LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 58 | Rusia a dezvăluit obiectivele „fazei a doua” după aproape două luni de război în Ucraina

„Este o posibilitate” ca un coridor umanitar să fie deschis sâmbătă, a anunțat vicepremierul ucrainean, Irina Vereșciuc, vineri seară. Ea a făcut această declarație într-un mesaj video adresat oamenilor care se află încă în orașul asediat.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

„Urmăriți anunțurile oficiale mâine dimineață. Dacă totul merge bine, voi confirma”, a continuat ea.

Vicepremierul ucrainean estimează că 100.000 de oameni sunt blocați în Mariupol. Ea a afirmat că evacuarea lor este posibilă „doar cu ajutorul ONU”, deoarece este singura organizaţie cu „puterea de a preveni moartea”, afirmă vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk.

Europa se poate descurca fără gazul rusesc timp de șase luni, dar dincolo de această perioadă, impactul economic ar fi sever, a declarat Alfred Kammer, șeful Departamentului european al FMI, pentru agenția France-Presse, scrie The Guardian.

„În primele șase luni, Europa poate face față unei astfel de opriri, prin existența unor surse alternative de aprovizionare și prin utilizarea depozitelor existente. Cu toate acestea, dacă această întrerupere a gazului ar trebui să dureze până în timpul iernii și pe o perioadă mai lungă, atunci ar avea efecte semnificative asupra economiei europene”, a declarat el într-un interviu acordat în marja reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale.

Fondul Monetar Internațional estimează că o pierdere totală a livrărilor de gaze și petrol din Rusia ar putea costa Uniunea Europeană trei procente din PIB, în funcție de gravitatea iernii.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

„Nu există o singură opțiune, care să aibă un impact mare, dar o mulțime de măsuri mai mici vor avea un impact mai mare”, a spus el, inclusiv prin găsirea de furnizori alternativi, ceea ce unele țări au început deja să facă.

Consumatorii au, de asemenea, un rol important de jucat, iar guvernele pot sensibiliza populația prin „campanii publice de reducere a consumului de energie”. „Consumatorul poate acționa acum”, a spus el, iar reducerea consumului înseamnă că se poate stoca mai mult combustibil în cazul în care aprovizionarea este întreruptă.

Deși războiul din Ucraina a încetinit brusc creșterea economică, Kammer a spus că „nu va deraia redresarea” și nu se așteaptă la o recesiune la nivel european.

Principalele economii din zona euro, cu excepția Spaniei, vor fi „slabe în 2022” și vor înregistra un trimestru sau două de creștere aproape de zero sau chiar o recesiune tehnică cu două trimestre negative. Dar FMI se așteaptă ca aceste economii să își revină în a doua jumătate a acestui an.

Ministerul rus precizează că doar un marinar a murit și alți 27 sunt dați dispăruți după ce nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră s-a scufundat, informează Reuters, care citează agenția de știri RIA.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Pe 14 aprilie, Rusia a confirmat că Moskva s-a scufundat, însă a negat că a fost lovită rachetele forțelor ucrainene, evocând un incendiu la bord care ar fi provocat detonarea muniţiei.

La bordul navei se aflau 510 de oameni, iar Ucraina a susţinut că doar aproximativ 50 au supraviețuit. Inițial, Rusia a anunțat că tot echipajul de la bord a fost salvat. De atunci au tot mărturii și dovezi care contrazic varianta Kremlinului: părinți care își caută disperați copiii.

Primele imagini cu vasul „Moskva”, plutind în derivă şi lăsând în urmă coloane de fum, arătă că bărcile de salvare au fost desfășurate, ceea ce indică faptul că probabil a fost dat ordinul de abandonare a navei.

Citește și: Rusia anunță oficial primele decese după scufundarea Moskva. Diferența față de bilanțul anunțat din greșeală în presa rusă

Ministrul taiwanez de externe, Joseph Wu, a anunțat vineri, în timpul unei convorbiri video cu primarul Kievului, Vitali Klitschko, un ajutor în valoare totală de 8 milioane de dolari pentru capitala ucraineană, transmite CNN.

Donația include 3 milioane de dolari pentru guvernul din Kiev și alte 5 milioane de dolari pentru șase spitale locale.

În timpul convorbirii video, Wu a declarat că invazia Rusiei în Ucraina nu numai că a provocat un mare rău poporului ucrainean, dar a amenințat și ordinele internaționale și comunitatea democratică. El a adăugat că Taiwanul și Ucraina sunt parteneri care împărtășesc ideologia democratică și se află în prima linie pentru a zădărnici expansiunea totalitarismului.

Klitschko i-a mulțumit lui Wu pentru donația din partea guvernului și a poporului taiwanez, afirmând că „pacea poate începe doar atunci când ultimul soldat rus va părăsi Ucraina”. De asemenea, el a îndemnat comunitatea internațională să condamne și să sancționeze Rusia.

Administrația americană nu are în plan redeschiderea ambasadei la Kiev, potrivit a trei surse citate de CNN. Oficialii Departamentului de Stat al SUA rămân îngrijorați de posibilitatea unei lovituri a trupelor ruse care ar putea lovi accidental ambasada, au precizat sursele. Aâta timp cât amenințarea rachetelor rămâne, nu se vor muta înapoi în Kiev.

„Reevaluăm și evaluăm în mod constant situația de securitate, deoarece siguranța și securitatea angajaților noștri este prioritatea noastră principală”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

„Nu avem date specifice privind momentul, dar echipa noastră planifică în mod activ și așteptăm cu nerăbdare să reluăm operațiunile ambasadei din Ucraina pentru a facilita sprijinul nostru pentru guvernul și poporul ucrainean în timp ce își apără cu curaj țara”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Departamentul de Stat a pus capăt operațiunilor la ambasada SUA din Kiev în urmă cu peste o lună. Purtătorul de cuvânt a declarat că așteaptă cu nerăbdare să redeschidă ambasada atunci când va fi posibil.

