LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 63 | Apel disperat din subsolul uzinei Azovstal din Mariupol: „Rămânem fără apă și fără hrană”

Mikhail Mizintsev, șeful Centrului de Control al Apărării Naționale al Federației Ruse, a anunțat, miercuri, într-o conferință de presă, că în timpul „operațiunii militare speciale din Ucraina”, peste un milion de persoane au fost evacuate în Rusia, informează Interfax.ru.

„În ciuda obstacolelor create de Kiev, în ultimele 24 de ore, fără participarea autorităților ucrainene, 16.480 de persoane, dintre care 3.354 de copii, au fost evacuate pe teritoriul Federației Ruse din regiunile periculoase ale Ucrainei, Donețk și republica populară Luhansk. În total, de la începutul unei operațiuni militare speciale, 1.002.429 de oameni (n.r. – au fost evacuați în Rusia), dintre care 183.168 copii”, a spus Mikhail Mizintsev.

Potrivit acestuia, baza de date rusă conține 2.753.625 de apeluri din 2.132 de așezări ale Ucrainei cu cereri de evacuare către Federația Rusă, din regiunile separatiste Donețk și Luhansk, precum și din teritoriile regiunilor Zaporojie, Nikolaev, Harkov și Herson controlate de către Forțele Armate Ruse.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

În ultima zi, au fost primite 148 de astfel de apeluri de la cetățeni străini și ucraineni, a mai transmis Mikhail Mizintsev.

Președintele Senatului României, Florin Cîţu, a anunţat, joi, pe Facebook, că a susţinut un discurs în cadrul Congresului autorităţilor locale şi regionale, prezidat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

„O onoare să mă aflu în Ucraina, astăzi, la invitaţia omologului meu, preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuk, împreună cu preşedintele Consiliului Naţional al Adunării Naţionale Federale a Confederaţiei Elveţiene, Irene Kalin, şi preşedintele Adunării Republicii Macedonia de Nord, Talat Xhaferi”, a scris Florin Cîțu.

„Am susținut un discurs în cadrul Congresului autorităților locale și regionale, prezidat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, unde a fost prezent și prim-ministrul Ucrainei, Denis Shmyhal”, a notat Florin Cîțu.

Potrivit lui Florin Cîțu, vizita în Ucraina a fost planificată încă de la începutul lunii aprilie și a avut ca subiecte principale atrocitățile comise de forțele armate ruse în Ucraina și planul de reconstrucție a țării după război.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Anterior discursului susținut în fața lui Volodimir Zelenski, Florin Cîțu și ceilalți doi invitați de rang înalt din Elveția și Macedonia de Nord s-a deplasat la Hostomel şi Irpin, potrivit anunțului făcut de preşedintele Radei Supreme din Ucraina, Ruslan Stefanciuk. 

„Prietenii noştri sunt gata să ne ajute la nivel bilateral şi internaţional, să crească presiunea sancţiunilor asupra Rusiei, să se alăture reconstrucţiei Ucrainei independente, suverane, prospere”, a transmis Ruslan Stefanciuk. 

Ministrul canadian de externe, Melanie Jolie, a anunțat, joi, că țara sa își va schimba legislația privind sancțiunile pentru a permite ca activele înghețate să fie folosite pentru a plăti despăgubiri victimelor sau pentru a ajuta la reconstruirea statelor afectate de conflictul din Ucraina, informează Reuters.

„Vrem să putem nu numai să înghețăm fondurile și bunurile persoanelor sancționate, ci și să le confiscăm și să le folosim pentru a plăti despăgubiri victimelor”, a spus Melanie Jolie.

Potrivit acesteia, adoptarea acestor modificări „va face ca regimul de sancțiuni canadian să fie primul dintre țările G7 care va permite acest lucru”.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

„Vom continua să punem presiune maximă asupra regimului Putin și să creștem prețul acestui război”, a adăugat Melanie Jolie.

Modificările la legislația privind sancțiunile vor fi adoptate ca parte a execuției bugetului de stat. Deși nu vor afecta doar fondurile rusești, Ucraina poate fi primul destinatar.

Modificările aduse legislației privind sancțiunile pe care Canada intenționează să o adopte vor însemna că fondurile sau proprietățile confiscate din Rusia pot fi folosite pentru a finanța reconstrucția Ucrainei sau pentru a plăti despăgubiri celor care au suferit de pe urma invaziei ruse, a precizat Reuters.

Un proiect de lege similar a fost introdus anterior în Senatul canadian. Este în faza finală de adoptare și urmează să fie transmis Camerei Comunelor.

Antonio Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite (ONU) a sosit, joi, în Ucraina după ce în prealabil a fost în vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin.

„Am ajuns în Ucraina după o vizită la Moscova”, a scris Antonio Guterres pe Twitter.

Potrivit acestuia, ONU își va continua activitatea de extindere a sprijinului umanitar și de a asigura evacuarea civililor din zonele de conflict.

I have arrived in Ukraine after visiting Moscow.

We will continue our work to expand humanitarian support & secure the evacuation of civilians from conflict zones.

The sooner this war ends, the better – for the sake of Ukraine, Russia, and the world.

— António Guterres (@antonioguterres) April 27, 2022

„Cu cât se termină mai devreme acest război, cu atât mai bine – pentru Ucraina, Rusia și pentru întreaga lume”, a notat Antonio Guterres.

Secretarul general al ONU va purta discuții cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski și ministrul de externe, Dmitro Kuleba.

Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a înregistrat până joi, 27 aprilie, 2.787 de civili care au fost uciși și alți 3.152 au fost răniți în Ucraina, după invazia pe scară largă a Rusiei, din 24 februarie, informează Ukrinform.

Dintre cei 2.787 de oameni uciși se numără 912 bărbați, 611 femei, 61 fete și 74 băieți, precum și 67 copii și 1.062 adulți, al căror sex nu este în prezent cunoscut. 

În plus, au fost răniți 365 de bărbați, 296 de femei, 66 de fete, 73 de băieți, precum și 163 de copii și 2.189 de adulți de sex necunoscut.

Mai multe informații: Raport ONU: Cel puțin 2.787 de civili au fost uciși în Ucraina de la invazia armatei ruse

Un comandant ucrainean din orașul asediat Mariupol a făcut o solicitare urgentă de ajutor într-o filmare postată pe pagina sa de Facebook, spunând că în fabrica Azovstal sunt peste 600 de civili și luptători răniți.

