Război în Ucraina, ziua 62 | Evacuarea civililor de la uzina Azovstal, pe masa discuției la întâlnirea șefului ONU cu Vladimir Putin

Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale au „eliberat” întreaga regiune Herson din sudul Ucrainei, potrivit agenției de presă Interfax.

BBC nu a putut confirma acest lucru în mod independent, dar mai devreme, un oficial militar regional ucrainean a declarat că armata rusă a numit noi șefi ai administrației regionale și ai consiliului municipal.

Într-o postare pe Telegram, Hennadiy Lahuta a spus: „Ieri, ocupanții au confiscat localurile consiliului orașului Herson, au îndepărtat toate simbolurile ucrainene și și-au înlocuit gărzile”.

Primarul orașului Herson, Ihol Kolykayev, a declarat că a refuzat să coopereze cu administrația numită de trupele ruse.

„Rămân în Herson și sunt alături de locuitorii Herson, care în urmă cu peste 18 luni mi-au încredințat gestionarea orașului nostru”, a spus el pe Facebook.

Recomandări

România, cea mai stresantă țară pentru condus din lume. Aglomerația din trafic ne plasează pe primul loc în clasament

Rusia a suspendat livrările de gaze naturale către Polonia în baza contractului Yamal, a anunțat, marți, publicația poloneză Onet.

Seara, informația fost confirmată de premierul polonez, dar și de ministrul pentru climă și mediu. Tot marți, seara târziu, Bulgaria a transmis că a primit aceeași informare de la grupul rus Gazprom, potrivit Reuters.

Principalul furnizor de gaze al Poloniei, PGNiG, a declarat că a fost informat că toate fluxurile de gaz rusesc vor fi oprite începând de miercuri, 27 aprilie.

Anna Moskwa, ministrul pentru climă și mediu, a declarat într-o conferință de presă că „în prezent, depozitele noastre sunt pline în proporție de aproximativ 86%”.

Grupul rus Gazprom va suspenda livrările de gaze și către Bulgaria începând de miercuri, a anunțat marți seară guvernul de la Sofia. La baza deciziei Gazprom ar sta refuzul Bulgariei de a se conforma noilor cerințe ale furnizorului – plata în ruble, potrivit Reuters.

Mai multe despre decizia luată de Rusia privind sistarea livrăririi de gaze către cele două state europene.

26 apr. 2022 - Acum 3 ani

26-04-2022

SUA confirmă revenirea temporară a unor diplomați la Liov

Recomandări

Primele ipoteze legate de moartea lui Silviu Prigoană. Surse medicale: a suferit un AVC sau un stop cardio-respirator

Adjunctul șefului de misiune al Ambasadei SUA în Ucraina și membri ai echipei ambasadei s-au deplasat marți la Liov, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, potrivit CNN.

Price a declarat că echipa ambasadei „s-a întâlnit cu interlocutori din cadrul Ministerului ucrainean al Afacerilor Externe”. Potrivit acestuia, călătoria a fost temporară.

„Accelerăm pregătirile pentru a relua operațiunile ambasadei de la Kiev cât mai curând posibil”, a continuat Price.

El a precizat că Departamentul de Stat „evaluează și reevaluează în mod constant situația de securitate în vederea reluării acestor operațiuni ale ambasadei cât mai curând posibil, pentru a facilita sprijinul nostru pentru guvernul și poporul ucrainean, care își apără cu curaj țara”.

Președintele rus Vladimir Putin a fost de acord „în principiu” cu implicarea Organizației Națiunilor Unite și a Comitetului Internațional pentru Crucea Roșie în evacuarea cetățenilor de la uzina Azovstal din Mariupol, potrivit concluziilor transmise de ONU, informează CNN.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a „reiterat, de asemenea, poziția Națiunilor Unite cu privire la Ucraina, iar Guterres și Putin au discutat propunerile de asistență umanitară și de evacuare a civililor din zonele de conflict”, a mai transmis purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU, Stephane Dujarric.

Recomandări

Silviu Prigoană a murit. Avea 60 de ani și i s-a făcut rău într-un restaurant din Bran

Alte discuții între Biroul ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare și Ministerul rus al Apărării vor avea loc la o dată ulterioară, a precizat ONU.

Mai multe despre întâlnirea dintre Putin și Guterres.

Premierul Nicolae Ciucă și președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu au efectuat, marți, o vizită oficială în Ucraina. Aceștia s-au întâlnit cu Volodimir Zelenski, cu premierul Ucrainei şi cu preşedintele Radei Supreme.

Am fost onorat să îl întâlnesc astăzi, la Kiev, pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. L-am asigurat de sprijinul deplin al Românei în eforturile de a opri agresiunea ilegală și imorală a Rusiei, atrocitățile umane și distrugerile materiale suferite de această țară. L-am asigurat pe președintele Zelenski că România sprijină, în aceste momente dificile, derularea unei investigații internaționale care să tragă la răspundere pe cei vinovați de comiterea de crime internaționale, inclusiv prin contribuția financiară voluntară recentă, decisă de Guvernul României, către Fondul fiduciar al Curții Penale Internaționale”, a scris Ciucă marți seara pe Facebook.

„Astăzi, la Kiev, m-am întâlnit cu prim-ministrul României, Nicolae Ciucă. Fiecare astfel de vizită este un semnal important de solidaritate cu poporul ucrainean. Apreciem sprijinul României pentru apărare, ajutorul umanitar și o poziție clară în politica de sancțiuni. Așteptăm cu nerăbdare să sprijinim viitorul Ucrainei în Uniunea Europeană”, a transmis preşedintele Zelenski, pe Facebook.

Mai multe informaţii: Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, în vizită la Kiev. Aceștia au mers și în localitățile asediate de ruși și s-au întâlnit cu Zelenski

Ţările de Jos vor furniza „un număr limitat” de obuziere blindate de tip Panzerhaubitze 2000 Kievului, a confirmat marţi guvernul acestei ţări, în timp ce forţele ruse continuă să câştige teren în estul Ucrainei, relatează AFP, conform Agerpres.

Aceste obuziere reprezintă artileria „cea mai grea a armatei” olandeze, potrivit Ministerului Apărării, şi permit lovirea unor ţinte inamice situate la 50 km distanţă. Germania va asigura, la rândul său, instruirea unor soldaţi ucraineni în manevrarea acestor blindate. Potrivit agenţiei de presă locale ANP, ea va garanta transportul artileriei în decurs de o lună.

„Aceasta este exact ceea de ce Ucraina spune că are nevoie acum”, a declarat ministrul apărării Kajsa Ollongren, citată de ANP.

Ministrul a precizat că instruirea pentru utilizarea lor ar putea lua „săptămâni sau chiar luni”, subliniind totodată că şi după război armele vor fi de o mare importanţă pentru armata ucraineană, potrivit ANP.

De asemenea, Berlinul va autoriza livrarea unor blindate de tip „Ghepard” către Ucraina, a anunţat de asemenea marţi ministrul german al apărării cu ocazia unei reuniuni organizate de SUA la baza americană din Ramstein, în vestul teritoriului german.

Această decizie constituie o cotitură majoră în politica prudentă urmată până în prezent de Germania în susţinerea militară a Kievului. Franţa a anunţat deja că trimite Ucrainei tunuri Caesar cu o rază de acţiune de până la 40 km, iar Regatul Unit i-a livrat rachete antiaeriene Starstreak şi blindate.

