Război în Ucraina, ziua 628 | Trei morți și cel puțin 12 răniți în urma atacului rușilor asupra orașului Herson

Departamentul american al Apărării (DoD) a cumpărat 60 de tunuri antiaeriene autopropulsate Gepard din Iordania pentru a le transfera în Ucraina, a relatat la 13 noiembrie ziarul olandez De Telegraaf, citând surse anonime, potrivit The Kyiv Independent.

Armele provin din Olanda, care le-a vândut Iordaniei în 2013 pentru 21 de milioane de euro. Doar 10 ani mai târziu, Ministerul Apărării le-a cumpărat de la Iordania pentru 110 milioane de euro.

Deși Ministerul olandez al Apărării nu a comentat cu privire la faptul că armele au fost reprofilate pentru a fi folosite în Ucraina, un purtător de cuvânt a declarat pentru De Telegraaf că a fost un preț corect la momentul respectiv, iar „situația geopolitică” s-a schimbat acum, ceea ce afectează valoarea armelor.

Gepard, o armă de concepție germană introdusă pentru prima dată în serviciu în anii 1970, a fost proiectată pentru a fi folosită împotriva avioanelor și elicopterelor.

Este, de asemenea, foarte eficientă împotriva dronelor, în special împotriva dronelor de tip Shahed cu care Rusia atacă adesea Ucraina, a declarat pentru De Telegraaf Han Bouwmeester, fost general de brigadă olandez și actual profesor militar.

Recomandări

Legenda Wall Street, după prăbușirea burselor: „Trump ne-a distrus ani de muncă în doar câteva ore. Trilioane de dolari șterse”

Ministerul Apărării ia în considerare posibila demitere a trei comandanți din cadrul forțelor armate ucrainene, a relatat, luni, publicația ucraineană Ukrainska Pravda, citând surse anonime din conducerea militară și politică a țării.

Potrivit surselor, ministrul apărării Rustem Umerov pregătește cereri de demitere a comandantului Forțelor Medicale Tetiana Ostașcenko, a lui Oleksandr Tarnavski, comandantul Grupului Tavria, și a comandantului Forțelor Întrunite Serhii Naiev.

Paramedicii și voluntarii ucraineni ar fi cerut conducerii țării să o demită pe Ostașcenko. În iulie, deputatul Solomiia Bobrovska a declarat că Comandamentul Forțelor Medicale nu a achiziționat nicio trusă de prim ajutor în 2023, iar cele furnizate prin intermediul ajutorului internațional nu au fost verificate corespunzător.

Ministrul de externe ungar, Péter Szijjártó, a anunțat că va bloca plata următoarei tranșe de ajutor militar pentru Ucraina în cadrul Facilității Europene pentru Pace (EPF) până când Kievul nu va oferi „garanții” că banca OTP sau alte firme maghiare nu vor fi trecute pe lista neagră a „sponsorilor internaționali de război”, potrivit The Guardian.

Recomandări

Cum a fost declarat nevinovat un om de afaceri acuzat că a șantajat eMAG și un director al companiei: „Dacă îmi iau banii, fac contract de confidențialitate”

EPF, creat în 2021, este menit să finanțeze acțiuni care previn conflictele, construiesc pacea și consolidează securitatea internațională.

Ministrul de externe, Péter Szijjártó, a declarat că Ungaria s-a confruntat cu „presiuni” la o întâlnire pentru a susține plata a 500 de milioane de euro, dar a spus că Budapesta nu își poate da sprijinul fără astfel de garanții, relatează Reuters.

Trei persoane au fost ucise și 12 au fost rănite în timpul bombardamentelor rusești asupra orașului Herson din sudul Ucrainei, a declarat guvernatorul local Oleksandr Prokudin, scrie The Guardian.

„Opt vehicule, inclusiv o ambulanță, o clădire administrativă, un spital și cel puțin cincisprezece case au fost distruse sau avariate”, a adăugat el.

Aceste afirmații nu au putut fi verificate în mod independent.

