Război în Ucraina, ziua 580 | Putin i-a cerut lui Șoigu să stopeze contraofensiva ucraineană

Între 30 și 50 de piese din interiorul rachetelor rusești sunt produse în afara Rusiei, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Marinei Militare ucrainene, Dmitro Pletenciuk, în timpul unui briefing de presă, potrivit The Kyiv Independent.

Cu toate acestea, sancțiunile internaționale au făcut ca Moscova să investească în producerea acestor piese în Rusia, a precizat purtătorul de cuvânt al Marinei.

Aceste componente sunt mai puțin fiabile decât piesele echivalente fabricate în străinătate, potrivit lui Pletenciuk.

Sancțiunile au determinat, de asemenea, Rusia să treacă de la motoarele de fabricație germană la cele de fabricație chineză pentru navele marinei, dar Moscova intenționează acum să producă aceste motoare pe plan intern pentru a asigura disponibilitatea lor, a adăugat Pletenciuk.

Autoritățile ucrainene investighează frecvent componentele găsite în interiorul rachetelor și dronelor rusești pentru a evalua măsura în care Rusia reușește să ocolească sancțiunile internaționale. Pe 15 august, de exemplu, șeful cancelariei prezidențiale ucrainene, Andrii Yermak, a afirmat că rachetele de croazieră Kh-101 pe care Rusia le-a folosit într-un atac efectuat în dimineața acelei zile conțineau aproximativ 30 de cipuri fabricate în străinătate. Yermak a adăugat că rachetele au fost fabricate în luna aprilie a acestui an.

Recomandări

Răspunsul acid venit de la Casa Albă, după ce un francez a cerut înapoi Statuia Libertății: „Dacă nu eram noi, Franța vorbea germană”

20 de confruntări de luptă au avut loc în zona de contact pe parcursul zilei de marți, a anunțat Statul Major al Forțelor Armate ucrainene, precizând că rușii au lansat șapte atacuri cu rachete, 73 de bombardamente aeriene și 37 de atacuri efectuate cu ajutorul sistemelor de lansare multiplă de rachete (MLRS), scrie Ukrainska Pravda.

„Pe frontul de la Avdiivka, apărătorii noștri au respins cu succes atacurile rusești la sud-est de Sieverne, în regiunea Donețk. (…) Pe frontul de la Marinka, apărătorii noștri au respins cu succes 9 atacuri rusești lansate direct asupra zonei Marinka din regiunea Donețk, pe parcursul zilei”, a susținut conducerea armatei ucrainene, în actualizarea zilnică a informațiilor operaționale privind invazia rusă.

„În același timp, Forțele de Apărare ale Ucrainei continuă operațiunea ofensivă pe frontul de la Melitopol și acțiunile ofensive (de asalt) pe frontul de la Bahmut, provocând pierderi de efective și echipamente forțelor de ocupație, epuizând inamicul de-a lungul întregii zone de contact”, a mai transmis Statul Major General al Ucrainei.

Recomandări

Primul sondaj pentru alegerile prezidențiale. Suveraniștii ar câștiga turul I. Cine ar putea câștiga turul doi

De asemenea, aviația ucraineană a efectuat 12 lovituri asupra zonelor în care sunt concentrate personal, arme și echipamente militare rusești, mai scrie în actualizare.

Unitățile ucrainene de Rachete și Artilerie au lovit patru piese de artilerie, trei zone de concentrare a personalului și echipamentelor militare rusești, două depozite de muniții și o stație de război electronic rusă, a mai susținut conducerea armatei ucrainene.

Rusia încearcă să se reintegreze în Consiliul Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, după ce a fost expulzată din acest for internațional în luna aprilie a anului trecut, în urma invaziei sale din Ucraina, relatează CNN.

Rusia figurează pe site-ul ONU ca fiind unul dintre candidații care doresc să obțină un loc printre membrii Consiliului pentru Drepturile Omului pentru mandatul 2024-2026, alegerea acestora urmând să aibă loc pe data de 10 octombrie.

Calitatea de membru se bazează pe o distribuție geografică echitabilă, cu două locuri vacante în grupul regional al statelor din Europa de Est, potrivit ONU. Rusia, alături de Albania și Bulgaria, figurează pe lista celor care și-au anunțat candidatura pentru această regiune până în prezent.

Recomandări

SUA iau în calcul recunoașterea Crimeei drept teritoriu rusesc pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Potrivit documentului de poziție al Rusiei, pe care CNN l-a obținut, Rusia consideră Consiliul pentru Drepturile Omului un „organism-cheie în cadrul sistemului Națiunilor Unite”.

Documentul de poziție, pe care Moscova îl distribuie membrilor ONU pentru a obține sprijin, afirmă că Rusia „consideră că este important să fie prevenită tendința tot mai mare de a transforma Consiliul pentru Drepturile Omului într-un instrument care servește voinței politice a unui grup de țări care pedepsește guvernele neloiale pentru politica lor internă și externă independentă”.

„Dacă va fi aleasă, Federația Rusă se va concentra pe această problemă. Vom promova cu fermitate principiile de cooperare și de consolidare a dialogului constructiv bazat pe respect reciproc în cadrul Consiliului, pentru a găsi soluții adecvate pentru problemele legate de drepturile omului”, se argumentează în documentul de poziție.

Anthony Rota, preşedintele Camerei Comunelor din Parlamentul Canadei, şi-a anunţat marţi, 26 septembrie, demisia din funcție după scandalul provocat de omagiul adus unui veteran ucrainean care a luptat alături de nazişti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, informează Agerpres preluând AFP.

„Cu inima grea mă ridic să-i informez pe membrii parlamentului cu privire la demisia mea din funcţia de preşedinte al Camerei Comunelor”, a declarat Anthony Rota, vorbind despre „regretul profund pentru greşeala” sa.