Evacuarea celor aproximativ 100.000 de persoane blocate în Mariupol va reuși doar cu ajutorul ONU, a declarat vicepremierul ucrainean, Irina Vereșciuk. Aceasta a declarat că ONU trebuie să se implice în amenajarea coridoarelor umanitare, afirmând că este „singura organizație cu capacitatea și puterea de a preveni moartea”, dar că până acum „doar observă evenimentele”, transmite BBC.

„Evacuarea este posibilă doar cu ajutorul ONU. ONU și Guterres trebuie să se implice și să organizeze coridoare. Nu avem timp să așteptăm. Aceste coridoare trebuie să fie amenajate în următoarele zile”, a declarat vicepremierul ucrainean.

Vereşciuk a declarat că luptătorii ucraineni din combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol „nu se vor preda – vor lupta până la sfârșit. Până când vor rămâne acolo, Mariupol face parte din Ucraina”.

Președintele turc Erdogan urmează să poarte convorbiri telefonice cu omologii săi din Rusia şi Ucraina în următoarele 48 de ore, în speranța de a-i întâlni pe amândoi la Istanbul pentru a pune capăt conflictului dintre Rusia și Ucraina, notează CNN.

„Nu este exact cum ne-am dorit, dar va fi mai bine. Nu suntem lipsiți de speranță”, a declarat Erdogan, vineri, de la Istanbul, în urma unei întrebări referitoare la negocierile de pace în curs între Ucraina și Rusia.

„Sper că vor accepta invitația noastră și că îi vom putea aduce împreună la Istanbul”, a adăugat acesta.

Turcia are un profil și o poziție unică. Pe lângă faptul că este membră NATO, țara are granițe maritime atât cu Ucraina, cât și cu Rusia. În plus, Turcia este cel mai mare partener comercial al Rusiei în regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord.

Mii de tone de muniție ucraineană ar fi ajuns în mâinile Rusiei, după ce armata rusă a revendicat capturarea unui depozit de arme din regiunea Harkov. Ministerul rus al apărării a anunţat depozitul ca fiind mare, informează agenţia rusă de ştiri TASS, conform BBC.

Nu a existat nicio verificare independentă a informaţiei, deși, la începutul zilei, Ucraina afirmase că forțele ruse încercau să organizeze o ofensivă în zonă.

Chiar în orașul Harkov, Ucraina a declarat că obuze ale trupelor ruse au lovit o sală de nunți și piața principală Barabashovo, provocând distrugeri şi victime.

Vladimir Putin a avut un plan pregătit pentru ca trupele sale să tortureze, să violeze și să execute civilii din Ucraina care refuză să capituleze, a declarat procurorul general ucrainean Irina Venediktova, informează CNN, care citează Sky News.

Irina Venediktova a declarat că echipa sa lucrează la aproape 8.000 de cazuri de crime de război din întreaga ţară, inclusiv execuții, violențe sexuale și deportări forțate de copii în Rusia.

Există un „număr uriaș de cazuri” în care trupele ruse au ucis ucraineni doar pentru că nu le plăceau, a spus Venediktova.

Numai în regiunea Kiev, echipa sa deține informații despre peste 1.000 de civili uciși în zonele ocupate anterior de forțele ruse, deși numărul total ar putea fi mult mai mare, a spus ea.

Întrebată dacă ea crede că împușcarea civililor, în stilul execuțiilor, a fost planificată în prealabil de Rusia înainte de invazie, Venediktova a spus: „Cred că este o strategie a șefului lor, pentru că vedem aceeași strategie în alte locuri. Ei au planul A: orașele trebuie să capituleze, dacă un oraș nu capitulează înseamnă că trec la planul B: să sperie la maximum această populație. Să ucidă, să violeze, să tortureze. Este o strategie de război”.

Patru rachete de croazieră Kalibr de înaltă precizie au fost lansate împotriva unor „ținte de infrastructură militară” din interiorul Ucrainei, potrivit unei înregistrări video publicată de ministerul rus al Apărării, informează BBC.

Nu se știe unde a aterizat această ultimă serie de atacuri și nici ce victime există.

Ministerul încearcă să arate că, în ciuda scufundării navei Moskva de săptămâna trecută, flota sa din Marea Neagră are încă capacitatea de a lovi ținte în Ucraina, arată sursa citată, care precizează că tehnologia nu garantează lovituri de precizie.

De asemenea, se pare că cele cinci rachete care au lovit luni orașul Lviv din vestul țării au fost, de asemenea, rachete de tip Kalibr. Una dintre ele a distrus un atelier de reparații auto, ucigând mai mulți muncitori aflați înăuntru.

Șeful Diplomației UE, Josep Borrell, a cerut vineri, într-o declarație scrisă, ca în Mariupol să fie create coridoare de evacuare „imediate, cu asigurările necesare de încetare a focului, dinspre Azovstal și alte zone ale orașului către alte părți ale Ucrainei”.

„Trebuie asigurat accesul liber și sigur pentru cei care livrează asistență umanitară, în conformitate cu principiile de bază ale drepturilor omului și cu dreptul umanitar internațional”, a îndemnat acesta, conform CNN.

Borrell a lăudat „eforturile Ucrainei de a găsi o soluție diplomatică pentru evacuarea civililor”, dar a declarat că UE regretă „că Rusia nu face același lucru”.

„De săptămâni întregi, lumea a fost martoră la un atac crud și ilegal al Rusiei la Mariupol, care a dus la distrugerea pe scară largă a orașului, inclusiv la atrocități împotriva civililor, sub pretextul întortocheat al „eliberării” orașului”.

„Mii de locuitori ai acestuia au fost deportați în Rusia sau strămutați cu forța în zonele neguvernamentale din Ucraina”, a mai spus el.

Borrell a adăugat că peste 100.000 de civili au rămas în Mariupol, dintre care 1.000 s-au refugiat la uzina siderurgică Azovstal și care sunt apărați de forțele armate ucrainene.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului au rămas în impas.

„Au intrat în impas, deoarece ultima noastră propunere, care a fost înmânată negociatorilor ucraineni în urmă cu cinci zile și formulată ținând cont de comentariile pe care le-am primit de la aceștia, a rămâs fără răspuns”, a spus Lavrov.

