Război în Ucraina, ziua 64 | Rușii atacă din nou Kievul: două explozii puternice, în timpul vizitei secretarului general al ONU

Oficialii ucraineni au condamnat atacul Rusiei de joi seară cu rachete asupra Kievului, care a avut loc în timp ce secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, își încheia vizita în capitala ucraineană, relatează CNN.

„Astăzi, imediat după încheierea discuțiilor noastre de la Kiev [cu Antonio Guterres], rachete rusești au zburat asupra orașului. 5 rachete. Acest lucru spune multe despre adevărata atitudine a Rusiei față de instituțiile globale, despre eforturile conducerii ruse de a umili ONU și tot ceea ce reprezintă organizația. Și, prin urmare, necesită un răspuns adecvat și puternic”, a afirmat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în mesajul său video din fiecare zi.

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

„Loviturile cu rachete rusești asupra Ucrainei – asupra Kievului, Fastivului, Odesei și a altor orașe – dovedesc încă o dată că nu ne putem relaxa încă, nu putem crede că războiul s-a terminat. Trebuie să luptăm în continuare, trebuie să-i alungăm pe ocupanți”, a mai spus Zelenski.

Premierul ucrainean, Denys Shmyhal, a scris, într-un mesaj publicat pe Twitter: „În timpul întâlnirii cu Antonio Guterres la Kiev, am auzit explozii. Rusia a lansat un atac cu rachete asupra capitalei. Sunt sigur că un astfel de comportament sfidător al ocupanților va fi evaluat în mod corespunzător de către secretarul general al ONU. Războiul din Ucraina este un atac la adresa securității mondiale!”.

During the meeting with @antonioguterres in #Kyiv, we heard explosions, russia launched a missile strike on the capital. I am sure that such defiant behavior of the occupier will be assessed properly by the @UN Secretary-General. War in #Ukraine is an attack on world security!

— Denys Shmyhal (@Denys_Shmyhal) April 28, 2022

„Pe 28 aprilie, la ora 20:13, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Kiev a primit un raport privind un incendiu în cartierul Șevcenko din capitală. Ca urmare a bombardamentelor inamice, a izbucnit un incendiu într-o clădire rezidențială cu 25 de etaje, cu distrugerea parțială a etajelor 1 și 2. La ora 21:25, incendiul a fost stins pe o suprafață totală de 100 de metri pătrați … Operațiunile de căutare și salvare sunt în curs de desfășurare. Potrivit datelor preliminare, 5 persoane au fost salvate și 10 au fost rănite. Informațiile sunt în curs de verificare”, a transmis Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Kiev.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

Ministrul canadian al Apărării Naționale, Anita Anand, a confirmat că militarii canadieni îi instruiesc pe ucraineni cum să folosească obuzierele Howitzers, care sunt arme cu rază lungă de acțiune, scrie CNN.

„Ne-am intensificat sprijinul prin livrarea de obuziere Howitzer M777 către forțele ucrainene și pot confirma că soldații canadieni îi antrenează acum pe omologii lor ucraineni în utilizarea acestor arme”, a declarat Anita Anand joi, în timpul unei conferințe de presă la Pentagon, după ce s-a întâlnit cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin.

Două explozii extrem de puternice au fost auzite joi seară în capitala Ucrainei, Kiev, lucru confirmat ulterior de primarul Vitali Klitschko.

„Seara, inamicul a tras asupra Kievului. Două lovituri în cartierul Shevchenkivskyi. Toate serviciile sunt la posturile lor. Nu avem încă informații despre posibile victime”, a notat Vitali Klitschko.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

„Au fost două lovituri care au vizat o unitate și un sector rezidențial în apropierea unității. Lovitura a fost la primele etaje, iar la etajele superioare sunt locatari”, a declarat, pentru Hromadsko, Svitlana Vodolaga, purtătoarea de cuvânt a Serviciului de Stat de Urgență din Kiev.

Au fost evacuate inclusiv persoanele din casele situate în apropiere. Ulterior, autoritățile ucrainene au transmis că șase victime au fost transportate la spital.

„La această oră știm că sunt 6 răniți. Aceștia au fost găsiți de salvatori și duși la spitalele din oraș. Căutările la locul atacului rusesc cu rachete de croazieră continuă”, a precizat Anton Gerașchenko, consilierul ministrului ucrainean de interne.

New video of the Russian missile attack on #Kyiv this evening. The rocket landed in the capital at exactly the time @antonioguterres was speaking at a press conference in the capital.#SaveUkraine #StopRussia #StandWithUkraine️ pic.twitter.com/nqSi9t59HC

— kiran joshi (100% Follow Back) (@kiranjoshi235) April 28, 2022

Cartierul Shevchenkivskyi este situat în centrul orașului Kiev. Aceste atacuri au avut loc într-un moment în care secretarul general al ONU, Antonio Guterres, se afla în capitala Ucrainei.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat, joi, în urma unei întâlniri la Kiev cu premierul bulgar Kiril Petkov, că s-au ajuns la un acord între părți cu privire la repararea echipamentelor militare ucrainene în Bulgaria.

„A fost inițiată cooperarea pentru repararea echipamentelor militare ucrainene la unitățile de producție din Bulgaria. Acest lucru este foarte important pentru Ucraina. Sunt convins că o astfel de cooperare va aduce beneficii atât companiilor bulgare, cât și economiei bulgare. Este foarte important pentru noi. Calitate și timp, pentru că ne luptăm în fiecare zi”, a spus Volodimir Zelenski.

