Război în Ucraina, ziua 594 | Forțele ucrainene continuă să avanseze în regiunea Zaporojie, în timp ce rușii au lansat un nou atac la Odesa

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat marţi seara că nu ştie când se va termina războiul din Ucraina, dar a precizat că el crede că acesta a ajuns în ultima parte, cea mai grea, şi că trebuie făcut totul pentru ca aceasta să nu fie mai lungă decât primele două părţi ale conflictului, informează News.ro.

Volodimir Zelenski a fost întrebat, într-o întâlnire avută cu jurnaliştii români, când crede că se va încheia acest război, iar liderul de la Kiev a spus că nu poate spune data exactă.

„Cred că nimeni nu poate. Poate doar Trump ar putea să spună: într-o zi, dar el ştie, vedeţi. Poate e o întrebare pe care trebuie să i-o adresaţi lui Trump. Ştiu că suntem la contraatac, ştim că Rusia va părăsi teritoriile noastre. Nu ştim când se va termina, este singurul răspuns pe care vi-l pot da acum. Cred că ştiu când, dar nu vă pot spune asta. Credem că ştim ceva”, a afirmat preşedintele Ucrainei.

El a adăugat că aceasta este ultima parte a războiul din Ucraina.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine” | EXCLUSIV

Mai multe detalii: Zelenski, despre când se va termina războiul: Cred că suntem în ultima parte, cea mai grea

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marţi seară, într-un interviu la Digi24, că preşedintele rus Vladimir Putin nu vrea să termine războiul, ci vrea şi mai multe teritorii, care au fost parte URSS, precum ţările baltice.

Întrebat dacă ar fi dispus să strângă mâna însângerată a lui Vladimir Putin pentru a opri războiul din Ucraina, Zelenski a spus că liderul rus nu vrea să pună încheie războiul. „O să fiu foarte sincer. El nici nu mai poate decide, el nu vrea să termine nimic, nu este interesat. Nu o să se întâmple niciodată. Strângerea de mână nu înseamnă nimic. Dacă vrei să opreşti războiul, faci tot ce este nevoie să opreşti războiul, faci orice. Vorbeşti cu toţi oamenii care sunt pregătiţi să negocieze. Nu vrea”, a spus Volodimir Zelenski.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski, întrebat ce ar face să oprească războiul : „Vladimir Putin nu este interesat să termine războiul”

10 oct. 2023 - Acum un an

10-10-2023

Germania anunță un nou pachet de ajutor pentru Ucraina

Recomandări

LIVE TEXT | Rezultate alegeri SUA 2024. Donald Trump a câștigat Pennsylvania și e aproape de al doilea mandat

Germania a anunţat un nou pachet de sprijin pentru Ucraina în valoare de aproximativ 1 miliard de euro, a anunțat Ministerul Apărării, transmite Sky News.

Programul va acoperi apărarea aeriană, armamentul și vehiculele terestre, a adăugat acesta.

„Germania va continua să sprijine Ucraina cu ceea ce are nevoie cel mai urgent – apărare aeriană, muniții și tancuri”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius.

Cu acest nou „pachet de iarnă”, creștem și mai mult gradul de pregătire operațională a forțelor armate ucrainene în lunile următoare, a adăugat sursa citată.

Luptătorii din cadrul forțelor speciale ucrainene au primit o nouă dronă PD-2 pentru recunoașterea armatei ruse, relatează Sky News.

Serviciul de Securitate al Ucrainei a declarat că „pasărea” va ajuta unitățile să caute și să stabilească ținte, care vor fi lovite cu „arme cu rază lungă de acțiune și de mare precizie”.

Drona a fost donată forțelor de către voluntari care au strâns aproape 30 de milioane de grivne pentru a o cumpăra.

„Acest sistem fără pilot la bord a fost predat SBU de către Fundația Return Alive. Voluntarii au strâns aproape 30 de milioane de grivne pentru achiziționarea dispozitivului”, se arată în comunicat.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

„Complexul este format din două drone de recunoaștere care au o rază de zbor controlată de până la 180 km și sunt echipate cu zoom-uri puternice pentru supraveghere pe timp de zi și termică. Mulțumim fiecărui ucrainean care se alătură și îi ajută pe apărătorii noștri”.

Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, afirmă că Volodimir Zelenski i-a promis că Ucraina nu va ataca cea mai mare centrală nucleară din Europa ca parte a contraofensivei sale împotriva Rusiei.

Într-un interviu acordat The Guardian, șeful organismului de supraveghere nucleară a declarat că este cel mai îngrijorat de faptul că centrala nucleară Zaporojie ar putea fi cuprinsă de luptele dintre cele două părți, dar a insistat că a obținut un angajament din partea președintelui ucrainean.

„Președintele Zelenski m-a asigurat personal că nu o vor bombarda sau bombarda direct”, a declarat Grossi, deși a adăugat că Zelenski i-a spus că „toate celelalte opțiuni sunt pe masă” în ceea ce privește preluarea acesteia.

Acest lucru înseamnă că Ucraina ar respecta primul dintre cele cinci noi principii de securitate nucleară – „nu atacați o centrală nucleară” – prezentate inițial de Grossi în cadrul Consiliului de Securitate al ONU la sfârșitul lunii mai pentru a evita „un accident catastrofal”.

Grossi a declarat că pericolul este că „orice se poate întâmpla în orice moment”, având în vedere situația militară predominantă. „Sunt adesea întrebat, este [centrala] sigură acum? Nu. Este în mijlocul unei zone de război cu o contraofensivă”, a spus el.

Rușii care pleacă din țară și susțin Ucraina ar trebui să fie trimiși într-o regiune din estul îndepărtat, cunoscută pentru lagărele de prizonieri din Gulagul din epoca lui Stalin, dacă se vor întoarce vreodată acasă, a declarat președintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, relatează The Guardian.

Viacelav Volodin, președintele Dumei, a declarat marți în fața parlamentarilor că cei care au părăsit Rusia și s-au bucurat de atacurile cu drone și rachete ucrainene asupra țării lor ar trebui să știe că nu mai sunt bineveniți în patria lor.

„Cei care au plecat din țară și au comis acte josnice, bucurându-se de focurile de armă trase pe teritoriul Federației Ruse, dorind victoria sângerosului regim nazist de la Kiev, ar trebui să înțeleagă că nimeni nu îi mai așteaptă aici. Dar dacă se vor întoarce, atunci Magadanul va fi asigurat pentru ei”, a spus Volodin.

Pentru ruși, Magadan este sinonim cu gulagul – o serie de lagăre de muncă forțată în care rușii au fost folosiți ca sclavi în timpul dictatorului sovietic Iosif Stalin.

Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie anul trecut și campania de mobilizare ulterioară au determinat cel puțin câteva sute de mii de ruși să își părăsească patria.

Oraşul Avdiivka, situat în estul Ucrainei, este de marţi dimineaţa ţinta unor bombardamente ”masive” ale forţelor ruseşti, care ”încearcă să încercuiască” oraşul, declară şeful Administraţiei Militare din Avdiivka Vitali Barabas, în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se află în prima vizită la Bucureşti de la începutul războiului, relatează AFP, citată de News.ro.

„Ruşii lovesc masiv cu artileria, de la ora (locală) 8.00 (şi ora României), fără întrerupere până acum (…). Inamicul încearcă să încercuiască oraşul”, declară marţi Vitali Barabas.

El evocă o situaţia care s-a „agravat rapid”.

De asemenea, Kievul anunţă că a doborât 27 de drone într-un atac vizînd sudul Ucrainei, lansat în timpul nopţii de luni spre marţi de către Rusia, care efectuează în fiecare noapte bombardamente.

Forţele ucrainene au distrus ”27 de (drone de tip) Shahed-131/136”, drone de fabricaţie iraniană, în ”regiunie Odesa, Mîkolaiv ţio Herson”, au anunţat marţi dimineaţa, pe Telegram, Forţele Aeriene ucrainene.

În total, Moscova a lansat 36 de drone de la Capul Ceauda, în estul Peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014, potrivit aceleiaşi surse.

Armata rusă, care a invadat Ucraina în februarie 2022, atacă aproape în fiecare noapte diverse regiuni ucrainene cu drone şi rachete.

