Război în Ucraina, ziua 618 | Harkovul, atacat masiv cu drone. Rușii au suferit „pierderi grele” la Vuhledar, anunță Zelenski

Pachetul include sisteme de apărare aeriană NASAMS și HIMARS, obuze de artilerieși muniție ghidate cu laser pentru a contracara dronele rusești, scrie The Guardian.

Pentagonul a argumentat pentru ajutorul Ucrainei, spunând că este „o investiție inteligentă în securitatea noastră națională. Ajută la prevenirea unui conflict mai mare în regiune”.

SUA este de departe cel mai mare donator de asistență de securitate pentru Ucraina, angajând peste 44,2 miliarde de dolari de când Moscova a invadat Ucraina în februarie 2022.

Dar unii republicani se opun asistenței continue pentru Kiev, punând la îndoială viitorul ajutorului american pentru Ucraina

La întâlnirea cu noii membri ai Camerei Publice, Vladimir Putin a afirmat în repetate rânduri că Ucraina nu a existat înainte de vremea sovietică și că teritoriile din sudul și estul ei aparțin istoric Rusiei, relatează agenția de stat TASS.

Decizia de a reuni Crimeea cu Rusia a fost luată pentru că rușii au început să fie asupriți în Ucraina, după „lovitura de stat” din 2014, a declarat liderul de la Kremlin.

„Dacă relațiile noastre cu Ucraina fraternă s-ar fi dezvoltat normal, într-un mod modern, binevoitor, nimănui nu i-ar fi trecut prin minte nimeni să vină să efectueze acțiuni legate de Crimeea”, a spus Putin.

Putin a afirmat că Rusia modernă „s-a împăcat” cu pierderea Ucrainei după prăbușirea URSS, „până când au început să extermine tot ce este rusesc în Donbass”. 

După lovitura de stat din 2014, autoritățile ucrainene au început să extermine tot ce este rusesc, să creeze haos total. Pur și simplu nu puteam face altceva decât să protejăm oamenii de această mizerie nazistă.

Vladimir Putin:

Potrivit lui Putin, autoritățile Ucrainei nu mai doreau să pună în aplicare „Acordurile de la Minsk” „și, de asemenea, „au început să tragă întreg acest teritoriu în NATO”, ignorând protestele Rusiei. 

Șeful Kremlinului a spus că, înainte de a „demonta mașina”, trebuie să te gândești dacă te poți descurca fără ea: „În cazul Ucrainei, a fost imposibil”. 

„Nu a existat nicio alternativă la o operațiune militară specială. Nu aveam altă opțiune Nu a existat nicio Ucraina ca parte a Imperiului Rus. În URSS au format o Ucraina uriașă, în detrimentul țărilor din sudul Rusiei”, a mai adăugat Putin.

Nu existau alternative, „pentru că „noi am fost deja atacați”. Prin „noi”, Putin se referea la ucrainenii vorbitori de limbă rusă din estul și sudul Ucrainei.

„Ei s-au considerat de la început parte a Rusiei, dar au fost atacați, în 2014. Mai întâi au încercat să atace Crimeea, apoi Donbasul. Și, timp de 8 ani, am mers să rezolvăm această situație prin mijloace pașnice. În final, nu s-a mai putut”, a completat Putin.

„Nu există analogii ale corupției din Ucraina în lume. Acolo, această corupție este, de fapt legalizată. Nici măcar Statele Unite nu vor putea învinge acest fenomen. Acum plănuiesc să schimbe elitele,. atât economice, cât și politice, dar totul va fi la fel”, a adăugat președintele rus.

Ca răspuns la acțiunile neprietenoase ale Bulgariei, Moscova îl va expulza din țară pe corespondentul-șef al Radioului Național Bulgar la Moscova, Angel Grigorov, a anunțat Ministerul rus de Externe, citat de Izvestia.

Expulzarea lui Grigorov este un răspuns la persecuția jurnalistului Rossiskaia Gazeta de la Sofia, Alexander Gațak, organizată de autoritățile și serviciile de informații bulgare.

Corespondentului bulgar i s-a ordonat să-și predea certificatul de acreditare și să părăsească Rusia.

Forțele armate ucrainene au bombardat satele Uspenovka și Lokot din regiunea Kursk, informează guvernatorul regional, pe Telegram, preluat de Kommersant.

Anterior, fusese raportate lovituri asupra satului Ciaplinka din regiunea Herson aflată sub control rusesc. O femeie a murit, alte două persoane au fost rănite grav.

Serviciul de Securitate ucrainean l-a acuzat pe VasiliBubka, fratele celebrului săritor în înățime Serghei Bubka,, în lipsă, de cooperarea cu Rusia, în special, de furnizarea de combustibil autorităților din așa-numita Republică Popular Donețk, înformează Oficiul Procurorul General de la Kiev.

În noaptea de 3 noiembrie, mișcarea de rezistență a ars un Volvo XC90 în orașul rus Nijni Novgorod. Proprietarul mașinii este Igor Kuzneșov, director general al GosNIImaș, transmite Direcția principală de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), citat de presa de la Kiev.