Serhiy Volyna, comandantul interimar al brigăzii a 36-a marină, a declarat că nu există medicamente și nici condiții de tratament pentru răniți, adăugând că sute de civili, inclusiv copii, trăiesc în condiții insalubre și rămân fără hrană și apă.

Comandatul a solicitat o evacuare a civilor și celor răniți în maniera în care a fost făcută la Dunkirk în Al Doilea Război Mondial.

Situation in Mariupol Azovstal growing more dire. Marine commander Serhiy Volyna says ~600 wounded troops in serious condition, w/o meds, in unsanitary conditions; 100s of civilians including many kids, people with disabilities underground. Theyre running out of food and water. pic.twitter.com/MaHdsByoBH

— Christopher Miller (@ChristopherJM) April 27, 2022

Decizia Rusiei de a opri livrările de gaz către Polonia și Bulgaria este o mișcare agresivă pe care UE o consideră o formă de șantaj, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit BBC.

„Ne vom asigura că decizia Gazprom are cel mai mic impact posibil asupra consumatorilor europeni”, a spus ea la o conferință de presă în această după-amiază.

De asemenea, șeful UE a avertizat furnizorii europeni de energie să nu se conformeze cerințelor Rusiei de a-și plăti gazul în ruble, spunând că aceasta ar fi cel mai probabil o încălcare a sancțiunilor UE.

„A plăti în ruble, dacă acest lucru nu este prevăzut în contract, este o încălcare a sancțiunilor noastre”, a spus ea.

Ea a spus că companiile fără contracte care specifică plata în ruble nu ar trebui să cedeze cererilor Rusiei, deoarece ar fi „risc ridicat” pentru ele.

Trei persoane au fost rănite după ce au suferit arsuri, iar o alta și-a rupt piciorul, după ce forțele ruse au intervenit în forță pentru a opri un un protest al ucrainenilor împotriva ocupației rusești, potrivit datele transmite de un spital local, relatează The Guardian.

Armata rusă i-a dispersat pe protestatari, folosind gaze lacrimogene și grenade asomatoare, potrivit relatărilor de la fața locului.

Today, Kherson residents gathered for a peaceful rally to show that they are part of #Ukraine and are against Russian occupation. The Russian military dispersed the activists, using tear gas and stun grenades. At least two people are known to have been injured pic.twitter.com/3E9Z9Ukq9U

— Hanna Liubakova (@HannaLiubakova) April 27, 2022

Marți, ministerul rus al apărării a declarat că forțele sale au „eliberat” întreaga regiune Herson din sudul Ucrainei.

Agenția de presă Interfax a citat un înalt oficial care a afirmat că în altă parte din sudul Ucrainei, trupele ruse au ocupat părți din regiunile Zaporojie și Mikolaiv, precum și o parte din regiunea Harkov.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri, într-un discurs susținut la St. Peterburg, că dacă cineva dorește să intervină din exterior în situația din Ucraina și creează o amenințare de natură strategică, atunci „lovitura va fi fulgerătoare”. Potrivit acestuia, toate deciziile cu privire la un răspuns militar „au fost deja luate”, iar toate „instrumentele” din dotarea Rusiei vor fi la dispoziție, relatează publicația economică rusă Kommersant.

„Dacă cineva dorește să intervină din exterior în situația din Ucraina și creează o amenințare strategică inacceptabilă pentru Rusia, răspunsul va fi fulgerător, deciziile în acest sens au fost luate”, a spus Putin la o întâlnire cu membrii Consiliul Legislatorilor.

„Răspunsul Rusiei va fi imediat și va aduce consecințe pe care nu le-ai experimentat niciodată în istoria ta. Suntem pregătiți pentru orice evoluție a evenimentelor”, a adăugat președintele rus.

El a spus că Rusia are toate instrumentele pentru a răspunde unei interferențe externe. „Le vom folosi dacă este necesar”, a conchis Vladimir Putin.

Mai multe informații: Vladimir Putin amenință că „va folosi toate instrumentele avute la dispoziție” dacă alt stat intervine în Ucraina

Ministerul de Externe de la Moscova a anunțat că cetățeanul Trevor Reed, fost pușcaș marin, a fost eliberat la schimb pentru cetățeanul rus Konstantin Iaroșenko.

Iaroșenko este un pilot rus care a fost reținut în Liberia de agenții sub acoperire a agenției americane de control al drogurilor (DEA) pe 28 mai 2010 și adus în SUA, potrivit agenției de presă de stat ruse TASS.

Agenții DEA au obținut dovezi că Iaroșenko a avut intenția de a transporta un lot mare de cocaină, potrivit TASS. Pilotul rus a pledat nevinovat, descriind arestarea sa drept o provocare și toate acuzațiile împotriva lui ca fiind false, potrivit TASS.

În 2020 autoritățile din Rusia l-au condamnat la nouă ani de închisoare pe un fostul puşcaş marin Trevor Reed, pentru agresarea a doi poliţişti. Judecătorul Dmitri Arnaut a precizat atunci că Trevor Reed a fost găsit vinovat de cauzarea unui „prejudiciu fizic şi moral” celor doi poliţişti.

„Ca urmare a unui proces îndelungat de negocieri, pe 27 aprilie 2022, cetățeanul american Trevor Rowdy Reed, anterior condamnat în Federația Rusă, a fost schimbat cu cetățeanul rus Konstantin Iaroșenko, care a fost condamnat la 20 de ani de închisoare de către un tribunal american în 2010”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, pe canalul său oficial Telegram.

Mai multe informații: Schimb de prizonieri între Rusia şi SUA. Moscova a eliberat un fost pușcaș marin american în schimbul unui pilot rus

Forțele ruse continuă să atace fabrica Azovstal din Mariupol, unde luptători și unii civili sunt ascunși, spune Petro Andryushchenko, consilier al primarului orașului.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat săptămâna trecută că forțele sale vor opri atacul asupra complexului industrial – ultima bastion din orașul-port care nu se află sub controlul Rusiei – și, în schimb, vor bloca ieșirile..

În cadrul întâlnirii de marți cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, Putin a insistat că nimănui nu i se refuză permisiunea de a părăsi Mariupol sau fabrica, sugerând că operațiunea militară a Rusiei în oraș a fost încheiată și civilii ar putea părăsi zona în orice moment.

