Război în Ucraina, ziua 582 | Atacuri soldate cu victime în Herson și Donețk

Forțele ucrainene au respins joi atacurile efectuate de ruși asupra localităților Bilohorivka, Marinka, Nevelske și Urozhaine, a anunțat Statul Major General al Ucrainei, potrivit Ukrainska Pravda.

De asemenea, trupele ruse au încercat să recupereze pozițiile pierdute în apropiere de Chervone, localitate din regiunea Zaporojie, și să mărească numărul de bariere explozive constând în mine pe frontul de la Bahmut, a precizat conducere armatei ucrainene, în actualizarea zilnică a informațiilor despre invazia rusă.

Conform aceleiași surse, 19 ciocniri armate au fost înregistrate pe parcursul zilei.

În cursul nopții de miercuri spre joi, rușii au atacat Ucraina cu drone kamikaze, folosind 39 de drone Shahed, dintre care 31 au fost distruse de apărarea antiaeriană ucraineană.

În total, rușii au efectuat 76 de bombardamente aeriene și au efectuat peste 40 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) asupra pozițiilor trupelor și așezărilor ucrainene.

Situația operațională din estul și sudul Ucrainei rămâne dificilă, potrivit Statului Major General.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit detalii din discuțiile pe care le-a avut joi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, scrie Ukrainska Pravda.

„Ucraina merită să devină membră a NATO și va deveni. Absolut. Și aceasta nu este doar ambiția noastră, a ucrainenilor. Este singura perspectivă de securitate eficientă pentru Europa, care garantează o pace reală și durabilă. Depunem eforturi pentru a face progrese practice în chestiunea aderării la NATO”, a declarat liderul de la Kiev, în discursul său video de joi seară, adresat națiunii.

Zelenski a mai spus că a discutat cu Stoltenberg despre formatul Consiliului NATO-Ucraina. De asemenea, președintele ucrainean a vorbit despre rezultatele discuțiilor sale cu miniștrii apărării din Franța și Marea Britanie.

Zelenski a discutat cu cei doi miniștri în special despre consolidarea armatei ucrainene și despre strategia generală pentru câștigarea războiului. Zelenski a mai spus că există o cooperare privind producția comună de arme necesare atât Ucrainei, cât și partenerilor săi internaționali.

Tot joi, Zelenski a discutat și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, despre consolidarea, înainte de începutul iernii, a rețelei de apărare antiaeriană a Ucrainei.

NATO a anunţat joi desfăşurarea temporară a unor avioane de supraveghere AWACS la baza Siauliai din Lituania, pentru a monitoriza activităţile militare ruse în apropierea frontierei Alianţei Nord-Atlantice, scrie agenția EFE, preluată de Agerpres.

Alianţa indică într-un comunicat că primul din cele două avioane prevăzute pentru această misiune a sosit joi la baza aeriană lituaniană.

„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei ne-a făcut să fim mai atenţi asupra mediului de securitate din regiunea Mării Baltice”, a declarat purtătorul de cuvânt interimar al NATO, Dylan White, care a explicat că avioanele AWACS pot detecta avioane şi rachete la sute de kilometri distanţă, ceea ce le face să fie o capacitate cheie de avertizare timpurie pentru Alianța Nord-Atlantică.

„Este o contribuţie importantă la securitatea noastră comună”, a concluzionat el.

Ca răspuns la războiul Rusiei în Ucraina, Alianţa Nord-Atlantică şi-a consolidat prezenţa aeriană în partea de est a Alianţei, folosind avioane de luptă, avioane de supraveghere şi avioane-cisternă.

Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a anunțat că el și omologul său francez s-au concentrat pe intensificarea cooperării în ceea ce privește instruirea forțelor armate ale Kievului de către Franța și pe cooperarea în domeniul armamentului, scrie Al Jazeera.

„Zeci de proiecte au fost lansate sau sunt în curs de discuție, care vizează organizarea producției comune de arme noi sau întreținerea armelor care se află deja la noi”, a declarat Umerov, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de ministrul francez Sebastien Lecornu.

Cele două părți, a spus Umerov, au în vedere înființarea unui fond menit să „sprijine întreprinderile comune (…) și companiile care doresc să înceapă producția în Ucraina”.

Lecornu a precizat că Franța și Ucraina vor analiza „ce putem face împreună în ceea ce privește achiziția (de arme) sau producția”. Iar Parisul își va menține nivelurile actuale de instruire a soldaților ucraineni – peste 7.000 de militari în acest an.

Forțele ruse au lansat un atac de artilerie împotriva orașului Herson joi seară, ucigând trei femei, a anunțat Parchetul General ucrainean, potrivit The Kyiv Independent.

Conform procurorilor, trupele ruse au efectuat atacul împotriva orașului la ora locală 18.00. Bombardamentul a vizat cartiere rezidențiale și a provocat mai multe victime pe străzi.