Pe de altă parte, negociatorul-șef al Rusiei, Vladimir Medinski, a confirmat informațiile potrivit cărora astăzi au avut loc „mai multe conversații lungi” cu Ucraina, dar nu a oferit detalii, relatează Reuters.

Într-o convorbire telefonică purtată la începutul zilei cu președintele Consiliului European, Charles Michel, Vladimir Putin a acuzat partea ucraineană că este „inconsecventă” în negocieri.

Kremlinul a declarat la începutul acestei săptămâni că Moscova a prezentat o nouă propunere scrisă. În replică, președintele Ucrainei a declarat că nu a văzut și nici nu a auzit de acest document.

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, se va întâlni luni, la Moscova, cu președintele rus Vladimir Putin, a anunțat Kremlinul, potrivit BBC.

Antonio Guterres va vizita Moscova pe 26 aprilie pentru a se întâlni cu președintele rus, a declarat un purtător de cuvânt al Națiunilor Unite, conform The Guardian. Purtătorul de cuvânt al șefului ONU, Eri Kaneko, a declarat că Guterres speră ca în timpul călătoriei sale să vorbească despre ce se poate face pentru a aduce pacea în Ucraina. Şeful ONU ar putea efectua o vizită şi în Ucraina.

De asemenea, António Guterres va avea o întâlnire de lucru și cu ministrul de externe Serghei Lavrov.

Următoarele săptămâni ar putea fi decisive pentru războiul din Ucraina, a declarat un înalt oficial UE, potrivit Reuters. Oficialul a declarat reporterilor că este posibil ca Rusia să își intensifice atacurile militare în estul Ucrainei și de-a lungul coastei țării.

„Acesta nu este un basm cu un final fericit iminent”, a spus acesta.

„Cred că este probabil să vedem o creștere foarte semnificativă a intensității atacurilor militare ruse în est, cred că este probabil să vedem o intensificare a atacurilor militare ruse de-a lungul coastei. Cred că vom vedea următoarele două săptămâni ca fiind decisive”, a mai spus acesta.

Olanda este „ferm angajată” să pună capăt importurilor de petrol și gaze din Rusia până la sfârșitul anului, a declarat vineri ministrul olandez pentru politici climatice și energetice, Rob Jetten, conform CNN.

Guvernul olandez va subvenționa companiile energetice pentru a umple instalația de stocare a gazelor cu până la 70% din capacitate, până la sfârșitul anului, a declarat vineri pentru CNN purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Economice și Politicii Climatice, Pieter ten Bruggencate.

Olanda va pune la dispoziție o sumă estimată la 623.000.000 de euro ca subvenții pentru a importa gaze la nivelul actual al prețurilor, a declarat ten Bruggencate.

Compania energetică de stat Energie Beheer Nederland ar completa capacitatea rămasă în cazul în care programul de subvenții nu se va dovedi suficient, a adăugat ten Bruggencate.

Armata Rusiei a finalizat identificarea zonelor din estul Ucrainei în care va lansa principalele lovituri, a anunţat ministerul ucrainean al Apărării, potrivit agenției de presă Interfax, informează BBC.

Purtătorul de cuvânt al ministerului, Oleksandr Motuzianik, a declarat că Ucraina a ajuns la această concluzie în urma „naturii focului forțelor ruse, a formațiunilor de unități militare… și a atacurilor perpetue în anumite direcții”.

Motuzianik a declarat că cea mai intensă activitate a trupelor ruse a fost observată în direcția Izium-Barvinkove, în apropiere de Popasna, Severodonetsk, Mariupol și pe drumul Zaporojie-Donetsk.

El a adăugat că în Marea Neagră se află două nave de război ale Rusiei capabile să transporte rachete de croazieră Kalibr.

Forțele ruse continuă să arunce bombe asupra uzinei siderurgice Azovstal, potrivit lui Petro Andriușcenko, consilier al primarului orașului ucrainean Mariupol, transmite The Guardian. Anunţul oficialului vine după ce președintele Vladimir Putin a ordonat joi forțelor sale să nu ia cu asalt uzina.

Potrivit oficialilor locali, între 300 și 1.000 de persoane, inclusiv femei și copii, ar putea fi încă blocate în uzină.

Petro Andriușcenko a declarat pentru Associated Press că în fiecare zi ruşii aruncă mai multe bombe pe Azovstal. „Luptele, bombardamentele nu se opresc”.

Joi, primarul din Mariupol, Vadim Boichenko, a acuzat Rusia că ascunde dovezile crimelor sale de război din Mariupol prin îngroparea cadavrelor civililor uciși de bombardamente într-o nouă groapă comună în Manhush, o localitate din apropierea Mariupolului. „Mormintele au fost dezgropate, iar cadavrele sunt în continuare aruncate acolo”, susţine Andriușcenko.

Citește și: Estimare sumbră: Până la 9.000 de oameni, în gropile comune săpate de ruși lângă Mariupol

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat, vineri, într-un interviu pentru cotidianul Ouest-France, că țara sa furnizează Ucrainei rachete antitanc Milan şi tunuri Caesar pentru a o ajuta să facă faţă invaziei ruse, informează AFP.

„Livrăm echipamente corespunzătoare, de la (n.r. – rachete) Milan la (n.r. – tunuri) Caesar, trecând prin mai multe tipuri de armamente”, a declarat Emmanuel Macron.

„Cred că trebuie continuat pe acest drum. În continuare cu o linie roşie care este pentru a nu intra în cobeligeranţă”, a precizat Emmaneul Macron.

Este pentru prima oară când Parisul anunță ce fel de arme va livra Ucrainei, până în prezent anunțând doar furnizarea de „capacităţi militare complementare”.

Administraţia de la Kiev a fost acuzată de președintele rus, Vladimir Putin, că refuză predarea militarilor ucraineni blocaţi în zona industrială Azovstal din Mariupol, a anunțat Kremlinul, după conversaţia liderului rus cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, informează Ria Novosti.