Dar în această dimineață, Petro Andryushchenko, consilierul primarului Mariupol, a declarat că nu s-a ajuns la niciun acord privind stabilirea coridoarelor umanitare în afara orașului-port și că atacurile continuă.

Într-o postare pe Telegram, consiliul orășenesc a spus că „femei, copii și bătrâni” au fost blocați în fabrică, precum și soldații care s-au adăpostit acolo.

În domeniul diplomatic, astăzi nu s-a ajuns la un acord ca președinții Putin și Zelenski să discute despre războiul din Ucraina, în ciuda eforturilor Turciei de a media o întâlnire, a spus consilierul prezidențial ucrainean, Mihailo Podoliak.

Podoliak a atras atenția asupra creșterii ostilităților în estul Ucrainei și asupra încercărilor Rusiei de a „distruge complet” orașul-port Mariupol.

Anterior, el a spus că exploziile auzite în trei provincii ruse de la granița cu Ucraina au fost „karma” și răzbunare pentru invadarea țării de către Rusia, dar nu a recunoscut că Ucraina este responsabilă pentru incidente.

„Mai devreme sau mai târziu, datoriile vor trebui rambursate” atunci când o țară decide să atace o altă țară, a scris el pe Telegram.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat Rusia ar putea decide să întrerupă livrările de gaze naturale către alți clienți din Uniunea Europeană dacă refuză să plătească în ruble, după ce a făcut acest lucru pentru Bulgaria și Polonia.

„Rusia a fost și rămâne un furnizor de încredere de resurse energetice pentru consumatorii săi și rămâne angajată în îndeplinirea obligațiilor sale contractuale”, a declarat Dmitri Peskov.

„Când se apropie termenele de plată, dacă unii consumatori refuză să plătească în noul sistem (nr. în ruble), atunci decretul președintelui se va aplica”, a completat Peskov.

Întrebat dacă Rusia este pregătită pentru pierderile bugetare pe care le-ar putea suporta dacă țările europene ar refuza să plătească gazul în ruble, Peskov a răspuns că „toate riscurile au fost prognozate și s-au luat măsurile necesare”.

Procurorul șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, a declarat marți, pentru CNN, că ”va exista un caz la care să se răspundă în timp util”, referindu-se la presupusele crime de război care ar fi fost comise de Rusia în orașul ucrainean Bucha.

„Vom ajunge la adevăr pentru că nu avem unde să ne ascundem în sala de judecată. Oricare ar fi narațiunile și contra-narațiunile, dovezile ar trebui testate în mod corespunzător… și va exista, cred, un caz la care să se răspundă în timp util”, a spus Khan în timpul unui interviu pentru CNN, întrebat cum ar putea CPI să construiască un caz în legătură cu situația din Ucraina.

„Acele cadavre din saci nu sunt false. Le-am văzut. Am stat lângă ele. Problema este cum au murit, cine este responsabil și în ce circumstanțe?”, a spus Khan, adăugând că lumea urmărește să vadă cât de eficient ar fi statul de drept în ceea ce privește invadarea Ucrainei de către Rusia.

”Trebuie să mergem înainte într-un mod care este, probabil, mult mai eficient decât în trecut”, a mai spus Khan, sugerând problemele jurisdicționale cu care se confruntă CPI.

În timpul unei vizite în orașele Bucha și Borodianka la mijlocul lunii aprilie, Khan a spus că există „motive rezonabile să se creadă că crimele aflate în jurisdicția CPI” au fost comise acolo.

Luni, CPI s-a alăturat unei investigații a UE privind posibilele crime de război comise în Ucraina în timpul invaziei Rusiei, marcând prima anchetă comună a instanței din istoria sa de douăzeci de ani.

În orașul Severodonețk, din regiunea estică Luhansk, au avut loc bombarmente puternice, relatează corespondenții CNN, care au fost martori ai atacurilor.

”Echipa a putut auzi lansarea, zborul și impactul a ceea ce păreau a fi cartușe grele de artilerie rusă – un indiciu că forțele ruse se află la doar câțiva kilometri de centrul orașului”, relatează CNN.

Potrivit reprezentanților poliției locale, atacurile au avut loc în zona spitalului din oraș.

Armata ucraineană a transmis miercuri că trupele ruse înaintează prin orașul Rubijne, spre nord, pentru a lupta în continuare pentru Severodonețk.

Deși cei mai mulți civili ar fi plecat de aici, unii se mai află încă în oraș, adăpostindu-se în subsoluri sau putând fi văzuți pe stradă.

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a catalogat drept un ”atac direct” din partea Rusiei decizia de a opri furnizarea de gaze către țara sa, relatează The Guardian.

Într-un discurs în camera inferioară a Parlamentului, șeful Guvernului de la Varșovia a acuzat Moscova că a depășit granițele „imperialismului său din domeniul gazelor” și că atacă economia europeană prin măsuri inflaționiste.

”Rusia nu numai că a efectuat un atac brutal și criminal asupra Ucrainei… dar Rusia a atacat și întreaga securitate energetică și alimentară a Europei”, a spus Morawiecki, precizând că Polonia se poate descurca fără gazele livrate de Rusia.

”Este un atac direct asupra Poloniei… Vom face față acestui șantaj, acestui pistol pus la cap în așa fel încât să nu-i afecteze pe polonezi. Polonia nu va avea nevoie de gaz rusesc”, a mai spus premierul Mateusz Morawiecki.

Gigantul energetic rus Gazprom a anunțat miercuri că a oprit livrările de gaze către Polonia și Bulgaria, din cauza refuzului celor două țări de a plăti în ruble pentru combustibilul furnizat de Moscova.

Kremlinul a negat folosirea aprovizionării cu gaze naturale ca instrument de șantaj, după ce gigantul energetic rus Gazprom a oprit astăzi exporturile de gaze către Polonia și Bulgaria, relatează Reuters, potrivit The Guardian.

Purtătorul de cuvânt al Președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că țara sa este un furnizor de energie de încredere și nu se implică în acțiuni de șantaj.

Oficialul a refuzat să spună câte țări au acceptat să treacă la plata gazelor în ruble, în conformitate cu un decret emis luna trecută de președintele rus Vladimir Putin.