Ucraina ar putea fi împărțită în mai multe țări mai mici în urma războiului, a declarat unul dintre cei mai importanți oficiali ruși din domeniul apărării, transmite BBC.

Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, a acuzat SUA și alte națiuni occidentale că încearcă să insufle ură față de Rusia în Ucraina – și a declarat că „istoria ne învață că ura nu poate deveni niciodată un factor de încredere în unitatea națională”.

Ca urmare, „politica Occidentului și a regimului de la Kiev aflat sub controlul său nu poate fi decât dezintegrarea Ucrainei în mai multe state”, a declarat el pentru ziarul rus Rossiyskaya Gazeta.

Rusia a declarat deja că recunoaște independența a două regiuni separatiste pro-ruse din estul Ucrainei, În ultimele săptămâni, Rusia și-a redistribuit forțele pentru a se concentra asupra acestor zone. De asemenea, Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în 2014.

Vladimir Putin spune că negocierile cu Ucraina vor continua în format online și speră că discuțiile vor avea un rezultat pozitiv, transmite BBC. „Încă ne așteptăm și sperăm că vom putea ajunge la acorduri pe cale diplomatică”, a spus Putin.

Putin a declarat că discuțiile recente de la Istanbul au ajuns la un „progres”, dar a sugerat că acestea au fost deraiate după rapoartele privind atrocitățile împotriva civililor din orașul ucrainean Bucea.

El a afirmat că acestea au fost o „provocare” și a adăugat că „armata rusă nu are nimic de-a face cu asta”. Dar a spus că discuțiile continuă și că speră să ajungă la un rezultat pozitiv.

Putin a mai acuzat Ucraina că a blocat procesul de negociere, spunând că nu va semna un acord de garanție de securitate cu Ucraina fără ca problemele teritoriale din Crimeea și Donbas să fie rezolvate.

Putin meets UN secretary general António Guterres in the Kremlin. The long table is back! pic.twitter.com/zjVkHRFL5v

— max seddon (@maxseddon) April 26, 2022

Antonio Guterres i-a spus președintelui rus că invazia Ucrainei contravine în totalitate Constituției Cartei ONU.

Guterres a declarat că este profund îngrijorat de situația umanitară.

El a spus că dorește să înființeze un nou grup format din Ucraina, Rusia și ONU pentru a coordona înființarea de coridoare umanitare.

„Operaţiunile militare din Mariupol s-au încheiat”

Referindu-se la situația actuală din Mariupol, pe care o descrie ca fiind „complicată și tragică”, el adaugă că în orașul asediat nu mai au loc operațiuni militare rusești.

„Situația este complicată acolo – și tragică. Dar este simplă, de fapt. Am vorbit astăzi cu președintele turc Erdogan, care a spus că acolo au loc operațiuni militare. Nu, operațiunile militare s-au încheiat acolo. Nu există operațiuni militare în Mariupol”, a spus Putin, conform The Guardian.

Comentariile lui Putin vin după acuzațiile Ucrainei potrivit cărora Rusia a bombardat un coridor umanitar de ieşire din orașul-port asediat.

Liderul rus a acuzat luptătorii ucraineni că se „ascund în spatele” civililor din combinatul siderurgic Azovstal și a declarat că „cel mai simplu lucru de făcut este să îi eliberăm”.

„Vorbiți despre coridoarele umanitare rusești, că nu funcționează. Nu, v-au mințit. Ele funcționează cu sistemul nostru”, i-a transmis Putin lui Guterres.

Putin a spus că peste 100.000 de persoane au părăsit Mariupol, care sunt „libere să meargă oriunde”. „Unii oameni vor să meargă în Rusia, alții în Ucraina”, a mai spus el.

Vladimir Putin a făcut aceste declaraţii la Moscova, unde s-a întâlnit cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

Rusia ar fi întrerupt livrările de gaze către Polonia, în contextul escaladării tensiunilor dintre Moscova și capitalele europene în legătură cu aprovizionarea cu energie, potrivit site-ului polonez de știri Onet.pl, citat de The Guardian.

Presa poloneză citează surse guvernamentale poloneze și compania de stat de gaze a țării, PGNiG. Nu a existat încă o confirmare oficială a știrii.

Prețurile europene la gaze au crescut cu până la 17% după această informaţie, relatează Bloomberg.

Fără a confirma informaţia, ministrul polonez al climei și mediului, Anna Moskwa, a declarat că țara are suficient gaz în depozite.

Polska posiada niezbędne rezerwy gazu oraz źródła dostaw, które chronią nasze bezpieczeństwo – od lat skutecznie uniezależnialiśmy się od Rosji. Nasze magazyny są napełnione w 76%. Nie zabraknie gazu w polskich domach.

— Anna Moskwa (@moskwa_anna) April 26, 2022

Statele Unite încă cercetează ce s-a întâmplat în Transnistria, unde luni şi marţi au avut loc mai multe atacuri armate, a declarat marţi secretarul american al apărării Lloyd Austin, relatează Reuters, conform Agerpres.

„Nu suntem cu adevărat siguri despre ce este vorba, dar vom continua să cercetăm”, a spus Austin.

Un prim atac cu aruncătoare de grenade a avut loc luni asupra ministerului securităţii transnistrean. Marţi au fost atacate două antene radio-TV, o unitate militară şi aerodromul militar de lângă Tiraspol.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat după o reuniune a Consiliului Suprem de Securitate că atacurile au fost provocate de „forţe pro-război din interiorul regiunii transnistrene”, şi a anunţat sporirea măsurilor de securitate.

În acest timp, liderul regiunii separatiste transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că „urmele atacurilor conduc în Ucraina”. „Presupun că aceia care au organizat aceste atacuri au ca scop să atragă Transnistria în conflict”, a adăugat acesta.

La rândul său, Ministerul de Externe ucrainean a condamnat ceea ce descris drept încercările Moscovei de a atrage regiunea în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Aceste incidente „coincid cu declaraţiile comandantului militar rus despre planurile lor de a ocupa întreg sudul Ucrainei şi de a stabili un coridor terestru către regiunea Transnistria din Moldova”, remarcă MAE de la Kiev într-o declaraţie.

Şeful Pentagonului, Lloyd Austin, a declarat că, pentru ca războiul din Ucraina să se încheie, președintele rus Vladimir Putin „trebuie să ia o decizie pentru a pune capăt acestui conflict”, informează CNN.

„Cred că primul pas este de a pune capăt acestui conflict. Putin este persoana care l-a început”, a declarat Austin. Austin a calificat decizia lui Putin de a ataca Ucraina drept „nejustificată”.

El a adăugat că va fi decizia lui Putin de a nu mai escalada și apoi să se întoarcă la masa negocierilor.

„Cu toții am dori să vedem că acest lucru se întâmplă”, a mai spus Austin.

Ministerul ucrainean de externe a condamnat încercările Rusiei de a implica regiunea separatistă Transnistria în războiul declanşat de Moscova în Ucraina. Ministerul și-a exprimat, într-o declarație, îngrijorarea cu privire la situația din regiunea separatistă Transnistria, susținută de Rusia, relatează Reuters.

Incidentele raportate în regiune, care au inclus explozii, „au coincis cu declarațiile comandamentului militar rus despre planurile lor de a ocupa întregul sud al Ucrainei și de a stabili un coridor terestru către regiunea transnistreană a Moldovei”, se arată în declarație.