Doi copii care se aflau în apropierea locului unde au picat obuzele au fost evacuați și examinați de medici, a precizat Parchetul General.

Orașul Herson, situat în sudul țării, a fost ținta atacurilor regulate din partea forțelor ruse, după ce a fost eliberat în timpul contraofensivei ucrainene din toamna anului trecut.

Anterior în cursul zilei de joi, două femei și un bărbat au fost răniți într-un alt atac al rușilor, efectuat asupra suburbiei Antonivka din Herson, potrivit lui Roman Mrochko, șeful administrației militare a orașului.

Guvernatorul Oleksandr Prokudin anunțase că un alt bombardament al rușilor, efectuat miercuri, l-a ucis pe un locuitor din Herson, în vârstă de 41 de ani, în locuința acestuia, și l-a rănit pe un alt bărbat, în vârstă de 27 de ani.

Ungaria nu va accepta ca Uniunea Europeană să ofere Ucrainei noi ajutoare financiare din bugetul comunitar atât timp cât Comisia Europeană îi menţine blocate fondurile europene, a declarat joi şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, potrivit Agerpres.

„În timp ce o ţară membră a UE nu primeşte fondurile alocate, nicio ţară ne-comunitară nu va putea primi fonduri din bugetul comun”, a indicat oficialul ungar în faţa presei, răspunzând unei întrebări despre sprijinul financiar al UE pentru Ucraina.

Şeful de cabinet al lui Orban a amintit că „revizuirea bugetului comunitar necesită unanimitatea” statelor UE, dând astfel de înţeles că Budapesta va bloca prin veto noile ajutoare financiare pentru Ucraina. El a acuzat totodată Bruxellesul că abuzează de puterea sa prin blocarea fondurilor europene ce revin Ungariei.

Pe de altă parte, oficialul ungar a reafirmat că Ungaria „nu va susţine niciun progres pentru Ucraina” în forurile internaţionale atât timp cât nu sunt restabilite drepturile minorităţii maghiare din Transcarpatia.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, și-a exprimat încrederea că SUA vor furniza Kievului rachete puternice cu rază lungă de acțiune, denumite ATACMS, relatează Sky News.

Este „doar o chestiune de timp” până când Ucraina va primi aceste rachete produse de compania americană Lockheed Martin, a declarat Dmitro Kuleba pentru Interfax-Ucraina.

Spre deosebire de rachetele Storm Shadow din Marea Britanie, ATACMS sunt rachete balistice lansate de la sol care poate fi trase de lansatoare mobile.

„Sunt convins că furnizarea de rachete ATACMS către Ucraina este o chestiune de timp. La fel cum am mai rezolvat cu succes probleme legate de livrarea altor tipuri de arme”, a declarat șeful diplomației ucrainene.

Vinerea trecută, NBC News a relatat, citând oficiali americani, că Joe Biden i-a spus lui Volodimir Zelenski că SUA vor furniza Ucrainei rachete ATACMS. Casa Albă și Pentagonul au refuzat să comenteze această informație.

Ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu, s-a aflat joi într-o vizită oficială la Kiev, unde a discutat despre posibilitatea producerii de arme în comun, în cadrul unei întâlniri cu Volodimir Zelenski, a anunțat biroul președintelui ucrainean, potrivit Al Jazeera.

„Am discutat cu miniștrii dumneavoastră foarte concret despre cum vă poate ajuta industria franceză. Noi, bineînțeles, vom continua această activitate”, a declarat Lecornu, într-o înregistrare video publicată de Zelenski pe Telegram.

Lecornu și Zelenski au discutat și despre consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei înaintea iernii, a precizat biroul președintelui ucrainean, într-un comunicat. Kievul se teme că Rusia va desfășura o nouă campanie de atacuri aeriene asupra infrastructurii sale energetice critice în această iarnă.

Zelenski a spus că îi este recunoscător președintelui francez Emmanuel Macron pentru asistența militară. El a subliniat în special furnizarea de sisteme de rachete antiaeriene, unități de artilerie autopropulsate Caesar și rachete de croazieră Scalp.

Atacurile de joi efectuate de forțele ruse au ucis cinci persoane și au rănit cel puțin șase în regiunile Herson și Donețk, potrivit unor oficiali ucraineni citați de Sky News.

Artileria a lovit o zonă rezidențială din Herson, ucigând trei femei care se aflau pe stradă în acel moment, a declarat Ihor Klimenko, ministrul ucrainean al afacerilor interne.

În estul Ucrainei, doi bărbați, în vârstă de 47 și 54 de ani, au fost uciși în atacurile asupra orașului Krasnohorivka din regiunea Donețk, a anunțat biroul procurorului regional. Alte trei persoane au fost rănite.