„Vieţile tuturor militarilor ucraineni, ale combatanţilor naţionalişti şi ale mercenarilor străini sunt garantate dacă depun armele. Dar regimul de la Kiev refuză această posibilitate”, i-a spus Vladimir Putin lui Charles Michel, potrivit unui comunicat al Kremlinului, citat de agenția rusă.

Joi, preşedintele Rusiei a ordonat izolarea prin mijloace militare a zonei industriale Azovstal din Mariupol, unde sunt circa 2.000 de militari ucraineni și până la 1.000 de civili, dar a cerut suspendarea confruntărilor militare.

De partea cealaltă, la finalul discuției cu Putin, Charles Michel a anunțat, pe Twitter, că a „solicitat ferm crearea de coridoare umanitare din Mariupol și din alte orașe, mai ales cu ocazia Paștelui ortodox”

Armata rusă a anunțat că ar fi pregătită să respecte un armistițiu în Mariupol, însă a condiționat acest armistițiu de predarea trupelor.

„Punctul de plecare al acestei pauze umanitare va fi ridicarea de către formaţiunile armate ucrainene a drapelelor albe pe o parte sau toată suprafaţa Azovstalului”, a transmis într-un comunicat Ministerul rus al Apărării.

În regiunea Kiev, oamenii legii au găsit până acum cadavrele a 1.084 de civili, dintre care până la 75% au fost uciși cu arme de calibru mic, informează Ukrinform și CNN.

Andrii Nebîtov, șeful poliției pentru regiunea Kiev, a declarat că trupurile neînsuflețite au fost examinate de anchetatorii criminaliști în urma recuceririi regiunii de către forțele ucrainene.

„În prezent, numărul cadavrelor este de 1.084, acestea au fost examinate de anchetatori și duse la unități medico-legale”, a spus Andrii Nebîtov.

„Sunt civili care nu au avut nimic de-a face cu apărarea teritorială sau cu alte formaţiuni militare. Marea majoritate – între 50 şi 75 la sută – sunt oameni ucişi de arme uşoare, fie o mitralieră, fie o puşcă cu lunetă, în funcţie de locaţie”, a spus Andrii Nebîtov.

Potrivit oficialului ucrainean, peste 300 de cadavre nu au fost încă identificate. „Aş dori să fac un apel către cetăţeni: informaţi-ne cu privire la cunoştinţele şi rudele dumneavoastră care au dispărut şi despre care nu ştiţi nimic. Nu aşteptaţi”, a transmis Andrii Nebîtov.

O întâlnire care era planificată luna viitoare între Papa Francisc și liderul Bisericii Ortodoxe Ruse a fost suspendată, relatează BBC.

Papa Francisc a declarat pentru un ziar din Argentina diplomații de la Vaticanul l-au sfătuit că o astfel de întâlnire „ar putea crea multă confuzie în acest moment”.

Întâlnirea era programată pentru 14 iunie la Ierusalim, la o zi după ce papa încheia o călătorie în Liban. Cei doi s-au întâlnit o singură dată, la Havana, Cuba, în 2016.

Armata rusă a deschis focul, vineri, asupra unui autobuz cu 25 de civili care erau evacuați din localitatea Popasna, regiunea Luhansk.

„Rușii au deschis focul asupra unui autobuz școlar care circula cu oameni din Popasna. Din fericire, cele 25 de persoane din autobuz au scăpat. Printre ele, o femeie cu dizabilități, un băiat rănit şi un bebeluș”, a notat Serghei Gaidai, șeful Administrației Regionale de Stat (OVA) Luhansk, pe Telegram.

Mașina de evacuare a fost condusă de un profesor de istorie de la una dintre școlile din Popasna, care a livrat orașului și ajutoare umanitare.

„Alți 45 de oameni din Lisichansk se îndreaptă deja spre Nipru”, a mai precizat Serghei Gaidai.

Spitalul de traumatologie din Liman, regiunea Donețk, a fost, vineri, ținta unui atac rusesc cu rachete. În urma exploziilor s-a declanșat un incendiu care a afectat și clădirile alăturate.

„Fiind lovite direct de obuze, atât spitalul, cât și clădirile rezidențiale din jur au fost arse și distruse. Pompierii și pirotehnicienii au stins incendiul și au scos dispozitivele explozive”, a transmis Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii Donețk, pe Telegram.

The Russian army fired Uragan multiple rocket launchers at the regional hospital in Lyman, Donetsk region. pic.twitter.com/e0YPc0TAdB

— Iuliia Mendel (@IuliiaMendel) April 22, 2022

Oficialul ucrainean spune că armata rusă ar fi folosit sistemul de lansare de rachete multiple BM-27 Uragan, fără însă a da detalii despre posibile victime.

Mai multe informații: Rușii au bombardat un spital din regiunea Donețk

Premierul britanic Boris Johnson a recunoscut că o victorie militară rusă în Ucraina este o „posibilitate realistă”, în cadrul unei conferințe de presă în timpul unei deplasări în India.

„Putin are o armată uriașă. [Dar] are o poziție politică foarte dificilă pentru că a făcut o gafă catastrofală. Singura opțiune pe care o are acum este să încerce în continuare să-și folosească abordarea sa îngrozitoare – condusă de artilerie – încercând să-i disrugă pe ucraineni. Și este foarte aproape de a asigura un pod de pământ în Mariupol”.

Situația este „imprevizibilă” în această etapă, a mai spus premierul Bors Johnson.

„Dar ceea ce am văzut este eroismul incredibil al ucrainenilor și dorința lor de a lupta. Și vă spun ceva: cred că, indiferent de superioritatea militară pe care Vladimir Putin o poate aduce în următoarele câteva luni – și sunt de acord că ar putea fi o perioadă lungă, el nu va putea cuceri spiritul poporului ucrainean”, a completat Boris Johnson.

Oficialii ONU pentru drepturile omului au documentat „uciderea ilegală, inclusiv prin execuție sumară, a aproximativ 50 de civili” în Bucha, un oraș de la periferia Kievului, a declarat vineri Oficiul ONU pentru Drepturile Omului.

Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMMU) a documentat și verificat cel puțin 5.264 de victime civile – 2.345 de morți și 2.919 de răniți, potrivit CNN.

