Război în Ucraina, ziua 571 | Rusia a concentrat peste 50.000 de soldați lângă Bahmut, potrivit Ucrainei

Ucraina a recucerit Klishchiivka, un sat-cheie din regiunea Donețk, în estul Ucrainei, a declarat duminică seară președintele Volodimir Zelenski, potrivit CNN.

Biroul președintelui Zelenski a postat o fotografie pe rețelele de socializare anterior în cursul zilei de duminică, indicând că Ucraina a eliberat această zonă-cheie care este esențială pentru contraofensiva ucraineană din estul țării.

În imagine, cinci soldați ucraineni afișează mai multe steaguri, în apropierea unui locaș de cult, geolocalizat de CNN ca fiind biserica din centrul satului.

Imaginile video arată că biserica a suferit daune masive în timpul lunilor de lupte, pierzându-și inclusiv cupola sa verde.

„Aș dori să îmi exprim astăzi recunoștința. Tuturor celor care apără cerul țării noastre. Piloților și inginerilor noștri din Forțele Aeriene, luptătorilor din grupurile mobile, tuturor artileriștilor noștri antiaerieni. Vă mulțumesc pentru că ați crescut în mod constant numărul rachetelor și al dronelor rusești doborâte și, astfel, numărul oamenilor (…) salvați. Vă mulțumesc, războinicilor!”, a declarat Zelenski, în discursul său video de duminică seară, adresat națiunii, potrivit Ukrainska Pravda.

„Și pentru toți cei care se află acum pe linia frontului. Pentru fiecare brigadă. De la Kupiansk până la malul stâng al regiunii Herson, din sectorul Bahmut până la fiecare poziție ucraineană de pe linia frontului din sudul țării noastre. Vă mulțumesc, băieți, pentru puterea voastră!”, a continuat Zelenski.

„Astăzi aș dori să recunosc în mod special meritele luptătorilor care recuperează treptat teritoriul Ucrainei în zona Bahmut. Brigada 80 de asalt aerian, Brigada a 5-a de asalt separat, glorioasa Brigadă 95 și Brigada de asalt «Fury» a Poliției Naționale. Klishchiivka! Felicitări!”, a mai spus liderul ucrainean.

Zona de la sud-vest de Bahmut a fost un punct central al contraofensivei ucrainene din estul țării pe tot parcursul verii, iar Zelenski va dori să evidențieze acest succes aparent atunci când se va întâlni cu liderii mondiali, printre care președintele Statelor Unite, Joe Biden, în cadrul viitoarei sale vizite în SUA, săptămâna aceasta, pentru Adunarea Generală a Națiunilor Unite.

Anunțul că satul Klishchiivka a fost recucerit vine la două zile după ce forțele ucrainene au revendicat eliberarea satului Andriivka, un mic cătun situat imediat la sud.

În condițiile în care contraofensiva de vară a intrat în cea de-a patra lună, Ucraina a fost supusă unor presiuni tot mai mari pentru a-i convinge pe principalii parteneri occidentali că forțele ruse pot fi împinse înapoi, notează CNN.

Guvernatorul regiunii ruse Belgorod susține că un district din zonă a fost duminică ținta bombardamentelor ucrainene, relatează Sky News.

„Satul Kozinka (din districtul urban Grayvoronsky) a fost vizat de tirurile armatei ucrainene”, a afirmat guvernatorul Viaceslav Gladkov, într-o postare pe Telegram.

„Nu s-au înregistrat victime”, a precizat Gladkov.

Două clădiri rezidențiale private au fost avariate, a adăugat el, menționând că angajați ai serviciilor locale vor fi trimiși pentru a efectua reparațiile necesare.

Ulterior, Ministerul rus al Apărării a anunțat că o dronă ucraineană a fost doborâtă deasupra regiunii Belgorod.

Ministerul rus al Apărării afirmă că forțele sale au doborât două drone ucrainene deasupra sud-vestului Crimeei și o a treia deasupra regiunii Belgorod, relatează Sky News și Al Jazeera.

Ministerul condus de Serghei Șoigu a transmis duminică faptul că sistemele de apărare antiaeriană au distrus două vehicule aeriene fără pilot deasupra părții de sud-vest a peninsulei Crimeea, în jurul orei 20:30, ora Moscovei.

Instituția de la Moscova a precizat că sistemele de apărare antiaeriană au distrus, de asemenea, o dronă ucraineană deasupra regiunii Belgorod, aproximativ 10 minute mai târziu.

Afirmațiile ministerului rus nu au putut fi verificate în mod independent.

Statele Unite au constatat unele semnale „limitate” că Beijingul ar putea permite anumite comunicări între armatele Rusiei și Chinei, a declarat duminică un oficial de rang înalt al administrației Biden, potrivit Al Jazeera.

Aceste semnale au fost percepute în timpul celor 12 ore de discuții care au avut loc între diplomații de rang înalt care au participat la întâlnirea din Malta, în acest weekend.

De asemenea, consilierul pe probleme de securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, și-a exprimat, în timpul discuțiilor cu ministrul chinez de externe Wang Yi, îngrijorarea cu privire la asistența oferită Rusiei de către China, a precizat oficialul citat.

Traficul rutier pe podul Kerci, care separă peninsula anexată Crimeea de Rusia continentală, a fost oprit, anunță duminică agenția rusă de stat RIA Novosti, potrivit Sky News.

„Traficul auto pe podul Crimeei este blocat temporar, potrivit informațiilor despre situația de pe pod publicate de un canal de telegram”, a precizat RIA.

Agenția independentă de știri Interfax relatează, de asemenea, despre o oprire a traficului pe podul Kerci, deși niciuna dintre cele două agenții nu a precizat motivul.

Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, s-a întâlnit cu ministrul chinez de externe Wang Yi în Malta, au anunțat Beijingul și Washingtonul, cei doi oficiali discutând, printre altele, despre războiul din Ucraina, relatează Al Jazeera și CNN.