Mai multe informații: Preşedintele Camerei Comunelor din Parlamentul Canadei, care l-a elogiat pe un veteran nazist în timpul vizitei lui Zelenski, și-a dat demisia

Estonia s-a alăturat Germaniei într-un program comun de achiziție de muniție pentru Ucraina, a anunțat marți guvernul de la Berlin, potrivit Al Jazeera.

„Sunt foarte, foarte bucuros că Estonia tocmai a decis să se alăture contractelor-cadru germane pentru muniție”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, în cadrul unei întâlniri cu omologul său estonian, Hanno Pevkur, la Tallinn.

El a precizat că acest lucru va permite industriei să-și sporească capacitățile de producție, ceea ce este „foarte important pentru noi toți”.

Muniția „este și va rămâne un factor crucial pentru rezistența Ucrainei”, a adăugat Pistorius.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că sancțiunile impuse Rusiei nu au fost suficiente pentru a opri „agresiunea” acesteia și a promis noi acțiuni ucrainene împotriva „statului terorist”, relatează Al Jazeera și Sky News.

„Vedem clar care sunt direcțiile de presiune asupra Rusiei ce trebuie întărite pentru a împiedica creșterea capacităților (sale) teroriste”, a declarat liderul ucrainean în mesajul său video de seară, adresat națiunii.

„Sancțiunile nu sunt suficiente. Vor exista, de asemenea, mai multe acțiuni proprii, ale Ucrainei, împotriva statului terorist. Atâta timp cât agresiunea Rusiei continuă, Rusia trebuie să își simtă în mod tangibil pierderile”, a adăugat Zelenski.

Guvernul ucrainean a aprobat Programul-țintă de stat „Unitate în diversitate”, ceea ce înseamnă că Ucraina a implementat toate cele șapte recomandări făcute de Comisia Europeană, a anunțat marți premierul Denis Șmîhal, potrivit The Kyiv Independent.

Un program-țintă de stat presupune luarea unei serii de măsuri pentru a rezolva „cele mai importante probleme care afectează dezvoltarea Ucrainei”, fiind utilizate fonduri de la bugetul de stat, conform site-ulului parlamentului ucrainean (Verkhovna Rada).

Programul”Unitate în diversitate” se concentrează pe crearea unor condiții optime pentru asigurarea drepturilor și oportunităților minorităților naționale și ale populației indigene din Ucraina, a declarat Șmîhal.

Premierul s-a referit la cele șapte recomandări prezentate de Comisia Europeană pe care Ucraina ar trebui să le implementeze înainte de a începe procesul de negociere pentru a deveni țară membră a Uniunii Europene.

Aceste recomandări includ reforme ale Curții Constituționale, ale presei, ale organismelor anticorupție și ale cadrului juridic al țării care reglemetează drepturile minorităților naționale.

Un bombardament al artileriei ruse asupra localității Vovceansk din regiunea Harkov a rănit un bărbat în vârstă de 64 de ani, a anunțat marți Parchetul General ucrainean, potrivit The Kyiv Independent.

Civilul a fost spitalizat în urma loviturii, au precizat procurorii.

Mai multe case, clădiri agricole și o mașină au fost avariate în urma bombardamentului.

Orașul Vovceansk, cu o populație de aproximativ 17.500 de persoane înainte de război, se află la aproximativ 70 de kilometri nord-est de centrul regional Harkov și la mai puțin de cinci kilometri sud de granița cu Rusia. Localitatea este vizată de atacuri regulate din partea forțelor ruse.

Un atac al rușilor efectuat asupra Hersonului a rănit trei persoane marți după-amiază, a anunțat Roman Mrochko, șeful administrației militare a orașului, într-un mesaj publicat pe Telegram, potrivit The Kyiv Independent.

Bombardamentul, raportat în jurul orei locale 15:10, a rănit doi bărbați cu vârste de 40 și, respectiv, 79 de ani. De asemenea, o femeie în vârstă de 52 de ani a fost spitalizată, a precizat administrația militară din regiunea Herson.

Cei doi bărbați au primit asistență medicală la fața locului. Mai multe mașini și clădiri, inclusiv case, au fost avariate în urma atacului.

Astfel, șase civili au fost răniți în urma atacurilor efectuate de ruși asupra orașului în ultimele 24 de ore, a precizat Mrochko.

Administrația militară din regiunea Herson raportase un rănit la ora locală 12:20, după ce anterior anunțase că doi oameni au fost răniți, la ora 10:20.

Guvernatorul Oleksandr Prokudin a declarat că șase persoane au fost ucise și alte 10 au fost rănite în urma atacurilor rusești efectuate luni asupra regiunii Herson.

Șapte nave au părăsit până în prezent porturile din Odesa prin coridorul temporar din Marea Neagră, a anunțat marți purtătorului de cuvânt al Forțelor Navale ucrainene, Dmitro Pletenciuk, potrivit agenției de presă Interfax-Ucraina, preluată de The Kyiv Independent.

Oficialul Marinei Militare a precizat că acest număr include cinci nave care au acostat în porturile din Odesa înainte de începerea invaziei pe scară largă și două nave care au intrat și au plecat recent.

„Facem tot ce putem pentru a asigura siguranța apelor noastre teritoriale în care navighează navele”, a declarat Pletenciuk, adăugând că toate cele șapte nave menționate mai sus au intrat deja în apele țărilor NATO.

Purtătorul de cuvânt a precizat că amenințările la adresa tranzitului navelor prin Marea Neagră sunt reprezentate în principal de avioanele rusești și de atacurile cu rachete. Potrivit lui Pletenciuk, Rusia se abține să își desfășoare navele de război în largul mării, temându-se de distrugerea acestora de către forțele ucrainene.