Ucraina susține cu fermitate integritatea teritorială a Republicii Moldova în granițele sale recunoscute la nivel internațional, condamnă încercările de a implica regiunea transnistreană a Republicii Moldova în … invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina și solicită o dezescaladare a situației.

Mikhailo Podoliak, un consilier prezidențial ucrainean de rang înalt, a acuzat, de asemenea, Rusia că încearcă să creeze tulburări în regiunea transnistreană.

Russia wants to destabilize the Transnistrian region & hints Moldova should wait for “guests”. Bad news: if Ukraine falls tomorrow Russian troops will be at Chișinăus gates. Good news: Ukraine will definitely ensure strategic security of the region. But we need to work as a team

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) April 26, 2022

Șeful Statului-Major al Armatei SUA, generalul Mark Milley, a declarat pentru CNN că politica guvernelor care sprijină Ucraina este de a vedea țara aflată în conflict liberă și independentă și o „Rusie slăbită”.

„La sfârșitul zilei, ceea ce vrem să vedem, ceea ce cred că este politica tuturor guvernelor reunite este o Ucraină liberă și independentă, cu teritoriul intact și cu guvernul lor în picioare”, a spus el. „Cred că acest lucru va implica o Rusie slăbită”.

El a adăugat că unitatea dintre țările occidentale este esențială.

„Unitatea Occidentului și unitatea NATO și, într-adevăr, unitatea întregii lumi nu a fost probabil niciodată mai puternică decât este în fața acestei agresiuni neprovocate. Spre asta ne îndreptăm”, a mai spus acesta.

Ministerul rus al Apărării a avertizat asupra unui „răspuns proporțional” imediat dacă Marea Britanie continuă „provocarea directă” a Ucrainei de a ataca ținte din Rusia, relatează Reuters, potrivit The Guardian.

„Am dori să subliniem că provocarea directă de către Londra a regimului de la Kiev la astfel de acțiuni, dacă astfel de acțiuni vor fi efectuate, va duce imediat la răspunsul nostru proporțional.

Așa cum am avertizat, forțele armate ruse sunt pregătite non-stop să lanseze lovituri de ripostă cu arme de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune asupra centrelor de decizie din Kiev”, a transmis ministerul rus al Apărării.

Ministerul a adăugat că, în cazul unor astfel de lovituri rusești, nu ar fi neapărat o problemă dacă în acele „centre de decizie” de la Kiev s-ar afla reprezentanți ai unei anumite țări occidentale.

Mai multe despre avertismentul Rusiei.

Un pod rutier și feroviar peste gura de vărsare a râului Nistru, în sud-vestul Ucrainei, a fost grav avariat în urma unei explozii. Podul, care se află în apropierea orașului Odesa, pare să fi fost avariat de un atac cu rachete, transmite CNN.

New video of the missile strike on the Dniester Estuary Bridge SW of #Odessa. The person taking the video either anticipated the strike or heard it prior to impact. They had their phone out and were recording before it struck the bridge. pic.twitter.com/6Ah0n0cVbL

— OSINT Aggregator (@AggregateOsint) April 26, 2022

„Circumstanțele și informațiile despre victime sunt în curs de clarificare”, a declarat Anton Gerașcenko, consilier în cadrul ministerului ucrainean de Externe.

Oleksandr Kamishin, șeful Căilor Ferate ucrainene de stat, a declarat că podul, care traversează estuarul Nistrului în apropierea orașului Odesa, a fost avariat în atacul de astăzi. Nu au existat răniți, a adăugat el, conform The Guardian.

Lovitura a întrerupt conexiunea feroviară cu zonele din regiunea Odesa.

#Russia struck a bridge SE of #Odessa with a missile this morning. It appears the bridge was damaged in the attack. The attack has been geolocated to the red circle in the 4th photo. Photo 3 was used to geolocate. This bridge is 1 of 2 routes across the Dniester Estauary. pic.twitter.com/sbi7tu9MEE

— OSINT Aggregator (@AggregateOsint) April 26, 2022

Norvegia va aloca 400 de milioane de coroane norvegiene (44 de milioane de dolari) unei inițiative conduse de Marea Britanie pentru achiziționarea de arme și echipamente militare pentru Ucraina, a declarat marți premierul norvegian Jonas Gahr Støre, conform CNN.

Premierul a declarat că această măsură face posibilă sprijinirea Ucrainei cu arme pe care armata norvegiană nu le are sau la care nu poate renunța.

Ministrul norvegian al apărării Bjørn Arild Gram a anunțat săptămâna trecută că Norvegia a donat Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Mistral.

Anterior, Norvegia donase în total 4.000 de rachete antitanc și mai multe tipuri de echipamente de protecție, precum și alte echipamente militare, potrivit Ministerului Apărării.

De asemenea, Japonia va furniza Ucrainei ajutoare suplimentare, precum alimente și medicamente, a declarat premierul japonez Fumio Kishida, în urma unei convorbiri telefonice cu președintele Zelenski.

În plus, Japonia își va intensifica eforturile diplomatice pentru a sprijini Ucraina împreună cu alte națiuni din G7, a declarat Kishida, adăugând că Zelenski a mulțumit Japoniei pentru sprijinul său.

Vorbind despre propunerile ONU pentru orașul asediat Mariupol, secretarul general Antonio Guterres a declarat, cu ocazia întâlnirii cu Serghei Lavrov, că organizația este „pregătită să își mobilizeze pe deplin resursele umane și logistice” pentru a ajuta la salvarea de vieți și la evacuarea oamenilor, notează BBC.

Guterres a declarat că „mii de civili au nevoie urgentă de asistență umanitară pentru salvarea de vieți” în oraș.

El a propus, de asemenea, să colaboreze cu Crucea Roșie pentru a le permite persoanelor care se află în interiorul uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol să plece.

Statele Unite au promis să miște „cerul și pământul” pentru a ajuta Ucraina să câștige războiul declanşat de Rusia. Luând cuvântul la baza aeriană Ramstein din sud-vestul Germaniei, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, s-a angajat să „ajute Ucraina să câștige lupta împotriva invaziei nedrepte a Rusiei și să construiască apărarea Ucrainei pentru provocările de mâine”, transmite The Guardian.

„După cum vedem în această dimineață, națiuni din întreaga lume sunt unite în hotărârea noastră de a sprijini Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii imperiale a Rusiei. Ucraina crede în mod clar că poate învinge și la fel cred toți cei prezenți aici”, a spus oficialul american.

SUA este deja cel mai mare furnizor de ajutor militar internațional pentru Ucraina, iar Austin a declarat că Washingtonul va „continua să miște cerul și pământul pentru a putea satisface” nevoile Kievului.

Rusia duce un război pentru a satisface ambițiile unui singur om. Ucraina duce un război de necesitate pentru a-și apăra democrația, suveranitatea și cetățenii, a mai spus Lloyd Austin

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a declarat că nivelurile de radiații de la fosta centrală nucleară de la Cernobîl, care a devenit scena unor lupte după invazia rusă, sunt „anormale”, notează BBC şi The Guardian.

Descriind nivelurile de radiații ca fiind „anormale”, directorul general al agenției, Rafael Grossi, a declarat că „au existat unele momente în care nivelurile au crescut din cauza mișcării echipamentelor grele pe care forțele ruse le aduceau aici. Urmărim acest lucru zi de zi”. El a adăugat: „Situația a fost absolut anormală și foarte, foarte periculoasă”.”