Întâlnirea de duminică a lui Sullivan cu Wang a fost cea mai recentă dintr-o serie de discuții la nivel înalt între oficiali americani și cei chinezi care ar putea pune bazele unei întâlniri între președintele american Joe Biden și președintele chinez Xi Jinping în cursul acestui an.

„Cele două părți au avut discuții sincere, substanțiale și constructive” și s-au angajat să comunice mai mult în viitor, precizează Casa Albă, într-un comunicat de presă.

Liderii occidentali doresc să atragă China de partea lor în ceea ce privește conflictul din Ucraina, dar Beijingul a dat niciun semnal până acum că este dispus să reducă legăturile cu Rusia.

Oficialii ucraineni afirmă că forțele lor militare au recucerit satul Klishchiivka, aflat în apropiere de Bahmut, la mai puțin de 48 de ore după ce a fost eliberat și satul Andriivka, relatează Sky News și Ukrainska Pravda.

Această informație nu a putut încă fi verificată în mod independent.

„Klishchiivka a fost curățat de ruși și eliberat”, a afirmat generalul Oleksandr Sîrskîi, comandantul forțelor terestre ucrainene, într-un mesaj publicat pe Telegram.

De asemenea, Ilia Yevlaș, șeful serviciului de presă al Grupării de Est din cadrul Forțelor Armate ucrainene, a declarat pentru agenția ucraineană de presă Suspilne că satul a fost cucerit.

„Pot confirma că acest lucru s-a întâmplat datorită eforturilor Brigăzii separate 80 de asalt aeropurtat, Brigăzii separate 5 de asalt și Brigăzii combinate de poliție națională Liut”, a spus Yevlaș.

În prezent, potrivit lui Yevlaș, măsurile de stabilizare sunt în desfășurare în așezarea eliberată, iar Forțele de Apărare își consolidează pozițiile.

În același timp, Brigada Liut a postat pe pagina sa de Facebook un videoclip din Klishchiivka și a confirmat eliberarea așezării.

În mediul online circulă mai multe înregistrări video și imagini care îi arătă pe soldații ucraineni de acolo sărbătorind și afișând steaguri ucrainene.

Satul Klishchiivka se află la puțin mai puțin de 8 km de orașul Bahmut. Satul Andriivka, care ar fi fost recucerit vineri, se află la aproximativ 3 km distanță.

Rusia a negat sâmbătă că ar fi pierdut vineri controlul asupra Andriivka, așa cum a anunțat Kievul.

Pe fondul contraofensivei lente a Kievului, devine tot mai clar că războiul va fi unul lung și decis de modul în care fiecare tabără își va gestiona rezervele de oameni și echipamente. „Este un război al resurselor”, au declarat pentru Financial Times (FT) mai mulți oficiali.

Ideea că forțele ucrainene, lipsite de acoperire aeriană, vor lua cu asalt liniile rusești a fost întotdeauna mai degrabă o intrigă de la Hollywood decât o realitate. Dar, după trei luni de contraofensivă, Volodimir Zelenski și guvernul său se confruntă cu realitatea care arată că Ucraina nu a reușit deocamdată să obțină avansul decisiv dorit și se pregătește prin urmare pentru un război prelungit, scrie FT.

Mai multe detalii: „Dacă aș fi făcut doar ce m-au învățat militarii occidentali, aș fi fost mort”. Lecția contraofensivei: de ce are nevoie Kievul pentru a câștiga războiul

Președintele belarus Alexandr Lukașenko a declarat că nu are nicio intenție de a interveni militar în țările vecine și că le dorește acestora doar „fericire și pace”, relatează duminică agenția rusă oficială de presă TASS, potrivit Sky News.

„Nu ne facem planuri de a interveni în viața voastră (a altor țări, n.r.), a spus liderul de la Minsk, citat de TASS.

„Vă dorim doar bine, fericire și pace”, a adăugat Lukașenko.

Mai multe informații: Belarusul, „cea mai iubitoare de pace națiune de pe pământ”, nu le dorește vecinilor săi decât „binele și fericirea”, afirmă Aleksandr Lukașenko

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să discute cu senatorii din Congresul Statelor Unite în timpul vizitei pe care acesta o va face joi la Capitol Hill, a declarat un consilier al liderilor din Congres, potrivit CNN.

Președintele ucrainean va face declarații joi la ora locală 10 a.m. ET (Eastern Time), în cadrul unei reuniuni a tuturor senatorilor americani.

Vizita are loc în contextul în care Congresul SUA analizează o solicitare a Casei Albe privind acordarea de sprijin suplimentar Ucrainei, dar adoptarea acesteia rămâne sub semnul întrebării, Partidul Republican fiind puternic divizat pe această temă. Zelenski s-a adresat unei sesiuni comune a celor două camere ale Congresului american în decembrie anul trecut, dar opoziția față de finanțarea Ucrainei a crescut în special în interiorul parlamentarilor republicani din Camera Reprezentanților.

Zelenski se va întâlni, de asemenea, cu președintele Joe Biden la Casa Albă. El a venit în Statele Unite în decembrie anul trecut, fiind prima dată când liderul ucrainean a ieșit din țară după începutul invaziei ruse.

În afară de vizita de la Washington, DC, în marja reuniunii Adunării Generale a Națiunilor Unite, Zelenski plănuiește mai multe întâlniri cu alți lideri mondiali la New York, potrivit unor persoane familiarizate cu aceste planuri.

Printre obiectivele lui Zelenski va fi și încercarea de a convinge națiunile care nu au adoptat o poziție fermă împotriva războiului să fie mai critice în condamnarea Rusiei.