Marina ucraineană a anunțat crearea unui coridor temporar în Marea Neagră pe data de 10 august, la mai puțin de o lună după ce Rusia s-a retras din acordul privind cerealele, care permitea trecerea în siguranță a navelor care călătoreau spre și dinspre porturile de pe coasta ucraineană a Mării Negre.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că a avut o întâlnire bună cu președintele Consiliului Național al Austriei, Wolfgang Sobotka, și a salutat sprijinul Vienei față de formula de pace a Kievului, scrie Al Jazeera.

„Apreciem faptul că Austria este pregătită să se alăture efortului comun de a pune în aplicare punctele din formulă. Summitul global pentru pace se apropie treptat”, a afirmat Zelenksi, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

„Un subiect separat și important este implicarea forțelor sociale și de afaceri austriece în reconstrucția Ucrainei, cooperarea noastră economică. Împreună devenim mai puternici – poporul nostru, Europa noastră”, a adăugat liderul de la Kiev.

Cel mai important lider al opoziției din Rusia, Alexei Navalnîi, a pierdut marți apelul intentat împotriva condamnării la 19 ani de închisoare pe care a primit-o luna trecută, sentință care se adaugă la pedeapsa pe care o ispășește deja, a anunțat un judecător al unui tribunal din Moscova, potrivit Reuters.

Apelul său a fost respins de un judecător din Moscova după o audiere la care Navalnîi a participat prin legătură video. Procedurile s-au desfășurat cu ușile închise, în afară de citirea verdictului, în ciuda protestelor lui opozantului rus și ale avocaților săi.

Mai multe informații: Apelul depus de Alexei Navalnîi împotriva noii pedepse, de 19 ani de închisoare, a fost respins

„Este o veste bună pentru toată lumea” dacă comandantul Flotei ruse a Mării Negre este mort, a declarat marți ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, pentru CNN.

Într-un interviu acordat de la Kiev, oficialul ucrainean nu a confirmat și nici nu a infirmat că amiralul Viktor Sokolov ar fi fost ucis în atacul ucrainean de săptămâna trecută asupra sediului din Sevastopol, Crimeea, al Flotei ruse de la Marea Neagră.

Anterior în cursul zilei de marți, Ministerul rus al Apărării a publicat o înregistrare video care pare să-l arate pe Sokolov participând prin videoconferință la o întâlnire cu ministrul Apărării, Serghei Șoigu, imaginile punând astfel sub semnul întrebării afirmațiile Kievului potrivit cărora amiralul ar fi murit în atac.

„El se află în teritoriile noastre ocupate temporar … nu ar trebui să fie deloc acolo. Așa că, dacă este mort, este o veste bună pentru toată lumea că noi continuăm să ne eliberăm teritoriul”, a declarat Umerov.

Armata ucraineană a transmis că în prezent „clarifică” informațiile primite despre Sokolov. CNN nu poate confirma dacă bărbatul din înregistrarea video este Sokolov, când a avut loc întâlnirea sau unde a fost filmată. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat marți să comenteze afirmația potrivit căreia Sokolov ar fi fost ucis.

Comisia de Apărare a parlamentului bulgar a aprobat marţi donarea către Ucraina a unui număr neprecizat de rachete antiaeriene S-300 de concepţie sovietică şi care sunt într-o stare tehnică ce nu permite utilizarea lor, dar pot fi reparate de armata ucraineană şi folosite de aceasta pentru a se apăra în faţa agresiunii ruse, scrie Agerpres preluând EFE.

Propunerea mai trebuie aprobată de plenul legislativului de la Sofia, dar aceasta pare o formalitate întrucât cele trei partide care au înaintat-o, două de la putere şi unul din opoziţie, au o largă majoritate.

Ministrul bulgar al apărării Todor Tagarev a precizat că nu vor fi furnizate Ucrainei baterii complete de rachete S-300, ci doar rachete pentru aceste sisteme, a căror condiţie tehnică nu permite utilizarea lor şi Bulgaria nici nu le poate repara cu mijloacele de care dispune.

La rândul său, preşedintele Comisiei de Apărare din legislativul bulgar, Hristo Gadzev, a explicat că acest ajutor oferit Ucrainei nu diminuează capacitatea de apărare a Bulgariei, mai ales că această ţară încearcă de mulţi ani să repare acele rachete şi nu a reuşit, în schimb Ucraina dispune de capacitatea tehnică pentru a le face operaţionale.

Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a participat, marţi, la reuniunea Consiliului Permanent consolidat al OSCE, în cadrul căreia a condamnat atacurile Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, inclusiv cele din imediata vecinătate a graniţelor României.

“În intervenţia sa, ministrul de externe Luminiţa Odobescu a condamnat atacurile Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, inclusiv cele din imediata vecinătate a graniţelor României şi a reafirmat sprijinul consolidat oferit de ţara noastră Ucrainei. A subliniat că actuala criză de securitate, generată de agresiunea neprovocată şi nejustificată a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei a afectat buna funcţionare a OSCE, ca urmare a atitudinii obstrucţioniste a Rusiei în procesul de luare a deciziilor la nivelul organizaţiei”, a transmis MAE, potrivit news.ro.

Fostul lider al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat marți că a vizitat trupele ruse din apropierea liniei de front din regiunea Donețk, în estul Ucrainei, la ordinul președintelui Vladimir Putin, informează AFP, potrivit The Moscow Times.

„La instrucțiunile președintelui, am vizitat un poligon de tragere (aflat) în apropierea liniei de contact de pe teritoriul Republicii Populare Donețk”, a declarat Medvedev, care a fost în trecut și președinte și premier al Rusiei.

„Militarii dau dovadă de excelente calități de luptă, de voință, fermitate și o atitudine generală de victorie”, a spus Medvedev, într-o înregistrare video postată pe rețelele de socializare.

Mai multe informații: Dmitri Medvedev anunță că a vizitat trupele ruse din Ucraina, lăudându-se cu 325.000 de noi recruți. „Militarii dau dovadă de excelente calități de luptă”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că peste 160 de companii din 26 de țări din America de Nord, Asia, Europa și Australia vor veni la primul forum al industriei de apărare din Ucraina, care va avea loc în toamnă, scrie Al Jazeera.