Soldații ruși au deschis focul miercuri, 27 aprilie, asupra unor portestatari din orașul ucrainean Herson, ocupat de forțele Moscovei, relatează Ukrainska Pravda. Patru persoane au fost rănite.

Protestul a avut loc mercuri dimineață. Potrivit sursei citate, forțele ruse au aruncat grenade luminoase și sonore în mijlocul manifestanților și au folosit gaze lacrimogene.

În imaginile publicate de Nexta se observă cum oamenii fug și cară pe brațe câteva persoane care au fost rănite.

Occupiers again brutally dispersed a peaceful rally in #Kherson. pic.twitter.com/ZzjV0GkrXG

— NEXTA (@nexta_tv) April 27, 2022

Între timp, mulţi civili fug din Herson, oraş situat în sudul Ucrainei, înainte de începerea, miercuri, a ceea ce liderii ucraineni au numit un referendum fals organizat de Rusia, potrivit CNN.

Mai multe informații: VIDEO | Soldații ruși au deschis focul asupra unor civili ucraineni care protestau pașnic la Herson

Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat sancțiuni împotriva a 287 de membri ai Camerei Comunelor din Marea Britanie, pe care îi acuză că alimentează o „isterie rusofobă nejustificată”, transmite agenția de presă rusă Interfax, potrivit The Guardian.

Cei 287 de parlamentari britanici care figurează pe lista de sancțiuni au primit interdicția de a intra pe teritoriul Federației Ruse.

Decizia de sancționare a unor membri ai Parlamentului britanic vine ca răspuns la anunțul Marii Britanii din 11 martie de a sancționa 386 de membri ai Dumei, camera inferioară a Parlamentului rus, pentru sprijinul acordat regiunile separatiste Luhansk și Donețk din estul Ucrainei, a transmis instituția rusă.

Ministrul de Externe al Marii Britanii, Elizabeth Truss, va cere aliaților Ucrainei să „intensifice” producția militară, inclusiv de avioane și tancuri, transmite AFP, care a avut acces la un discurs pe care oficialul britanic îl va susține miercuri, relatează The Guardian.

Truss va vorbi în discursul său despre o nouă abordare, bazată pe ”trei domenii: puterea militară, securitatea economică și alianțe globale mai profunde”.

O victorie a Rusiei ar avea „consecințe teribile pe tot globul. (…) Trebuie să fim pregătiți pe termen lung și să ne dublăm sprijinul pentru Ucraina”, este așteptată să spună Truss.

„Arme grele, tancuri, avioane – săpat adânc în stocurile noastre, crescând producția. Trebuie să facem toate acestea. Putin trebuie să nu se poată adresa nimănui pentru a finanța acest război îngrozitor. (…) Arhitectura care a fost concepută pentru a garanta pacea și prosperitatea a eșuat Ucraina. De asemenea, trebuie să urmărim unitatea demonstrată în această criză pentru a reporni, reforma și remodela abordarea noastră de a descuraja agresorii”, se mai menționează în discursul ministrului britanic.

Grecia va oferi ajutor Bulgariei după ce Rusia a întrerupt furnizarea de gaze, l-a asigurat miercuri prim-ministrul elen Kyriakos Mitsotakis pe omologul său bulgar, Kiril Petkov, în timpul unei convorbiri telefonice, potrivit publicației grecești Ekathimerini.com.

„Prim-ministrul a spus că Grecia va ajuta Bulgaria să facă față noii situații cauzate de deciziile ruse în materie de energie”, a transmis biroul lui Mitsotakis într-un comunicat, fără a oferi alte detalii.

În următoarea lună, Grecia va face mai multe livrări de gaz natural lichefiat către Bulgaria, care se bazează în mare măsură pe gazul rusesc, potrivit televiziunii elene de stat, citată de New York Times.

Oficialii guvernului de la Atena au programată o întâlnire în cursul zilei de miercuri pentru a evalua impactul mișcării Rusiei asupra sectorului energetic al Greciei, a mai precizat biroul premierului.

Aproximativ 40% din importurile de gaze naturale ale Greciei provin din Rusia.

Compania norvegiană Vaar Energi precizează că în prezent produce cât de mult gaz natural este posibil și nu prevede o creștere a producției pe termen scurt.

Precizarea vine în contextul în care compania rusă Gazprom a anunțat miercuri că a oprit livrarea de gaze către Polonia și Bulgaria și astfel se pune întrebarea în ce măsură alți exportatori de gaze pot să intensifice aprovizionarea, relatează BBC.

Vaar Energi direcționează deja cât de mult gaz poate către continentul european, a transmis compania.

Norvegia este un furnizor cheie de gaze pentru UE. În 2020, țara nordică a exportat mai mult gaz către blocul comunitar decât orice alt stat în afară de Rusia.

Guvernul polonez a anunțat miercuri arestarea unui „cetățean al Federației Ruse și a unui cetățean al Belarusului care au fost implicați în activități de spionaj în Polonia”. O instanță poloneză a decis arestarea preventivă a acestora pentru trei luni, relatează The Guardian.

”Bărbații reținuți în zilele de 21 și 22 aprilie sunt suspectați de activități de spionaj pentru serviciile secrete ruse. Materialul strâns de serviciul militar de contrainformații (SKW) indică faptul că un rus și un belarus, care acționează în numele serviciilor secrete ruse împotriva Poloniei, au desfășurat activități menite să identifice funcționarea forțelor armate poloneze, inclusiv prezența armatei în zona de frontieră polono-belarusă”, se precizează în comunicatul Guvernului de la Varșovia.

Ministerul rus al Apărării anunță miercuri, 27 aprilie, că forțele sale au lovit cu rachete Kalibr un depozit de arme din regiunea Zaporojie. În depozit s-ar afla arme primite din SUA și din state europene, relatează BBC, care citează Reuters.

Aceeași instituție precizează că forțele aeriene ruse au distrus în timpul nopții 59 de ținte militare ucrainene. Este vorba despre hangare în care erau depozitate numeroase arme și muniții străine.

Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Ministerul de Interne din autopoclamata regiune separatistă din estul Republicii Moldova a transmis miercuri dimineață printr-un comunicat că zona a fost atacată dinspre Ucraina, relatază The Guardian.

„Aseară, mai multe drone au fost văzute pe cer deasupra satului Cobasna, regiunea Rîbnița. Dronele au fost lansate deasupra Transnistriei din Ucraina. În dimineața zilei de 27 aprilie, la ora 8:45, din partea ucraineană s-au tras focuri în direcția localității Cobasna. Nu există victime”, se precizează în comunicatul transmis de Ministerul de Interne din Transnistria.