Forțele ruse au lansat joi un atac de artilerie asupra orașului Krasnohorivka din regiunea Donețk, ucigând doi civili și rănind alți trei, a anunțat Parchetul General ucrainean, potrivit The Kyiv Independent.

Procurorii spun că forțele ruse au bombardat orașul la ora locală 12:00, folosind obuze de artilerie de 152 mm.

Doi bărbați, în vârstă de 47 și, respectiv, 54 de ani au fost uciși în atac. Un bărbat de 60 de ani și două femei, de 45 și, respectiv, 61 de ani, au suferit răni în urma atacului, a precizat Parchetul General.

Krasnohorivka se află la aproximativ 30 de kilometri vest de orașul ocupat Donețk.

O oră mai târziu, forțele ruse ar fi vizat încă un oraș din regiunea Donețk, Kosteantînivka, cu bombe aeriene KAB. Atacul aerian s-a soldat cu rănirea a trei bărbați, cu vârste cuprinse între 37 și 60 de ani. De asemenea, bombardamentul a avariat o clădire comercială, mai multe clădiri rezidențiale cu mai multe etaje, case și o școală, conform procurorilor ucraineni.

Orașul Kosteantînivka se află la aproximativ 50 de kilometri nord de Donețk și la 20 de kilometri vest de Bahmut.

Polonia a negat joi că vreunul dintre elicopterele sale a încălcat spațiul aerian al Belarusului, relaetază Sky News.

Anterior, Belarusul a acuzat că un elicopter polonez a traversat „în mod repetat” frontiera sa, joi după-amiază.

„Comandamentul operațional neagă fără echivoc aceste informații”, a declarat un purtător de cuvânt al Comandamentului Operațional al Forțelor Armate poloneze.

„Niciunul dintre elicopterele poloneze nu a traversat spațiul aerian al Belarusului”, a precizat el.

Generalul Valerii Zalujnîi, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, s-a întâlnit cu șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, Sir Tony Radakin, pentru a discuta despre situația de pe front și despre nevoile de apărare ale Kievului, a anunțat joi șeful armatei ucrainene, potrivit The Kyiv Independent.

Zalujnîi a precizat că, în timpul discuțiilor cu amiralul britanic, a subliniat importanța consolidării capacităților de apărare antiaeriană ale Ucrainei.

„I-am mulțumit lui (Radakin) pentru vizita sa și pentru susținerea Ucrainei în lupta împotriva agresiunii rusești”, a scris generalul Zalujnîi, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Anterior în cursul zilei de joi, noul secretar britanic al apărării, Grant Shapps, s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski și cu ministrul apărării, Rustem Usemov, în timpul unei vizite la Kiev. Zelensky a calificat întâlnirea cu Shapps drept „însemnată” și a mulțumit Marii Britanii pentru „sprijinul semnificativ financiar, de apărare și umanitar” acordat Ucrainei.

O lege care stabileşte ca data de 30 septembrie să fie marcată de acum înainte oficial ca „Ziua reunificării” cu Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, cele patru regiuni din estul şi sudul Ucrainei anexate de Kremlin la finalul lunii septembrie a anului trecut, a fost promulgată joi de către președintele rus Vladimir Putin, scrie Agerpres.

Putin prezentase această iniţiativa în Dumă de Stat (camera inferioară a parlamentului federal) după ce Moscova a organizat, la începutul acestei luni, primele alegeri în cele patru regiuni ucrainene anexate în conformitate cu legislaţia rusă.

Data de 30 septembrie 2022 „a rămas în istorie” ca ziua aderării celor patru regiuni ucrainene la Federaţia Rusă, potrivit unei note explicative publicate joi de autorităţile ruse pe portalul de informaţii juridice al guvernului.

Mai multe informații: Vladimir Putin decretează 30 septembrie „Ziua reunificării” cu regiunile ucrainene anexate. Un mare concert, preconizat vineri în Piața Roșie

Uniunea Europeană a prelungit joi cu un an, până în martie 2025, dreptul refugiaților din Ucraina de a rămâne în țările membre ale blocul comunitar, în contextul în care războiul Rusiei împotriva țării lor continuă, relatează AFP, potrivit Al Jazeera.

UE a declanșat directiva de protecție temporară la câteva zile după începutul invaziei Moscovei din februarie 2022, pentru a permite milioanelor de persoane care fug din Ucraina să rămână în țarile membre.

„UE va sprijini poporul ucrainean atât timp cât va fi nevoie”, a declarat ministrul spaniol de interne Fernando Grande-Marlaska, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE.

„Prelungirea statutului de protecție oferă certitudine celor peste patru milioane de refugiați care au găsit un refugiu sigur în UE”, a mai declarat el joi.