„Cred că aceasta va fi o bună oportunitate pentru Ucraina și Bulgaria. Vom fi bucuroși să face o astfel de asistență tehnică pentru Ucraina”, a transmis Kiril Petkov.

Volodimir Zelenski a anunţat, de asemenea, acorduri privind transportul produselor agricole din Ucraina prin portul bulgăresc Varna de la Marea Neagră.

Președintele american Joe Biden a solicitat, joi, Congresului SUA cheltuieli suplimentare în valoare de 33 de miliarde de dolari pentru a sprijini armata ucraineană.

„Costul acestei lupte nu este ieftin, dar cedarea în fața agresiunii va fi și mai costisitoare dacă vom permite acest lucru. Fie susținem poporul ucrainean în timp ce își apără țara, fie stăm deoparte în timp ce rușii își continuă atrocitățile în Ucraina”, a declarat Joe Biden.

„Avem nevoie de acest proiect de lege pentru a sprijini Ucraina în această luptă pentru libertate”, a precizat Joe Biden.

Președintele american a încheiat cu un „mesaj fără echivoc pentru Putin: nu vei reuși niciodată să domini Ucraina”.

Mai multe informații: Joe Biden solicită Congresului un ajutor de 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina: „Costul acestei lupte nu este ieftin”

Oficiul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a înregistrat până joi, 28 aprilie, 2.829 de morți și 3.180 de răniți în rândul civililor în Ucraina, după invazia armatei ruse din 24 februarie.

Dintre cei 2.829 de oameni morți sunt 932 de bărbați, 626 de femei, 62 de fete și 75 de băieți, precum și 68 de copii și 1.066 de adulți de sex necunoscut. 

În plus, până joi, 28 aprilie, au fost răniți 368 de bărbați, 302 de femei, 66 de fete, 73 de băieți, precum și 164 de copii și 2.207 de adulți de sex necunoscut.

Conform structurii pentru refugiaţi a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cele mai multe decese în rândul populaţiei civile ucrainene au fost provocate de arme explozive, cum ar fi obuzele de artilerie grea, sistemele de rachete cu lansări multiple sau bombele şi rachetele de aviaţie. 

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a anunțat joi că a fost efectuat un nou schimb de prizonieri cu Federația Rusă, în urma căruia 45 de ucraineni au revenit acasă.

„Astăzi (n.r. – joi) 45 dintre oamenii noștri au fost eliberați din captivitatea rusă. Este vorba despre 13 ofițeri și 20 de militari, dintre care 5 sunt răniți. De asemenea, aducem acasă și 12 civili”, a anunțat Irina Vereșciuk.

Ultimul schimb de prizonieri, al 7-lea de la debutul ostilităților, avusese loc pe 21 aprilie, când au fost repatriați 19 ucraineni.

În urma bombardamentelor efectuate de trupele ruse în satul Pokotilivka, din regiunea Harkov, două persoane au fost ucise și alte șapte au fost rănite, a anunțat joi serviciul de presă al Parchetului Regional Harkov.

„Pe 28 aprilie 2022, în jurul orei locale 10.00, militari ai Federației Ruse au tras asupra satului Pokotilivka, raionul Harkov. În urma bombardamentului, doi bărbați au fost uciși, iar alți șapte civili au fost răniți”, a precizat procuratura regională ucraineană.

Potrivit Parchetului Regional Harkov, în sat au fost avariate aproximativ 30 de case și o școală.

Oamenii legii au demarat o anchetă preliminară privind încălcarea legilor războiului, combinată cu omorul premeditat (Partea 2 a articolului 438 din Codul penal al Ucrainei).

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat, joi, că războiul declanșat de Federația Rusă în țara sa este doar începutul unui plan mai amplu al Kremlinului de a dezmebra Europa.

„Aproape că nu a mai rămas nimeni care să nu înțeleagă că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este doar începutul. Scopul final al liderilor de la Kremlin nu este doar să pună stăpânire pe teritoriul Ucrainei, ci să dezmembreze centrul și estul Europei, pentru a da o lovitură democrației”, a spus Volodimir Zelenski

„De aceea, lumea liberă are dreptul să se apere. Și de aceea trebuie să ajute Ucraina și mai mult”, a precizat Volodimir Zelenski.

Oficiul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați a anunțat joi, că în ultimele 24 de ore, alți 55 de mii de oameni au părăsit Ucraina, relatează Reuters.

Numărul total al refugiaților care au părăsit Ucraina din 24 februarie, după invazia armatei ruse, se apropie de 5,4 milioane, dintre care 90% sunt femei și copii, în condițiile în care bărbații până în 60 de ani nu au voie să părăsească țara.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), peste 7,7 milioane de oameni și-au părăsit casele, dar au rămas în Ucraina.

Iuri Sirovatko, șeful Ministerului Justiției din autoproclamata republică Donețk a declarat, joi, pentru postul de televiziune Rossiya-24, că peste o sută de prizonieri de război ucraineni au fost arestați, în urma unei anchete în care aceștia sunt bănuiți că ar fi implicați în crime, informează Interfax.ru.

„În urma cercetării anchetatorilor, au reieșit fapte de implicare în infracțiuni. Sunt deja peste 100 de persoane care au fost arestate în această anchetă. Ele au fost deja duse în arest preventiv, unde vor aștepta decizia instanței”, a spus Iuri Sirovatko.

Acesta anunța, miercuri, 27 aprilie, că în republica separatistă Donețk au fost capturați 2.600 de militari ucraineni. 