Comisia Europeană a cerut duminică Poloniei, Ungariei și Slovaciei să adopte o atitudine constructivă, după ce acestea au anunțat că vor continua, unilateral, să interzică importurile de cereale din Ucraina, în ciuda deciziei Comisiei de a pune capăt interdicției, informează Reuters.

„Suntem conștienți de anunțurile unor state membre în ceea ce privește măsurile unilaterale. Ceea ce este important în acest moment este ca toate țările să lucreze în spiritul compromisului și să se angajeze în mod constructiv”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Executivului comunitar.

În luna mai, Uniunea Europeană a intervenit pentru a împiedica țările membre să acționeze unilateral și a impus propria interdicție privind importurile de cereale ucrainene în țările vecine. În conformitate cu interdicția UE, Ucrainei i s-a permis să exporte prin aceste țări cu condiția ca produsele să fie vândute în altă parte.

UE a permis ca această interdicție să expire vineri, după ce Ucraina s-a angajat să ia măsuri pentru a întări controlul exporturilor către țările vecine.

Un bărbat a fost ucis, iar o femeie a fost rănită într-un atac efectuat duminică de către ruși asupra hromadei de frontieră Velyka Pysarivka din regiunea Sumî, a anunțat procuratura regională, potrivit Ukrainska Pravda.

Hromada este o unitate administrativă ucraineană care desemnează un oraș, un sat sau mai multe sate și teritoriile adiacente acestora.

„Ocupanții au efectuat un atac de artilerie asupra infrastructurii civile din hromada Velyka Pysarivka din regiunea Sumî, pe 17 septembrie 2023, în jurul orei (locale, n.r.) 10:00, folosind metode de război interzise de dreptul internațional. Atacul inamicului a ucis un bărbat de 47 de ani și a rănit o femeie de 40 de ani, aflați în locuințele lor”, a precizat procuratura din Sumî.

Forțele ucrainene au făcut o „breșă tactică semnificativă” în liniile de apărare sudice ale Rusiei, potrivit unui think tank american, relatează Sky News.

Avansul trupelor ucrainene în regiunea Zaporojie a forțat Rusia să redistribuie trupe de elită din Bahmut, oraș pe care Ucraina încearcă, în același timp, să îl încercuiască, a transmis Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), într-o actualizare privind evoluția conflictului.

Atacurile asupra orașului Bahmut din estul țării – și succesul revendicat de trupele ucrainene în Andriivka, în apropiere – au împiedicat Rusia să retragă aceste trupe atât de repede pe cât și-ar dori, a adăugat ISW.

„ISW a evaluat anterior că operațiunile ucrainene de contraofensivă de-a lungul mai multor linii de efort ar forța comandamentul rus să prioritizeze anumite sectoare ale frontului și să efectueze redistribuiri laterale care oferă Ucrainei oportunități de exploatare”, a precizat think tank-ul cu sediul la Washington.

Armata ucraineană își lărgește breșa în pozițiile defensive ale rușilor din Robotîne și la vest de Verbove, în Zaporojie, dar lipsa echipamentelor grele și a vehiculelor în zonă sugerează că mai sunt multe linii defensive rusești în față.

Cu toate acestea, forțele ruse „au suferit probabil pierderi grele” în regiune, iar membrii Corpului 83 ai Gărzii Separate de Asalt Aerian din Rusia au fost mutați din Bahmut pentru consolidarea apărării în această zonă, a precizat ISW.

„Până acum, forțele ruse nu au fost dispuse să trimită aceste formațiuni de elită pentru a ajuta la efortul critic de apărare din vestul regiunii Zaporojie, iar operațiunile ucrainene din jurul Bahmutului par să continue să împiedice comandamentul rus să facă acest lucru pe scară largă”, notează institutul american.

Liderul autoritar al Republicii ruse Cecenia, Ramzan Kadîrov, a difuzat duminică noi înregistrări video în care zâmbește și le recomandă tuturor să facă sport, într-o aparentă încercare de a infirma zvonurile privind starea sa precară de sănătate, informează AFP, potrivit The Barrons.

Purtând o pelerină de ploaie, el poate fi văzut în primul videoclip plimbându-se într-o locație neidentificată. Kadîrov zâmbește, dar fața lui pare umflată.

În cel de-al doilea videoclip, el este auzit vorbind în limba cecenă și apoi îndemnând, în rusă, la „practicarea sportului”.

Mai multe informații: Ramzan Kadîrov publică imagini cu el, în care apare cu fața umflată, pentru a dezminți speculațiile despre starea lui de sănătate | VIDEO

Senatorii republicani americani Tom Cotton, Roger Wicker, Susan Collins și Lindsey Graham i-au trimis o scrisoare președintelui american Joe Biden în care îl îndeamnă să trimită Ucrainei Sisteme de Rachete Tactice ale Armatei MGM-140 (ATACMS), scrie The Kyiv Independent.

„O întârziere suplimentară nu va face decât să submineze și mai mult interesele de securitate națională ale SUA și să extindă acest conflict”, se arată în scrisoarea senatorilor republicani, subliniind că Washingtonul poate trimite armele solicitate de mult timp „fără niciun risc apreciabil pentru propria capacitate de luptă”.

„Furnizarea sistemelor ATACMS ar permite Ucrainei să lovească ținte logistice și de comunicații cheie ale Rusiei, precum și situri de lansare a rachetelor de croazieră și a dronelor în teriroriile ucrainene de Rusia”, mai scrie în document.

Apelul senatorilor americani vine în contextul în care Kievul continuă să pledeze pentru arme cu rază de acțiune mai lungă, inclusiv sisteme de rachete ATACMS, pentru a-și consolida capacitatea de a lovi ținte militare rusești în teritoriile ocupate.

Țintele pentru sistemele ATACMS pot fi posturi de comandă, lansatoare de rachete, sisteme de apărare antiaeriană, centre de comunicații și depozite de combustibil aflate adânc în spatele liniei de apărare rusești, iar acestea pot lansa atacuri în orice moment al zilei – indiferent de vreme.