AIEA a precizat că misiunea sa la Cernobîl a avut ca scop livrarea de echipamente, verificarea nivelului de radiații și restabilirea sistemelor de siguranță și de monitorizare la sit.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a declarat că ocupația de câteva săptămâni a sitului de către Rusia a fost „foarte, foarte periculoasă”, potrivit AFP.

Director General @RafaelMGrossi leads 1st full-fledged assistance mission of safety, security & safeguards experts to #Ukraine. Leaving Vienna, they will arrive at Chornobyl NPP on Tue to deliver equipment, conduct radiological assessments & restore safeguards monitoring systems. pic.twitter.com/8nGbFKZ3dZ

— IAEA – International Atomic Energy Agency (@iaeaorg) April 25, 2022

Centrala dezafectată a fost locul celui mai grav dezastru nuclear din istorie, în 1986.

Șeful diplomației chineze a afirmat marți, 26 aprilie, că ”nimeni nu vrea să vadă izbucnirea unui al treilea război mondial”, făcând apel la calm din partea celor implicați în conflict, relatează CNN.

Potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului chinez de externe Wang Wenbin, China speră ca părțile „să-și păstreze calmul, să-și exercite reținerea”, să „facă pace cât mai curând posibil” și să evite ca Europa și restul lumii să plătească un preț mai mare în acest context.

„Ar trebui să reflectăm la modul în care vârtejul conflictelor geopolitice a crescut din nou în Europa, la mai bine de 30 de ani de la sfârșitul Războiului Rece”, a adăugat Wang.

Precizările ministrului chinez vin după ce, întrebat într-un interviu difuzat luni de televiziunea rusă despre riscurile unui al treilea război mondial, Lavrov a afirmat că descurajarea nucleară este „poziția de principiu” a Rusiei, dar pericolul este „grav și nu poate fi subestimat.”

„Nu aș vrea ca aceste riscuri să fie umflate artificial acum. (…) Pericolul este grav, este real, nu poate fi subestimat”, a spus ministrul rus de Externe.

Mai multe informații: Reacția Chinei după comentariile lui Serghei Lavrov privind un război nuclear

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, i-a spus omologului său rus, Vladimir Putin, într-o convorbire la telefon, că menținerea unui „impuls pozitiv” în discuțiile dintre Ucraina și Rusia ar aduce beneficii tuturor părților, a transmis biroul său printr-un comunicat citat de The Guardian.

Totodată, liderul de la Ankara a repetat oferta de a găzdui discuții de pace între președintele rus și cel ucrainean.

”Președintele Erdogan, care a afirmat importanța unei încetări a focului, a eficienței coridoarelor umanitare și evacuării civililor în condiții de siguranță, a precizat că Turcia va continua să facă tot posibilul pentru a opri acest curs al evenimentelor care dăunează tuturor și pentru a asigura o pace durabilă”, a transmis președinția turcă.

Kremlinul a confirmat că cei doi lideri au discutat despre Ucraina într-un apel telefonic, fără a oferi alte detalii.

Cel puțin trei persoane au murit și alte șapte au fost rănite în urma unor bombardamentele care au avut loc marți, 26 aprilie, asupra Harkovului, al doilea cel mai mare oraș al Ucrainei, relatează Ukrainska Pravda, citând un mesaj publicat pe Telegram de șeful Administrației Militare Regionale, Oleg Sinegubov.

”Invadatorii bombardează din nou zonele pașnice din Harkov. În urma ultimelor bombardamente, trei persoane au fost ucise, șapte persoane au fost rănite, informațiile sunt încă în curs de actualizare”, a anunțat oficialul local, adăugând că doi oameni sunt în stare gravă, iar printre victime nu se află copii.

Sinegubov i-a îndemnat pe locuitorii zonei să fie foarte atenți și, dacă este posibil, să nu părăsească adăposturile.

Agenția ONU pentru refugiați estimează că 8,3 milioane de persoane ar urma să părăsească Ucraina în acest an din cauza războiului, relatează BBC.

Organizația internațională și-a schimbat astfel estimările anunțate anterior și care indicau 4 milioane de refugiați, cifră care a fost deja depășită.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în urmă cu două luni, peste 5 milioane de oameni au fugit din țara măcinată de război, conform datelor ONU, iar alte 7,7 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul granițelor țării.

Aflat în vizită la Moscova, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a atras atenția asupra nevoii de a se face tot posibilul pentru ca războiul din Ucraina să înceteze, relatează BBC.

Avem nevoie de o încetare a focului „cât mai curând posibil”, i-a spus șeful ONU ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, adăugând că prioritatea trebuie să fie reducerea la minimum a suferinței umane din Ucraina.

De asemenea, Guterres a declarat că dorește să contribuie la crearea condițiilor pentru dialog, încetarea focului și, în cele din urmă, pentru pace.

Antonio Guterres se va întâlni la Moscova și cu președintele Vladimir Putin.

Mai multe informații: Șeful ONU, către Serghei Lavrov: Trebuie să punem capăt războiului

Pe lângă gropile comune descoperite în satele Mangush și Vynohradne, „acum vedem că mai este una”, a anunțat marți, primarul din Mariupol, Vadim Boichenko, citat de CNN.

Conform unor imagini din satelit publicate pe Telegram de autoritățile locale, a noua groapă comună a fost găsită în satul Staryi Krym.

În fotografii apar tranșee excavate în zona unui cimitir. Cu o lungime de 60-70 de metri, acestea au fost văzute pe 24 martie, după ce satul a fost ocupat de forțele ruse.

Ulterior, până la data de 7 aprilie, o parte din tranșee au fost acoperite, după cum reiese dintr-un alt set de imagini, iar zona în care erau îngropate cadavrele s-a extins.

„Noi tranșee au fost înregistrate pe 24 aprilie. Lungimea gropii comune a crescut la peste 200 de metri”, se mai menționează în comunicatul autorităților locale.

Totodată, primarul din Mariupol a acuzat forțele ruse că au folosit localnicii pentru înhumarea trupurilor în schimbul hranei.

„Ei [localnicii] ne-au spus că trebuie să muncești «ore» pentru a avea mâncare și apă. Acum nu există suficient ajutor umanitar în Mariupol, așa că oamenii sunt forțați să facă asta”, a scris oficialul pe Telegram.

CNN precizează că nu a putut verifica în mod independent informațiile despre gropile comune.

Săptămâna trecută, oficialii ucraineni au identificat groapa comună de la Manhush, lângă Mariupol, după publicarea imaginilor din satelit colectate și analizate de Maxar Technologies.

Petro Andriuschenko, un consilier al primarului Mariupol, a relatat joi, 21 aprilie, că forțele ruse au săpat mai multe gropi comune, fiecare măsurând aproximativ 30 de metri, în Manhush, un oraș aflat la circa 20 de kilometri vest de Mariupol.

Primarul orașului asediat a afirmat din nou astăzi că aproximativ 20.000 de locuitori din Mariupol au murit de la începutul invaziei.

„Situația de la Mariupol rămâne extrem de dificilă. Artileria inamică bombardează fortăreața noastră Azovstal”, uzina de oțel unde se adăpostesc trupele și civilii ucraineni, a spus Vadim Boichenko.