Forțele rusești au lansat un atac puternic asupra centrului orașului Herson, ucigând două persoane și rănind alte șase, a raportat guvernatorul Oleksandr Prokudin la 13 noiembrie, potrivit The Kyiv Independent.

O femeie de 62 de ani și un bărbat de 45 de ani au murit din cauza rănilor suferite, a precizat Prokudin. Trei bărbați și o femeie, toți cu vârste de peste 50 de ani, au fost transportați la spital.

Recomandări

Vila Sacha Roman, o bijuterie arhitecturală a Bucureștiului își dezvăluie secretele și acum este deschisă publicului

Cu mai puțin de o oră înainte, guvernatorul a raportat că forțele rusești au atacat un spital din Herson, provocând incendierea clădirii.

Vehiculele parcate în apropiere, inclusiv o ambulanță, au fost distruse.

Uniunea Europeană încearcă „să dea afară” Rusia din Asia Centrală, dar acest lucru „nu va merge”, a spus ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, scrie news.ro, care citează AFP.

Asia Centrală, mult timp curtea din spate a Rusiei, este curtată puternic de marile puteri, în contextul în care țara condusă de Vladimir Putin este prinsă în Războiul din Ucraina.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat într-un interviu acordat duminică pentru Heilbronner Stimme că va purta discuții cu preşedintele rus Vladimir Putin dacă liderul rus își va retrage trupele din Ucraina, informează The Kyiv Independent.

Scholz a declarat pentru sursa citată că a mai purtat discuții cu președintele Rusiei în trecut și că va face acest lucru și în viitor. Cu toate acestea, „Rusia trebuie să facă un pas decisiv înainte de negocieri: retragerea trupelor”.

Planul în 10 puncte, prezentat de președintele ucrainean Zelenski încă din noiembrie 2022, prevede retragerea completă a trupelor rusești de pe teritoriile ucrainene ocupate ilegal și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei.

Deși mulți aliați occidentali nu se așteaptă ca Rusia să se angajeze în discuții de pace semnificative, sprijinul occidental pentru Ucraina a oscilat în ultimele luni. Luptele partizane privind finanțarea ajutorului au provocat tulburări în Camera Reprezentanților din SUA, în timp ce unii lideri ai UE și-au retras sprijinul militar sau au recunoscut că sunt „obosiți” din cauza războiului.

La începutul acestei săptămâni, guvernul de coaliție al Germaniei a fost de acord să dubleze bugetul pentru ajutorul militar acordat Ucrainei în 2024. Astfel, ajutorul militar din partea Germaniei va creşte la 8 miliarde de euro. Germania este al doilea furnizor mondial de ajutor militar pentru Ucraina, după Statele Unite.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a menţionat România printre ţările cărora le-a mulţumit, duminică seara, pentru că au ajutat Ucraina cu apărarea antiaeriană, în condiţiile în care iarna se apropie şi este de aşteptat ca Moscova să-şi intensifice atacurile asupra infrastructurii ucrainene, relatează News.ro.

„Suntem aproape la jumătatea lunii noiembrie şi trebuie să fim pregătiţi pentru posibilitatea ca inamicul să mărească numărul de lovituri cu drone sau rachete asupra infrastructurii noastre”, le-a spus ucrainenilor, duminică seara, preşedintele Volodimir Zelenski în mesajul său zilnic adresat naţiunii.

„Rusia se pregăteşte pentru iarnă. Iar în Ucraina, toată atenţia noastră ar trebui să se concentreze asupra apărării, asupra răspunsului la terorişti, asupra a tot ceea ce poate face Ucraina pentru a le permite oamenilor noştri să treacă mai uşor peste această iarnă şi pentru a creşte capacităţile soldaţilor noştri”, a subliniat preşedintele Volodimir Zelenski.