Potrivit GUR, care nu precizează dacă oficialul rus a murit, întreprinderea indicată este lider în domeniul dezvoltării și producției de piese de luptă pentru rachete rusești. GosNIImaș produce focoase pentru rachete.

Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut că unele arme occidentale furnizate Ucrainei ajung prin contrabandă în Orientul Mijlociu, de unde sunt vândute talibanilor din Afganistan, informează agenția Reuters, preluată de Agerpres.

„Acum se spune: în Orientul Mijlociu ajung arme din Ucraina. Păi bineînţeles că da, fiindcă sunt vândute. Şi sunt vândute talibanilor, iar de acolo ajung oriunde”, a spus Putin.

Din 24 februarie anul trecut, când forţele ruse au invadat Ucraina, puterile occidentale le-au trimis ucrainenilor armament în valoare de zeci de miliarde de dolari, pentru a rezista Rusiei.

Kievul afirmă că toate armele livrate sunt controlate strict, însă unii oficiali occidentali şi-au exprimat îngrijorarea, iar Statele Unite au cerut Ucrainei să facă mai mult pentru combaterea problemei mai ample a corupţiei.

Şeful Interpol, Juergen Stock, a avertizat în iunie 2022 că o parte din armamentul avansat pentru Ucraina va ajunge la grupuri infracţionale organizate, reaminteşte Reuters.

Conform Institutului pentru Economia Mondială din Kiel, primii opt donatori occidentali pentru Ucraina – în fruntea cărora se află SUA – şi-au luat angajamente militare în valoare de cel puţin 84 de miliarde de euro faţă de ucraineni.

Asistenţa militară americană include 160 de obuziere de 144 mm, 109 vehicule blindate Bradley, peste 111 milioane de gloanţe şi 38 de sisteme de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată. 

O parte din Colegiul de Tehnologii de Transport din Harkov, inaugurat în 1915, a fost demolată.

„În urma atacurilor inamice de azi-noapte, clădirea uneia dintre instituțiile de învățământ ale orașului a fost grav avariată. Serviciului de Stat de Urgență a demolat o parte din colegiul vechi de un secol”, a precizat Ihor Terehov, primarul orașului Harkov, citat de Ukrainska Pravda.

Terehov a adăugat că au mai fost afectate o benzinărie și un căminul în care locuiau persoanele strămutate. 

Tot azi, rușii au bombardat Hersonul, 3 oameni au fost răniți, a precizat șeful adiministrației regionale, Roman Mrociko.

Colonelul Serhii Lupanciuk este noul comandant al Forțelor de Operațiuni Speciale ucrainene, printr-un decret semnat de președintele Volodimir Zelenski, citat de Ukrainska Pravda. General-maior Viktor Horenko a fost demis vineri, 3 octombrie.

Trupele ruse au atacat 13 regiuni ale Ucrainei în ultimele 24 de ore, potrivit informațiilor centralizate ale administrațiilor militare regionale.

Cele 13 regiuni afectate de atacurile inamice sunt: Liov, Ivano-Frankivsk, Kirovograd, Cernihiv, Sumî, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Harkov, Luhansk, Donețk, Odesa, Mykolaiv și Herson.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a efectuat o nouă rotație de experți ai misiunii sale permanente de monitorizare la centrala nucleară Zaporizhzhia ocupată temporar, a transmis Comisia de Reglementare a Energiei Atomice de Stat, citată de Ukrinform.

„La 2 noiembrie 2023, a avut loc o altă rotație a personalului misiunii permanente de monitorizare a AIEA la centrala nucleară Zaporojie, care este ocupată de armata rusă. Acesta este al 14-lea grup de experți al Agenției de la înființarea misiunea permanentă de monitorizare la centralei nucleare”, se arată în comunicat.

Misiunea permanentă a AIEA lucrează la centrala nucleară Zaporojie ocupată de ruși din septembrie 2022. La centralele nucleare Hmelnițki, Rivne și Ucrainei de Sud, precum și la CNE Chernobîl, aflată în faza de dezafectare, misiunile permanente de monitorizare și-au început activitățile în ianuarie 2023.

Svitlana Onișciuk, șefa Administrației Regionale Ivano-Frankivsk, a anunțat un atac al rușilor asupra unei instalații militare.

Potrivit oficialului ucrainean, în urma exploziei s-a declanșat un incendiu. „La fața locului au sosit imediat serviciile competente care au stins focul”, a transmis Svitlana Onișciuk.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, vineri, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 303.270 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 850 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 5.265 de tancuri, 9.901 de blindate, 7.328 de sisteme de artilerie, 322 de avioane, 324 de elicoptere și 5.495 de drone.

Purtătoarea de cuvânt al Statului Major General al Ucrainei, Natalia Humeniuk, a transmis că rușii au lansat 38 de drone kamikaze Shahed și o rachetă aeriană ghidată Kh-59 asupra Ucrainei în noaptea de joi spre vineri, informează Ukrainska Pravda.

Potrivit autorităților de la Kiev, 24 dintre drone şi racheta Kh-59 au fost doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană, care, cu toate acestea, nu a reuşit să împiedice unele drone kamikaze să-şi atingă ţintele în mai multe regiuni din Ucraina.