Măsura le oferă ucrainenilor din UE acces la piața muncii, asistență medicală și educație.

Un elicopter polonez a încălcat spațiul aerian al Belarusului, a anunțat joi Minskul, potrivit Sky News.

Elicopterul a trecut granița la ora locală 15.20 și din nou o oră mai târziu, susține Ministerul Apărării din Belarus.

În timpul primei treceri a frontierei, aparatul „a zburat până la 1,5 kilometri” în adâncimea spațiului aerian belarus. A doua oară, elicopterul polonez „a încălcat în mod repetat frontiera de stat, intrând 300 de metri” pe teritoriul Belarusului, a precizat ministerul de la Minsk.

Belarusul, cel mai apropiat aliat al Rusiei, a precizat că a trimis avioane militare ca răspuns.

Racheta care în noiembrie 2022 a omorât doi civili în satul polonez Przewodow, în apropiere de graniţa cu Ucraina, era ucraineană, şi nu rusă, a confirmat joi ministrul polonez al Justiţiei, Zbigniew Ziobro, potrivit AFP.

„Ancheta efectuată de procurorii polonezi a condus la opinia fără echivoc că această rachetă era ucraineană”, a declarat joi Zbigniew Ziobro, care deţine şi funcţia de procuror general al Poloniei.

„Având în vedere de unde a fost trasă şi de către ce unitate militară, a fost o rachetă ucraineană”, a spus el, indicând în acelaşi timp că a fost un proiectil „de fabricaţie sovietică, rusă”.

Mai multe informații: Varșovia confirmă oficial că racheta care a căzut anul trecut în Polonia era ucraineană, acuzând Kievul de lipsă de cooperare în anchetă

Șeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, consideră că recentele tensiuni apărute între Ucraina și Polonia, pe fondul interdicțiilor asupra cerealelor ucrainene, sunt alimentate de campania electorală din statul vecin, care până acum a fost unul dintre cei mai puternici și fideli aliați ai Kievului în fața invaziei ruse, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Noi nu avem nevoie de acest război al cerealelor, şi nici Polonia”, a declarat Kuleba, într-un interviu acordat agenţiei de ştiri Interfax-Ucraina și publicat joi.

„Nu am creat această criză şi suntem absolut dispuşi să-i punem capăt”, a adăugat ministrul ucrainean de Externe, arătând că actualele tensiuni polono-ucrainene sunt cauzate de campania pentru alegerile din 15 octombrie programate în Polonia.

Mai multe informații: Kievul spune că nici Ucraina și nici Polonia „nu au nevoie de acest război al cerealelor”

Forțele ruse au lansat joi după-amiază două rachete asupra Uzinei de Cocs și Produse Chimice din Avdiivka, a anunțat Vitalii Barabaș, șeful administrației militare a orașului Avdiivka, într-o declarație pentru publicație de știri Suspilne Donbas.

În urma atacului, un incendiu a izbucnit la fabrică.

„În jurul orei (locale, n.r.) 13:10, ocupanții au lansat două rachete. Una dintre rachete a lovit o instalație de depozitare a naftalinei, reziduurile acesteia ard. Nu s-au înregistrat victime”, a declarat Vitalii Barabaș, potrivit Ukrainska Pravda.

Comisia Europeană a avertizat firmele și guvernele occidentale că ar putea interzice exportul anumitor componente către unele țări terțe din care Rusia și Iranul se aprovizionează cu piese pentru drone, scrie joi The Guardian.

UE colaborează îndeaproape cu țările în cauză la nivel diplomatic pentru a împiedica reexportul de bunuri aflate pe lista sancțiunilor, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, pentru publicația britanică.

Cu toate acestea, în cazul în care aceste eforturi se dovedesc insuficiente, „singura opțiune rămasă este de a opri exportul către aceste țări terțe a bunurilor foarte specifice care ne îngrijorează cel mai mult”, a declarat purtătorul de cuvânt al Executicului comunitar.

Declarația UE vine ca urmare a unui articol anterior al The Guardian despre un document ucrainean care a făcut obiectul unor scurgeri de informații și care a fost prezentat în august țărilor din Grupul celor șapte (G7). Potrivit acestui document, drone de tip Shahed care folosesc componente occidentale au fost folosite în cel puțin 600 de atacuri asupra Ucrainei.

Dronele, produse în Iran și folosite pentru prima dată în atacuri împotriva Ucrainei în septembrie 2022, sunt ieftin de fabricat și, atunci când sunt folosite în “roiuri”, pot fi „o bătaie de cap” pentru apărarea antiaeriană ucraineană, conform purtătorului de cuvânt al Forțelor Aeriene, Iurii Ihnat.

Disponibilitatea unui scut nuclear antirachetă face ca speranțele unor politicieni occidentali de a provoca o înfrângere strategică Rusiei să sune absurd, a declarat joi directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), potrivit Sky News.