„Raliem lumea în spatele creării unui arsenal puternic pentru Ucraina și pentru toți apărătorii dreptului internațional”, a spus Zelenski, într-un mesaj video publicat pe platforma de socializare X.

The First Defense Industries Forum. Over 160 companies from 26 countries in North America, Asia, Europe, and Australia are already set to come. Arms manufacturers of all sorts. We rally the world behind creating a powerful arsenal for Ukraine and all international law defenders. pic.twitter.com/n63QFDD0Wf

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) September 25, 2023

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a dat ministrului Apărării, Serghei Şoigu, un termen foarte scurt – până la începutul lui octombrie – să inverseze tendinţa pe front şi să oprească contraofensiva ucraineană, aflată în desfăşurare de patru luni, a declarat o sursă de la Kremlin pentru Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

“Vladimir Putin i-ar fi stabilit lui Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării, câteva zile, până la începutul lui octombrie 2023, să îmbunătăţească situaţia de pe front, să oprească contraofensivele ucrainene şi să le permită forţelor ruse să reia controlul şi să lanseze o operaţiune ofensivă împotriva unui mare oraș”, scrie think tank-ul cu sediul la Washington într-un raport de informaţii clasificate, potrivit news.ro.

Contraofensiva ucraineană, care vizează respingerea tuturor forţelor ruse din teritoriul pe care l-au invadat, se află în a patra lună şi a permis câştiguri teritoriale importante.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că această operaţiune avansează lent, dar a subliniat importanţa progreselor zilnice.

Vladimir Putin a dat la rândul său asigurări că inamicul nu a făcut cuceriri importante şi a salutat rezistenţa armatei ruse.

Forțele pentru operațiuni speciale din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei au anunțat că în prezent “clarifică informațiile” privind moartea în Crimeea a comandantului Flotei ruse de la Marea Neagră, după ce Rusia a publicat imagini video care par să arate că acesta este în viață, scrie Al Jazeera.

„După cum se știe, 34 de ofițeri au fost uciși în urma unui atac cu rachete asupra sediului central al Flotei Federației Ruse de la Marea Neagră. Sursele disponibile susțin că printre cei decedați se află și comandantul flotei ruse de la Marea Neagră. Mulți dintre ei încă nu au fost identificați din cauza nepotrivirii fragmentelor de corp”, au precizat forțele armate ucrainene, într-o declarație publicată pe aplicația de mesagerie Telegram.

„Deoarece rușii au fost nevoiți să publice de urgență un răspuns cu un Sokolov aparent în viață, unitățile noastre clarifică informațiile. Acest lucru se întâmplă în cadrul procedurii de colectare a datelor privind rezultatele operațiunii”, au adăugat forțele armate ucrainene.

Armata rusă își consolidează puterea de foc prin primirea unor arme moderne, a declarat ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, în timp ce războiul din Ucraina continuă, scrie Al Jazeera.

Șoigu a vorbit la o reuniune a ministerului apărării, unde a mai spus și că armata rusă își îmbunătățește pregătirea.

Un bombardament ucrainean efectuat cu rachete HIMARS a lovit un post de comandă temporar al rușilor aflat pe teritoriul ocupat al regiunii Herson, în timpul unei reuniuni a ofițerilor ruși, relatează publicația ucraieană Hromadske, citând o sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), potrivit The Kyiv Independent.

По штабу окупантів під Херсоном ударили ракетою HIMARS. Там проходила нарада російських офіцерів 24 полку 70 мотострілецької дивізії. Спецслужбовці повідомили про 8 загиблих офіцерів і 7 поранених — наші джерела в СБУhttps://t.co/SBIZqk4uZk pic.twitter.com/GSU3vF9Stz

— hromadske (@HromadskeUA) September 26, 2023

Opt ofițeri ai Diviziei 70 de pușcași motorizați din armata rusă au fost uciși, iar alți șapte au fost răniți, scrie Hromadske marți. Sursa publicației a declarat că atacul a avut loc recent, dar nu a precizat data.

Hromadske precizează că postul de comandă vizat era situat în apropiere de Herson, referindu-se la malul estic al fluviului Nipru, controlat de forțele ruse, dar nu oferă alte detalii.

Schemes, un proiect de investigație al Radio Free Europe/Radio Liberty, a scris ulterior că a geolocalizat o înregistrare video care surprinde atacul, înregistrarea fiind furnizată de surse din cadrul SBU. Potrivit Schemes, atacul cu rachete HIMARS a avut loc în localitatea ocupată Radensk, situată la aproximativ 30 de kilometri sud-est de Herson.

SBU nu a comentat public atacul. Potrivit unei alte publicații ucrainene, Ukrainska Pravda, care citează tot o sursă din cadrul SBU, forțele ucrainene au lovit postul de comandă al rușilor pe data 18 septembrie.

Norvegia va oferi un miliard de coroane (92 de milioane de dolari americani) sub formă de ajutor umanitar Ucrainei, a anunțat marți guvernul norvegian, potrivit CNN.

Finanțarea umanitară are ca scop „să se asigure că cei mai vulnerabili, copiii, refugiații și persoanele strămutate în interiorul țării” primesc asistență vitală, cum ar fi „adăpost, hrană, apă și canalizare, educație, asistență medicală și sprijin psihosocial, precum și protecție împotriva violenței sexuale și de gen”, a precizat guvernul de la Oslo, într-un comunicat de presă.

„Războiul brutal al Rusiei provoacă mari suferințe populației civile ucrainene”, a declarat ministrul norvegian de externe Anniken Huitfeldt, adăugând că ucrainenii „au nevoie de ajutorul nostru pentru a trece peste o altă iarnă de război”.