„Atacul a fost destul de puternic. Sistemele de apărare aeriană au funcționat timp de 5 ore. În sud, 11 drone de tip Shahed au fost activate și distruse peste noapte: câte trei în regiunea Nikolaev și Kirovohrad, două în regiunea Odesa și câte una în regiunea Herson, Dnipropetrovsk și Vinița. O rachetă Kh-59 a fost, de asemenea, doborâtă în regiunea Kirovohrad”, a spus Natalia Humeniuk.

Cel mai afectat a fost orașul Harkov, din nord-vestul țării, atacat cu cel puțin 10 drone. La Odesa, în sudul Ucrainei, şeful administraţiei militare, Oleg Kiper, a raportat un „impact” asupra unei infrastructuri nespecificate. Apărarea ucraineană a doborât două drone Shahed deasupra regiunii Odesa, a precizat el.

Autorităţi regionale au raportat, de asemenea, explozii în Dnipropetrovsk (centru) şi Hmelniţki (vest).

În noaptea de 2 spre 3 noiembrie, armata rusă a lansat un atac masiv asupra Harkovului și a suburbiilor sale cu cel puțin 10 drone, care au lovit infrastructura civilă, relatează Ukrinform.

Potrivit datelor preliminare, nu sunt victime. Medicii au diagnosticat trei localnici cu o reacție acută la stres.

În urma loviturilor cu drone, au luat foc o benzinărie, mai multe garaje și mașini, iar câteva clădiri au fost avariate.

De asemenea, a fost lovită o instituție de învățământ. Etajele 2 și 3, acoperișul clădirii au fost distruse, iar clădirea a luat foc. Toate incendiile sunt localizate.

„În urma uneia dintre lovituri, o benzinărie a luat foc: au luat foc garaje și mașini. O clădire cu două etaje parțial distrusă în apropiere. Nu era rezidențială, dar în interior sunt locuri de dormit pentru șederea temporară a persoanelor care a părăsit teritoriile ocupate de Rusia. Salvatorii intervin pentru scoaterea molozului”, a transmis Dmitro Chubenko, purtătorul de cuvânt al Procuraturii Regionale din Harkov.

Administrația Biden plănuiește să anunțe vineri un pachet de ajutor militar de 425 de milioane de dolari pentru Ucraina, care conține inclusiv rachete și muniții împotriva dronelor, au declarat joi doi oficiali americani, pentru agenția de presă Reuters.

Nu se așteaptă ca pachetul să includă rachete ATACMS suplimentare. Înalți congresmeni republicani din Congres l-au îndemnat pe președintele Joe Biden să trimită Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acțiune, în pofida poziției unor parlamentari conservatori, care se opun trimiterii unui ajutor suplimentar.

Pachetul de ajutor planificat pentru Ucraina include muniții ghidate cu laser în valoare de aproximativ 300 de milioane de dolari pentru doborârea dronelor rusești, potrivit unui document văzut de Reuters și de unul dintre oficiali. Fondurile pentru aceste muniții provin din programul Ukraine Security Assistance Initiative (USAI), care permite administrației Biden mai degrabă să cumpere arme din industrie, decât să le scoată din stocurile de armament ale armatei americane.

Mai multe detalii: Administrația Biden, așteptată să anunțe vineri un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina, de 425 de milioane de dolari. Ce arme va conține

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în discursul său video de joi seară adresat națiunii, că Rusia se retrage treptat în estul Mării Negre, dar acesta nu a făcut nicio referire la declarațiile generalului Valeri Zalujnîi, publicate de The Economist, care au stârnit un scandal public, scrie Ukrainska Pravda.

„Le sunt recunoscător tuturor celor care luptă și muncesc pentru a se asigura că Ucraina își menține accesul la piața globală. Rezultatele sunt bune: Rusia pierde treptat controlul asupra Mării Negre și se retrage în partea de est a zonei de apă. Îi vom prinde și acolo”, a spus liderul de la Kiev, în mesajul său video.

Președintele ucrainean a mulțumit, de asemenea, SUA pentru noua decizie de impunere a unor sancțiuni puternice împotriva Rusiei. Prin această decizie, peste 220 de entități – rusești și nu numai – care sprijină agresiunea Rusiei se află acum sub incidența sancțiunilor americane.

Miercuri, 1 noiembrie, revista The Economist a publicat un interviu cu Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei. Generalul a declarat că, în opinia lui, războiul cu Rusia trece într-o „nouă etapă”, aceea de război „pozițional” cu bătălii de uzură și obositoare. Pentru a-l câștiga, Ucraina are nevoie de tehnologii înalte, a precizat șeful armatei ucrainene.

Zalujnîi a mai afirmat că situația de pe front a ajuns într-un impas și că niciuna dintre părți nu mai poate avansa pentru că sunt echipate tehnologic la același nivel. Generalul a mai spus că situația îi amintește de Primul Război Mondial și a făcut alte câteva afirmații care au fost interpretate ca o recunoaștere a faptului că ofensiva ucraineană declanșată în vară nu merge tocmai bine.