Ucraina a anunțat marți că a reținut doi înalți funcționari din Ministerul Apărării, suspectați de deturnarea a 7 milioane de dolari destinați achiziționării de veste antiglonț, relatează AFP, preluată de The Guardian.

Anunțurile au fost făcute în contextul în care preşedintele Volodimir Zelenski își intensifică campania anticorupție, concediind oficiali acuzați de corupție, în încercarea de a-i liniști pe aliații occidentali care trimit ajutoare în timp de război.

Biroul de Stat de Investigații a declarat că cei doi oficiali, pe care nu i-a numit, au comandat „veste antiglonț de slabă calitate” din străinătate.

„Acest lucru a dus nu numai la pierderea a 250 de milioane de grivne din fondurile bugetare, ci și la subminarea capacității de apărare a țării și la o amenințare la adresa vieții și sănătății personalului armatei”, a declarat acesta, adăugând că ambii se află în arest.

În august, Zelenski a demis oficialii responsabili de recrutarea militară în fiecare regiune a țării, invocând acuzații de corupție despre care a spus că ar putea echivala cu trădarea.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, va vizita Beijingul în perioada 16-18 octombrie și va purta discuții cu omologul său chinez, Wang Yi, a declarat marți agenția de presă rusă TASS, citată de purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova.

China și Rusia au anunțat un parteneriat „fără limite” cu puțin timp înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie 2022.

China s-a abținut în mare parte de la voturile Adunării Generale a ONU – adoptate cu un sprijin covârșitor în rândul celor 193 de membri ai organismului – care au cerut Rusiei să înceteze luptele și să își retragă imediat și necondiționat toate trupele din Ucraina.

Rusia va face demersuri pentru a revoca ratificarea unei interdicții globale a testelor nucleare pentru a se pune pe picior de egalitate cu SUA, dar va relua testele nucleare doar dacă Washingtonul o va face primul, a declarat un diplomat rus de rang înalt, relatează The Guardian, care preia Associated Press.

Ministrul adjunct de externe, Serghei Ryabkov, a declarat reporterilor că Moscova va anula ratificarea tratatului de interzicere a testelor nucleare pentru a „oglindi” acțiunea SUA.

El a adăugat că, dacă SUA va efectua un test nuclear, „vom fi forțați să reflectăm și noi acest lucru”.

Săptămâna trecută, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Moscova ar putea lua în considerare posibilitatea de a anula decizia sa din 2000 de ratificare a proiectului.

SUA au semnat tratatul de interzicere totală a testelor nucleare în 1996, dar Senatul nu l-a ratificat. Cu toate acestea, administrațiile americane succesive au respectat un moratoriu privind testarea armelor nucleare.

Președintele camerei inferioare a parlamentului rus, Duma de stat, a indicat că legislatorii ar putea lua măsuri pentru a anula ratificarea interdicției testelor nucleare.

Consiliul de stabilire a ordinii de zi al camerei a acordat luni Comisiei pentru afaceri externe 10 zile pentru a pregăti această chestiune pentru a fi analizată de către Cameră.

Poliția Națională a Ucrainei investighează aproape 100.000 de crime de război comise de ruși în Ucraina, iar aceste documente vor constitui baza pentru punerea sub acuzare a criminalilor de război ruși în instanțele internaționale în viitor, potrivit Ukrainka Pravda.

Ivan Vîșinski, șeful Poliției Naționale, într-un interviu acordat Interfax Ucraina, spune că, în prezent, peste 96.500 de crime de război sunt investigate de către Poliția Națională. Aceasta reprezintă aproximativ 90% din totalul crimelor de război investigate de polițiștii ucraineni.

Șeful Poliției Naționale a explicat că acest lucru se datorează în primul rând faptului că poliția este cea mai mare agenție de aplicare a legii, cu cel mai mare număr de investigatori.

Materialele legate de atacurile cu rachete și de crimele comise de armata rusă în teritoriile eliberate – violențe, tortură și violuri – sunt în mare parte documentate, investigate și predate Serviciului de Securitate al Ucrainei de către poliție, deoarece aceasta este responsabilitatea lor.

Vîșinski spune că poliția interacționează în mod constant cu alte agenții de aplicare a legii pentru a investiga crimele de război și că există, de asemenea, grupuri comune între agenții.