Potrivit lui Iuri Sirovatko, anchetatorii, procuratura și biroul comandantului militar analizează posibila implicare a militarilor ucraineni în crime de război.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune că alianța Nord-Atlantică este pregătită să sprijine Ucraina pentru anii următori în războiul împotriva Rusiei, informează BBC.

„Trebuie să fim pregătiți pentru termen lung. Absolut, există posibilitatea ca acest război să se prelungească și să dureze luni și ani”, a spus Jens Stoltenberg la un summit al tinerilor de la Bruxelles

Secretarul general al NATO a adăugat că țările alianței – alături de state care nu fac parte din alianță – s-au întâlnit la Ramstein, Germania, la începutul acestei săptămâni pentru a discuta despre modul în care pot sprijini apărarea și securitatea Ucrainei.

Șeful NATO a spus că aliații Ucrainei se pregătesc să îi furnizeze arme standard NATO. Mai multe țări au trimis Ucrainei asistență militară și ajutor financiar de la invazia Rusiei din 24 februarie.

Mai multe informații: Stoltenberg: NATO este pregătită să sprijine Ucraina în războiul cu Rusia „pe termen lung”

Procurorul General al Ucrainei, Irina Venediktova, a anunțat, joi, că au fost identificați 10 militari ruși care au fost implicați în torturarea ucrainenilor pașnici la Bucha.

Potrivit procurorului general ucrainean, care a făcut public și numele militarilor, este vorba de doi sergenți, patru caporali și patru soldați ruși.

„Ancheta a stabilit că în timpul ocupației din Bucha au luat ostatici civili neînarmați, nu le-au dat apă și mâncare, i-au ținut în genunchi legați la ochi și la mâini, i-au batjocoriit și bătut”, a transmis Irina Venediktova.

„S-au folosit pumni și funii. Oamenii au fost bătuți pentru a li se cere informații despre locația Forțelor Armate (n.r. – ucrainene), iar unii au fost torturați fără niciun motiv. Militarii ruși au amenințat victimele că le vor ucide și chiar au imitat execuția prizonierilor trăgând în direcția lor”, a precizat Irina Venediktova.

Cei zece militari ruși au participat și la jafuri și sunt anchetați și pentru implicare la crime de război.

Autoritățile locale din Mariupol au avertizat joi că orașul este predispus la epidemii, având în vedere condițiile sanitare îngrozitoare din mare parte a orașului și faptul că poate mii de cadavre rămân neadunate, relatează CNN.

Se estimează că aproximativ 100.000 de oameni locuiesc încă în oraș, în ciuda săptămânilor de lupte grele și lipsei de apă curentă.

Joi, consiliul municipal a declarat că există riscul de holeră, dizenterie și Escherichia coli – o infecție bacteriană care poate provoca dureri severe de stomac, diaree cu sânge și insuficiență renală.

„Deja temperatura aerului a atins 20 de grade. Epidemii atât de puternice și mortale ar putea izbucni în curând în oraș din cauza lipsei de alimentare centralizată cu apă și a canalizării, descompunerii a mii de cadavre sub dărâmături și lipsei catastrofale de apă potabilă și mâncare”, a spus consiliul municipal din Mariupol.

Kremlinul, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, a avertizat joi că „pomparea” cu arme a Ucrainei și a altor țări, precum Georgia și Moldova, amenință securitatea continentului european și provoacă instabilitate în regiune, relatează CNN și BBC.

„Tendința de a pompa Ucraina și alte țări cu arme este tipul de acțiune care amenință securitatea continentului și provoacă instabilitate”, a spus Peskov, într-o conferință de presă.

Afirmațiile lui Peskov vin în contextul în care ministrul britanic de externe Liz Truss a spus miercuri că forțele ruse trebuie scoase din „întreaga Ucraină”, inclusiv din Crimeea, iar pentru asta, „Vestul trebuie să-și sporească sprijinul acordat”.

Truss a sugerat că este esențial să înarmam nu doar Ucraina cu arme grele, ci și Moldova, Georgia și Balcanii de Vest.

Cadavrele a 1.150 de civili au fost găsite în regiunea Kiev de la declanşarea invaziei ruse, iar 50-70% dintre acestea aveau răni provocate de gloanţe trase cu arme de calibru mic, a anunţat joi poliţia de la Kiev, citată de Reuters.

Majoritatea cadavrelor au fost descoperite în oraşul Bucha, unde sute de trupuri neînsufleţite au fost găsite după retragerea forţelor ruse, a spus șeful poliţiei regiunii Kiev, Andrii Nebitov, într-o înregistrare video postată pe Twitter.

”Până acum, noi am găsit, examinat şi am predat instituţiilor criminalistice 1.150 de cadavre de civili. Vreau să subliniez că aceştia erau civili, nu militari”, a adăugat el.

Moscova a reacționat la rapoartele conform cărora SUA iau în considerare desemnarea Rusiei drept sponsor de stat al terorismului, spunând că este o măsură de „natură prostească” care nu va rămâne fără răspuns, relatează BBC.

„Noi, desigur, nu lăsăm nimic fără răspuns, iar ei ar trebui să înțeleagă acest lucru”, a declarat purtătoarea de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, pentru agenția de presă rusă de stat TASS.

Ministerul rus al apărării susţine că forţele ruse au efectuat patru atacuri cu rachete asupra țintelor militare ucrainene în noaptea de miercuri spre joi, distrugând două depozite de rachete şi muniţii în apropierea aşezărilor Barvinkove şi Ivanivka din estul Ucrainei, relatează BBC.

Forţele aeriene ruse ar fi doborât şi o aeronavă ucraineană Su-24 lângă orașul Lugansk, în estul Ucrainei, a mai susținut ministerul rus, pe canalul de Telegram.