„Știm că cifrele reale vor fi mult mai mari pe măsură ce ororile provocate în zonele de lupte intense, precum Mariupol, vor ieși la lumină”, a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet.

„Amploarea execuțiilor sumare ale civililor în zonele ocupate anterior de forțele ruse începe să iasă la iveală. Trebuie să se asigure păstrarea dovezilor și consevarea decentă al rămășițelor muritoare, precum și ajutor psihologic și de altă natură pentru victime și rudele acestora”, a continuat Bachelet.

„Aproape fiecare locuitor din Bucha cu care au vorbit colegii noștri ne-a povestit despre moartea unei rude, a unui vecin sau chiar a unui străin. Știm că trebuie făcut mult mai mult pentru a descoperi ce s-a întâmplat acolo și, de asemenea, știm că Bucha nu este un incident izolat.”

Dmitro Kuleba, ministrul de Externe al Ucrainei, a mulțumit României pentru sprijinul acordat după 24 februarie, când Rusia a declanșat invazia, în cadrul unei vizitei oficiale efectuate vineri la București. El s-a întâlnit azi cu premierul Nicolae Ciucă și cu ministrul de Externe Bogdan Aurescu.

Kuleba a subliniat că războiul poate fi câștigat doar dacă Europa sprijină țara sa cu tot ce are nevoie, iar Ucraina la schimb oferă garanția că Vladimir Putin va fi oprit și nu va încerca să atace și alt stat din regiune.

„Ce oferă Ucraina pentru lume este simplu: voi ne dați tot ce avem nevoie ca să câștigăm și noi îl ținem pe Putin în Ucraina și îl înfrângem acolo pentru a nu încerca să testeze articolul 5 al NATO. Cel mai bun mod de a-l opri pe Putin este să-i dați Ucrainei tot ce are nevoie”, a subliniat Kuleba în conferința de presă de la sediul Ministerului de Externe.

Mai multe informații: Ministrul de externe ucrainean, în România: „Cel mai bun mod de a-l opri pe Putin este să îi dați Ucrainei tot ce are nevoie”

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat că România și-a făcut datoria de stat membru NATO și UE în sprijinirea Ucrainei după declanșarea războiului de către Rusia. Întrebat într-o conferință de presă comună dacă România va oferi armament, oficialul român a subliniat că situația este una în evoluție despre care nu este bine să se vorbească prea mult public.

Agenția de presă rusă Interfax relatează că adjunctul comandantului districtului militar central al Rusiei a declarat că intenționează să preia controlul deplin asupra Donbasului și a sudului Ucrainei, ca parte a celei de-a doua etape a operațiunii militare.

Reuters notează că, astfel, Rusia intenționează să creeze un coridor terestru între Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014, și Donbas.

În plus, oficialul rus a mai precizat că prin deținerea controlului asupra sudului Ucrainei va oferi Rusiei o altă poartă către regiunea separatistă a Moldovei, Transnistria.

Mai multe informații: Un general rus vorbește despre invadarea Transnistriei: „Există fapte de oprimare a populației de limbă rusă”

Un avion ucrainean s-a prăbușit în timpul unui „zbor tehnic” în sudul Ucrainei, au declarat autoritățile locale, care precizează că sunt victime, fără a preciza numărul acestora.

Avionul era unul de transport militar operat de forțele armate ucrainene, model AN-26. El s-a prăbușit vineri dimineață în districtul Vilnia din regiunea Zaporojie, a anunțat administrația militară regională Zaporojie.

Circumstanțele accidentului sunt în curs de verificare și vor fi mai multe informații ulterior, au adăugat autoritățile.

Estul Ucrainei a fost bombardat puternic pe timpul nopții, relatează un corespondent BBC care a înoptat la Sloviansk, la 20 de kilometri de linia.

El relatează că dimineață a văzut pe trotuar erau mici cratere, împreună cu geamurile sparte de la ferestrele blocurilor din apropiere.

„Liniile electrice erau căzute și nu era curent electric. Aceasta este acum scena în multe orașe și localități din Donbas”, relatează jurnalistul.

Și Serhiy Haidai, șeful administrației militare a regiunii Luhansk, a declarat vineri că bombardamentele rusești au perturbat o încercare de evacuare a civililor din orașul Rubijne, contestat de cele două armate, oprind un autobuz să ajungă în oraș.

„Vom încerca să ajungem în partea de sud a orașului Rubijne cu mașina, pentru că oamenii așteaptă să fie evacuați”, a spus Haidai.

Ministerul rus al Apărării a declarat că a lovit peste noapte 58 de ținte militare în Ucraina, inclusiv locuri în care erau concentrate trupe, depozite de combustibil și echipamente militare, potrivit Reuters.

Moscova precizează că a lovit, de asemenea, trei ținte folosind rachete de înaltă precizie în Ucraina, inclusiv un sistem de apărare antiaeriană S-300 și o mare concentrație de trupe ucrainene împreună echipamentul lor.

Afirmațiile nu au fost verificate independent.

UE îndeamnă cetățenii să conducă mai puțin, să oprească aerul condiționat și să lucreze de acasă trei zile pe săptămână, pentru a reduce dependența de petrol și gaze rusești.

Comisia Europeană spune că măsurile, elaborate împreună cu Agenția Internațională pentru Energie, ar produce o economie pentru gospodării de aproape 500 de euro pe an în medie.

Dacă toți cetățenii UE ar urma planul, în nouă puncte, acest lucru ar economisi suficient petrol pentru a umple 120 de super-cisterne și suficient gaz natural pentru a încălzi aproape 20 de milioane de case.

Conform planului, reducerea termostatului cu doar 1 °C ar economisi aproximativ 7% din energia utilizată pentru încălzire, în timp ce setarea unui aparat de aer condiționat cu 1 °C mai cald ar putea reduce cantitatea de energie electrică utilizată cu până la 10%.

Oficialii ucraineni au anunțat că au loc lupte grele în regiunile Donețk și Luhansk pe fondul ofensivei rusești în Donbas, relatează CNN.