”Sunt femei și copii înăuntru. Este necesară încetarea focului pentru a începe evacuarea. Din păcate, nu există încetare a focului. Oamenii rămân fără mâncare, aproape că nu există apă potabilă. Aceasta este o catastrofă umanitară”, a adăugat primarul din Mariupol.

Mai multe informații: A treia groapă comună, descoperită în apropierea Mariupolului. Locuitorii ar fi fost obligați să o sape, în schimbul hranei

Odată cu ridicarea nivelului de amenințare teroristă au fost introduse puncte de control la intrarea în orașele din regiune, relatează Reuters.

Măsura vine după ce consiliul de securitate al autoproclamatei republici separatiste din estul Republicii Moldova a raportat un „atac terorist” asupra unei unități militare din apropierea orașului Tiraspol, luni, iar astăzi, două antene radio din epoca sovietică au fost distruse în satul Maiac.

Un oficial militar rus a sugerat săptămâna trecută că planul Moscovei în Ucraina includea preluarea controlului asupra sudului țării, ceea ce ar oferi un coridor către Transnistria, unde sunt staționate trupe ruse încă din anii 1990.

”Persoane neidentificate” au aruncat în aer un centru regional de radio din regiunea Transnistria, care retransmitea programe din Rusia, a precizat Minsterul rus al Internelor, marți, 26 aprilie, cu privire la cele mai recente incidente din Transnistria.

„Două dintre cele mai puternice antene sunt nefuncționale: una de megawatt, a doua de jumătate de megawatt. Ambele retransmiteau radioul Federației Ruse. Niciunul dintre angajații centrului radio din Pridnestrovian și locuitorii din zonă nu a fost rănit”, a transmis serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Interne de la Moscova, potrivit agenției ruse de stat TASS.

Denis Puşilin, liderul separatiștilor proruși din regiunea ucraineană Donețk, a declarat marțim 26 aprilie, că Rusia ar trebui să lanseze următoarea etapă a campaniei sale militare în Ucraina, relatează Reuters.

„Ritmul în care operațiunea (militară) ajunge la granițele noastre este important pentru noi, pentru a putea lansa următoarea fază a acesteia, care este necesară după ceea ce am văzut în Transnistria și în regiunile de frontieră ale Rusiei”, a declarat Pușilin, citat de agenția rusă de presă RIA.

Referindu-se la incidentele care au avut loc în ultimele zile în regiunea separatistă moldovenească Transnistria, Pușilin a susținut că următoarea fază a intervenției militare a Rusiei în Ucraina este crucială.

Marți dimineață, două explozii au avut loc în localitatea Maiak din regiunea Grigoriopol. Două antene de telecomunicații ale centrului de radio și televiziune Maiak, care retransmiteau semnalul unor televiziuni și radiouri din Rusia, au fost distruse. Totul după ce luni, un atac cu lansatoare de grenade a vizat o clădire a sediului Serviciului de Securitate al autoproclamatei republici separatiste Transnistria.

Mai multe informații: Liderul separatist din Donețk spune că Rusia ar trebui să înceapă următoarea fază a campaniei din Ucraina, după incidentele din Transnistria

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat marți, 26 aprilie, că invazia Rusiei și atrocitățile din Ucraina sunt „de neapărat”, pentru că Rusia a bombardat spitale și a lăsat copiii „traumatizați”, relatează CNN.

În declarația sa de la baza aeriană americană Ramstein din Germania, unde SUA găzduiesc discuții ale miniștrilor occidentali ai Apărării pe tema situației din Ucraina, Austin a afirmat că Rusia a ales să poarte un război ”pentru a satisface ambițiile unui singur om”.

„Ucraina duce un război de necesitate pentru a-și apăra democrația, suveranitatea și cetățenii”, a spus Austin, adăugând că recenta sa călătorie la Kiev i-a „întărit” „admirația” pentru forțele armate ucrainene.

”Ucraina crede clar că poate câștiga. La fel și toți cei de aici. (…) Ucraina are nevoie de ajutorul nostru pentru a câștiga astăzi și vor avea în continuare nevoie de ajutorul nostru când războiul se va termina”, a mai spus secretarul american al Apărării.

Prietenii mei ucraineni, știm povara pe care o purtați cu toții. Și știm, și ar trebui să știți, că noi toți vă sprijinim. Și de aceea suntem aici astăzi – pentru a întări arsenalul democrației ucrainene.

Lloyd Austin, secretarul american al Apărării:

”Suntem cu toții aici datorită curajului Ucrainei, din cauza civililor nevinovați care au fost uciși și din cauza suferinței pe care poporul tău încă o îndure. Țara voastră a fost devastată, spitalele voastre au fost bombardate, cetățenii voștri au fost executați, copiii au fost traumatizați”, a mai spus Lloyd Austin.

Germania va livra Ucrainei tancuri antiaeriene Gepard, a anunțat marți Ministerul German al Apărării, citat de CNN.

Mișcarea a fost anunțată de ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, la baza forțelor aeriene americane Ramstein, potrivit unui mesaj publicat pe contul de Twitter al Ministerului pe care îl conduce.

De altfel, Lambrecht este de așteptată să dea mai multe detalii la întâlnirea miniștrilor occidentali ai Apărării care are loc marți, la baza aeriană din Germania.

Sistemul Gepard cu două tunuri este folosit de armata germană încă din anii 1970 și se bazează pe șasiul tancului Leopard, potrivit BBC.

După exploziile raportate în ultimele zile în mai multe zone din Transnistria, marți, s-au format cozi de mașini la ieșirea din republica separatistă din estul Republicii Moldova, relatează publicațiile Zona de Securitate.md și Eurointegration.com.ua.

Fotografiile distribuite pe rețelele sociale arată ambuteiaje neobișnuite la ieșirea de pe teritoriul republicii nerecunoscute de comunitatea internațională.

Tiraspolul transmit, prin intermediul postului PMR (Primul telecanal transnistrean – n.r.), controlat de autoritățile așa-zisei republici, că formarea cozilor are legătură cu întoarcerea oamenilor acasă după sărbătorile Pascale sau cu verificarea mai amănunțită a mașinilor, relatează Eurointegration.com.ua.

Două explozii au lovit marți dimineață în localitatea Maiak din regiunea Grigoriopol. Bombardamentele au distrus două antene de telecomunicații ale centrului de radio și televiziune Maiak, care retransmiteau semnalul unor televiziuni și radiouri din Rusia.

Черга на виїзд з Придністров’я уранці після вибухів. Відео поширив тираспольський телеканал ТСВ pic.twitter.com/LnYlQ4Rz1G

— European Pravda (@EuropeanPravda) April 26, 2022

Mai multe informații: Cozi de mașini la ieșirea din Transnistria, după exploziile din regiune

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat marți, 26 aprilie, o ședință a Consiliului Suprem de Securitate (CSS) al țării în urma incidentelor care au avut loc în Transnistria, potrivit publicației Unimedia.info.

Ședința va începe la ora locală 13.00 (aceeași oră la București – n.r.), iar la ora 15.00, Maia Sandu va susține un briefieng de presă.

Convocarea Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova vine după ce marți dimineață au avut loc două explozii în localitatea Maiak din raionul Grigoriopol, din regiunea separatistă Transnistria.

Două antene de telecomunicații ale centrului de radio și televiziune Maiak, care retransmiteau semnalul unor televiziuni și radiouri din Rusia, au fost distruse. Potrivit primelor informații, nu au fost înregistrate victime.