De asemenea, Rusia susţine că a neutralizat noaptea trecută 67 de instalaţii militare ucrainene şi până la 40 de vehicule blindate şi cu motor.

Cancelarul german Olaf Scholz a spus joi că Germania are nevoie de o armată puternică pentru a descuraja un atac al Rusiei și l-a criticat pe președintele rus Vladimir Putin că se agață de ideea de a impune „pacea cu forța” în Ucraina, despre care spune că nu va funcționa, relatează Reuters.

În timpul unei vizite în Japonia, Scholz a spus că Germania caută să creeze relații mai apropiate cu țările care îi împărtășesc valorile, printre acestea numărându-se Japonia și India. Acesta a spus că procesul de „deglobalizare” nu ar trebui să devină o scuză pentru protecționism și a adăugat că tranzacțiile internaționale trebuie să rămână libere și corecte.

27 de case din satul Lastochkine, din Donețk, au fost distruse de bombardamentele forțelor ruse, a anunțat joi șeful administrației militare regionale Donețk, Pavlo Kirilenko, pe canalul său Telegram. Oficialul nu a precizat dacă sunt și persoane rănite în urma atacului, potrivit CNN.

Satul se află în apropierea orășelului Ocheretyn, la câțiva kilometri de linia frontului actual. De când Rusia a lansat cea de-a doua fază a operațiunii sale militare, forțele ruse au intensificat atacurile asupra orașelor și satelor de-a lungul liniilor frontului, care se desfășoară pe sute de kilometri de la regiunile estice Lugansk și Donețk până la regiunile sudice Herson și Mykolaiv.

Statul Major ucrainean a făcut public joi un nou inventar, preluat de canalul Nexta, al pierderilor pe care le-ar fi suferit armata rusă de la începutul invaziei, pe 24 februarie.

Potrivit estimprilor, armata rusă a pierdut aproximativ 22.800 de soldați, 970 de tancuri, 2.389 de blindate, 431 de tunuri, 151 de sisteme de lansare de rachete și 72 de sisteme de apărare antiaeriană.

De asemenea, forțele ruse au pierdut 1.688 de vehicule, 8 nave/ bărci și 215 drone.

Losses of the #Russian army according to the General Staff of #Ukraine. pic.twitter.com/lRASqnv2Wi

— NEXTA (@nexta_tv) April 28, 2022

Ministerul de externe al Rusiei, prin vocea purtătoarei de cuvânt Maria Zakharova, a emis un alt avertisment către țările occidentale, și în special pentru Marea Britanie, cu privire la încurajarea dată Ucrainei de a lovi obiective logistice pe teritoriul rus, relatează The Guardian.

Zakharova a spus, într-o conferință de presă, că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost „folosit” de Occident și a transmis Vestului să nu pună la încercare răbdarea Rusiei.

”O astfel de agresiune împotriva Rusiei nu poate rămâne fără răspuns. Ne-am dori ca Kievul și capitalele occidentale să ia în serios declarația ministerului rus al apărării conform căreia provocările ulterioare care vor determina Ucraina să lovească instalațiile rusești vor primi un răspuns dur din partea Rusiei”, a amenințat Maria Zakharova.

”Consilierii din țările occidentale care stau în centrele decizionale ale Ucrainei nu vor reprezenta neapărat o problemă pentru măsurile de răspuns ale Rusiei. Vă sfătuim să nu ne mai încercați răzbarea”, a mai spus Zakharova.

Ea l-a dat exemplu pe ministrul forțelor armate din Marea Britanie, James Heappey, spunând că cuvintele sale care sugerează că este „pe deplin legitim” ca Ucraina să lovească logistica rusă peste graniță au fost luate la Kiev ca un apel la acțiune.

„Cu alte cuvinte, (Heappey) a cerut efectiv Kievului să folosească armele furnizate de țările NATO”, a mai spus Zakharova.

Ea a sugerat că guvernul ucrainean este doar un regim marionetă dependent al Occidentului și a spus că președintelui Zelenski este ”folosit”.

Hackerii guvernului rus au efectuat cel puțin 37 de atacuri cibernetice împotriva Ucrainei de la începutul invaziei, care au părut să sprijine atacurile militare ale Moscovei şi campaniile de propagandă online, a transmis Microsoft într-un raport, citat joi de BBC.

Cercetătorii gigantului tehnologic au spus că atacurile digitale asupra Ucrainei au început cu un an înainte de invazie și ar fi putut pune bazele misiunilor militare.

De asemenea, Microsoft a constatat că operațiunile de hacking și militare au funcționat în tandem, concentrându-se pe aceleași ținte. Compania a precizat că nu este dacă această corelaţie a fost determinată de luarea deciziilor coordonate sau pur şi simplu din cauza unor obiective comune.

De exemplu, o cronologie publicată de Microsoft a arătat că la 1 martie, în aceeaşi zi în care o rachetă rusă a fost lansată spre turnul TV din Kiev, companiile media din capitală au fost lovite de atacuri de hacking distructive şi de spionaj cibernetic.

În alt caz, în timp ce forțele ruse asediau orașul Mariupol, Microsoft a spus că ucrainenii au început să primească e-mailuri de la o organizație rusă care se pretindea a fi rezidentă ucraineană, acuzând în mod fals guvernul că își „abandonează” cetățenii.

Victor Zhora, un oficial de top al securităţii cibernetice din Ucraina, a declarat miercuri că încă vede atacuri cibernetice ruseşti asupra companiilor locale de telecomunicaţii şi a operatorilor de reţele energetice.

