asediu de trupele ruse, care au reușit să cucerească cea mai mare parte a orașului-port din sudul țării, cu excepția uzinei Azovstal.

Șeful poliției de patrulare din Mariupol, Myhailo Vershynin, spune că sute de civili din orașul asediat se ascund la uzina siderurgică Azovstal, scrie The Kyiv Independent, care citează suspilne.media.

Potrivit lui Mykhailo Vershynin, câteva sute de persoane, inclusiv copii, se adăpostesc în buncărele de sub combinatul siderurgic încă dinainte ca luptele să se intensifice, iar Azovstal să devină bastionul asediat al trupelor ucrainene care au rămas în oraș.

Uzina se află sub tirul constant al artileriei rusești și avioanelor rusești.

Urmărește-ne pe Google News