Ajutorul va fi distribuit prin intermediul programelor existente pentru Ucraina create de Națiunile Unite și Crucea Roșie.

Norvegia, care este membru fondator al NATO, a anunțat anterior că va trimite avioane de luptă F-16 în Ucraina. De asemenea, a donat rachete antiaeriene, seturi de deminare și fonduri suplimentare menite să asigure aprovizionarea cu gaze și electricitate în țară.

Comisia Europeană va propune alocarea unei sume suplimentare de 15 miliarde de euro pentru statele europene care primesc un număr mare de refugiaţi, inclusiv ucraineni, a anunţat marţi la Praga preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, potrivit agenției EFE.

Acest ajutor destinat ţărilor care se confruntă cu un puternic val migrator, cum este cel al ucrainenilor care fug de războiul din ţara lor, va fi inclus în următoarea revizuire a cadrului financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027. Condiţia este însă ca statele membre ale UE să accepte propunerea Comisiei Europene, aşadar să accepte să-şi suplimenteze contribuţiile la bugetul comunitar, scrie Agerpres.

„Având în vedere că aţi primit atât de mulţi refugiaţi ucraineni, am propus o creştere (a bugetului) cu 15 miliarde de euro destinaţi în mod specific ţărilor care primesc un număr mare de refugiaţi”, incluzând printre acestea şi Republica Cehă, a spus Ursula von der Leyen la o conferinţă de presă comună la Praga cu premierul ceh Petr Fiala.

Întrebată dacă este îngrijorată de o livrare recentă de tancuri Leopard 1, presupus defecte, către Ucraina, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a recunoscut că unele arme germane trimise sunt depășite și „nu prea funcționează”, scrie The Kyiv Independent.

Într-un interviu acordat CNN, Baerbock a declarat că necesitatea de a se asigura că armamentul german este pe deplin operațional este unul dintre motivele pentru care Berlinul a refuzat până acum să furnizeze Kievului rachete cu rază lungă de acțiune Taurus.

„Trebuie să fim atenți cu privire la fiecare detaliu, cum funcționează, cine le poate opera efectiv (rachetele, n.r.)”, a spus Baerbock, în interviu. „Da, este nevoie de ceva timp. Înțeleg pe deplin că nu este suficient timp pentru Ucraina, dar când livrăm (armament, n.r.), trebuie să funcționeze”, a adăugat șefa diplomației germane.

Rachetele Taurus au o rază de acțiune mai mare decât rachetele franceze SCALP și cele britanice Storm Shadow, folosite de armata ucraineană începând cu luna mai. Rachetele de croazieră germane pot ajunge până la 500 de kilometri, ceea ce înseamnă că Ucraina le-ar putea folosi pentru a lovi adânc în teritoriile ocupate de Rusia, inclusiv în Crimeea.

Potrivit lui Baerbock, starea precară a unor arme germane se explică prin faptul că Europa nu s-a confruntat „cu un război brutal în ultima vreme”.

Partizanii ucraineni au întrerupt alimentarea cu energie electrică a unei baze militare ruse din Mariupolul ocupat, a anunțat marți un oficial ucrainean, potrivit Sky News.

Petro Andriușcenko, consilierul primarului ucrainean al Mariupolului (care nu mai locuiește în oraș), a afirmat într-o postare pe Telegram: „În Mariupol, rezistența a neutralizat substațiile de transformare dintre (districtul Mariupol) și satul Stariy Krym, care asigurau alimentarea cu energie electrică a bazei ocupanților”.

El a publicat o fotografie din acest oraș din regiunea Donețk, aflat sub ocupația rusă, care arată un fum negru și gros ce se ridică la orizont.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat marți sosirea tancurilor americane Abrams în Ucraina, afirmând că acestea „vor arde” ca și alte arme care au fost trimise forțelor armate ucrainene și că ele nu vor modifica situația din zona de conflict, relatează CNN.

„Tancurile Abrams sunt o armă foarte serioasă. Dar amintiți-vă cum a vorbit președintele (Vladimir Putin, n.r.) despre alte tancuri fabricate în străinătate, că ard ușor. Ei bine, și acestea (tancurile Abrams, n.r.) vor arde”, a declarat Peskov, în cadrul unei conferințe de presă.

Mai multe informații: „Vor arde”. Kremlinul nu pare impresionat după ce Pentagonul a confirmat că 31 de tancuri americane Abrams au fost livrate Ucrainei

Racheta care a ucis două persoane în noiembrie anul trecut, la un depozit de cereale în sudul Poloniei, a fost trasă de către ucraineni, au stabilit experţii polonezi, potrivit unor surse citate de cotidianul polonez Rzeczpospolita, scrie Reuters.

Această explozie a rachetei în Polonia, un stat membru NATO, a alimentat temeri cu privire la faptul că Războiul din Ucraina se poate extinde şi declanşa Articolul 5 privind apărarea colectivă, însă atât Varşovia, cât şi NATO anunţau la acea vreme că estimau că era vorba despre o rachetă ucraineană “rătăcită”.

Surse la curent cu ancheta au precizat pentru Rzeczpospolita că Polonia a stabilit că această rachetă, care a căzut în satul Przewodow, era o rachetă antiaeriană de tip S-300 5-W-55 şi că a fost trasă de pe teritoriul Ucrainei.

“Această rachetă are o trază de acţiune de 75 până la 90 de kilometri”, a declarat o sursă ziarului polonez.

Mai multe detalii: Racheta care a căzut anul trecut în Polonia și a ucis doi oameni a fost trasă de un sistem antiaerian ucrainean, arată ancheta procuraturii de la Varșovia

Președintele leton, Edgars Rinkevics, consideră că o înfrângere a Ucrainei în războiul împotriva Rusiei poate duce la declanșarea celui de-al treilea război mondial, informează RBK-Ucraina.