În acest context, el a mulţumit tuturor partenerilor care au ajutat Ucraina cu apărarea aeriană. Zelenski a menţionat mai multe state, între care şi România. „Statele Unite, Germania, Franţa, Marea Britanie, Norvegia, Italia, România, Suedia, Olanda, Slovacia, Cehia, Bulgaria, Polonia, statele baltice şi alte ţări”, a enumerat preşedintele Ucrainei.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski enumeră România printre statele care au ajutat Ucraina cu apărarea antiaeriană: „Nu putem vorbi deschis despre toate acum”

Aproximativ 5 milioane de persoane din Ucraina au fost nevoite să îşi părăsească locuinţele şi să se mute în alte părţi ale ţării din cauza atacurilor ruseşti din 2014 și până în prezent, potrivit cifrelor oficiale – relatează DPA, citată de Agerpres.

Dintre acestea, aproximativ 3,6 milioane de persoane au fugit în interiorul Ucrainei de la invazia rusă din februarie 2022.

Înainte de invazie, anii de lupte din regiunea Donbas, în estul Ucrainei, provocaseră deja peste 1 milion de persoane strămutate în interiorul ţării începând din 2014.

Fost preşedinte și premier al Rusiei, Dmitri Medvedev, un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, a publicat duminică, 12 noiembrie, un aparent răspuns la propunerea lui Anders Fogh Rasmussen, fostul secretar general al NATO, care a sugerat ca Ucraina să se alăture alianţei militare conduse de SUA fără teritoriile ocupate în prezent de Rusia, scrie The Guardian, potrivit news.ro.

Medvedev, care în prezent ocupă funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, scrie că această abordare este practic o recunoaştere a faptului că peninsula Crimeea şi Donbasul (regiunile Donețk și Luhansk) nu mai fac parte din Ucraina.

„Nu este rău, dar este important să mergem mai departe”, a comentat Medvedev ironic, într-o postare pe Telegram. „Trebuie să recunoaştem că Odesa, Nikolaev, Kiev şi practic orice altceva nu sunt deloc Ucraina”, a adăugat fostul președinte rus.

Devenit după invadarea Ucrainei o voce propagandistică a Kremlinului care exprimă poziţii dure, Dmitri Medvedev arată sarcastic că mai sunt încă trei paşi „înainte de a admite ceea ce este evident”: că Volodimir Zelenski – „care nu merge la vot” (aluzie la decizia preşedintelui ucrainean de a nu organiza anul viitor alegerile prezidenţiale la termen din cauza războiului, n.r.) – nu este preşedinte, ci „un uzurpator”, că limba ucraineană „nu este o limbă” şi că „Ucraina nu este o ţară”, „ci nişte teritorii reunite artificial”.

Mai multe informații: Medvedev susține că „Ucraina nu este o ţară” și că „Zelenski este un uzurpator”, ca răspuns la o propunere privind primirea Kievului în NATO

Forțele ruse au intensificat atacurile aeriene în sudul Ucrainei, inclusiv cu bombe aeriene ghidate, a precizat duminică generalul Oleksandr Tarnavski, comandantul Grupului Tavria care luptă pe frontul sudic.

Tarnavski a spus că armata a înregistrat 30 de lovituri aeriene rusești, 712 baraje de artilerie și 48 de ciocniri între trupele ucrainene și cele rusești în zonă în ultima zi.

Acest lucru vine în timp ce forțele ucrainene își continuă contraofensiva în direcția Melitopol.

Între timp, comandantul a spus că artileria ucraineană a bombardat pozițiile rusești de peste 1.000 de ori.

Rusia a pierdut 572 de militari în ultima zi de-a lungul axelor de sud-est, a mai precizat Tarnavski. El nu a precizat dacă acest număr se referă la soldații uciși sau atât la uciși, cât și la răniți.

Cu toate acestea, generalul a raportat că Rusia a pierdut 32 de piese de echipament militar, inclusiv două tancuri, 14 vehicule blindate de luptă, trei sisteme de artilerie, șapte drone și două sisteme de rachete ghidate antitanc, în timp ce 21 de piese de echipament militar au suferit avarii.

Urmărește-ne pe Google News