Olena Symonenko, consilier în cadrul administrației prezidențiale, a declarat în declarații televizate că în ultimele 24 de ore, alte 42 de așezări au intrat sub controlul Rusiei în regiunea Donețk, dar ar putea reveni sub controlul ucrainenilor.

„De astăzi, înțelegem că în aceste așezări au loc ostilități aprige, iar oamenii care au rămas acolo stau în adăposturi sau subsoluri”, a precizat oficialul.

Serhii Haidai, șeful administrației militare regionale din Luhansk, a declarat că forțele ruse au înaintat în trei direcții spre orașele Rubijne, Popasna și Novotoshkivske.

„Inamicul încearcă să avanseze în zona Rubijne”, a spus el. „Bătăliile defensive cu inamicul continuă în direcția așezărilor Novotoshkivske și Popasna”.

Cu două zile în urmă, Haidai a declarat pentru CNN că 80% din teritoriul regiunii Luhansk este sub control rusesc.

Forțele ruse continuă să blocheze parțial orașul Harkov din nord-estul Ucrainei, a transmis armata ucraineană în actualizarea zilnică publicată vineri.

Unitățile ruse încercau să pătrundă la sud de orașul Izium din provincia Harkov, pentru a înconjura gruparea de trupe ucrainene din regiunea Donbas, mai precizează armata.

De asemenea, Ucraina a respins joi 10 atacuri în regiunile Doneţk şi Luhansk.

În toate părțile de est ale frontului, trupele ruse au intensificat atacurile în ultimele 24 de ore, în special în zonele Zarechny, Rubejni, Popasnaya, Novotoshkovsky și Marinka.

Ucraina a declarat că a doborât 15 avioane rusești în ultimele 24 de ore.

Vicepremirul Irina Vereșciuk a anunțat că niciun coridor umanitar nu va fi organizat vineri din motive de securitate.

„Din cauza pericolului de pe trasee astăzi, 22 aprilie, nu vor exista coridoare umanitare. Fac un apel către toți cei care așteaptă evacuarea: aveți răbdare, vă rog să așteptați!”, a transmis vicepremierul ucrainean pe Telegram.

De altfel, și la începutul acestei săptămâni, trei zile consecutive consecutive nu au putut fi aranjate căi de evacuare pentru civili. Joi, patru autobuze care transportau 80 de persoane au ajuns în orașul ucrainean Zaporojie, după ce au reușit să părăsească Mariupol în ciuda tuturor blocajelor.

Volodimir Zelenski a contrazis afirmaţiile lui Vladimir Putin conform cărora oraşul-port Mariupol a căzut joi în mâinile armatei ruse, relatează Reuters.

„Situaţia este dificilă, situaţia este rea”, le-a spus joi, la Kiev, jurnaliştilor Volodimir Zelenski, dar a subliniat au mai rămas modalităţi de a elibera oraşul.„Există o modalitate militară de pregătire şi ne pregătim pentru aceasta”, a spus preşedintele ucrainean. Pentru aceasta, a spus el, este nevoie de ajutor occidental.

O altă soluţie ar fi una de natură diplomatică şi umanitară, a spus Zelenski, enumerând mai multe variante pe care Kievul le-a propus deja Moscovei, inclusiv un schimb de „răniţi cu răniţi”.

Președintele Ucrainei le-a transmis miniștrilor de finanțe care participau la o conferință a FMI și a Băncii Mondiale că țara sa are nevoie de 7 miliarde de dolari în fiecare lună până în vară pentru a continua să funcționeze.

Volodimir Zelenski a mai spus că „vom avea nevoie de sute de miliarde de dolari pentru a reconstrui mai târziu”.

Zelenski a mai spus că comunitatea globală trebuie să excludă imediat Rusia din instituțiile financiare internaționale, inclusiv Banca Mondială, FMI și altele. Toate țările „trebuie să fie imediat pregătite să rupă toate relațiile cu Rusia”, a adăugat el.

Întrebată dacă FMI va putea să asigure finanțarea imediată de care are nevoie Ucraina, directorul general al organizației, Kristalina Georgieva, a transmis că s-au găsit resurse pentru primele două luni.

„Credem că, în timp, această sumă va scădea pe măsură ce economia ucraineană în părțile țării care nu sunt sub ocupație va crește, iar remitențele de la cei care acum lucrează în altă parte încep să curgă”, a mai declarat Georgieva.

Oficialii ucraineni spun că au identificat gropi comune în afara orașului Mariupol, lucru ce dovedește încă odată comiterea de crime de război de către soldații ruși împotriva civililor ucraineni, potrivit CNN.

Afirmația este susținută de fotografii culese și analizate de compania americană de imagini prin satelit Maxar Technologies. Aceste imagini prezintă 200 de morminte noi într-un loc de la marginea de nord-vest a orașului Manhush, un oraș aflat la aproximativ 19 kilometri la vest de Mariupol.

Se estimează că aproximativ 100.000 de oameni rămân prinși în Mariupol, care a fost bombardat constant de când a fost înconjurat de forțele ruse la 1 martie, potrivit oficialilor ucraineni. Oficialii ucraineni susțin că peste 20.000 de oameni din oraș au murit în timpul atacului.

CNN menționează că nu poate verifica în mod independent că soldații au aruncat cadavre în gropi comune din acea locație. De asemenea, nu este disponibil un bilanț concret al morților după săptămânile de bombardament puternic asupra Mariupolului.

Cu toate acestea, jurnaliştii din Mariupol au documentat înmormântarea grăbită a civililor în oraşul asediat, iar imagini au apărut pe reţelele de socializare care arată cadavrele aparent lăsate pentru a fi colectate în oraş.

Grupurile pentru drepturile omului și psihologii ucraineni cu care a vorbit CNN spun că au lucrat non-stop pentru a se ocupa de un număr tot mai mare de cazuri de abuz sexual în care sunt implicați soldați ruși.

Un raport al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), publicat pe 13 aprilie, a constatat încălcări ale dreptului internațional umanitar de către forțele ruse în Ucraina, menționând că „relatările indică cazuri de violență de gen în legătură cum ar fi violul, violență sexuală sau hărțuire sexuală”.