Iar luni mai multe explozii au fost raportate la sediul Serviciului de Securitate din Transnistria. Exploziile ar fi fost cauzate de grenade antitanc, fără să se înregistreze victime.

James Heappey, ministrul forțelor armate din Marea Britanie, a declarat marți, 26 aprilie, la Times Radio, că este „complet legitim ca Ucraina să vizeze (ținte – n.r.) în profunzimea Rusiei” pentru a perturba astfel logistica Moscovei, relatează The Guardian.

”Cert este că Ucraina era o țară suverană care trăia pașnic în propriile sale granițele, iar apoi o altă țară a decis să încalce acele frontiere și să aducă 130.000 de soldați în țară. Asta a declanșat războiul dintre Ucraina și Rusia, iar în război, Ucraina trebuie să lovească în profunzime oponenții săi pentru a ataca liniile logistice, aprovizionarea cu combustibil, depozitele de muniție”, a spus ministrul britanic.

Astfel, el a adăugat că este „complet legitim ca Ucraina să vizeze (ținte – n.r.) din profunzimea Rusiei pentru a perturba logistica, pentru că dacă nu ar fi perturbată, ar contribui direct la moartea și carnagiul de pe pământul ucrainean”.

Rusia a acuzat Ucraina că a lovit ținte din regiunile Belgorod și Bryansk, iar luni, 25 aprilie, a susținut că forțele Kievului au doborât două drone ucrainene care survolau regiunea Kursk. Toate cele trei regiuni rusești se învecinează cu Ucraina la est.

Trei rachete rusești au lovit obiective ale infrastructurii din Zaporojie, două dintre ele vizând o întreprindere, a anunțat Administrația Militară Regionale, citată de Ukrainska Pravda. Potrivit primelor informații, o persoană a murit și alta a fost rănită.

„Până acum, se știe că de dimineața două rachete ghidate rusești au lovit teritoriul uneia dintre întreprinderile orașului. A treia rachetă a explodat în aer. Instalațiile de infrastructură ale întreprinderii au fost avariate și distruse. Toate serviciile relevante lucrează la fața locului”, au transmis autoritățile locale.

Urmările atacului sunt în curs de evaluare. Primele date indică un mort și un rănit, însă numărul victimelor nu poate fi precizat deocamdată cu exactitate.

În cel mai recent raport operațional despre evoluția situației din Ucraina, Ministerul rus al Apărării precizează că, în timpul nopții, a lovit patru facilități militare ale adversarilor și a ucis circa 500 de soldați ”inamici”, relatează The Guardian.

Patru facilități militare ucrainene au fost lovite de rachete aeriene de înaltă precizie, inclusiv două depozite de muniții din Harkov, anunță ministerul de la Moscova.

De asemenea, Rusia precizează că forțele sale au lovit 87 de unități militare din Ucraina, au distrus 59 de vehicule blindate, piese de artilerie și vehicule și au ucis „aproximativ 500 de inamici”.

Totodată, au fost distruse două lansatoare ucrainene ale sistemelor de rachete antiaeriene Buk-M1 și Osa AKM, precum și două sisteme de rachete antiaeriene S-300, un lansator de rachete tactice Tochka-U, o stație de război electronic și au fost doborât 13 drone, se mai precizează în raportul minsterului rus al Apărării.

The Guardian precizează că informațiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Ministerul Afacerilor Interne de la Tiraspol anunță că două antene radio au fost distruse în Transnistria, regiunea separatistă din estul Republicii Moldova, relatează Reuters, potrivit The Guardian.

„În dimineața zilei de 26 aprilie, au avut loc două explozii în satul Maiac, raionul Grigoriopol: prima la 6.40 și a doua la 7.05”, transmite ministerul din Transnistria, adăugând că cele mai puternice două antene radio din zonă sunt nefuncționale.

Niciun angajat sau rezident din zonă nu a fost rănit.

Instituția a publicat imagini cu antene puse la pământ însă autenticitatea acestora nu a putut fi verificată din surse independente.

Un oficial militar rus a sugerat recent că preluând controlul asupra sudului Ucrainei, Rusia ar avea un coridor către Transnistria, unde sunt staționate trupe rusești încă din anii 1990.

A photo of the two most powerful towers of the radio center in #Transnistria, which used to broadcast #Russian radio which were knocked out. pic.twitter.com/QDJhDYYOWv

— NEXTA (@nexta_tv) April 26, 2022

Mai multe informații: Noi explozii în regiunea separatistă Transnistria. Două antene de telecomunicații, doborâte

”Cred că ceea ce vom vedea în Donbas este un tip de conflict foarte diferit de cel pe care l-am văzut în jurul Kievului”, a declarat ministrul britanic al forțelor armate, James Heappey, pentru Sky News, adăugând că posibilitatea ca forțele ruse să cucerască Donbasul nu este „inevitabilă”, relatează The Guardian.

Amintind că luptătorii din Mariupol au continuat să reziste în fața forțelor ruse, în ciuda sugestiilor că orașul va cădea complet, Heappey a afirmat că situația din estul Ucrainei va fi diferită.

”Cred că ceea ce vom vedea în Donbas este un tip de conflict foarte diferit de cel pe care l-am văzut în jurul Kievului. Cred că vom vedea un conflict între două forțe care sunt mult mai echilibrate, în care ucrainenii au avantajul unor poziții defensive care au fost săpate și pregătite în ultimii opt ani și asta va face să fie o apărare foarte greu de străpuns. Și cred că, cu tot sprijinul pe care îl primesc ucrainenii din întreaga lume, există toate șansele ca ucrainenii să-i învingă”, a spus ministrul britanic.

James Heappey consideră că una dintre problemele cu care s-a confruntat Rusia în timpul invaziei sale în Ucraina a fost amestecul politic în planificarea militară.

”Oamenii din Rusia ar trebui să înțeleagă că planul Rusiei a fost definit de un orgoliu incredibil, de interferențe politice masive în elaborarea planurilor militare și vedem exact același lucru acum, când există presiuni din partea Moscovei pentru a obține o victorie până pe 9 mai, astfel încât Putin să poată avea o paradă drăguță prin Piața Roșie, chiar dacă asta nu are sens din punct de vedere militar”, a mai declarat oficialul de la Londra.

Cât despre faptul că ministrul rus al Externelor, Serghei Lavrov, a spus că există pericolul să se ajungă la al treilea război mondial, James Heappey a precizat: ”În primul rând, comunitatea donatorilor nu este NATO. NATO a fost implicată în consolidarea flancului său estic, așa că multe dintre navele și aeronavele trupelor noastre în Europa de Est sunt foarte mult sub pavilionul NATO”.

”Rusia poate să dea vina doar pe ea însăși”, a mai spus Heappey continuând: ”De fiecare dată când creștem viteza cu privire la ceea ce oferim, este o consecință directă a modului în care Rusia și-a desfășurat operațiunile în Ucraina”.

”Serghei Lavrov ar putea reflecta, de asemenea, că motivul pentru care există un război în Ucraina chiar acum este că Rusia a trecut peste granițele unei țări suverane și a început să-i invadeze teritoriul”, a mai spus ministrul britanic.

NATO nu este o alianță ofensivă expansionistă. NATO este o alianță defensivă. Și tot acest zgomot de la Moscova despre atacul lor asupra Ucrainei ca răspuns la agresiunea NATO este doar o prostie totală.