În ceea ce privește investigarea celor mai mediatizate cazuri, Vîșinski spune că este vorba, în primul rând, de deportarea copiilor ucraineni din teritoriile ocupate temporar și de implicarea criminalilor de război ai Federației Ruse și a colaboratorilor.

Bilanțul morților în urma atacului cu rachete al Rusiei din 5 octombrie asupra satului Hroza din regiunea Harkov a crescut la 53 de persoane, a anunțat la 10 octombrie Serhii Bolvinov, șeful departamentului de investigații al poliției regionale, potrivit The Kyiv Independent.

„Ținând cont de părțile de corp încă neidentificate și de rapoartele privind persoanele dispărute, bilanțul final al morților ar putea crește”, a declarat Bolvinov în cadrul unui briefing de presă, citat de postul de știri Suspiline.

Potrivit lui Bolvinov, cinci persoane sunt încă date dispărute după ce o rachetă balistică rusă Iskander a lovit o cafenea locală în timpul unei ceremonii de comemorare a unui soldat căzut la datorie care era reîngropat în sat.

Rudele soldatului, inclusiv văduva, fiul și mama acestuia, se numără printre cele 53 de persoane ucise în atacul care a distrus peste jumătate din populația satului.

Criminaliștii au examinat 135 de fragmente de corpuri recuperate de la locul faptei, iar testele ADN sunt încă în curs de desfășurare, a declarat pentru reporteri oficialul poliției.

„Din primul minut (după atac), în pofida condițiilor morale dificile, am colectat rămășițele celor uciși în satul Hroza și am identificat aceste persoane. Corpurile mutilate au trebuit să fie colectate bucată cu bucată”, a adăugat Bolvinov.

Atacurile cu arme multiple ale Rusiei împotriva Ucrainei au ucis un civil și au rănit alți 11 în ultimele 24 de ore, au raportat autoritățile regionale la 10 octombrie, potrivit The Kyiv Independent.

În total, au fost vizate 10 oblasturi ucrainene – Sumî, Odesa, Luhansk, Nikolaiev, Chernihiv, Dnipropetrovsk, Zaporojie, Harkov, Donețk și Herson. Au fost raportate victime în ultimele trei regiuni.

În dimineața zilei de 10 octombrie, lovitura cu rachete rusești asupra satului Velykyi Burluk din regiunea Harkov a rănit trei civili, a declarat guvernatorul Oleh Syniehubov pe Telegram. Cu o zi înainte, atacurile rusești împotriva mai multor așezări regionale au avariat o gospodărie și o linie electrică, potrivit lui Syniehubov.

Apărarea aeriană a Ucrainei a doborât 27 din cele 36 de drone kamikaze lansate de Rusia în sudul țării în cursul nopții, a raportat Forțele Aeriene. Infrastructura de transport din regiunea Odesa a fost lovită, dar nu s-au înregistrat victime.

La 9 octombrie, în estul regiunii ucrainene Donețk, atacurile rusești au ucis o persoană și au rănit alte patru, a anunțat guvernatorul interimar Ihor Moroz.

În aceeași zi, forțele rusești au lovit de 79 de ori regiunea Herson, rănind patru persoane, potrivit lui Oleksandr Prokudin, guvernatorul regional. Zone rezidențiale, o bibliotecă și o instituție culturală ar fi fost lovite în regiune.

Oficialii britanici din serviciile de informații ale apărării consideră că Rusia va evita să facă pași politici nepopulari, cum ar fi anunțarea unor noi valuri de mobilizare, înainte de alegerile prezidențiale, potrivit Ukrainska Pravda.

Alegerile prezidențiale din Rusia vor avea loc pe 17 martie 2024, iar președintele rus Vladimir Putin va candida aproape sigur din nou, susțin analiștii britanici.

Se presupune că campania electorală a lui Putin va începe neoficial în noiembrie 2023.

Deși alegerile din Rusia sunt supuse interferențelor și controlului Kremlinului, ele rămân principalul instrument de legitimare politică. Campania electorală a lui Putin se va axa aproape sigur pe tema Rusiei ca civilizație separată care are nevoie de protecție împotriva dușmanilor externi.