„Soldații ruși fac tot ce le stă în putință pentru a-și arăta dominația, iar violul este, de asemenea, un instrument aici”, a spus psihologul Vasilisa Levcenko, care a fondat un serviciu care oferă consiliere gratuită ucrainenilor care suferă de traume legate de război.

Ministrul ucrainean al economiei, Iulia Sviridenko, a declarat că se așteaptă ca Ucraina să primească statutul de candidat pentru aderare în această vară, pentru ca aderarea să fie concretizată până în 2024, potrivit platformei Nexta.

„Ne așteptăm să fim candidați pentru aderare la UE în această vară, iar în 2024 să fim membri cu drepturi depline”, a declarat Iulia Sviridenko.

Luni, Volodimir Zelenski şi-a exprimat speranţa că va obţine pentru ţara sa „în următoarele săptămâni” statutul de candidat la aderare la Uniunea Europeană (UE), mulţumindu-i Bruxelles-ului pentru celeritatea procesului, după ce a comletat un chestionar ce va constitui un punct de plecare pentru ca Uniunea Europeană să decidă cu privire la aderare.

Într-un interviu acordat agenției de presă Reuters, primarul Mariupolului, Vadym Boychenko, a spus că viețile oamenilor blocați în oraș sunt în mâinile lui Vladimir Putin. El și-a exprimat frustrarea privind ritmul foarte lent în care au loc evacuarările și a acuzat Rusia că a „subminat această evacuare”, pe care a început-o în „primele zile ale lunii martie”.

„Ne-au cerut să le dăm o hartă de unde va începe evacuarea – le-am dat harta. (Au întrebat) câte autobuze aveți? Noi am dat numărul de autobuze. Și au distrus și demolat toate acele locuri, ne-au distrus autobuzele”, a precizat primarul.

Boycenko a spus că mai sunt 100.000 de oameni blocați în oraș, pe lângă soldații din fabrica Azovstal care nu se vor preda.

„Este important să înțelegem că viețile care sunt încă acolo, sunt în mâinile unei singure persoane – Vladimir Putin”, a precizat Boychenko.

Serviciile de informații militare ale Ucrainei au prezentat miercuri o interceptare ale comunicațiilor forțelor armate ruse referitoare în care este emis un presupus ordin de ucidere a prizonierilor de război ucraineni în orașul Popasna din regiunea de est Luhansk, relatează CNN.

„Direcția principală de informații a Ministerului Apărării al Ucrainei a primit o interceptare audio a conversației ocupanților, care se referă la ordinul de a ucide toți prizonierii de război ai Forțelor Armate ale Ucrainei care se află în captivitate în zona Popasna”, au transmis miercuri serviciile de informații militare ucrainene.

„Aceasta este o crimă de război flagrată, o încălcare a dreptului internațional și un alt exemplu izbitor că armata rusă este formată din ucigași, violatori și jefuitori”, mai precizează partea ucraineană

CNN nu poate garanta autenticitatea înregistrării și a contactat Ministerul rus al Apărării pentru comentarii.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că plănuiește să „falsifice” un referendum pentru independență în regiunile parțial ocupate din sud, Herson și Zaporojie, relatează The Guardian.

Liderul de la Kremlin a sfătuit rezidenții din aceste regiuni să nu furnizeze informații personale forțelor ruse.

„Îi îndemn pe locuitorii din regiunile sudice ale Ucrainei – regiunile Herson și Zaporojie – să fie foarte atenți la ce informații le oferă invadatorilor. Dacă îți cer să completezi niște chestionare, să-ți lași datele din pașaport undeva, ar trebui să știi că nu te va ajuta. Acest lucru are ca scop falsificarea așa-zisului referendum pe teritoriul dumneavoastră dacă de la Moscova va veni un ordin de a pune în scenă un astfel de spectacol”, a afirmat, joi seară, Volodimir Zelenski.

Liderul de la Kremlin a emis și un avertisment pentru ruși în care îi avertizează că planurile de anexare a noi teritorii vor veni la pachet cu sancțiuni care vor lovi economia.

„Dacă cineva dorește o nouă anexare, aceasta poate duce doar la noi sancțiuni puternice asupra Rusiei. Îți vei face țara la fel de săracă cum nu a fost Rusia de la războiul civil din 1917. Așa că este mai bine să cauți pacea acum”, a precizat Zelenski.

Expertul militar Justin Cramp a explicat pentru BBC că mersul războiului din Ucraina depinde de ce se întâmplă în Donbas în următoarele două, trei săptămâni.

„Următoarea perioadă de timp e critică, decisivă. De luptele care se dau pentru Donbas depinde dacă Ucraina va obține pacea sau un armistițiu ori dacă războiul se va transforma într-unul de uzură”, a declarat el.

Cramp crede că Putin va lua o decizie după ce va vedea cum se descurcă forțele ruse în estul Ucrainei; dacă acestea vor cuceri teritoriul, va căpăta curaj și va trimite din nou armata să cucerească alte orașe, precum Harkovul sau chiar Kievul.

„Încă sunt trupe ruse la nord de Kiev, în Belarus, și sunt acolo cu un motiv. Putin nu a renunțat la ideea de a cuceri capitala, însă dacă eșuează în Donbas și înregistrează pierderi mari în rândul soldaților, va fi dificil să mai facă asta”, spune expertul militar.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat joi, 21 aprilie, într-un mesaj adresat unui forum al Băncii Mondiale, că Ucraina are nevoie de 7 miliarde de dolari pe lună ca asistență financiară pentru a compensa pierderile economice suferite din cauza războiului, relatează CNN și BBC.

Liderul de la Kiev a afirmat și că fiecare țară trebuie să fie pregătită să rupă toate relațiile cu Rusia și că Moscova ar trebui să fie „imediat” exclusă din toate instituțiile financiare internaționale, inclusiv FMI și Banca Mondială.