În Cobasna se află unul dintre cele mai mari depozite de muniții din Europa, notează aceeași sursă.

Mai multe informații: Împușcături la Cobasna, localitate din stânga Nistrului cu rezerve de muniții. Ministerul de interne separatist Tiraspol: „S-a tras din Ucraina”

Furnizorul de energie polonez PGNiG a confirmat că livrările de gaze rusești au fost oprite și a acuzat că măsura este o încălcare a contractului, precizând că va folosi „toate mijloacele contractuale și legale disponibile” pentru a solicita despăgubiri, relatează BBC.

În primele trei luni ale acestui an, PGNiG a importat mai mult de jumătate din gazul său de la Gazprom, dar Varșovia spune că „se va descurca” fără gaz rusesc și că se poate aproviziona din altă parte.

„În acest moment, gazul natural este folosit mai mult ca armă politică și economică în războiul actual”, a declarat ministrul bulgar al Energiei, Alexander Nikolov, după ce Gazprom a anunțat că a oprit livrările de gaze pentru țara sa și pentru Polonia, relatează BBC.

Nikolov spune că Bulgaria urmează poziția UE, aceea ca țările să nu se supună cererilor Rusiei de a începe să plătească gazul în ruble.

Autoritățile bulgare spun că au plătit deja integral pentru livrările de gaze din aprilie și au acuzat Gazprom că a încălcat termenii contractului.

Totodată, ministrul Energiei din țara vecină spune că Bulgaria are suficiente resurse de gaz pentru „o perioadă suficient de previzibilă”.

Președintele rus, Vladimir Putin, a cerut țărilor pe care le numește „neprietenoase” să fie de acord cu o schemă în baza căreia ar deschide conturi la Gazprombank și ar plăti pentru importurile de gaze rusești în euro sau dolari, care se convertesc în ruble.

Alexander Nikolov a precizat că această procedură implică o serie de riscuri.

„Procedura de plată în două etape propusă de Rusia prezintă riscuri semnificative. În practică, am pierde controlul asupra banilor noștri atunci când plătim în dolari americani pentru că banca rusă este responsabilă pentru conversia în ruble, nu există claritate cu privire la cursul de schimb”, a explicat ministrul bulgar.

Nikolov spune că țara sa nu și-a încălcat contractele și a dat asigurări că situația actuală nu va afecta livrările de gaze către Serbia și Ungaria. Pentru cele două țări, furnizarea de gaz din Rusia continuă și trece prin Bulgaria, a spus oficialul.

”În ceea ce privește Serbia și Ungaria, Bulgaria este un partener loial tuturor țărilor vecine. Bulgaria nu este Rusia”, a subliniat el.

De asemenea, ministrul Energiei de la Sofia a afirmat că Bulgaria nu-și va schimba poziția.

”Atâta timp cât sunt ministru și responsabil pentru asta, Bulgaria nu va negocia sub presiune și cu capul plecat. Bulgaria nu cedează și nu se vinde cu orice preț”, a mai declarat Alexander Nikolov.

La rândul său, premierul bulgar, Kiril Petkov, a declarat că întreruperea de către Gazprom a livrărilor de gaz către Bulgaria din cauza cererilor de modificare a schemei de plată este o încălcare gravă a contractului actual și echivalează cu un șantaj.

Petkov a afirmat că Bulgaria își revizuiește în prezent toate contractele cu Gazprom, inclusiv pentru tranzitul gazului rusesc către Serbia și Ungaria, deoarece „șantajul unilateral nu era acceptabil”, relatează Reuters.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, califică drept ”nejustificat și inacceptabil” anunțul Gazprom privind oprirea furnizării de gaze către Polonia și Bulgaria.

”Anunțul Gazprom că oprește unilateral livrarea de gaz către clienții din Europa este încă o încercare a Rusiei de a folosi gazul ca instrument de șantaj. Acest lucru este nejustificat și inacceptabil”, a transmis șefa Comisiei Europene într-un comunicat transms miercuri de Executivul comunitar.

Ursula von der Leyen a precizat că UE este pregătită pentru un astfel de scenariu.

”Lucrăm pentru a asigura livrări alternative și cele mai bune niveluri de stocare posibile în întreaga UE.
Statele membre au pus în aplicare planuri de urgență pentru un astfel de scenariu”, a mai transmis von der Leyen.

Voi continua să lucrez cu liderii europeni și mondiali pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie în Europa. Europenii pot avea încredere că suntem uniți și în deplină solidaritate cu statele membre afectate de această nouă provocare. Europenii pot conta pe sprijinul nostru deplin.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene:

Mai multe informații: Ursula von der Leyen acuză Rusia de șantaj după întreruperea livrărilor de gaz către Polonia și Bulgaria. „UE este pregătită”

Miercuri dimineață au fost auzite explozii în trei regiuni rusești de la frontiera cu Ucraina, potrivit autorităților locale și presei de stat din Rusia, relatează CNN.

Unul dintre incidente este cel de la depozitul din Belgorod. Este vorba despre o explozie urmată de un incendiu la depozitul de muniții din satul Staraya Nelidovka, aflat la la peste 15 kilometri nord de granița cu Ucraina, a precizat guvernatorul regional Vyacheslav Gladkov într-un mesaj pe Telegram. Potrivit oficialului, nu au fost înregistrate victime în rândul civililor.

În regiunea Kursk, locuitorii „au auzit explozii” în jurul orei locale 2.45. Guvernatorul Roman Starovoyt a spus că detaliile despre explozii sunt încă „în curs de clarificare”, dar că nu au existat victime sau distrugeri.

Potrivit BBC, oficialul a precizat că datele preliminare arată că ”sistemul de apărare aeriană a fost declanșat”.

În urmă cu două zile, două drone ucrainene au fost doborâte de echipajele ruse de apărare aeriană în satul Borovskoye din regiune, conform guvernatorului.

Două explozii puternice au fost auzite și de locuitorii din cartierul Shilovo din orașul rus Voronej la ora 4:40, potrivit agenției de stat ruse TASS, care citează autoritățile locale.

Orașul Voronej este situat la peste 300 de kilometri de granița cu Ucraina și este un important centru militar și de transport.