”Cred că ei pot organiza mai multe atacuri asupra acestor sectoare. Nu ar trebui să subestimăm hackerii ruşi, dar probabil că nu ar trebui să le supraestimăm potenţialul”, a spus Zhora.

Richard Shirreff, fostul comandat suprem adjunct pentru Europa al NATO, a salutat joi afirmațiile ministrului de externe Liz Truss, potrivit cărora Vestul trebuie să-și sporească sprijinul acordat Ucrainei, și a subliniat că „cel mai rău scenariu posibil este un război cu Rusia.

Fostul comandant militar a avertizat că Putin ar putea răspunde agresiv, dar a susținut că această escaladare este necesară pentru a arăta că Occidentul este serios.

„Cel mai rău scenariu este un război cu Rusia. Pregătirea pentru cel mai rău scenariu înseamnă cel mai probabil descurajarea lui Putin, pentru că în cele din urmă Putin respectă puterea”, a completat Shirreff.

Mai multe informații: Un fost comandant NATO avertizează că Vestul trebuie să se pregătească de război: „Cel mai rău scenariu este un război cu Rusia”

După ce principalele sale obiective au eșuat, preşedintele rus Vladimir Putin ar putea încerca să-şi consolideze cuceririle făcute până acum în Ucraina şi să le extindă, ca o ”tumoare canceroasă” în interiorul ţării, a declarat joi ministrul apărării britanic Ben Wallace, citat de The Guardian.

Într-un interviu pentru postul britanic SkyNews, ministrul britanic a spus că Regatul Unit sprijină lupta Ucrainei în fața invaziei rusești și nu exclude sprijinirea Ucrainei în recucerirea Crimeei, anexată de Rusia în 2014.

”Cred că este cu certitudine cazul că Putin, care a eşuat în aproape toate obiectivele sale, poate căuta să consolideze ceea ce a obţinut, cumva să fortifice aşa cum a făcut în 2014. Pur şi simplu să fie un fel de tumoare canceroasă în interiorul ţării, în Ucraina, şi să facă foarte dificil pentru oameni să se deplaseze în afara acelor poziţii întărite”, a spus Wallace, pentru Sky News.

Într-o altă declarație pentru BBC, Wallace a mai spus că forţele ucrainene au dreptul să ţintească obiective logistice ruse, în conformitate cu legile războiului.

”Dacă Ucraina ar alege să vizeze infrastructura logistică a armatei ruse, acest lucru ar fi legal în conformitate cu dreptul internaţional”, a spus Wallace, pentru BBC.

Wallace a adăugat însă că este puțin probabil ca orice atac asupra infrastructurii ruse să fi fost vizat cu arme furnizate de Regatul Unit.

”În prezent, ucrainenii nu au arme britanice care ar putea face asta, aşa că este improbabil să fie armele noastre”, a mai spus oficialul.

Un oficial desemnat de Rusia în regiunea ocupată Herson a declarat pentru agenția rusă de presă de stat RIA Novosti că revenirea regiunii sudice sub controlul Ucrainei este „imposibilă” și a exclus organizarea unui referendum pentru a-i decide viitorul, relatează CNN.

„Problema revenirii regiunii Herson în Ucraina nazistă este exclusă. Acest lucru este imposibil. Regiunea Herson se va dezvolta economic”, a spus vicepreședintele administrației din regiune numit de Rusia, Kirill Stremousov, pentru RIA.

Stremousov, care este ucrainean și are un istoric lung legat de politica regională, a adăugat:

”Kievul nu va mai putea să-și impună politica nazistă asupra pământului nostru, menită să distrugă oamenii și identitatea lor”.

Luna trecută, procurorii ucraineni au deschis un dosar împotriva lui Stremousov pentru „asistarea unui stat străin în desfășurarea de activități subversive împotriva Ucrainei”.

Marți, trupele ruse au preluat controlul consiliului municipal din Herson, iar unele rapoarte au susținut că soldații ruși pregătesc acum să organizeze un referendum cu privire la viitorul regiunii, cerându-le oamenilor să voteze pentru „independența”.

Cu toate astea, Stremousov a spus că sarcina principală este restabilirea economiei regiunii și „nu sunt planificate referendumuri”.

Secretarul general ONU, Antonio Guterres, vizitează locuri din jurul Kievului, care au fost ocupate în martie de trupele ruse, timp de câteva săptămâni. Prima oprire a fost Borodianka, la nord-vest de Kiev, unde pagubele provocate de loviturile aeriene și bombardamentele sunt incredibile, relatează BBC.

„Când văd acele clădiri distruse, îmi imaginez familia într-una dintre acele case acum distruse și negre. Îmi văd nepoatele alergând în panică”, a spus Guterres, stând lângă ruinele blocurilor rezidențiale de pe Central Street.

„Războiul este o absurditate în secolul 21. Războiul este diabolic și, când vezi aceste situații, inima noastră rămâne, desigur, cu victimele, condoleanțe familiilor lor. Dar emoțiile noastre – nu există nicio modalitate de a fi acceptabil un război în secolul 21. Uită-te la asta”, a mai spus șeful ONU.

Peste 400 de răniţi, deopotrivă militari şi civili, se află în prezent în oţelăria Azovstal din Mariupol, potrivit unor surse din batalionul Azov, parte integrantă a forţelor armate ucrainene, transmite EFE, citată de Agerpres. Tot miercuri, comandantul interimar al brigăzii a 36-a marină Serhiy Volyna a spus că sunt peste 600 de răniți.