„Scutul nuclear antirachetă protejat până acum țara noastră. Iar însăși disponibilitatea unui scut nuclear antirachetă face ca visele unor politicieni occidentali de a înfrânge Rusia din punct de vedere strategic să fie destul de absurde”, a declarat directorul SVR, Serghei Narîșkin.

El a descris Rusia ca având o poziție dominantă în sfera nucleară – o afirmație care contrazice punctul de vedere al majorității experților, potrivit cărora capacitățile nucleare ale SUA sunt net superioare.

Narîșkin s-a referit la A-135 – sau A-235, cum a fost redenumit – sistemul rusesc de rachete antibalistice desfășurat în jurul Moscovei pentru a intercepta focoasele nucleare care se apropie și care vizează orașul sau zonele din jurul acestuia.

Proiectat inițial în Uniunea Sovietică, acesta a intrat în dotarea armatei ruse în 1995.

Un bombardament al rușilor asupra satului Antonivka, o suburbie a orașului Herson, s-a soldat cu rănirea a două femei și a unui bărbat, a anunțat joi, pe Telegram, Roman Mrochko, șeful administrației militare a orașului, potrivit The Kyiv Independent.

Cei trei civili au fost duși la un spital local, a precizat Mrochko, conform căruia momentan nu este cunoscută gravitatea rănilor acestora.

O înregistrare video a urmărilor atacului, distribuită pe Telegram, arată fum și pagube la mai multe clădiri. Amploarea distrugerilor nu se cunoaște în prezent.

În regiunea Herson, bombardamentele rușilor sunt aproape zilnice, ele soldându-se adesea cu rănirea sau decesul unor civili.

În urmă cu două zile, forțele ruse au bombardat regiunea de 93 de ori, lansând 491 de proiectile, potrivit guvernatorului Oleksandr Prokudin. Șase persoane au fost ucise, iar alte 10 au fost rănite.

Forțele ruse au lansat un atac împotriva orașului Kosteantînivka din regiunea Donețk, joi la prânz, rănind trei persoane, a declarat pentru Suspilne News șeful administrației militare a orașului, Oleksii Roslov.

„La ora (locală, n.r.) 12:50, a avut loc un atac asupra cartierului rezidențial din Kosteantînivka”, a declarat Roslov.

„Conform celor mai recent informații, trei persoane au fost rănite, una dintre ele este în stare gravă”, a adăugat Roslov.

Oficialul a adăugat că numărul clădirilor avariate și tipul de armament pe care forțele ruse l-au folosit în atac nu sunt, în prezent, cunoscute.

Orașul Kosteantînivka se află aproape de linia frontului și este o țintă obișnuită a bombardamentelor rusești.

Bombardamentele rusești au avariat în cursul nopții o centrală de cogenerare din sudul Ucrainei, a anunțat joi Ministerul ucrainean al Energiei, potrivit Al Jazeera.

Operatorul rețelei naționale ucrainene, Ukrenergo, descrisese anterior în cursul zilei de joi centrala ca fiind o termocentrală, iar un comunicat al ministerului energiei a precizat că toate centralele termice de pe teritoriul controlat de Ucraina erau în funcțiune.

Ministerul a precizat că centrala nu era în funcțiune în momentul atacului, iar un depozit a luat foc. Incendiul a fost stins ulterior, a adăugat ministerul ucrainean al energiei.

În perioada octombrie 2022 și februarie 2023, Rusia a vizat în mod specific centralele electrice și sistemele de distribuție a energiei pe teritoriul Ucrainei. În ultimele luni, Kievul și-a avertizat frecvent aliații că Rusia va relua astfel de atacuri în lunile de iarnă, în timp ce a cerut sprijin pentru consolidarea sistemelor de apărare antiaeriană.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că alegerile desfășurate luna aceasta în părțile din Ucraina aflate sub controlul Moscovei au marcat un pas spre integrarea deplină a acestora în Federația Rusă, relatează Reuters.

Alegerile din regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie – toate aflate parțial sub controlul Rusiei după invazia totală de anul trecut a acesteia în Ucraina – au fost denunțate de Kiev ca fiind ilegale.

În urmă cu un an, Rusia a anexat cele patru regiuni, într-un act condamnat ca ilegal de majoritatea țărilor din cadrul Națiunilor Unite.

„Acesta este, bineînțeles, un eveniment semnificativ, un pas important spre integrarea deplină a noilor regiuni în spațiul unic legal, statal al marii noastre țări”, a declarat Putin în cadrul unei reuniuni a guvernatorilor proaspăt aleși, referindu-se la alegerile recente din cele patru regiuni ucrainene anexate și descriindu-le ca fiind corecte.