Liderul leton consideră că, dacă Rusia vede că Occidentul nu este unit, că nu sprijină suficient de mult Ucraina, atunci ar trebui „să începem să ne temem de faptul” că vor exista noi provocări ale Federației Ruse, inclusiv împotriva membrilor NATO.

„Dacă Ucraina nu se va putea apăra, dacă va pierde, atunci se va deschide cu adevărat calea spre un război mondial. Dacă agresorul nu este oprit, agresorul va înainta cât mai departe”, a declarat Edgars Rinkevics.

Președintele leton a adăugat că cel mai bun mod de a preveni un al treilea război mondial este de a ajuta Ucraina prin toate mijloacele.

„Trebuie să dăm Ucrainei tot ceea ce cere. Trebuie să facem tot ceea ce este necesar pentru a întări Ucraina, rezistența ei”, a afirmat Edgars Rinkevics.

Viktor Sokolov, comandantul flotei ruse de la Marea Neagră, a participat, marți, la o ședință a consiliului de administrație al Ministerului rus al Apărării, care a avut loc la Moscova sub conducerea șefului departamentului, Serghei Șoigu.

Imaginile ședinței consiliului de administrație au fost distribuite de Ministerul rus al Apărării, informează agenția rusă de presă TASS.

Russia’s Defense Ministry releases a video (via @rianru) of top officers meeting with Shoigu, and says Black Sea Fleet commander, Admiral Viktor Sokolov– whom Ukraine claims was killed in a Sevastopol missile strike last week – is present. pic.twitter.com/kmw6BUeYhH

— Mike Eckel (@Mike_Eckel) September 26, 2023

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze presupusa moarte a amiralului rus al Flotei Mării Negre, Viktor Sokolov.

„Nu au fost informații de la Ministerul Apărării. Acest lucru este în întregime de competența lor și nu avem nimic de comentat”, a declarat Dmitri Peskov în fața reporterilor. 

Anterior, s-a speculat că Viktor Sokolov ar fi fost rănit sau chiar ucis în urma unei lovituri cu rachete asupra Sevastopolului efectuate de către Forțele Armate ucrainene.

Mai multe informații: Rusia prezintă imagini cu comandatul flotei ruse la Marea Neagră, după ce Ucraina a anunțat uciderea lui

Oleksei Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei (NSDC) a spus, marți, că în timpul unuia dintre atacuri, ocupanții ruși au lovit locul în care erau fabricate rachete ucrainene, așa că o parte din producție a fost mutată din Ucraina.

„Ceea ce pot spune este că, din păcate, Rusia a lovit locul unde au fost asamblate aceste rachete. Acum am mutat o anumită parte a producției în afara țării noastre”, a declarat Oleksei Danilov.

Oficialul ucrainean de rang înalt a refuzat să vorbească despre programul ucrainean de rachete, menționând că „acesta este un program închis și nimeni nu vă va spune care este starea lui”.

Guvernatorul regiunii Kursk, Roman Starovoit, a relatat, marți, pe Telegram despre un atac cu dronă asupra unei substații electrice din districtul Korenevski.

„Dimineața (n.r. – marți dimineață), în satul Snagost, districtul Korenevski, o dronă ucraineană a aruncat un dispozitiv exploziv pe o substație electrică, întrerupând curentul la șapte așezări. Niciunul dintre locuitori nu a fost rănit”, a transmis Roman Starovoit.

Potrivit autorităților ruse, echipajele de urgență vor încerca să restabilească alimentarea cu energie de îndată ce condițiile o vor permite.

Potrivit raportului zilnic al administrațiilor militare regionale, în ultimele 24 de ore, 11 regiuni ale Ucrainei au fost ținta atacurilor armatei ruse.

Au fost afectate de atacurile rusești regiunile Cherkasi, Cernihiv, Sumî, Dnipropetrovsk, Zaporojie, Harkov, Luhansk, Donețk, Mykolaiv, Odesa și Herson.

Atacurile rusești cu drone au lovit infrastructura portului fluvial Dunărea și au rănit doi șoferi de camion în noaptea de luni spre marți, a declarat un oficial militar ucrainean, citat de CNN.

Un punct de trecere, depozite și aproximativ 30 de camioane au fost avariate în atacurile asupra orașului Izmail din regiunea de sud a Odesei, a declarat Oleh Kiper, șeful administrației militare a regiunii.

„Timp de două ore, teroriștii ruși au atacat regiunea Odesa cu drone de atac”, a spus Oleh Kiper, adăugând că apărarea antiaeriană ucraineană a doborât majoritatea dronelor rusești de atac.

Porturile fluviale din regiunea Odesa, situate aproape de granița cu România, au fost vizate în mod repetat de Rusia după prăbușirea acordului de cereale la Marea Neagră în iulie.

Mai multe informații: VIDEO. Bombardament în Ucraina „la câteva zeci de metri” de românii care plecau cu bacul către Isaccea: „Dă-i, că mai vine una! Fugi! Aici o picat, direct în vamă”

La Sevastopol a fost anunțat, marți, o alertă de raid aerian, a declarat Mihail Razvozhaev, guvernatorul impus de Moscova al orașului din Crimeea.

„Atenție tuturor! Alertă de raid aerian!” – a transmis Mihail Razvozhaev pe Telegram. Un mesaj similar a fost difuzat pe posturile locale de televiziune și de radio.

Cu o zi în urmă, alerta de raid aerian a fost anunțată de două ori la Sevastopol.

Alertele de raid aerian au fost emise în oraș după ce un atac cu rachete a lovit sediul Flotei Mării Negre din Sevastopol vinerea trecută.

Șeful administrației militare a orașului Herson, Roman Mrochko, a anunțat că două persoane au fost rănite în urma bombardamentelor inamice de marți dimineață.

„În urma bombardamentelor de azi dimineață (n.r. – marți dimineață) a Hersonului de către forțele de ocupație ruse , două persoane au fost rănite ”, a precizat Roman Mrochko.