James Heappey, ministrul britanic al forțelor armate:

Serghei Haidai, guvernatorul regiunii Luhansk, din estul Ucrainei, a făcut un nou apel la cetățeni să părăsească zona cât încă mai au ocazia, relatează The Guardian.

”Înțeleg că e greu să-i evacuezi pe cei care nu au fost niciodată în afara regiunii Luhansk – dar plecați. În alte regiuni ale Ucrainei există viață, viață în siguranță”, a scris oficialul marți dimineață pe Telegram, adăugând că în cursul zilei se va încerca evacurea din Severodonețk, Lisichansk, Rubijne, Popasna și Gorskoye.

”Ieri, polițiștii de frontieră nu au așteptat autobuzul – rușii au tras asupra transportului. Oamenii voiau să plece, dar inamicul credea altfel. În fiecare zi încercăm să ajungem la fiecare loc de întâlnire, așa cum facem astăzi. (…) Autobuzele sunt deja pe drum. Evacuarea este gratuită”, a mai precizat guvernatorul.

Informațiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Serviciul poștal din Ucraina a anunțat că intenționează să emită un nou timbru care să ilustreze aeronava Antonov-225 Mriya, cândva cel mai mare avion cargo din lume, relatează The Guardian.

Avionul a fost distrus într-un atac asupra aeroportului Hostomel, de lângă Kiev, imediat după ce Rusia a declanșat invazia în Ucraina, pe 24 februarie.

Timbrul a fost concepută de Sofia Kravchuk, o fetiță în vârstă de 11 ani. Înainte de război, ea a participat la un concurs în care copiii au fost întrebați „Ce este Ucraina pentru mine?”, după cum precizează reprezentanții Ukrposhta într-o postare pe Telegram.

Ukrposhta plans to soon issue a postmark called „the Ukrainian dream (mriya),” dedicated to Mriya, the world’s largest airplane destroyed by the Russians

This illustration was created before the war by an 11-year old Sophia Kravchuk from the Volyn oblast pic.twitter.com/2MdVcaceTk

— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) April 26, 2022

Lansarea acestui timbru vine la câteva săptămâni după apariția timbrelor poștale cu crucișătorul rus Moskva, scufundat de ucraineni, și mesajul devenit celebru al grănicerului de pe Insula Șerpilor: „Navă de război rusească, du-te naibii”.

Timbrele au stârnit un interes uriaș, iar ucrainenii au stat la cozi uriașe pentru a cumpăra simbolul rezistenţei Ucrainei în acest război.

Mai multe informații: Ucraina va lansa un nou timbru în onoarea celui mai mare avion din lume, distrus de bombardamentele rusești

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, urmează să se întâlnească marți, 26 aprilie, la Moscova cu președintele rus, Vladimir Putin, relatează BBC, precizând că așteptările sunt slabe cu privire la rezultatele acestei întâlniri după ce mai multe eforturi diplomatice de până acum au eșuat.

Discuțiile dintre Putin și Guterres ar urma să se concentreze pe situația orașului asediat Mariupol, unde, deși au declarat o victorie, forțele ruse nu au reușit să cucerească uzina Azovstal.

Kievul a acuzat marți dimineață forțele ruse că blochează în continuare unități din fabrică.

Anterior, autoritățile ucrainene i-au cerut șefului ONU să garanteze deschiderea unui coridor umanitar pentru evacuacrea civililor care se adăpostesc în fabrica Azovstal.

După vizita la Moscova, Antonio Guterres va călători joi la Kiev, unde se va întâlni cu președintele Volodimir Zelenski.

Mai multe informații: Șeful ONU se întâlnește astăzi cu Vladimir Putin, la Moscova. Despre ce ar urma să discute

Peste 608 copii au căzut, până acum, victime ale războiului din Ucraina, potrivit celor mai recente date anunțate marți, 26 aprilie, de Procuratura Generală de la Kiev, relatează Ukrainska Pravda.

Dintre aceștia, 217 copii au murit și peste 391 au fost răniți.

Cifrele nu sunt exacte, având în vedere că încă se colectează date din zonele în care luptele continuă, precum și din teritoriile ocupate temporar și din cele eliberate.

Totodată, de la începutul invaziei ruse, 1.508 instituții de învățământ din Ucraina au fost avariate în urma bombardamentelor, iar 102 dintre ele au fost complet distruse.

Faptul că Ucraina primește arme din partea țărilor Occidentale înseamnă că NATO este ”în esenţă implicată în război cu Rusia”, a afirmat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

„Aceste arme vor fi o ţintă legitimă pentru acţiunea militară a Rusiei în contextul operaţiunii speciale. Au fost vizate instalaţiile de depozitare din vestul Ucrainei de mai multe ori (de către forţele ruse). Cum poate fi altfel?” a declarat șeful diplomației de la Moscova într-un interviu pentru televiziunea de stat, publicat pe site-ul ministerului de Externe.

”NATO, în esenţă, este angajată într-un război cu Rusia printr-un proxy şi înarmează acel proxy. Războiul înseamnă război”, a adăugat Serghei Lavrov.

Mai multe informații: Lavrov spune că înarmarea Ucrainei de către Occident înseamnă că NATO este ”în esență implicată în război cu Rusia”

Armata rusă a lansat în dimineața zilei de marți, 26 aprilie, un atac cu rachete asupra regiunii Zaporojie, din sudul Ucrainei, potrivit administrației militare din zonă, relatează Ukrainska Pravda și Kyiv Independent.

”Zaporojie. Dimineața, la 6:50, au fost înregistrate «sosiri». Circumstanțele sunt clarificate. Detalii mai târziu”, a anunțat marți Administrația Militară Regională.

În acest context, Anatoliy Kurtey, secretarul Consiliului Local Zaporojie, a îndemnat locuitorii regiunii să rămână în adăposturi și nu distribuie fotografii și videoclipuri pe rețelele sociale.

Forțele ruse par că încearcă să încercuiască pozițiile ucrainene puternic fortificate din estul țării, precizează Ministerul Apărării de la Londra, citând date ale serviciilor de informații britanice.

Același raport menționează căderea în mâinile forțelor Moscovei a orașului Kreminna din regiunea Luhansk, precum și desfășurarea de lupte grele la sud de Izium, oraș din regiunea Harkov.

Totodată, forțele ruse încearcă să avanseze în orașele Slaviansk și Kramatorsk din nord și est.

Între timp, trupele ucrainene pregătesc apărarea în zona Zaporojie, în perspectiva unui posibil atac venit din sud.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 26 April 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/agUoc4mRcj

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/vnxIPbDJOZ

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) April 26, 2022

Autoritățile ruse consolidează măsurile de securitate de la graniță și de la punctele de control din regiunile Bryansk, Kursk și Belgorod care se învecinează cu Ucraina, a anunțat Armata ucraineană, marți, 26 aprilie, potrivit The Guardian.

Informațiile apar după ce luni au avut loc incendii puternice la două depozite de petrol din orașul Bryansk, la mai puțin de 160 de kilometri de frontiera cu Ucraina, forțele ruse acuzând un act de sabotaj al Kievului.

Rusia blochează în continuare forțele ucrainene în combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, se mai precizează în raportul Statului Major.

De asemenea, trupele ruse efectuează operațiuni de supraveghere aeriană în regiunea Odesa, unde se află un important port la Marea Neagră și principala bază a marinei ucrainene.