Bugetul rus al apărării ar urma să ajungă anul viitor la echivalentul în ruble a sumei de 106 miliarde de euro, relatează ziarul francez Le Figaro, care citează un document publicat joi de Ministerul de Finanțe de la Moscova.

Concret, în document este prevăzută o majorare cu 68% a bugetului pentru apărare în 2024 comparativ cu 2023, până la 10.800 de miliarde de ruble (106 miliarde de euro la actualul curs de schimb).

Mai multe detalii: Rusia va crește bugetul din domeniul apărării cu aproape 70% în 2024

Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit joi, cu Ramzan Kadîrov la Kremlin, în ceea ce ar putea fi o încercare de a risipi zvonurile potrivit cărora liderul cecen are o stare de sănătate precară, relatează The Moscow Times și Reuters.

La începutul acestei luni, pe rețelele de socializare s-au răspândit afirmații neverificate potrivit cărora Kadîrov ar suferi de probleme grave la rinichi, unele surse sugerând chiar că ar fi murit.

La întâlnirea de joi de la Kremlin, Putin l-a lăudat pe Kadîrov pentru performanța economică a regiunii sale și i-a propus liderului cecen să discute „o listă de chestiuni”.

„Mă mândresc cu (…) rezultate bune”, a afirmat Kadîrov, precizând că „în fiecare zi luăm prizonieri, distrugem echipamente” în războiul din Ucraina.

„Soldații au în prezent un moral bun”, a adăugat el. „Nu au probleme de comunicare sau de echipament”, a mai susținut liderul cecen.

Mai multe informații: Ramzan Kadîrov, primit de Putin la Moscova, în ciuda zvonurilor că are mari probleme de sănătate. Cu ce s-a lăudat liderul cecen | VIDEO

Un grup paramilitar care luptă de partea Ucrainei ar fi trecut granița în regiunea rusă Belgorod, mai multe relatări indicând că în prezent acolo se desfășoară lupte, informează Sky News.

Este vorba despre organizația paramilitară „Legiunea pentru libertatea Rusiei”, care este formată din etnici ruși ce se opun regimului lui Vladimir Putin și invaziei acestuia în Ucraina.

„În acest moment, Legiunea Libertatea Rusiei desfășoară operațiuni de asalt pe teritoriul regiunii Belgorod din Federația Rusă”, a scris deputatul ucrainean Iurii Mysiagin, într-un mesaj publicat pe contul lui de Telegram.

„Nu există soldați răniți sau morți, operațiunea decurge conform planului”, a mai susținut deputatul.

O postare separată pe un canal Telegram care se presupune a fi administrat de Legiunea pentru Libertatea Rusiei anunță: „Continuăm să ne curățăm casa de mizeria lui Putin. Are loc o bătălie, toate detaliile vor urma. Pentru Rusia! Pentru libertate!”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, venit joi într-o nouă vizită surpriză la Kiev, a declarat acolo că trupele ucrainene „câştigă teren puţin câte puţin” în contraofensiva împotriva armatei ruse, în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că aderarea ţării sale la NATO este doar o chestiune de timp, informează marile agenții de presă, potrivit Agerpres.

„Astăzi, forţele voastre avansează. Se confruntă cu lupte crâncene, dar câştigă teren puţin câte puţin. Fiecare metru pe care-l recuperează forţele ucrainene este un metru pe care-l pierde Rusia”, a spus Stoltenberg, la o conferinţă de presă comună cu Zelenski. „Ucrainenii luptă pentru familiile lor” şi pentru „libertatea lor”, în timp ce Moscova luptă pentru „iluziile sale imperialiste”, consideră secretarul general al NATO.

El a anunţat că statele NATO au încheiate în prezent contracte-cadru cuprinzătoare cu companiile producătoare de armament în valoare de 2,4 miliarde de euro pentru muniţii esenţiale, din care comenzile ferme însumează un miliard de euro.

Potrivit lui Stoltenberg, aceste contracte le vor permite statelor NATO să-şi completeze stocurile golite de ajutorul militar oferit Ucrainei şi de asemenea să continue să furnizeze armatei ucrainene muniţii, esenţiale în războiul cu Rusia, în special obuze de calibrul 155 mm.

Pe de altă parte, el a condamnat atacurile ruseşti cu drone la frontiera Ucrainei cu România. Stoltenberg a spus că nu există nicio dovadă că atacurile cu drone căzute peste graniţă ar fi fost un atac deliberat asupra României, dar le-a catalogat drept „nesăbuite” şi „destabilizatoare”.

Zelenski: Facem totul pentru a aduce cât mai aproape momentul aderării la NATO

La rândul său, Zelenski a insistat ca statele NATO să ofere Ucrainei mai multe sisteme antiaeriene, având în vedere teama privind o nouă campanie de bombardamente ruseşti asupra infrastructurilor energetice ucrainene odată cu apropierea iernii şi de asemenea atacurile care continuă asupra infrastructurilor portuare folosite pentru exportul de cereale.