În perioada premergătoare alegerilor, Kremlinul va încerca aproape cu siguranță să minimalizeze pașii politici nepopulari, afirmă Ministerul britanic al Apărării. Prin urmare, este foarte puțin probabil ca un nou val de mobilizare să aibă loc înainte de alegerile prezidențiale din martie 2024.

Anterior, Serviciul britanic de informații în domeniul apărării a raportat că deficitul de lucrători în industriile non-apărării din Rusia a crescut din cauza mobilizării și recrutării, în special în sectorul IT, după plecarea masivă a specialiștilor din țară.

Forțele ruse au lansat 36 de drone de atac Shahed deasupra Ucrainei în timpul nopții, doborând 26 dintre ele, 39 de confruntări au avut loc la linia de contact pe parcursul zilei, iar apărătorii ucraineni au respins peste 30 de atacuri din diferite direcții, potrivit Ukrainska Pravda.

„În ultima zi au avut loc 39 de confruntări armate. În total, inamicul a lansat 1 rachetă și 63 de atacuri aeriene, trase de 47 de ori din MLRS-uri atât asupra pozițiilor trupelor noastre, cât și asupra țintelor civile din statul nostru. Au fost distruse și avariate clădiri rezidențiale și alte facilități de infrastructură civilă.”, a transmis Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei pe Facebook.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a raportat marți, 10 octombrie, că Rusia a pierdut 283.080 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale la scară largă, la 24 februarie anul trecut, potrivit The Kyiv Independent.

Acest număr include 450 de pierderi suferite de forțele rusești doar în ultima zi.

Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 4.829 de tancuri, 9.129 de vehicule blindate de luptă, 9.125 de vehicule și rezervoare de combustibil, 6.713 sisteme de artilerie, 808 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 544 de sisteme de apărare aeriană, 315 avioane, 316 elicoptere, 5.207 drone și 20 de ambarcațiuni.

Trupele rusești au vizat sudul Ucrainei cu 36 de drone kamikaze în noaptea de 10 octombrie, au anunțat Forțele Aeriene. Apărarea aeriană a doborât în total 27 de drone Shahed în oblasturile Odesa, Nikolaiev și Herson, potrivit The Guardian.

Atacul din regiunea Odesa a durat trei ore, fiind lovită infrastructura de transport și distruse 23 de drone, potrivit guvernatorului Oleh Kiper. Nu au fost raportate victime.

Kiper nu a oferit mai multe detalii despre instalația lovită și despre amploarea pagubelor.

O altă dronă a fost doborâtă deasupra regiunii vecine Nikolaiev, a declarat guvernatorul Vitalii Kim pe Telegram. El nu a raportat pagube sau victime.

Guvernatorul regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, a raportat, de asemenea, o tentativă rusă de atac cu drone în regiune, afirmând că apărarea sa aeriană a doborât trei drone.

Potrivit Forțelor Aeriene, Rusia a lansat dronele de la Capul Chauda, în partea de sud-est a Crimeei ocupate.

Pe 8 octombrie, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Iuri Ihnat, a declarat că Rusia va lansa probabil un număr record de drone kamikaze de fabricație iraniană împotriva Ucrainei în următoarele luni de toamnă și iarnă.

Oficialul a precizat că forțele ruse au lansat peste 500 de drone de tip Shahed în atacuri împotriva Ucrainei numai în luna septembrie.

Parlamentul ucrainean, Verkhovna Rada, a înregistrat la 5 octombrie un proiect de lege care interzice Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei (UOC-MP). După ce a adunat cele 226 de voturi necesare, proiectul de lege a fost înregistrat oficial pentru examinare, potrivit The Kyiv Independent.

Proiectul de lege propus prevede posibilitatea interzicerii oricăror organizații religioase afiliate cu propaganda de război sau care justifică invazia rusă în Ucraina.

UOC-MP, care este subordonată conducerii bisericii de la Moscova, a fost acuzată că s-a aliniat guvernului rus în timpul războiului.

Anul trecut, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, a susținut invazia lui Putin, a relatat Radio Free Europe/Radio Liberty. „Sacrificiul în cursul îndeplinirii datoriei voastre militare spală toate păcatele”, le-a spus Kirill credincioșilor săi ruși care luptă în Ucraina.