Totodată, el a acuzat Rusia că „folosește metode agresive pe piețele mondiale în timp ce lupta în acest război” și că „armata rusă are ca scop distrugerea tuturor obiectivelor din Ucraina care pot servi drept bază economică pentru viață. Acestea includ gări, depozite de alimente și rafinării de petrol”.

De asemenea, Zelenski a spus că prin invadarea Ucrainei, Rusia amenință aprovizionarea globală cu alimente, în condițiile în care blocada impusă asupra orașelor portuare ucrainene de la Marea Neagră a făcut imposibil ca țara să exporte provizii de alimente, precum grâul, ceea ce a dus la o creștere a prețurilor în zone care se bazează pe exporturile de cereale din Ucraina, cum ar fi Africa de Nord.

Trupele Rusiei au capturat joi, 21 aprilie, 42 de sate din estul regiunii Donețk, dar forțele Ucrainei le-ar putea lua înapoi, a declarat Olena Symonenko, consilier al șefului de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, potrivit Reuters.

”Astăzi 42 de sate au fost adăugate pe lista celor care au fost ocupate. Acest lucru este în detrimentul regiunii Donețk. Asta s-a întâmplat astăzi, dar s-ar putea ca forțele noastre să le recâștige mâine”, a declarat Symonenko pentru televiziunea națională ucraieană.

”Relaţiile cu Rusia nu pot decurge în mod normal în ceea ce priveşte participarea sa la forumurile globale unde ţările se întâlnesc pentru a aborda provocări comune”, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, referindu-se la faptul că, împreună cu alţi miniştri de Finanţe, a părăsit, miercuri, o şedinţă cu uşile închise a G20 atunci când ministrul rus a luat cuvântul, relatează CNN, potrivit News.ro.

Yellen a catalogat atitudinea Rusiei drept una ”ofensatoare pentru normele internaţionale”.

”Cred că participarea la aceste forumuri necesită un angajament din partea ţărilor de a se supune normelor şi valorilor fundamentale care stau la baza cooperării internaţionale. (…) Decizia mea, împreună cu cea a altora, de a pleca când ministrul rus de Finanţe a luat cuvântul, a fost ca să clarificăm faptul că atitudinea Rusiei… este atât de ofensatoare pentru normele internaţionale încât nu suntem dispuşi să permitem Rusiei să participe sau să ascultăm ce au de spus ruşii”, a explicat Janet Yellen.

Oficialii SUA au catalogat drept ”dezinformare” afirmația președintelui rus Vladimir Putin că forțele sale au „eliberat” orașul-port Mariupol, relatează Reuters.

”Înțelegem că forțele Ucrainei continuă să reziste și există toate motivele să credem că spectacolul președintelui Putin și a ministrului său al Apărării pentru mass-media, pe care am l-am văzut în ultimele ore, este încă o dezinformare din scenariul lor”, a declarat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, într-un briefing de presă de joi după-amiază.

Vladimir Putin a susținut că forțele ruse au ”eliberat” Mariupolul deși ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a admis că trupele Moscovei încă se luptă cu cele ucrainene ascunse în uzina Azovstal.

Președintele rus Vladimir Putin ar putea câștiga în continuare în Ucraina, deși nu și-a atins obiectivele de dinainte de război, au declarat joi oficiali occidentali, citați de Reuters.

„Putin a eșuat în mod clar în îndeplinirea obiectivelor sale inițiale de dinainte de război, dar este încă în poziția de a câștiga”, a spus un oficial, sub protecția anonimatului.

El a adăugat că succesul Rusiei ar putea fi legat de consolidarea controlului rus asupra regiunii Donbas și de crearea unui pod terestru către Crimeea, precum și de ceea ce el a numit – ”în cel mai rău caz” – un nou atac asupra Kievului.

Oficialul a precizat însă că în ciuda acestor posibile rezultate, invazia în Ucraina rămâne ”o gafă strategică” a Rusiei, având în vedere pierderile substanțiale suferite de armata Moscovei, rezistența trupelor ucrainene și modul în care războiul a schimbat arhitectura de securitate a Europei în defavoarea Rusiei.

Un alt oficial a vorbit despre faptul că Rusia a început să gestioneze unele dintre problemele de care s-a lovit la începutul invaziei.

„Comanda și controlul au devenit mai eficiente… este clar că sunt mai deștepți în ceea ce privește modul în care folosesc UAV-urile (dronele – n.r.) și le integrează în forțele lor pe măsură ce avansează și cum folosesc artileria. (…) Nu i-am văzut încă îmbunătățind modul în care manevrează, deși atunci când își aduc forțele în luptă sunt puțin mai uniți”, a mai spus oficialul.

Yuriy Ryzhenkov, CEO-ul Metinvest Holding, compania care deține combinatul de oțel Azovstal din Mariupol, a declarat pentru CNN că situația de la uzină este „aproape de o catastrofă”.

„Când a început războiul, aveam stocuri destul de bune de hrană și apă în adăposturile anti-bombe și în facilitățile de la fabrică, astfel încât, pentru o perioadă de timp, civilii au putut să le folosească și, practic, să supraviețuiască. Din păcate, toate tind să se epuizeze, în special mâncarea și produsele pentru necesități zilnice. Cred că acum este aproape de o catastrofă acolo”, a spus Ryzhenkov.

Proprietarul uzinei a precizat că proviziile erau suficiente pentru două sau trei săptămâni, dar au trecut aproape opt săptămâni de când orașul este asediat, adăugând însă că cei care se află acolo „nu s-au dat bătuți”.

Ryzhenkov a mai spus că a fost înființată o linie telefonică pentru toți angajații uzinei siderurgice Azovstal și, până acum, aproximativ 4.500 dintre ei au fost contactați, însă despre alți 6.000 încă nu se știe nimic.

„Sper că sunt încă în viață, sperăm că sunt ok și sperăm că vor ieși și le vom putea oferi tot confortul necesar”, a mai spus el.

„Întreprinderile noastre nu vor funcționa sub ocupația rusă. (…) Desigur, rușii pot încerca să repornească fabricile, dar să vedem dacă reușesc asta, mă îndoiesc foarte mult”, a adăugat Yuriy Ryzhenkov.

Urmărește-ne pe Google News