De asemenea, preşedintele ucrainean s-a arătat sigur că ţara sa va adera la NATO. „Este doar o chestiune de timp până când Ucraina va fi de jure membră a Alianţei. Facem totul pentru a aduce cât mai aproape acest moment”, a indicat el la conferinţa de presă comună cu Stoltenberg, care a spus la rândul său că „Ucraina este acum mai aproape de NATO ca niciodată” în urma deciziilor luate de liderii statelor NATO la summitul din luna iulie, când au simplificat procesul de aderare pentru Ucraina, au strâns legăturile politice cu această ţară şi au convenit un program pentru creşterea interoperabilităţii armatei ucrainene cu armatele Alianţei.

„Viitorul Ucrainei este în NATO. În timp ce lucrăm împreună pentru a ne pregăti pentru acest viitor, NATO va fi alături de Ucraina cât va fi necesar”, a promis Stoltenberg, amintind că până în prezent ajutorul militar oferit Ucrainei de statele NATO pentru a o susţine în războiul cu Rusia depăşeşte 100 de miliarde de euro, din care jumătate reprezintă ajutorul oferit de SUA şi cealaltă jumătate ajutorul furnizat de aliaţii europeni şi Canada.

„Rusia poate depune armele şi să termine războiul astăzi. Dar Ucraina nu are această opţiune. Dacă Ucraina se predă, aceasta nu înseamnă pace, ci o ocupaţie brutală rusească. O pace cu orice preţ nu va fi o pace adevărată”, a mai spus șeful NATO.

Trupele ucrainene continuă să respingă „atacuri intense ale inamicului” de-a lungul frontului de est, au declarat oficialii militari, citați de Sky News.

În ultimele două săptămâni, Ucraina a anunțat capturarea a două sate cheie, Andriivka și Klișchiivka, în est, lângă orașul Bahmut.

În ultimele 24 de ore, zonele au suferit 544 de atacuri cu bombardamente, șapte ciocniri de luptă și patru atacuri aeriene, a declarat Ilia Yevlash, purtătorul de cuvânt al grupului de forțe din estul Ucrainei.

„Continuăm să respingem atacurile inamice intense în apropiere de Klișchiivka și Andriivka”, a declarat Yevlash pentru televiziunea națională.

Trupele ruse au bombardat miercuri regiunea Zaporojie de 148 de ori, rănind un tânăr de 23 de ani, a anunțat joi Administrația Militară Regională Zaporojie, pe Facebook.

„Ieri, personalul militar rus a lansat 148 de atacuri asupra a 27 de așezări din regiunea Zaporojie. Au fost lansate 125 de lovituri de artilerie pe teritoriul Zaliznychne, Levadne, Bilohirya, Preobrazhenka, Malynivka, Charivne, Chervone, Temyrivne, Stepoveno, Kamianskke, Stepoveno. Prymorske și alte orașe și sate din prima linie”, a anunțat Administrația Militară Regională.

Forțele ruse au bombardat miercuri localitățile Harkov, Bohodukhiv, Chuhuiv, Kupyansk și Izium din regiunea Harkov, a anunțat șeful Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Syniehubov, pe Facebook.

„Clădirile întreprinderilor civile au fost avariate ca urmare a bombardamentelor de artilerie din Vovchansk, districtul Chuhuiv. Rușii au lovit satul Cherneshchyna din districtul Izium cu o bombă aeriană ghidată. Nu au fost victime”, a anunțat Syniehubov.

Oficialul ucrainean a mai spus că rușii au lovit satul Kruhliakivka din districtul Kupyansk cu o rachetă Grom E-1, iar satul Mala Shapkivka din districtul Kupyansk, o conductă de gaz și o anexă au fost avariate de bombardamente.

Nu au fost raportate victime sau pagube după ce Rusia a lansat peste noapte un nou atac cu drone asupra regiunii de sud Odesa, a declarat joi un oficial militar ucrainean.

„Doar câteva mici incendii de vegetație uscată au fost înregistrate ca urmare a căderii resturilor de dronă”, a declarat Oleh Kiper, șeful administrației militare regionale Odesa, într-o postare pe Telegram.

Forțele ruse au atacat cu 44 de drone de atac tip Shahed Ucraina, joi noapte, au anunțat Forțele Aeriene ale Armatei ucrainene. Dronele au fost lansate în grupuri din zonele ruse Primorsko-Akhtarsk și Cape Chauda, din Crimeea.

Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, forțele de apărare aeriană au distrus 34 dintre drone.

„Avioanele de luptă, unitățile de rachete antiaeriene și grupurile mobile de foc au fost implicate în respingerea atacului”, au menționat Forțele Armate.