Potrivit autorităților locale, cele două persoane rănite au primit asistență medicală la fața locului.

Roman Mrochko i-a îndemnat pe locuitorii orașului să fie atenți și să petreacă mai puțin timp în spații deschise.

În cele peste 19 luni de război, Rusia a pierdut 276.670 de soldați în Ucraina, dintre care 400 în ultima zi, potrivit datelor publicate marți, 26 septembrie, de Statul Major General al forțelor armate ucrainene, relatează The Kyiv Independent.

Conform estimărilor Kievului, printre pierderile suferite de Moscova se numără și 4.672 de tancuri, 8.496 de vehicule blindate de luptă, 8.763 de vehicule și rezervoare de combustibil, 6.299 de sisteme de artilerie, 792 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 533 de sisteme de apărare aeriană, 315 avioane, 316 elicoptere, 4.924 de drone și 20 de ambarcațiuni.

Ministerul britanic al Apărării se referă, în raportul său de marți, 26 septembrie, despre războiul din Ucraina, la atacurile din ultimele săptămâni care au vizat Flota Rusiei de la Marea Neagră, care au culminat cu lovituri asupra sediului său la 20 și 22 septembrie.

„Aceste atacuri au fost mai dăunătoare și mai coordonate decât până acum în timpul războiului. Daunele fizice aduse Flotei ruse de la Marea Neagră sunt aproape sigur grave, dar localizate. Aproape sigur că flota rămâne capabilă să își îndeplinească misiunile sale de bază pe timp de război, respectiv lovituri cu rachete de croazieră și patrule de securitate locală”, precizează ministerul britanic.

Specialiștii de la Londra notează însă că „este probabil ca abilitatea sa (a Flotei ruse de la Marea Neagră – n.r.) de a continua patrulele de securitate regională mai ample și de a impune blocada de facto a porturilor ucrainene să fie diminuată”.

Totodată, este probabil să fie redusă și capacitate flotei de a-și apăra activele din porturi și de a face întreținerea de rutină.

„În Marea Neagră se desfășoară o bătălie dinamică, de adâncime. Aceasta forțează probabil Rusia să adopte o poziție reactivă, demonstrând în același timp că armata ucraineană poate submina proiecția de putere simbolică și strategică a Kremlinului din portul său din Sevastopolul ocupat”; mai crie în raportul citat.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 26 September 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/vikVmpc42L

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/vNi947m6Ps

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) September 26, 2023

În noaptea de 26 septembrie, apărarea aeriană a distrus 26 din cele 38 de drone de atac lansate de Rusia, anunță Forțele Aeriene ale Ucrainei, relatează Ukrainska Pravda.

„În noaptea de 26 septembrie 2023, invadatorii ruși au atacat cu UAV-uri (drone – n.r.) de atac de tip Shahed. Au fost înregistrate lansări a 38 de UAV-uri de atac Shahed-136/131 din direcția sud-est (Primorsko-Akhtarsk – Federația Rusă, Capul Chauda – Crimeea).

Forțele și mijloacele de apărare aeriană ale Forțelor Aeriene, în cooperare cu unități ale altor componente ale Forțelor de Apărare ucrainene, au distrus 26 de UAV-uri de atac Shahed-136/131”, anunță armata ucraineană.

Armata rusă a anunțat că o dronă ucraineană a fost distrusă marți, în jurul orei 5:30, ora Moscovei (aceeași oră în România – n.r.), în regiunea Kursk, relatează agenția rusă de presă de stat Interfax.

„Sistemele de apărare aeriană de serviciu au distrus un vehicul aerian ucrainean fără pilot deasupra teritoriului regiunii Kursk”, a declarat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.

Anterior, în cursul nopții, departamentul militar a anunțat că patru drone au fost doborâte în regiunea Kursk, iar guvernatorul regiunii a spus că apărarea aeriană funcționează și a cerut locuitorilor să își păstreze calmul.

De asemenea, ministerul Apărării a precizat că șapte drone au fost doborâte și deasupra regiunii Belgorod, iar luni seară forțele ruse au respins un atac asupra portului Sevastopol din Crimeea.

Forțele rusești au eșuat, pe 25 septembrie, în atacurile terestre lansate în apropiere de Avdiivka și Marinka, la periferia vestică a Donețkului, precizează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) într-un raport citat de publicația The Kyiv Independent.

„Forțele rusești și-au continuat atacurile terestre fără rezultat de-a lungul liniei Avdiivka – orașul Donețk”, precizează specialiștii de la think-thank-ul american.

În același timp, forțele rusești nu au reușit să recupereze terenul pierdut în apropiere de Novomykhailivka, la 36 de kilometri sud-vest de Adviivka, se mai menționează în raport.

La 24 și 25 septembrie, mai mulți comentatori militari ruși au afirmat că trupele Moscovei i-au alungat pe soldații ucraineni de pe pozițiile lor din Orikhovo-Vasylivka (10 kilometri nord-vest de Bahmut) și că acum sunt la conducerea așezării. Un alt comentator rus a afirmat că forțele ucrainene au lansat un contraatac în apropiere după ce Rusia a asigurat aparent securitatea satului.

ISW nu a obținut dovezi vizuale care să susțină rapoartele conform cărora trupele rusești au cucerit Orikhovo-Vasylivka.

De asemenea, Institutul a precizat că forțele rusești nu au obținut câștiguri confirmate în ofensivele lor în apropiere de Bahmut.

Căpitanul Ilya Yevlash, un purtător de cuvânt al forțelor ucrainene care luptă pe frontul de est, a afirmat că trupele ucrainene au eliberat încă doi kilometri de teren în direcția Bahmut.

O alertă aeriană a fost declarată în opt regiuni ale Ucrainei din cauza amenințării cu utilizarea rachetelor balistice, relatează Ukrainska Pravda.