Oficialii ruși au acuzat în repetate rânduri Ucraina că lansează atacuri transfrontaliere asupra depozitelor de combustibil și a instalațiilor militare. În replică, agențiile guvernamentale de la Kiev spun că acuzațiile sunt menite să stimuleze „sentimentul anti-ucrainean”.

Jurnaliștii CNN precizează că nu au putut confirma în mod independent că nu au existat daune la clădirile rezidențiale sau că nu au fost înregistrate victime civile în urma exploziilor de miercuri.

Rusia face treptat progrese în ceea ce privește invadarea Ucrainei, potrivit celei mai recente evaluări a Institutului pentru Studierea Războiului (ISW), un think tank american, relatează BBC.

Organizația din Washington DC precizează că trupele ruse se mișcă mai metodic și mai lent decât în primele etape ale războiului și au început să facă alegeri militare „mai bune”.

În ceea ce privește situația din estul țării, soldații ruși se confruntă cu rezistența trupelor ucrainene care și-au întărit poziția împotriva posibilelor atacuri, începând din 2014.

În schimb, în apopiere de Harkov, în nord-estul Ucrainei, rușii întâlnesc o rezistență mai slabă în condițiile în care pozițiile ucrainene de aici au fost stabilite după ce a început invazia, la sfârșitul lunii februarie.

Totodată, reprezentanții ISW precizează că este posibil ca la Mariupol, ucrainenii ”să dețină încă poziții importante dincolo de uzina (Azovstal) în sine”, considerată ultimul bastion al rezistenței forțelor Kievului în orașul-port de la Marea Azov.

Totodată, Institutul menționează atacurile cu steag fals al Rusiei în Republica Moldova, precizând că exploziile din regiunea separatistă Transnistria ar putea fi un efort de a atrage în conflict trupele pro-ruse din această zonă.

Podul feroviar și rutier care leagă orașul-port Odesa de partea de sud-vest a Ucrainei a fost din nou ținta unui atac cu rachete, a anunțat miercuri, 27 aprilie, președintele rețelei feroviare ucrainene, Oleksandr Kamyshin, citat de CNN.

„Astăzi, la 6.45 a.m., a avut loc un al doilea atac cu rachetă la același pod peste estuarul Nistrului în regiunea Odesa”, a anunțat Kamyshin, precizând că nu există răniți în rândul lucrătorilor ferovari.

„Daunele aduse infrastructurii pot fi determinate după alerta aeriană”, a adăugat el.

Podul a fost lovit de rachete și marți, 26 aprilie, după cum au anunțat autoritățile locale. Atacul a dus la întreruperea legăturii dintre sud-vestul Ucrainei și restul țării. Lucrările de reparații tocmai începuseră când a avut loc atacul de miercuri.

Gigantul energetic rus Gazprom anunță că a întrerupt toate livrările de gaze atât către Bulgaria, cât și către Polonia, după ce ambele țări au refuzat să înceapă să plătească livrările în ruble, relatează BBC și Reuters.

Anterior, furnizorii de energie polonezi și bulgari au precizat că au primit notificări oficiale de la Gazprom prin care erau informați că livrările urmau să fie întrerupte.

Polonia și Bulgaria sunt primele țări în cazul cărora sunt întrerupte livrările de gaz, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie.

Gazprom a avertizat, de asemenea, că tranzitul prin Polonia și Bulgaria va fi întrerupt dacă gazul ar fi luat ilegal.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat, pe 31 martie, un decret prin care cumpărătorii străini trebuie să plătească în ruble pentru gazul rusesc începând de la 1 aprilie, altfel contractele vor fi reziliate.

Putin a cerut țărilor pe care le numește „neprietenoase” să fie de acord cu o schemă în baza căreia ar deschide conturi la Gazprombank și ar plăti pentru importurile de gaze rusești în euro sau dolari, care se convertesc în ruble.

Oficialii din Polonia au declarat că țara nu va plăti pentru gazul rusesc în ruble și că intenționează să nu prelungească contractul cu Gazprom după expirarea lui la sfârșitul acestui an.

Mai multe informații: Rusia începe să închidă robinetul de gaz pentru Europa. De azi, nu mai livrează către Polonia și Bulgaria

Forțele armate ale Ucrainei susțin că trupele ruse au lansat două divizii de rachete OTRK „Iskander-M” în așezările rusești din regiunea Belgorod, potrivit celui mai recent raport operațional publicat de armata ucraineană și citat de The Guardian.

În același timp, ”în direcție Limansky (din regiunea Odesa – n.r.), adversarul a stabilit controlul asupra așezării Zarichne, a desfășurat acțiuni furtunoase în zona așezării Yampil”, se mai menționează în raport.

Totodată, apărătorii ucraineni continuă să fie blocați în uzina Azovstal din Mariupol, în timp ce forțele ruse iau „măsuri de triere” asupra civililor, au adăugat oficialii de la Kiev, care precizează și că Rusia încearcă să compenseze pierderile prin transportul de noi echipamente în Ucraina pe calea ferată.

În timp ce încearcă să fugă din calea războiului din țara lor, refugiații ucraineni se confruntă cu pericolul constant al violențelor sexuale, potrivit unuii raport al agenției France Presse, citat de The Guardian.

Conform datelor ONU, de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie, peste cinci milioane de persoane au plecat din Ucraina. Aproximativ 90% dintre acestea sunt femei și copii, autoritățile de la Kiev nepermițând bărbaților cu vârste între 18 și 60 de ani să părăsească țara.

Astfel, pe măsură ce conflictul și strămutarea civililor se extind, Colleen Roberts, reprezentantă a Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați în Republica Moldova, vorbește despre riscurile de violență sexuală cu care se confruntă refugiații ucraineni.

”Conflictele și strămutarea pot crește riscurile de violență sexuală și trafic care există deja pentru femei și pot aduce altele noi”, avertizează Roberts.

”Cu cât refugiații sunt strămutați mai mult, cu atât există mai multe riscuri de violența pe criterii de gen (GBV) pentru cei care trăiesc în comunitatea gazdă, mai ales pe măsură ce resursele încep să se epuizeze. Există cu siguranță riscuri mari de GBV pentru persoanele strămutate”, adaugă oficialul.

Producătorul de drone DJI Technology Co Ltd a devenit prima companie mare din China care a încetat să mai facă afaceri în Rusia și Ucraina de la începutul războiului, relatează BBC.