Este posibil ca liderii militari ruși să îi fi îndepărtat pe oficiali din domeniul apărării antiaeriene, pe baza unor acuzații de corupție, mai degrabă decât să recunoască eșecul lor de a preveni atacurile ucrainene, consideră analiștii militari, potrivit Sky News.

Un fost șef de achiziții din cadrul Ministerului rus al Apărării, un comandant al apărării antiaeriene și un general de armată ale cărui atribuții aveau legătură cu apărarea statului au fost încarcerați în acest an, a transmis Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Nu există „niciun motiv de îndoială că acești oficiali din domeniul apărării antiaeriene sunt complici în scheme de corupție și mită”, a precizat ISW.

„Dar tendința recentă de arestări a unor oficiali proeminenți din domeniul apărării antiaeriene, acuzați de corupție, poate sugera că eșaloanele superioare ale armatei ruse doresc să îi înlăture pe acești oficiali (…) din funcțiile lor, fără a fi nevoiți să recunoască faptul că sistemul de apărare antiaeriană intern rusesc dă greș”, a scris think tannk-ul cu sediul la Washington, într-o actualizare privind evoluția războiului din Ucraina.

În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone, atât în Crimeea anexată, cât și pe teritoriul Rusiei.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova dorește să dezvolte o „cooperare egală și corectă” cu Coreea de Nord, în ciuda sancțiunilor impuse Phenianului de către Consiliul de Securitate al ONU, scrie Al Jazeera.

„Noi nu am instituit sancțiuni împotriva Coreei de Nord, Consiliul de Securitate a făcut acest lucru. Așa că apelați la Consiliul de Securitate. Noi vom dezvolta o cooperare egală și corectă cu RPDC (Republica Populară Coreea de Nord, n.r.)”, a declarat Lavrov, într-un interviu la televiziunea de stat, din care au fost difuzate duminică fragmente.

Kremlinul a declarat anterior că respectă sancțiunile ONU, dar că are dreptul de a dezvolta relații de vecinătate, inclusiv în legătură cu subiecte sensibile.

Statele Unite și aliații săi sunt îngrijorați de intensificarea legăturilor militare dintre cei doi vecini, în timp ce Rusia continuă invazia din Ucraina, iar Coreea de Nord, un stat comunist izolat, continuă dezvoltarea de rachete și arme nucleare.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii a confirmat statutul de prizonier de război al primarului din Herson, Ihor Kolykhaiev – care ar fi fost capturat de către forțele ruse pe data de 28 iunie 2022, relatează Suspline, radiodifuzorul public național din Ucraina, potrivit Al Jazeera.

Fiul lui Kolykhaiev a declarat pentru Suspline că a contactat Crucea Roșie, care a confirmat că tatăl său se află pe lista prizonierilor de război și că acesta se află în Rusia.

Crucea Roșie nu a spus unde anume este ținut prizonier și nici nu a comentat cu privire la starea de sănătate a primarului.

Un muncitor agricol a murit, iar un altul a fost rănit duminică în regiunea Herson, din sudul Ucrainei, după ce tractorul lor a lovit o mină în timp ce arau un câmp, a anunțat guvernatorul Hersonului, Oleksandr Prokudin, potrivit Reuters.

Eliberată după o lungă ocupație rusă, regiunea Herson este puternic minată, iar fermierii își riscă viața încercând să lucreze pe câmpuri care nu au fost încă curățate de mine.

„Fac din nou apel la locuitorii din regiune. Nu începeți nicio lucrare până când câmpurile nu au fost inspectate de geniști. Aveți grijă de siguranța voastră”, a scris Prokudin, pe aplicația de mesagerie Telegram.

Premierul ucrainean Denis Șmîhal a declarat anterior în cursul acestui an că invazia Rusiei în Ucraina a creat cel mai mare câmp minat din lume, cu o suprafață de 250.000 de kilometri pătrați.

Liderul nord-coreean Kim Jong Un a plecat duminică la bordul trenului său blindat, din Extremul Orient al Rusiei spre graniţa cu Coreea de Nord, după o vizită în Rusia începută marţi, scrie AFP, potrivit Agerpres.

„Ceremonia de plecare a liderului RPDC a avut loc la staţia Artiom Primorski-1, unde se afla deja trenul blindat al lui Kim Jong Un”, a relatat agenția rusă de stat RIA Novosti, folosind acronimul pentru numele oficial al Coreei de Nord şi publicând un video cu plecarea liderului de la Phenian.

În aceste imagini, Kim, pe treptele trenului său, îşi ia rămas bun de la delegaţia rusă care îl însoţeşte, condusă de ministrul Ecologiei, Alexander Kozlov. Apoi „Adio Slavianka”, un marş patriotic rusesc, a răsunat la plecarea trenului, sub un cer înnorat.

Mai multe informații: Kim Jong Un a părăsit Rusia, la bordul trenului său blindat. Cinci drone kamikaze și o vestă antiglonț, primite cadou la plecare

Rusia și Ucraina se vor confrunta luni, 18 septembrie, în fața Curții Internaționale de Justiție într-un caz care se axează pe afirmațiile Moscovei potrivit cărora invadarea Ucrainei a fost făcută pentru a preveni genocidul, informează duminică Reuters.

Ucraina a adus cazul în fața celei mai înalte instanțe a Națiunilor Unite la doar câteva zile după începutul invaziei ruse, care a avut loc pe 24 februarie anul trecut. Kievul susține că Rusia încalcă dreptul internațional atunci când afirmă că invazia este justificată, pentru prevenirea unui presupus genocid în estul Ucrainei la adresa populației vorbitoare de limbă rusă.

Oficialii ruși continuă să acuze Ucraina de comiterea unui genocid.