După ce un atac cu rachete a avariat grav Catedrala Schimbării la Față din Odesa în luna iulie, vicarul diecezei din Odesa i-a scris patriarhului Kirill de la Moscova, spunând că „episcopii și preoții dumneavoastră sfințesc și binecuvântează tancurile și rachetele care bombardează orașele noastre pașnice”.

Guvernul ucrainean a evacuat UOC-MP din Lavra Pechersk din Kiev și a depus acuzații împotriva liderilor bisericii pentru răspândirea propagandei pro-război.

54% dintre ucraineni cred că UOC-MP ar trebui interzisă, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev.

Senatorii americani și-au exprimat sprijinul bipartizan pentru un pachet de ajutor de 50-100 de miliarde de dolari pe parcursul unui an, a relatat Wall Street Journal (WSJ), potrivit The Kyiv Independent.

Senatorii din ambele tabere s-au pronunțat în favoarea unui pachet de ajutor pentru Ucraina de tip „one-and-done”, o strategie pe care președintele american Joe Biden ar fi luat-o în considerare pe fondul haosului politic din jurul negocierilor bugetare din Camera Reprezentanților a SUA.

Pachetul, dacă se ajunge la un acord, ar putea fi adoptat înainte de expirarea actualei legi a cheltuielilor, la 17 noiembrie.

Pachetul propus variază între 50 și 100 de miliarde de dolari și reprezintă o creștere semnificativă față de finanțarea de 24 de miliarde de dolari pe care Biden a propus-o în august.

Senatorii au declarat pentru Wall Street Journal că un pachet de finanțare mare ar „da Ucrainei un sentiment de încredere” și este mai avantajos „din punct de vedere politic”.

Finanțarea pentru Ucraina a fost eliminată din proiectul de lege privind cheltuielile adoptat pe 30 septembrie pentru a evita închiderea guvernului american, ceea ce a dus la îndoieli cu privire la sprijinul american.

Deși în Camera Reprezentanților există în continuare un sprijin bipartizan puternic pentru finanțarea Ucrainei, subiectul continuă să fie un punct important de dezbatere.

Rebeca Grynspan, reprezentantul comercial de rang înalt al Națiunilor Unite, a vizitat Moscova luni, 9 octombrie, pentru a discuta despre exporturile de cereale și îngrășăminte, potrivit Reuters.

Purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, a declarat că scopul discuțiilor a fost acela de a asigura piețelor alimentare globale „accesul neîngrădit” la transporturile de cereale din Ucraina și Rusia.

La discuții a participat, de asemenea, și șeful ONU pentru ajutoare, Martin Griffiths, care a participat virtual.

În iulie 2023, Rusia s-a retras din Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, impunând o blocadă asupra rutelor de transport maritim ucrainene și vizând infrastructura portuară cu lovituri aeriene.

Măsura reprezintă o amenințare majoră la adresa securității alimentare globale. Potrivit unui raport al serviciilor de informații britanice, Rusia „a distrus deja suficiente cereale pentru a hrăni peste un milion de oameni timp de un an”.

ONU speră că poate negocia o reluare a acordului privind cerealele, pe care l-a negociat inițial împreună cu Turcia după invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022. În martie 2023, ONU a reușit să convingă Rusia să fie de acord cu o prelungire a acordului.

De la rezilierea acordului în iulie, progresele au stagnat. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a propus restabilirea accesului Rusiei la sistemul internațional de plăți SWIFT în schimbul unei noi prelungiri, iar ulterior s-a oferit să îmbunătățească experții ruși în domeniul cerealelor și al îngrășămintelor.

Forțele ucrainene au avansat în vestul regiunii Zaporojie și în apropiere de Bahmut, pe fondul rapoartelor privind condițiile meteo nefavorabile, a declarat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în raportul său din 9 octombrie, potrivit The Kyiv Independent.

Oleksandr Shtupun, purtătorul de cuvânt al Grupului Tavria al armatei ucrainene care luptă pe liniile de front din sud, a raportat că contraofensiva a câștigat teren la vest de Verbove (la 18 kilometri sud de Orikhiv, în regiunea Zaporojie) și în apropiere de Klishchiivka și Andriivka, la sud-vest de Bahmut.