Considerată cel mai mare producător mondial de drone de consum și industriale, compania a transmis printr-un comunicat că își va suspenda temporar operațiunile din cele două țări.

„DJI reevaluează intern cerințele de conformitate în diferite jurisdicții. În așteptarea evaluării actuale, DJI va suspenda temporar toate activitățile comerciale din Rusia și Ucraina”, se precizează în comunicat.

Un purtător de cuvânt al DJI a precizat miercuri, 27 aprilie, pentru Reuters, că măsura nu reprezintă ”o poziționare față de nicio țară, ci o declarație despre principiile noastre”.

„DJI detestă orice utilizare a dronelor noastre pentru a face rău și suspendăm temporar vânzările în aceste țări pentru a ne asigura că nimeni nu folosește dronele noastre în luptă”, a explicat purtătorul de cuvânt al companiei.

Ucraina a acuzat DJI că a scurs date către Rusia, informații negate de companie.

Luna trecută, un purtător de cuvânt al DJI a declarat au fost văzute imagini online care sugerau că armata rusă folosește produsele sale, dar nu a putut confirma aceste informații și nu are un control asupra utilizării acestora.

Întrebat la postul britanic Talk TV dacă se teme că Vladmir Putin ar putea să folosească arme nucleare în Ucraina dacă va suferi înfrângeri în timpul invaziei, premierul de la Londra a afirmat că liderul de la Kremlin ”are mult spațiu de manevră” și ar putea da înapoi, relatează The Guardian.

Boris Johnson crede că Vladimir Putin are „spațiul politic” pentru a se retrage din Ucraina.

”Putin are mult mai mult spațiu politic pentru a da înapoi, pentru a se retrage. S-ar putea ajunge la un moment în care ar putea spune poporului rus că «operațiunea tehnică militară pe care am lansat-o în Ucraina a fost realizată, a fost un succes din punct de vedere tehnic… a trebuit să mergem acolo (…) pentru a proteja drepturile a anumitor oameni ceea ce s-a întâmplat»”, a declarat premierul britanic.

„The paradox is that Putin has far more political space to back down.”

Boris Johnson says Putin has the political margin ‘for manoeuvre within Russia’ and back down from the current conflict in Ukraine.@tnewtondunn | @BorisJohnsonpic.twitter.com/j5hYQ72YQC

— TalkTV (@TalkTV) April 26, 2022

În regiunea Kursk din Rusia au fost declanșate, în noaptea de marți spre miercuri, sistemele de apărare aeriană, a declarat guvernatorul local, Roman Starovoyt, adăugând că nu au fost raportate pagube, relatează BBC.

”În această noapte, la ora 2.45, mulți locuitori din Kursk au auzit bubuituri. Detaliile incidentului sunt în curs de actualizare. Potrivit datelor preliminare, sistemul de apărare aeriană a fost declanșat. Nu au fost victime sau distrugeri”, a scris Roman Starovoyt pe Telegram.

Anterior, mai multe explozii au fost auzite în apropiere în orașul Belgorod, care se află la aproximativ 40 kilometri nord de granița cu Ucraina, a anunțat guvernatorul regional Vyacheslav Gladkov pe aceeași rețea socială.

Gladkov a precizat că a fost trezit miercuri în jurul orei 3.35 de zgomotul unei explozii, iar datele preliminare au indicat că arde un depozit de muniții dintr-o așezare rurală.

„Focul deschis de lângă satul Staraya Nelidovka a fost stins”, a scris Gladkov, adăugând că nu au fost înregistrate victime civile.

Forțele Ucrainei păstrează controlul asupra celei mai mari părți din spațiul aerian al țării, pentru că activitatea aeriană rusă se concentrează în principal pe zonele de sud și est, potrivit Ministerul Apărării al Regatului Unit, care citează date ale serviciilor de informații britanice, potrivit The Guardian.

”Rusia nu a reușit să distrugă efectiv Forțele Aeriene ucrainene sau să-i suprime apărarea aeriană. Ucraina continuă să pună în pericol echipamentele aeriene rusești”, se menționează în raportul citat.

Instituțiile britanice precizează că „activitatea aeriană a Rusiei se concentrează în primul rând pe sudul și estul Ucrainei, oferind sprijin forțelor terestre ruse”, în timp ce trupele Moscovei au un ”acces aerian foarte limitat în nordul și vestul Ucrainei”.

”Rusia continuă să vizeze activele militare ucrainene și infrastructura logistică din întreaga țară”, mai precizează sursa citată.

În ceea ce privește situația din Mariupol, autoritățile de la Londra menționează că în cele mai multe dintre atacurile rusești sunt folosite bombe care cad liber.

”Aceste arme reduc capacitatea Rusiei de a discrimina în mod eficient atunci când efectuează lovituri, crescând riscul de victime civile”, se mai precizează în raport.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 27 April 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/yBkEQmjzoS

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/r4vIO69jIM

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) April 27, 2022

Autoritățile din regiunea rusă Belgorod, care se învecinează cu Ucraina, au ridicat nivelul de securitate la cel de „pericol terorist” până la data de 10 mai, potrivit unui anunț publicat pe un site al guvernului local, relatează CNN.

Statutul galben de securitate, care este în vigoare din 10 aprilie, este al doilea cel mai înalt nivel de alertă și înseamnă că autoritățile au informații care sugerează posibilitatea reală a unui act terorist, potrivit guvernului rus.

Guvernul regional le cere cetățenilor din regiune să nu participe la adunări în masă și să aibă asupra lor în permanență actele de identitate. De asemenea, folosirea petardelor și artificiilor este interzisă printr-un ordin.

Măsura este luată în contextul în care un incendiu a izbucnit miercuri, 27 aprilie, la un depozit de muniții din satul Staraya Nelidovka, care se află la peste 15 kilometri sud de orașul Belogrod. Nu este clar cum a izbucnit incendiul, dar mai multe instalații militare din regiune au luat foc sau au explodat de la începutul războiului din Ucraina.

Rusia a acuzat Ucraina că este responsabilă pentru unele dintre incendiile și exploziile din trecut de la instalațiile sale militare.