Mai multe informații: Rusia și Ucraina se confruntă în fața Curții Internaționale de Justiție. Cazul vizează presupusul genocid prin care Moscova și-a justificat invazia

Rusia a cheltuit 167 de miliarde de dolari pentru invazia pe scară largă, iar ucrainenii au distrus echipamente ruseşti în valoare de aproximativ 34 de miliarde de dolari până pe data de 24 august, scrie Forbes Ucraina, pe baza datelor publicate de Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei, potrivit news.ro.

Această cifră nu include cheltuielile de apărare ale Rusiei care nu sunt legate de război şi nici pierderile economice ale Rusiei ca urmare a multiplelor sancţiuni internaţionale.

Cele mai mari cheltuieli se îndreaptă către aprovizionarea armatei, care costă 51,3 miliarde de dolari. Salariile militarilor costă 35,1 miliarde de dolari, iar despăgubirile acordate familiilor celor căzuţi la datorie – 21 miliarde de dolari, notează The Kyiv Independent.

După ce rubla s-a depreciat în raport cu valutele străine, cheltuielile bugetare per soldat au scăzut semnificativ, de la 200 de dolari pe zi la 120 de dolari pe zi, conform Forbes.

Reuters scrie că Rusia a cheltuit aproape 5.600 de miliarde de ruble pentru apărare în prima jumătate a anului 2023, ceea ce depăşeşte deja întregul buget federal de apărare al Federației Ruse planificat pentru 2023.

Moscova a fost nevoită să dubleze bugetul apărării la aproape 10.000 de miliarde de ruble (105 miliarde de dolari), adică o treime din întregul buget pe 2023.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat duminică faptul că Rusia a pierdut 272.320 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, în februarie anul trecut, și până în prezent, scrie The Kyiv Independent.

În acest bilanț sunt incluse și cele 530 de pierderi pe care conducerea armatei ucrainene susține că armata rusă le-a suferit în ultimele 24 de ore.

Potrivit Statului Major General al Ucrainei, Rusia a mai pierdut:

• 4.620 de tancuri,
• 8.828 de vehicule blindate de luptă,
• 8.537 de vehicule și rezervoare de combustibil,
• 6.003 sisteme de artilerie,
• 776 de sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS),
• 523 de sisteme de apărare antiaeriană,
• 315 avioane,
• 316 elicoptere,
• 4.742 de drone
• și 20 de nave de război sau ambarcațiuni.

Forțele ruse au efectuat un atac cu rachete asupra unei uzine din orașul ucrainean Harkov, situat în nord-estul Ucrainei, unde sunt reparate vehicule blindate pentru armata ucraineană, a anunțat duminică Ministerul rus al Apărării, potrivit Reuters.

Ministerul condus de Serghei Șoigu nu a precizat când a avut loc atacul și nici nu a oferit alte detalii.

Guvernatorul regional ucrainean Oleg Sinegubov, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram, a anunțat duminică faptul că Rusia a lovit clădirea unei „întreprinderi civile” din Harkov cu patru rachete S-300. Administrația regională din Harkov nu a răspuns imediat unei solicitări adresate de Reuters pentru a face precizări.

Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, avea o populație de peste 1,4 milioane de locuitori înainte ca Rusia să invadeze țara vecină, în februarie 2022. Unele părți ale orașului se află la mai puțin de 32 km (20 mile) de granița cu Rusia.

Suburbiile nordice ale Harkovului au fost scena unor lupte dure în timpul conflictului.

Canada va contribui cu 33 de milioane de dolari canadieni (aproximativ 24,5 milioane de dolari) la un parteneriat condus de Marea Britanie prin care vor fi cumpărate echipamente de apărare antiaeriană pentru Ucraina, pentru a o ajuta să respingă atacurile rusești cu rachete și drone, a anunțat duminică ministrul apărării, Bill Blair, potrivit Reuters.

Într-un comunicat, Blair a precizat că această contribuție face parte din ajutorul militar în valoare de 500 de milioane de dolari canadieni pentru Kiev, anunțat în iunie de premierul Justin Trudeau.

Canada, care găzduiește una dintre cele mai mari diaspore ucrainene din lume, este un susținător vocal al Kievului. După începutul invaziei ruse, din februarie 2022, Ottawa a alocat un ajutor de peste 8 miliarde de dolari canadieni, sumă care include aproximativ 1,8 miliarde de dolari canadieni pentru sprijin militar.

Parteneriatul, din care fac parte și Statele Unite, Olanda și Danemarca, vizează cumpărarea a sute de rachete de apărare antiaeriană cu rază scurtă și medie de acțiune și sisteme asociate.

Statele Unite controlează luptele din Ucraina prin furnizarea de arme, astfel că, în esență, duc un război împotriva Rusiei, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la televiziunea Rusia-1, relatează agenția de stat TASS.

„Indiferent de ceea ce spun, ei (Statele Unite) controlează acest război, furnizează arme, muniții, informații, date de la sateliți, ei duc un război împotriva noastră”, a spus șeful diplomației ruse în marja Forumului Economic Estic, comentând declarațiile SUA privind disponibilitatea lor de a furniza Ucrainei obuze cu rază lungă de acțiune cu uraniu sărăcit.

Lavrov a afirmat și că eventualele livrări de rachete cu rază mai lungă de acțiune către Kiev de către țările occidentale nu vor schimba „esența a ceea ce se întâmplă în Ucraina”.

„Ceea ce se întâmplă este că Ucraina a fost pregătită, se pregătește de mulți ani pentru a lupta cu mâinile și cu trupurile ei, să provoace o înfrângere strategică Rusiei”, a mai spus Lavrov.

Rusia a concentrat 52.000 de militari în zona de lângă Bahmut, în regiunea Donețk, a declarat duminică ofițerul de presă al Grupării Forțelor din Est, Illia Evlash, la televiziunea ucraineană, relatează The Kyiv Independent.