Bilanțul răniților continuă să crească, dat fiind că „focul de artilerie, bombardamentele şi impactul rachetelor nu se opresc nicio secundă”, a declarat miercuri un sanitar din batalion, identificat doar ca Hassan, la televiziunea publică ucraineană.

”Dintre răniţi, cel puţin o treime, dacă nu chiar mai mult, au nevoie de intervenţie urgentă. În aceste condiţii, inevitabil că unii vor muri”, a adăugat el.

Hassan a mai spus că, din cauza asediului rusesc, cei 500 de militari care rezistă în oţelărie, împreună cu circa 1.000 de civili, nu au la dispoziţie echipamente medicale şi medicamente.

În ceea ce priveşte accesul la apă potabilă şi la hrană, situaţia este „extrem de gravă”, a adăugat sanitarul. Potrivit calculelor sale, hrana mai ajunge doar pentru o săptămână, iar apa se va termina „probabil” în patru zile.

Pierderile totale provocate Ucrainei de războiul declanșat de Rusia au ajuns la 600 de miliarde de dolari, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în cadrul întâlnirii de miercuri cu autoritățile locale și regionale, citat de The Guardian.

„Estimările preliminare ale pierderilor suferite de Ucraina în urma acestui război ajung astăzi la 600 de miliarde de dolari. Peste 32 de milioane de metri pătrați de spații de locuit, peste 1.500 de unități de învățământ și peste 350 de unități medicale au fost distruse sau avariate”, a declarat Zelenski.

„Entitățile economice au suferit pierderi uriașe – sute de întreprinderi au fost distruse. Aproximativ 2.500 km de drumuri și aproape 300 de poduri au fost ruinate sau avariate. Și nu este vorba doar de statistici. Este vorba de Mariupol, este vorba de Volnovakha, este vorba de Okhtyrka, este vorba de Cernihiv, este vorba de Borodianka și de zeci și zeci de orașe, orașe și sate ale noastre”, a mai spus Zelenski.

Potrivit lui Zelenski, peste 11,5 milioane de ucraineni și-au părăsit casele din cauza luptelor, iar aproximativ 5 milioane dintre ei au plecat în străinătate. 95% dintre migranți vor deja să se întoarcă acasă.

La rândul său, ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a spus că pagubele provocate infrastructurii ucrainene ca urmare a războiului au ajuns la aproape 90 de miliarde de dolari.

Cele mai multe dintre pagube au fost provocate infrastructurii feroviare, rutiere și de poduri, a declarat Kubrakov.

Flota Rusiei de la Marea Neagră își păstrează capacitatea de a lovi ținte ucrainene și de coastă, în ciuda „pierderilor jenante”, a declarat ministerul britanic al Apărării în cel mai recent raport al serviciilor secrete făcut public joi dimineață, relatează The Guardian.

Potrivit raportului, aproximativ 20 de nave ale Marinei Ruse se află în prezent în zona operațională a Mării Negre, inclusiv submarine.

”Strâmtoarea Bosfor rămâne închisă tuturor navelor de război non-turce, ceea ce face ca Rusia să nu poată înlocui crucișătorul Moskva, scufundat în Marea Neagră. În ciuda pierderilor jenante ale navei de debarcare Saratov și crucișatorului Moskva, flota rusă a Mării Negre își păstrează capacitatea de a lovi ținte ucrainene și de coastă”, potrivit raportului serviciilor secrete britanice.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 28 April 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/kGpbSP2o7L

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/PKEHRgHGJ6

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) April 28, 2022

Criza din Ucraina trebuie să fie „catalizatorul schimbării” pentru a revizui abordarea Occidentului cu privire la securitatea internațională, iar Occidentul ar trebui să „dubleze” sprijinul acordat acestei țări, a declarat miercuri seară ministrul de externe al Marii Britanii, Liz Truss, citată de The Guardian.

Truss l-a descris pe președintele rus Vladimir Putin drept „un pungaș disperat, fără niciun interes pentru normele internaționale”.

”Confruntată cu o barbarie îngrozitoare și cu crime de război, lumea liberă s-a unit în spatele Ucrainei în lupta sa curajoasă pentru libertate și autodeterminare. Cei care cred că pot câștiga prin opresiune, constrângere sau invazie au dat greș prin această nouă poziție privind securitatea globală – una care nu numai că urmărește să descurajeze, ci și să asigure că agresorii eșuează”, a spus Truss, într-un discurs de la Londra.

Ministrul britanic a mai spus că, în situația în care Vladimir Putin câștigă războiul, vor exista un ”dezastru de nedescris în toată Europa și consecințe teribile pe tot globul”.

”Nu ne-am mai simți niciodată în siguranță. Așa că trebuie să fim pregătiți pentru termen lung. Trebuie să ne dublăm sprijinul pentru Ucraina. Și trebuie, de asemenea, să arătăm că suntem uniți în această criză. Trebuie să repornim, să reformăm și să ne remodelăm abordarea”, a mai spus Liz Truss.

Rusia a desfășurat delfini de luptă antrenați la baza sa navală din Marea Neagră pentru a-și proteja flota de un atac subacvatic, potrivit unei analize a imaginilor din satelit realizată de Institutului Naval al SUA și preluată de The Guardian.

Institutul Naval al SUA (USNI) a analizat imaginile din satelit ale bazei navale rusesști din portul Sevastopol și a tras o concluzie: două țarcuri pentru delfini au fost mutate la această bază în februarie, la începutul invaziei în Ucraina.