„According to preliminary data, an ammunition depot is on fire near the village of Staraya Nelidovka” – Governor of Russia’s Belgorod Oblast Vyacheslav Gladkov

He says there were no casualties among the civilian population.
📷https://t.co/8ug5cgreIVhttps://t.co/39kvsua6An pic.twitter.com/YYwtsm6sS2

— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) April 27, 2022

A Weapons Depot is on fire as a result of Explosions in the Western Russian city of Belgorod, Russian Air Defenses were reported to have been Active over the City earlier. @spook_info pic.twitter.com/OIBcBmRqEZ

— OSINTdefender (@sentdefender) April 27, 2022

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, spune că Rusia încearcă să destabilizeze regiunea prin activități militare în regiunea separatistă Transnistria, din estul Republicii Moldova, relatează CNN.

„Acesta este doar unul dintre pașii Federației Ruse. Asta se întâmplă pentru a destabiliza regiunea și a amenința Moldova”, a declarat Zelenski, marți, răspunzând la întrebarea unui jurnalist în cadrul unei conferințe de presă comună la Kiev cu directorul general al Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA), Rafael Grossi.

”Acest lucru arată că, dacă Moldova sprijină Ucraina, asta se va întâmpla”, a continuat Zelenski.

De asemenea, întrebat în legătură cu numărul de trupe rusești prezente în Transnistria, liderul de la Kiev a spus că forțele armate ucrainene sunt „pregătite și nu se tem” să facă față unui nou front al invaziei militare.

„În ceea ce privește anumite trupe ruse care sunt prezente în mod constant pe teritoriul ocupat temporar, asta este de mulți, mulți ani. Știm că sunt în alertă, doar așteaptă comanda”, a mai spus Volodimir Zelenski.

În ultimele zile, Ucraina a acuzat trupele ruse că au lansat rachete și că desfășoară operațiuni pe teritoriul autoproclamatei regiuni separatiste Transnistria.

Mai multe explozii s-au produs luni și marți dimineață în regiunea controlată de forțele proruse.

Două turnuri de comunicație care, potrivit presei din regiune, retransmiteau posturi de radio din Federația Rusă, au fost aruncate în aer, marți, în localitatea Maiak, aflată pe teritoriul Transnistriei. Iar cu o zi în urmă, sediul Serviciului de Securitate a fost atacat cu lansatoare de grenade, potrivit autorităților de la Tiraspol.

Un depozit de muniție, aflat într-un sat rus din regiunea Belgorod, la 40 km de granița cu Ucraina, a explodat, a transmis guvernatorul regiunii, Vyacheslav Gladkov, pe Telegram, potrivit CNN.

Oficialul spune că s-a trezit într-un „sunet puternic ca o explozie” în jurul orei 3:35. Explozia a avut loc la depozitul din apropierea satului Staraya Nelidovka, de la un depozit de muniție.

Mai multe informații: Explozii în orașul rus Belgorod, aproape de granița cu Ucraina

Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale au „eliberat” întreaga regiune Herson din sudul Ucrainei, potrivit agenției de presă Interfax.

BBC nu a putut confirma acest lucru în mod independent, dar mai devreme, un oficial militar regional ucrainean a declarat că armata rusă a numit noi șefi ai administrației regionale și ai consiliului municipal.

Într-o postare pe Telegram, Hennadiy Lahuta a spus: „Ieri, ocupanții au confiscat localurile consiliului orașului Herson, au îndepărtat toate simbolurile ucrainene și și-au înlocuit gărzile”.

Primarul orașului Herson, Ihol Kolykayev, a declarat că a refuzat să coopereze cu administrația numită de trupele ruse.

„Rămân în Herson și sunt alături de locuitorii Herson, care în urmă cu peste 18 luni mi-au încredințat gestionarea orașului nostru”, a spus el pe Facebook.

Rusia a suspendat livrările de gaze naturale către Polonia în baza contractului Yamal, a anunțat, marți, publicația poloneză Onet.

Seara, informația fost confirmată de premierul polonez, dar și de ministrul pentru climă și mediu. Tot marți, seara târziu, Bulgaria a transmis că a primit aceeași informare de la grupul rus Gazprom, potrivit Reuters.

Principalul furnizor de gaze al Poloniei, PGNiG, a declarat că a fost informat că toate fluxurile de gaz rusesc vor fi oprite începând de miercuri, 27 aprilie.

Anna Moskwa, ministrul pentru climă și mediu, a declarat într-o conferință de presă că „în prezent, depozitele noastre sunt pline în proporție de aproximativ 86%”.

Grupul rus Gazprom va suspenda livrările de gaze și către Bulgaria începând de miercuri, a anunțat marți seară guvernul de la Sofia. La baza deciziei Gazprom ar sta refuzul Bulgariei de a se conforma noilor cerințe ale furnizorului – plata în ruble, potrivit Reuters.

Mai multe despre decizia luată de Rusia privind sistarea livrăririi de gaze către cele două state europene.

Adjunctul șefului de misiune al Ambasadei SUA în Ucraina și membri ai echipei ambasadei s-au deplasat marți la Liov, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, potrivit CNN.

Price a declarat că echipa ambasadei „s-a întâlnit cu interlocutori din cadrul Ministerului ucrainean al Afacerilor Externe”. Potrivit acestuia, călătoria a fost temporară.

„Accelerăm pregătirile pentru a relua operațiunile ambasadei de la Kiev cât mai curând posibil”, a continuat Price.

El a precizat că Departamentul de Stat „evaluează și reevaluează în mod constant situația de securitate în vederea reluării acestor operațiuni ale ambasadei cât mai curând posibil, pentru a facilita sprijinul nostru pentru guvernul și poporul ucrainean, care își apără cu curaj țara”.

Președintele rus Vladimir Putin a fost de acord „în principiu” cu implicarea Organizației Națiunilor Unite și a Comitetului Internațional pentru Crucea Roșie în evacuarea cetățenilor de la uzina Azovstal din Mariupol, potrivit concluziilor transmise de ONU, informează CNN.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a „reiterat, de asemenea, poziția Națiunilor Unite cu privire la Ucraina, iar Guterres și Putin au discutat propunerile de asistență umanitară și de evacuare a civililor din zonele de conflict”, a mai transmis purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU, Stephane Dujarric.

Alte discuții între Biroul ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare și Ministerul rus al Apărării vor avea loc la o dată ulterioară, a precizat ONU.

Mai multe despre întâlnirea dintre Putin și Guterres.

Urmărește-ne pe Google News