Un lucrător feroviar a fost ucis și alți patru, răniți în urma loviturilor cu rachete care au vizat luni cinci gări ucrainene, anunță șeful companiei feroviare de stat, citat de Reuters.

Între timp, forțele Kievului au respins cinci atacuri rusești și au ucis puțin peste 200 de militari ruși, potrivit datelor anunțate de comandamentul militar ucrainean din sectoarele de sud și de est.

Totodată, cinci tancuri și opt vehicule blindate au fost distruse, conform aceleiași surse.

Declarația ministrului rus de Externe cum că lumea riscă să se confrunte cu un al treilea război mondial înseamnă doar că Moscova „simte înfrângerea în Ucraina”, spune șeful diplomației de la Kiev.

Într-o postare pe Twitter, Dmitro Kuleba afirmă că Rusia își pierde speranțele în legătură cu războiul din țara vecină.

”Rusia își pierde ultima speranță de a speria lumea ca să nu susțină Ucraina. Astfel se vorbește despre un pericol «real» al celui de-al treilea război mondial. Asta înseamnă doar că Moscova simte înfrângerea în Ucraina. Prin urmare, lumea trebuie să dubleze sprijinul pentru Ucraina, astfel încât să prevaleze și să protejeze securitatea europeană și globală”, a scris ministrul ucrainean de Externe.

Russia loses last hope to scare the world off supporting Ukraine. Thus the talk of a ‘real danger of WWIII. This only means Moscow senses defeat in Ukraine. Therefore, the world must double down on supporting Ukraine so that we prevail and safeguard European and global security.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) April 25, 2022

Mai multe informații: Reacția Ucrainei după ce ministrul rus de externe a amenințat că pericolul unui război mondial „nu trebuie subestimat”

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a asigurat luni că Rusia va continua negocierile de pace cu Ucraina şi a avertizat asupra pericolului real al unui război mondial, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Bunăvoinţa are limitele ei. Şi dacă nu este reciprocă, nu contribuie la procesul de negociere”, a spus Lavrov, citat de agenţiile ruse de presă.”Dar continuăm să purtăm negocieri cu echipa delegată de (preşedintele Volodimir) Zelenski, iar aceste contacte vor continua”, a spus el.

Serghei Lavrov l-a acuzat pe preşedintele ucrainean că se preface că negociază:”Este un actor bun (…), dacă te uiţi cu atenţie şi citeşti cu atenţie ce spune, vei găsi acolo o mie de contradicţii”, a spus şeful diplomaţiei ruse.

În acest context de tensiuni fără precedent între Rusia şi Occident din cauza ofensivei ruse, Serghei Lavrov a avertizat în legătură cu pericolul real al unui al treilea război mondial. „Pericolul este grav, este real, nu poate fi subestimat”, a spus ministrul rus, citat de Interfax.

În ceea ce priveşte conflictul din Ucraina, ministrul rus de externe s-a declarat încrezător că „totul se va încheia, desigur, cu semnarea unui acord”.” Dar termenii acestui acord vor depinde de situaţia luptelor de pe teren când acest acord va deveni realitate”. 

Reuniunea la care participă 40 de țări este organizată la invitaţia Statelor Unite, la baza aeriană americană din Ramstein, în vestul Germaniei, și are menirea să „furnizeze capacităţi suplimentare pentru forţele ucrainene”, potrivit secretarului de stat american al Apărării Lloyd Austin, informează AFP, citată de News.ro.

„Ei pot câştiga dacă au echipamentele bune, susţinerea”, a subliniat el după această vizită în cursul căreia s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în compania secretarului de stat Antony Blinken.

Statele Unite vor să ofere Ucrainei „să le ofere tipul de sprijin, tipul de artilerie şi de muniţie care să fie eficiente în acest stadiu al luptei”, a precizat şeful Pentagonului într-o conferinţă de presă în Polonia.

Kievul solicită mai ales artilerie grea şi blindate pentru a încerca să respingă forţele ruseşti în câmpiile vaste din sudul şi estul ţării, dar echipamentul de fabricaţie rusă în care au fost antrenate forţele ucrainene devine din ce în ce mai rar. Unele ţări din Europa de Est care le deţin încă le trimit la Kiev, uneori în schimbul armelor americane de nouă generaţie.

Printre cele 40 de ţări invitate, se află aliaţii europeni ai Statelor Unite, dar şi ţări mai îndepărtate precum Australia şi Japonia care se tem că o victorie rusă în Ucraina ar crea un precedent şi ar încuraja ambiţiile teritoriale ale Chinei.

Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, situată la graniţa cu Ucraina, a acuzat luni seară Kievul că a bombardat un sat, spunând că în urma atacului doi civili au fost răniţi şi mai multe case au fost deteriorate, transmite AFP, potrivit Agerpres.

„Un sat a făcut obiectul unui atac (…). Este deja clar că există civili răniţi. Sunt doi, deocamdată: un bărbat rănit la mână şi o femeie cu o rană la gât, a scris pe Telegram Viacheslav Gladkov.

Potrivit acestuia, atacul a vizat satul Juravliovka. „La faţa locului s-au deplasat deja ambulanţe. Sunt case care au fost parţial distruse”, a mai spus Gladkov.

Rusia a acuzat în repetate rânduri forţele ucrainene că au efectuat atacuri pe teritoriul său, inclusiv asupra a două sate din regiunea Belgorod şi a unuia din regiunea Briansk la mijlocul lunii aprilie.

Polonia a trimis tancuri în Ucraina, relatează Reuters, care citează o declaraţia a premierului polonez Mateusz Morawiecki.

Întrebat dacă Polonia a trimis tancuri în Ucraina, Morawiecki a răspuns „Da”, refuzând să ofere detalii suplimentare cu privire la numărul de tancuri furnizate.

Morawiecki a răspuns însă la întrebările dacă trimiterea de avioane în Ucraina mai este luată în considerare, spunând că „nu există o astfel de necesitate, nu există astfel de cereri, nu există astfel de solicitări”.

De asemenea, ministrul ucrainean al apărării a declarat astăzi că Ucraina a început să primească artilerie de calibru 155 mm de la SUA și de la alți parteneri.

Ministrul ucrainean al Apărării spune că Ucraina a început deja să primească artilerie de calibru 155 mm – dimensiunea standard NATO – de la SUA și de la alți parteneri, inclusiv Franța. El prezice că armamentul cu rază mai mare de acțiune va schimba „fundamental” lupta cu Rusia, transmite The Guardian.

Comandamentul militar ucrainean a acuzat Rusia că a atacat infrastructura feroviară a națiunii pentru a întrerupe liniile de aprovizionare cu echipamente militare din străinătate. Ulterior, Rusia a confirmat că acesta a fost scopul atacurilor, potrivit Reuters, citat de BBC.

„Ei încearcă să distrugă rutele de aprovizionare cu asistență tehnico-militară din partea statelor partenere. Pentru a face acest lucru, ei concentrează loviturile asupra nodurilor feroviare”, au scris Forțele Armate ale Ucrainei, într-o postare pe Facebook.

Ministerul rus al apărării anunţă că rachetele ruseşti au distrus șase instalații care alimentau căile ferate folosite pentru a aproviziona forțele ucrainene cu arme din străinătate.

O substație de electricitate care alimenta liniile ferate din Krasne, lângă Lviv, a fost, de asemenea, lovită de o rachetă.

Urmărește-ne pe Google News