Delfinii sunt capabili de multe misiuni militare nemaipomenite: își folosesc sonarul natural pentru a detecta vapoarele inamice, livrează echipament scufundătorilor și pot detecta minele subacvatice.

Baza navală de la Sevastopol este crucială pentru armata rusă, deoarece se află în vârful sudic al Crimeei, pe care Moscova a capturat-o în 2014. Conform analizei USNI, multe dintre navele rusești ancorate acolo sunt potențial vulnerabile la atacurile submarine.

Mai multe informații: Rusia trimite delfini antrenați militari la baza sa navală din Marea Neagră. Care e rolul lor

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat joi dimineață, în mesajul zilnic transmis națiunii, Rusia că încearcă să provoace o criză globală a preţurilor, să declanșeze ”haosul pe toate pieţele de bază şi mai ales pe piaţa alimentară”.

„Exportul produselor noastre pe pieţele europene şi globale va fi un instrument anticriză semnificativ. Rusia încearcă să provoace o criză globală a preţurilor. Pentru a începe haosul pe toate pieţele de bază şi mai ales pe piaţa alimentară. Exporturile ucrainene vor contribui la stabilizarea pieţelor. Deci este benefic nu numai pentru noi, ci şi pentru toţi europenii. Pentru locuitorii tuturor ţărilor care pot fi afectate de ambiţiile distructive ale Rusiei”, a spus Zelenski.

Liderul de la Kiev s-a mai referit la „o nouă serie de şantaj energetic la adresa europenilor”.

„Decizia de a întrerupe aprovizionarea cu gaze către Polonia şi Bulgaria este un alt argument că nimeni din Europa nu poate spera să menţină o cooperare economică normală cu Rusia”, a mai spus Zelenski.

Mai multe informații: Zelenski, după ce Comisia Europeană a fost de acord să elimine toate taxele la exporturile ucrainene, pentru un an: „Instrument anticriză”

Deputaţii canadieni au adoptat miercuri o moţiune prin care condamnă ”actele de genocid împotriva poporului ucrainean” comise de Rusia şi recunoscând că există „dovezi clare şi abundente despre crime de război şi crime împotriva umanităţii sistematice şi masive”, potrivit AFP, citată de Agerpres.

„Camera Comunelor a adoptat o moţiune privind actele de genocid împotriva poporului ucrainean”, a anunţat Camera inferioară a parlamentului canadian, pe Twitter.

Moţiunea precizează că „există dovezi clare şi abundente despre crime de război şi crime împotriva umanităţii sistematice şi masive comise împotriva poporului ucrainean de către Forţele armate ale Federaţiei Ruse, sub conducerea preşedintelui Vladimir Putin”.

Aceste ”crime” includ mai ales tortura, ”atrocităţi în masă în teritoriile ucrainene”, ”transferul forţat al copiilor ucraineni pe teritoriul Rusiei” şi ”cazurile pe scară largă de violenţă fizică, psihică şi viol”.

Adoptarea acestui text vine la aproximativ 10 zile după ce parlamentul ucrainean a votat o rezoluţie similară.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a descris întâlnirea față în față cu președintele rus Vladimir Putin drept ”foarte utilă”. Guterres a adăugat că mesajul său a rămas același de la începutul conflictului: invazia rusă este o încălcare a Cartei ONU și trebuie să se încheie cât mai repede posibil, relatează CNN.

Guterres a declarat pentru CNN că și-a exprimat îngrijorarea cu privire la încălcările dreptului internațional, a drepturilor omului și „posibilitatea crimelor de război”.

„Războiul nu se va încheia cu întâlniri. Războiul se va încheia atunci când Federația Rusă va decide să-i pună capăt și când va exista – după o încetare a focului – posibilitatea unui acord politic serios. Putem avea toate întâlnirile, dar nu așa se va pune capăt războiului”, a spus șeful ONU, pentru CNN.

În timpul întâlnirii cu Putin, Guterres a spus că a discutat despre evacuarea civililor din uzina Azovstal din Mariupol.

El a spus că Putin a fost de acord „în principiu” cu privire la evacuarea civililor și că au loc discuții între oficialii ONU și Ministerul Apărării al Rusiei pentru a stabili detaliile.

„De asemenea, suntem în contact cu guvernul Ucrainei pentru a vedea dacă putem avea o situație în care nimeni nu poate învinovăți partea cealaltă pentru că lucrurile nu se întâmplă”, a spus el.

Antonio Guterres urmează să se întâlnească joi și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Kiev.

Regiunea sudică Herson, cucerită de soldații ruși, va trece la rublă de la 1 mai, transmite agenția de stat rusă RIA Novosti, care îl citează pe vicepreşedintelele Administraţiei Civil-Militare din regiune, Kirill Stremousov, relatează CNN.

Kirill Stremousov a declarat pentru RIA Novosti că perioada de tranziţie va dura până la patru luni în care vor fi în circulaţie atât rubla rusă, cât şi grivna ucraineană. După aceea, va avea loc o tranziţie completă la rublă.

Forţele ruse au instalat marţi un nou guvern local în Herson. Instalarea a avut loc la câteva zile după ce soldații ruși au preluat controlul asupra clădirii Consiliului oraşului Herson, înlăturând guvernul ales şi înlocuindu-i apărarea cu trupe militare ruse.

O explozie a avut loc în noaptea de miercuri spre joi în oraşul Herson, cucerit de soldații ruşi, lângă turnul principal de televiziune din centrul oraşului. Agenţia de presă rusă de stat RIA Novosti a scris că Ucraina a tras trei rachete în oraş, iar două dintre ele au fost doborâte, informează Reuters și CNN.