Pe fondul rapoartelor privind aceste avansări, comentatorii militari ruși au afirmat că ploile abundente din apropierea frontului limitează operațiunile militare. Un raport a afirmat că vremea a afectat vizibilitatea, perturbând atât utilizarea de către forțele ucrainene, cât și de cele rusești a dronelor de recunoaștere.

Un alt raport a afirmat că starea noroioasă a drumurilor a obstrucționat deplasarea vehiculelor.

ISW a precizat că vremea variază în diferite sectoare ale frontului, dar, în general, condițiile se înrăutățesc.

Illia Yevlash, purtător de cuvânt al forțelor din estul Ucrainei, a declarat că ploile abundente au limitat dependența trupelor rusești de aviație și drone în direcția Lioan-Kupiansk.

ISW a raportat anterior că sezonul de iarnă nu va opri contraofensiva ucraineană, deși va prezenta provocări pentru anumite operațiuni.

Forțele rusești au desfășurat drone Shahed pentru a lansa un atac asupra Oblastului Odesa în noaptea de 9-10 octombrie, potrivit Ukrainska Pravda.

Dumskaya, o agenție de presă din Odesa, a raportat că forțele ucrainene de apărare aeriană au fost activate. Locuitorii din zonă au auzit bubuituri puternice.

Nu există informații despre consecințele atacului.

Anterior, forțele aeriene ucrainene au raportat o amenințare cu lansarea de către forțele rusești a unor atacuri cu drone asupra sudului Ucrainei în seara zilei de luni, 9 octombrie.

Armata americană a anunţat că ar avea nevoie ca Congresul să aprobe o finanțare suplimentară pentru a se asigura că planurile de producție și achiziție de muniții ale Pentagonului pot satisface simultan nevoile Israelului și Ucrainei, relatează The Guardian, care preia Reuters.

Secretarul armatei americane, Christine Wormuth, a făcut aceste comentarii în condițiile în care Camera Reprezentanților din SUA este efectiv paralizată, deoarece republicanii lucrează pentru a alege un nou președinte.

Ea a declarat că armata încă analizează cererile de sprijin din partea Israelului, scrie Reuters.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski vine marți, 10 octombrie, la București, pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, a anunțat Administrația Prezidențială.

„Vizita reconfirmă continuarea sprijinului necondiţionat al României pentru Ucraina, în contextul războiului ilegal al Rusiei împotriva acestei ţări, precum şi caracterul special al relaţiei bilaterale dintre România şi Ucraina, potenţialul acesteia şi necesitatea discutării, la cel mai înalt nivel, a proiectelor şi a temelor de interes comun”, a transmis Președinția României.

Pe agenda discuțiilor se numără sprijinul acordat de România țării conduse de Zelenski, situația de securitate în regiune și la Marea Neagră și integrarea europeană și euroatlantică ale Ucrainei.

Președintele ucrainean va fi primit de președintele Klaus Iohannis la Cotroceni la ora 13.00, iar la ora 14.15 vor avea loc declarații de presă comune ale celor doi șefi de stat.

Mai multe detalii: Oficial: Zelenski, primit mâine la Cotroceni de Iohannis. „Vizita reconfirmă sprijinul necondiţionat pentru Ucraina”

Minele antipersonal şi alte dispozitive explozive plantate pe teritoriul ucrainean de la începutul invaziei ruse pun în pericol aproape şase milioane de ucraineni şi au ucis deja 250 de persoane, a declarat luni premierul ucrainean Denis Şmîgal, informează EFE, citată de Agerpres.

„Dacă nu se face nimic sau dacă nu se folosesc tehnologii adecvate, aproximativ 9.000 de persoane riscă să fie rănite sau ucise de mine în Ucraina în următorii ani”, a declarat Şmîgal, citat de agenţia de presă de stat ucraineană Ukrinform.

Potrivit premierului, dispozitive de acest tip au provocat rănirea sau mutilarea a peste 500 de persoane în Ucraina.

Mai multe detalii: Premierul ucrainean anunţă că 250 de persoane au fost ucise de minele amplasate în Ucraina

Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!

Urmărește-ne pe Google News