De asemenea, Rusia are în zonă și aproximativ 274 de tancuri, peste 1.000 de vehicule blindate de luptă, 150 de sisteme de artilerie și peste 120 de sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), a spus Evlash.

Totodată, el precizează că forțele ucrainene avansează pe flancul sudic de la Bahmut, împingând trupele rusești în afara pozițiilor ocupate anterior.

Ministerul britanic al Apărării precizează, în raportul de duminică, 17 septembrie, despre războiul din Ucraina, că, în jurul orașului ocupat Tokmak din sudul țării, forțele ruse au întărit apărarea, relatează The Guardian.

„Rusia probabil că a desfășurat puncte de control suplimentare, apărări antitanc «arici» și a săpat noi tranșee în zonă”, se precizează în raport.

Specialiștii britanici spun că „Tokmak se pregătește să devină un punct de sprijin al celei de-a doua linii principale de apărare a Rusiei”.

„Îmbunătățirile aduse apărării orașului indică probabil îngrijorarea tot mai mare a Rusiei cu privire la pătrunderile tactice ucrainene în prima linie principală de apărare din nord”, subliniază experții de la Londra.

Comandantul Forțelor Aeriene ucrainene, generalul-locotenent Nikolai Oleșciuk, a publicat imagini cu momentul în care o rachetă de croazieră rusă a fost doborâtă în timpul unui atac în dimineața zilei de 17 septembrie în regiunea Odesa, relatează Ukrainska Pravda.

„Pentru cei care nu dorm – iată activitatea de luptă de dimineață a soldaților din comandamentul aerian Pivden împotriva rachetelor de croazieră rusești! 17 septembrie 2023. Regiunea Odesa. Orașul vostru iubit poate dormi liniștit!”, a scris Oleșciuk pe Telegram.

Satul Nikolskoye din regiunea ucraineană Herson a fost bombardat în noaptea de 17 septembrie, o unitate medicală din localitate fiind lovită, anunță administrația regională, citată de Ukrainska Pravda.

Potrivit autorităților, clădirea postului sanitar rural a fost avariată. Ferestrele și ușile au fost sparte, iar interiorul a fost distrus.

Navele au ajuns sâmbătă la Ciornomorsk, în regiunea Odesa, pe o nouă rută din Marea Neagră, care evită o posibilă agresiune a Moscovei, au declarat autoritățile portuare ucrainene, relatează BBC News.

Este vorba despre un coridor maritim instiuit unilateral de Ucraina, care trece aproape de coasta vestică a Mării Negre. Kievul a luat aceată măsură după ce Rusia s-a retras în luna iulie din acordul privind exportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră, intermediat de ONU și Turcia.

Potrivit oficialilor, este pentru prima dată când vapoarele civile au ajuns într-un port ucrainean, de când Moscova a abandonat acordul.

Navele vor încărca 20.000 de tone de grâu din Ucraina pe care îl vor livra în Egipt și Israel, a precizat Ministerul ucrainean al Agriculturii.

Mai multe detalii: Primele nave de cereale au sosit în Ucraina pe un nou coridor maritim din Marea Neagră, care evită un eventual atac al Rusiei

Generalul Mark Milley, șeful Statului Major al armatei americane, a declarat că este puțin probabil ca dacă Rusia va primi arme din Coreea de Nord, acestea să facă o diferență majoră în războiul din Ucraina, relatează AP.

„Ar face o diferență uriașă? Sunt sceptic în această privință”, a declarat Milley la sosirea în Norvegia pentru reuniunile NATO care au început sâmbătă.

„Mă îndoiesc că ar fi decisivă” asistența cu arme, a mai spus generalul, adăugând că nu vrea să minimalizeze prea mult această chestiune.

Declarațiile generalului american vin în contextul recentei întâlnii dintre liderul nord-coreean Kim Jong Un și președintele rus Vladimir Putin, context în care specialiștii și guvernele străine au precizat că este posibil să aibă loc o înțelegere între cei doi privind livarea de armament.

Mai multe detalii: Armele nord-coreene pentru Rusia nu ar face probabil o mare diferență în războiul din Ucraina, spune șeful armatei SUA

O întreprindere a fost lovită în atacul din timpul nopții care a vizat orașul Harkov din regiunea ucraineană cu același nume, au anunțat autoritățile locale, citate de Ukrainska Pravda.

„Noaptea trecută, în jurul orei 0:30 (aceeași oră în România – n.r.), inamicul a lansat un atac cu rachete asupra orașului Harkov. Patru rachete ghidate S300 au lovit o clădire civilă. A izbucnit un incendiu”, a anunțat guvernatorul Oleg Sinegubov, pe Telegram.

În ultimele 24 de ore, forțele ruse au lansat atacuri asupra localităților Harkov, Bohodukhiv, Chuhuiv, Kupyansk și Izium din regiune, mai precizează oficialul.

În primele ore ale zilei de duminică, Rusia a lansat un atac combinat cu drone și rachete asupra Ucrainei, vizând în principal părțile sudice ale regiunii Odesa și lovind o instalație agricolă din această regiune, au precizat Forțele Aeriene ale Kievului, citate de Reuters.

Amploarea pagubelor nu a fost precizată și nu era clar ce instalație a fost lovită. Forțele aeriene au precizat doar că serviciile de urgență se aflau la fața locului.

Reuters notează că nu a putut verifica în mod independent informațiile și nu a existat niciun comentariu imediat din partea Rusiei.

Rusia a lansat șase drone Shahed de fabricație iraniană și 10 rachete de croazieră, iar forțele ucrainene au distrus șase drone și șase rachete, au transmis Forțele Aeriene.

Întregul teritoriu al Ucrainei a fost sub alertă de raid aerian timp de câteva ore, duminică.