Pe rețelele sociale, au apărut imagini care surprind o deflagrație în aer, urmată de o explozie de foc.

Într-un incident separat din sudul Ucrainei, oficialii de la Odesa au declarat că apărarea antiaeriană a interceptat o dronă de recunoaştere rusă în largul coastei.

Mikhail Mizintsev, șeful Centrului de Control al Apărării Naționale al Federației Ruse, a anunțat, miercuri, într-o conferință de presă, că în timpul „operațiunii militare speciale din Ucraina”, peste un milion de persoane au fost evacuate în Rusia, informează Interfax.ru.

„În ciuda obstacolelor create de Kiev, în ultimele 24 de ore, fără participarea autorităților ucrainene, 16.480 de persoane, dintre care 3.354 de copii, au fost evacuate pe teritoriul Federației Ruse din regiunile periculoase ale Ucrainei, Donețk și republica populară Luhansk. În total, de la începutul unei operațiuni militare speciale, 1.002.429 de oameni (n.r. – au fost evacuați în Rusia), dintre care 183.168 copii”, a spus Mikhail Mizintsev.

Potrivit acestuia, baza de date rusă conține 2.753.625 de apeluri din 2.132 de așezări ale Ucrainei cu cereri de evacuare către Federația Rusă, din regiunile separatiste Donețk și Luhansk, precum și din teritoriile regiunilor Zaporojie, Nikolaev, Harkov și Herson controlate de către Forțele Armate Ruse.

În ultima zi, au fost primite 148 de astfel de apeluri de la cetățeni străini și ucraineni, a mai transmis Mikhail Mizintsev.

Antonio Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite (ONU) a sosit, joi, în Ucraina după ce în prealabil a fost în vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin.

„Am ajuns în Ucraina după o vizită la Moscova”, a scris Antonio Guterres pe Twitter.

Potrivit acestuia, ONU își va continua activitatea de extindere a sprijinului umanitar și de a asigura evacuarea civililor din zonele de conflict.

I have arrived in Ukraine after visiting Moscow.

We will continue our work to expand humanitarian support & secure the evacuation of civilians from conflict zones.

The sooner this war ends, the better – for the sake of Ukraine, Russia, and the world.

— António Guterres (@antonioguterres) April 27, 2022

„Cu cât se termină mai devreme acest război, cu atât mai bine – pentru Ucraina, Rusia și pentru întreaga lume”, a notat Antonio Guterres.

Secretarul general al ONU va purta discuții cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski și ministrul de externe, Dmitro Kuleba.

Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a înregistrat până joi, 27 aprilie, 2.787 de civili care au fost uciși și alți 3.152 au fost răniți în Ucraina, după invazia pe scară largă a Rusiei, din 24 februarie, informează Ukrinform.

Dintre cei 2.787 de oameni uciși se numără 912 bărbați, 611 femei, 61 fete și 74 băieți, precum și 67 copii și 1.062 adulți, al căror sex nu este în prezent cunoscut. 

În plus, au fost răniți 365 de bărbați, 296 de femei, 66 de fete, 73 de băieți, precum și 163 de copii și 2.189 de adulți de sex necunoscut.

Mai multe informații: Raport ONU: Cel puțin 2.787 de civili au fost uciși în Ucraina de la invazia armatei ruse

Un comandant ucrainean din orașul asediat Mariupol a făcut o solicitare urgentă de ajutor într-o filmare postată pe pagina sa de Facebook, spunând că în fabrica Azovstal sunt peste 600 de civili și luptători răniți.

Serhiy Volyna, comandantul interimar al brigăzii a 36-a marină, a declarat că nu există medicamente și nici condiții de tratament pentru răniți, adăugând că sute de civili, inclusiv copii, trăiesc în condiții insalubre și rămân fără hrană și apă.

Comandatul a solicitat o evacuare a civilor și celor răniți în maniera în care a fost făcută la Dunkirk în Al Doilea Război Mondial.

Situation in Mariupol Azovstal growing more dire. Marine commander Serhiy Volyna says ~600 wounded troops in serious condition, w/o meds, in unsanitary conditions; 100s of civilians including many kids, people with disabilities underground. Theyre running out of food and water. pic.twitter.com/MaHdsByoBH

— Christopher Miller (@ChristopherJM) April 27, 2022

Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri, într-un discurs susținut la St. Peterburg, că dacă cineva dorește să intervină din exterior în situația din Ucraina și creează o amenințare de natură strategică, atunci „lovitura va fi fulgerătoare”. Potrivit acestuia, toate deciziile cu privire la un răspuns militar „au fost deja luate”, iar toate „instrumentele” din dotarea Rusiei vor fi la dispoziție, relatează publicația economică rusă Kommersant.

„Dacă cineva dorește să intervină din exterior în situația din Ucraina și creează o amenințare strategică inacceptabilă pentru Rusia, răspunsul va fi fulgerător, deciziile în acest sens au fost luate”, a spus Putin la o întâlnire cu membrii Consiliul Legislatorilor.

„Răspunsul Rusiei va fi imediat și va aduce consecințe pe care nu le-ai experimentat niciodată în istoria ta. Suntem pregătiți pentru orice evoluție a evenimentelor”, a adăugat președintele rus.

El a spus că Rusia are toate instrumentele pentru a răspunde unei interferențe externe. „Le vom folosi dacă este necesar”, a conchis Vladimir Putin.

Mai multe informații: Vladimir Putin amenință că „va folosi toate instrumentele avute la dispoziție” dacă alt stat intervine în Ucraina

Urmărește-ne pe Google News