Forțele ruse au lansat joi noapte, 28 septembrie, mai multe drone de atac iraniene de tip Shahed asupra Ucrainei, a anunțat Natalia Gumeniuk, purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare din sudul Ucrainei. Forțele Antiaeriene au doborât peste 30 de drone, a precizat aceasta.

„Atacul a fost masiv, dar munca Apărării Aeriene a fost, de asemenea, destul de eficientă – mai mult de 30 de drone au fost distruse. Statul Major General și Forțele Aeriene vor oferi estimări precise”, a transmis Gumeniuk.

Potrivit acesteia, rușii au trimis dronele de atac în diferite direcții, inclusiv în ​​regiunile din sud Odesa și Mikolaiv, cât și în regiunile centrale.

Forțele ucrainene au avansat în apropierea satului Orikhovo-Vasilivka, situat la 11 kilometri nord-vest de Bahmut, regiunea Donețk, arată imagini geocalizate analizate de Institutul pentru Studierea Războiului, transmite publicația Pravda.

Potrivit raportului ISW, trupele ucrainene și-au continuat acțiunile de contraofensivă în vestul regiunii Zaporojie și au intrat în linia de tranșee la vest de Verbove, 16 km sud-est de Orihiv.

„Absența forțelor ruse în această linie de tranșee ar putea facilita progresele viitoare ale Ucrainei în această zonă, deoarece această linie de tranșee nu mai este un obstacol semnificativ pentru forțele ucrainene”, a informat ISW, în raportul publicat miercuri.

Forțele ruse au desfășurat astăzi 44 de atacuri aeriene și 27 de atacuri cu sisteme de lansare multiplă cu rachete și s-au confruntat cu trupe ucrainene în 17 ciocniri pe câmpul de luptă, a anunțat armata ucraineană în actualizarea de seară a situației de pe front.

„Din păcate, atacurile teroriste rusești au ucis și rănit civili”, precizează armata ucraineană în actualizarea sa. „Clădirile rezidențiale, un spital și alte infrastructuri civile au fost distruse sau deteriorate.”

În regiunea Donețk, forțele ucrainene au respins un atac în apropiere de Hrihorivka, dar forțele ruse au lansat lovituri aeriene în apropiere de Andriivka, Kostiantinivka, Pivnichne și Toretsk. Peste 15 așezări au fost supuse focului de artilerie și mortier, inclusiv în Mikolaivka, Markove, Ivanivske, Klishchiivka, Andriivka și Kurdiumivka. Din acest motiv, trupele ruse continuă să întindă câmpuri de mine.

Tot în regiunea Donețk, forțele ucrainene au respins opt atacuri în apropiere de Marinka și unul lângă Rivnopil. Forțele ruse au lansat un atac aerian în apropiere de Novomikhailivka, Urozhaine și Staromaiorske și au tras cu artilerie în aproximativ 20 de așezări, inclusiv Krasnohorivka, Oleksandropil, Pobjeda, Novomykhailivka, Katerynivka. Bohoyavlenka, Vuhledar, Prechystivka, Zolota Niva și Blahodatne.

În regiunea Zaporojie, forțele ruse au lansat un atac aerian lângă Novodanilivka și au tras asupra a 20 de așezări cu foc de artilerie și mortier, inclusiv Charivne, Robotine, Mali Shcherbaki, Levadne, Huliaipole, Orikhiv, Shcherbaki, Kamianske și Plavni, precum şi asupra Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk.

În regiunea Herson, forțele ruse au lansat lovituri aeriene în apropiere de Mikolaivka, Burhunka și Olhivka. Peste 10 așezări au intrat sub foc de artilerie și mortier inamic, inclusiv Antonivka, Dniprovske, Shiroka Balka și orașul Herson.

Rusia construiește o nouă cale ferată care va lega orașele ocupate Mariupol, Volnovakha și Donețk de Rusia, potrivit unui oficial ucrainean.

Petro Andriuschenko, un consilier al primarului exilat din Mariupol, a declarat că rușii „au început construcția unui pod feroviar lângă satul Hranitne peste râul Kalmius. „Dacă reușește, acest lucru va permite ca linia existentă Mariupol-Aslanove-Kalchik-Volnovakha să fie conectată direct la Taganrog și Rostov-pe-Don”, a completat acesta.

Oficialul a mai spus că dacă această cale ferată va fi finalizată, aceasta va permite Rusiei să transporte provizii militare și civile către teritoriul ocupat din sudul Ucrainei fără a se baza pe podul Kerch.

Podul care leagă Crimeea de Rusia continentală a fost atacat din ce în ce mai mult din partea forțelor ucrainene în ultimele luni, în timp ce acestea încearcă să taie liniile de aprovizionare către peninsula.