Situația din Odesa și din porturile sale este urmărită cu atenție de piețele de cereale, în contextul în care Ucraina a declarat sâmbătă că două nave de marfă au sosit acolo pentru a folosi un coridor temporar pentru a naviga în porturile din Marea Neagră și a încărca cereale pentru piețele din Africa și Asia.

Forțele aeriene ale Ucrainei anunță că noaptea trecută au doborât 12 din 16 „ținte aeriene” lansate de Rusia, relatează Ukrainska Pravda.

Potrivit sursei citate, au fost lansate, în total, 16 arme de atac aerian – șase drone Shahed-136/131 din direcțiile sud-est și sud (Primorsko-Akhtarsk, Chauda) și 10 rachete trase de nouă avioane strategice Tu-95ms din zona Engels.

Forțele aeriene ucrainene precizează că direcția principală a atacului a fost sudul regiunii Odesa.

Apărarea aeriană a Ucrainei a doborât șase drone și șase rachete de croazieră, în respingerea atacului aerian fiind implicate „avioane de vânătoare, unități de rachete antiaeriene, grupuri mobile de foc și alte mijloace de distrugere”, mai notează sursa citată.

Un incendiu a izbucnit duminică, 17 septembrie, la un rezervor de combustibil de la un depozit de petrol din regiunea Oriol, din vestul Rusiei, în urma unei lovituri cu dronă, a anunțat guvernatorul regional Andrei Klychkov pe Telegram, relatează The Kyiv Independent.

Oficialul spune că drona a lovit orașul Oriol în jurul orei locale 3:50 (aceeași oră în România – n.r.). Între timp, incendiul a fost stins și nu s-au înregistrat victime, a adăugat guvernatorul.

Regiunea Oriol se învecinează cu regiunea Kursk la sud-vest și cu Breansk la nord-vest.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, într-un interviu publicat duminică de grupul de presă german Funke, că nu ar trebui să existe așteptări legate de o încheiere rapidă a războiului din Ucraina, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Majoritatea războaielor durează mai mult decât se anticipa când au început. De aceea, trebuie să ne pregătim pentru un război lung în Ucraina”, a afirmat șeful NATO.

„Toţi dorim o pace rapidă. Dar în acelaşi timp trebuie să recunoaştem: dacă preşedintele (Volodimir) Zelenski şi ucrainenii încetează să lupte, ţara lor nu va mai exista. Dacă preşedintele (Vladimir) Putin şi Rusia depun armele, vom avea pace”, a adăugat secretarul general al NATO.

Totodată, Jens Stoltenberg a spus că „nu există nicio îndoială că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va fi în NATO”, precizând că țara s-a apropiat de alianță la summitul care a avut loc în luna iulie.

Mai multe detalii: Stoltenberg avertizează: Trebuie să ne pregătim pentru un război lung în Ucraina

Regiunea ucraineană Harkov a fost atacată de forțele ruse în noaptea de sâmbătă spre duminică, a anunțat șeful Administrației Regionale de Stat, Oleg Sinegubov, relatează Ukrainska Pravda.

„Ocupanții lovesc în Harkov. Rămâneți în adăposturi!”, a scris oficialul pe Telegram după miezul nopții.

Ulterior, șeful garnizoanei militare din Harkov, Serghei Melnik, a informat că bombardamentul a fost lansat din orașul rus Belgorod, iar, potrivit primelor infomații, rușii au folosit sistemul de apărare aeriană S-300.

Melnik a avertizat că amenințarea unor noi atacuri cu rachete se menține în regiune.

Cele șapte drone au fost interceptate în timpul nopții de 17 sepembrie, precizează Ministerul rus al Apărării, pe Telegram, menționând că „a fost oprită o tentativă a regimului de la Kiev de a efectua un atac terorist cu UAV asupra unor obiecte de pe teritoriul Federației Ruse”.

Unitățile de apărare aeriană au doborât șase drone deasupra zonelor de nord-vest și est ale Crimeei, iar o altă dronă ar fi fost distrusă deasupra teritoriului regiunii Moscova, anunță autoritățile ruse.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că nu au existat victime, iar Ministerul Apărării nu a raportat pagube.

Forțele ucrainene de apărare au respins sâmbătă mai bine de 10 atacuri ale rușilor efectuate în apropiere de localitatea Klishchiivka și tot atâtea lângă orașul complet distrus Marinka, ambele fiind situate în regiunea Donețk, a transmis Statul Major General, potrivit Ukrainska Pravda.

Pe parcursul zilei, au fost înregistrate 30 de ciocniri armate. Rusia a lansat opt atacuri cu rachete, peste 50 de bombardamente aeriene și a efectuat 22 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) asupra pozițiilor trupelor și așezărilor ucrainene, conform actualizării zilnice oferite de conducerea armatei ucrainene.

„Populația civilă din Harkov a avut de suferit din cauza bombardamentelor cu rachete”, a susținut Statul Major General.

„S-au înregistrat morți și răniți în rândul civililor din cauza atacurilor teroriste rusești. Peste 15 clădiri rezidențiale private, o școală secundară și alte facilități de infrastructură civilă au fost distruse și avariate”, a mai susținut conducerea armatei ucrainene.

Situația operațională din estul și sudul Ucrainei rămâne dificilă, menționează aceeași actualizare.

Conform Statului Major General, pe parcursul zilei, forțele aeriene ucrainene au efectuat două atacuri asupra posturilor de comandă ale rușilor, 12 asupra concentrărilor de soldați, arme și echipamente militare rusești, iar alte 5 asupra sistemelor antiaeriene rusești de rachete.

Unitățile Forțelor de Rachete și Artilerie au lovit trei sisteme de rachete antiaeriene Buk-M1 și cinci sisteme de artilerie rusești, reiese din aceeași actualizare.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, sâmbătă, că oficialii ucraineni au programate zeci de negocieri în această lună, el subliniind, şi în perspectiva Forumului Industriilor de Apărare, că ţării sale trebuie să îi se ofere toate oportunităţile de a produce arme şi muniţii şi o tehnologie modernă pentru a avea o protecţie fiabilă împotriva oricărei forme de agresiune.