Într-un mesaj pe Telegram publicat marți dimineață, după ora locală 6 (aceeași oră în România – n.r.), Forțele Aeriene ucrainene anunță că în regiunile Vinnița, Cerkasî, Kirovograd, Odesa, Mikolaiv și Herson există riscul de atac cu arme balistice.

„Krivoi Rog. Explozie. Nu filmăm și nu postăm nimic pe internet”, a scris, la rândul lui e Telegram, Oleksandr Vilkul, șeful Consiliului de Apărare din Krivoi Rog.

Ulterior, alarma a fost declarată în regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie.

Guvernatorul din Odesa, Oleg Kiper, anunță marți dimineață pe Telegram că, noaptea trecută, „timp de două ore”, forțele ruse au atacat regiunea cu drone, adăugând că apărarea aeriană a doborât majoritatea aparatelor de zbor fără pilot.

„Din păcate, a fost lovită infrastructura portuară din districtul Ismail. Doi bărbați, șoferi de camion, au fost răniți. Unul dintre ei a primit asistență medicală la fața locului, iar celălalt a fost spitalizat cu o rană gravă la braț.

Clădirea punctului de control și depozitele au fost avariate, aproximativ 30 de camioane și 6 dube au luat foc. Pompierii au stins incendiile”, a scris oficialul pe Telegram.

Atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre au fost vizibile din nou de pe malul românesc, din zona Isaccea.

Mai multe detalii: VIDEO. Bombardament în Ucraina „la câteva zeci de metri” de românii care plecau cu bacul către Isaccea: „Dă-i, că mai vine una! Fugi! Aici o picat, direct în vamă”

Mike Pyle, consilierul adjunct pe probleme de securitate pentru economia internațională din cadrul Casei Albe, a trimis o scrisoare Platformei de coordonare a donatorilor internaționali ai Ucrainei, scrisoarea conținând o listă de reforme pe care Kievul trebuie să le implementeze pentru a continua să primească asistență militară, scrie Ukrainska Pravda.

Potrivit informațiilor publicației ucrainene citate, scrisoarea a fost trimisă, de asemenea, premierului ucrainean Denis Șmîhal și Biroului președintelui Ucrainei.

Documentul prezintă schimbările necesare în ordinea priorității: 0-3 luni, 3-6 luni, un an și 18 luni.

Reformele se concentrează asupra funcționării consiliilor de supraveghere ale întreprinderilor de stat, a organismelor anticorupție (Procuratura specializată anticorupție, Biroul Național Anticorupție al Ucrainei, Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției etc.), a Consiliului Superior al Justiției și asupra funcționării sistemului judiciar în general.

Modificările în activitatea Ministerului ucrainean al Apărării și a tuturor agențiilor de aplicare a legii sunt, de asemenea, enumerate ca priorități pe un an.

Scrisoarea este draft de lucru preliminar și ea va trebui examinată de către autoritățile ucrainene.

Platforma interinstituțională de coordonare a donatorilor a fost lansată în ianuarie 2023 pentru a sprijini redresarea și reconstrucția Ucrainei ca parte a așa-numitului plan „financiar Ramstein”.

În urma atacurilor cu rachete efectuate iarna trecută de către ruși, aproximativ 63% din echipamentele necesare pentru trecerea stabilă prin perioada de iarnă au fost grav avariate, a anunțat luni Vitali Klitschko, primarul Kievului, în cadrul unei emisiuni televizate, scrie Ukrainska Pravda.

Klitschko a precizat că în acest an a fost alocat din bugetul local peste 1 miliard de grivne (aproximativ 27 de milioane de dolari, n.r.) pentru repararea echipamentelor de încălzire.

De asemenea, au fost alocate fonduri destinate achiziționării de boilere mobile care să asigure căldură în instituțiile sociale, în special în spitale.

Pe parcursul zilei de luni, apărătorii ucraineni au respins un atac rusesc în apropiere de localitățile Klishchiivka și Marinka, în regiunea Donețk, a anunțat Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene, potrivit Ukrainska Pravda.

Rușii au încercat, de asemenea, să recupereze terenul pierdut în zona Novomykhailivka din regiunea Donețk, dar nu au avut succes, susține conducerea armatei ucrainene, în actualizarea zilnică a informațiilor opraționale privind invazia rusă.

În același timp, forțele de apărare ucrainene continuă să avanseze pe fronturile de la Melitopol și Bahmut.

„În total, inamicul a lansat 14 rachete și 57 de atacuri aeriene, a tras de peste 40 de ori cu sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) asupra pozițiilor trupelor și așezărilor noastre. Pe parcursul zilei, Forțele Aeriene ucrainene au efectuat 11 atacuri asupra zonelor în care erau concentrați soldații ruși, armele și echipamentele lor, și o lovitură asupra sistemelor de rachete antiaeriene al inamicului”, mai susține Statul Major General ucrainean.

“Forțele de rachete și artileria ucrainene au distrus nouă piese de artilerie, un grup de arme și echipamente militare, un punct de depozitare a munițiilor și o stație de război electronic aparținând inamicului”, mai scrie în actualizare.

Artileria rusă a lovit o grădiniță, o clădire industrială și mai multe locuințe din centrul localității Ceasov Iar din regiunea Donețk, a anunțat luni administrația regională, potrivit The Kyiv Independent.

Atacul a avut loc după-amiază, iar informațiile privind victimele încă nu au fost clarificate, au precizat autoritățile.

Administrația a transmis că „Ceasov Iar este acum unul dintre cele mai periculoase locuri” din regiunea Donețk și i-a încurajat pe civili să se evacueze, aceasta fiind „o chestiune de supraviețuire”.

Situat în apropiere de Bahmut, Ceasov Iar avea înainte de război peste 13.000 de locuitori. Oficialii locali îi îndeamnă de mult timp pe toți civilii rămași în oraș să plece.

Urmărește-ne pe Google News