„Lumea trebuie să fie mai puternică decât orice ameninţare la adresa vieţii din partea agresorilor sau a teroriştilor”, a menţionat liderul de la Kiev, în discursul video adresat sâmbătă seară națiunii, potrivit news.ro.

„Astăzi este o zi plină de semnificaţii – ne pregătim pentru o a doua jumătate a lunii septembrie puternică. Puternică în ceea ce priveşte activitatea noastră internaţională cu partenerii şi deciziile pe care le punem în aplicare aici, în Ucraina. Zeci de negocieri au fost deja planificate şi există un program clar de întâlniri. Vor exista, de asemenea, rezultate clare şi specifice”, a spus Zelenski.

El a precizat că Ucraina se pregăteşte pentru Forumul Industriilor de Apărare, pe care îl va găzdui în această toamnă.

„Interesul pentru forum este foarte mare. Acest lucru reflectă pe deplin puterea şi potenţialul Ucrainei – capacitatea noastră de a ne apăra şi de a ajuta alte ţări să menţină libertatea şi ordinea internaţională… Deja, 86 de companii de apărare de top din întreaga lume – reprezentând 21 de ţări – şi-au confirmat participarea la forum. Obligația noastră este absolut clară – să oferim Ucrainei toate oportunităţile de a produce arme şi muniţii, să oferim tehnologie modernă pentru a avea o protecţie fiabilă împotriva oricărei forme de agresiune. În plus, desigur, să împărtăşim experienţa noastră în domeniul apărării între aliaţi şi parteneri”, a adăugat președintele ucrainean.

Marina rusă a mutat trei ambarcațiuni amfibii de debarcare din Marea Neagră în Marea Azov, a declarat purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuk, potrivit The Kyiv Independent.

O navă de debarcare rusă și un submarin ar fi fost avariate în urma unui atac ucrainean efectuat asupra peninsulei anexate Crimeea. Pletenciuk a susținut că nava care a fost lovită, „Minsk”, nu mai poate fi reparată din cauza naturii avariilor și a vechimii sale.

Serviciile secrete britanice au transmis că submarinul „Rostov-pe-Don” a suferit avarii catastrofale încât este aproape sigur că a fost distrus.

Atacul ucrainean din 13 septembrie a vizat șantierul naval din Sevastopol, un punct important pentru întreținerea navelor ruse;ti din Marea Neagră. O parte a șantierului a fost avariată, ceea ce i-ar putea reduce capacitatea de a repara navele de război rusești.

Crimeea este critică pentru infrastructura navală și linia de aprovizionare a forțelor ruse din Ucraina. Navele de război rusești sunt importante platforme de rachete care efectuează bombardamente asupra Odesei și altor părți ale Ucrainei.

Două nave cargo civile au fost de acord să intre în portul Ciornomorsk de la Marea Neagră și să încarce aproape 20.000 de tone de cereale pentru țările din Africa și Asia, a anunțat sâmbătă ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, pe pagina sa de Facebook, potrivit The Kyiv Independent.

Conform lui Kubrakov, „Resilient Africa” și „Aroyat” navighează sub pavilionul națiunii insulare Palau, iar echipajele lor sunt formate din cetățeni turci, azeri, egipteni și ucraineni. Acestea sunt primele nave civile care au acceptat să intre în porturile ucrainene după ce Rusia s-a retras în luna iulie din acordul de la Marea Neagră privind cerealele.

Alte cinci nave au plecat din porturile ucrainene prin coridorul temporar care a fost stabilit la mijlocul lunii august, a adăugat Kubrakov.

Forțele navale ucrainene au anunțat noul coridor pe 10 august. Traseul a fost conceput în principal pentru a permite trecerea navelor care au fost ancorate în porturile ucrainene Ciornomorsk, Odesa și Pivdennyi după începutul invaziei ruse.

Ucraina va putea efectua mai multe atacuri cu drone asupra navelor rusești, a declarat pentru Reuters ministrul ucrainean pentru Transformare Digitală, Mihailo Fedorov, care a jucat un rol cheie în construirea industriei de drone din țară.

Răspunzând la o întrebare despre recentele lovituri din zona Crimeei, oficialul de la Kiev a afirmat că „vor fi mai multe drone, mai multe atacuri și mai puține nave rusești. Asta este sigur”.

Săptămâna aceasta, Ucraina a lansat mai multe atacuri cu drone maritime și rachete asupra flotei rusești din Marea Neagră, în interiorul și în jurul peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014. Kievul a revendicat responsabilitatea pentru aceste lovituri.

Rusia a recunoscut că un atac cu rachete ucrainene a avariat o navă de război și un submarin, dar afirmă că a respins toate loviturile cu drone maritime.

Fedorov spune că producția de drone aeriene din Ucraina a crescut de peste 100 de ori în acest an față de 2022.

„Cred că va fi o creștere de aproximativ 120 până la 140 de ori până la sfârșitul acestui an, dacă îl comparăm cu cel precedent”, a estimat el.

Oficialul a precizat și că Ucraina testează sisteme de inteligență artificială care pot localiza ținte aflate la câțiva kilometri distanță și pot ghida dronele către ele chiar dacă sistemele de comunicații externe sunt întrerupte.

„În prezent, totul este în faza de testare, dar unele drone pe care le cumpărăm folosesc IA (inteligență artificială – n.r.) pentru a recunoaște țintele. Într-o pădure, poate detecta o țintă și poate recunoaște dacă este o persoană, un tanc sau un anumit vehicul. Aceste tehnologii sunt folosite în mod activ”, a spus ministrul ucrainean.