Război în Ucraina, ziua 644 | Rusia și-a făcut „un stoc mare de rachete” înaintea iernii, avertizează NATO, în timp ce Moscova anunță că a cucerit un sat lângă Bahmut

Un audit efectuat de Serviciul de Audit de Stat al Ucrainei la compania energetică de stat Centrenergo a descoperit o serie de discrepanțe financiare, precum și întârzieri lungi și nejustificate în ceea ce privește lucrările de reparații pentru infrastructura energetică deteriorată, a declarat agenția la 29 noiembrie.

Discrepanțele financiare, care au inclus nereguli contabile, contracte neîndeplinite, datorii, împrumuturi ascunse și alte decizii comerciale discutabile, s-au ridicat la 5,5 miliarde de Hr (152 milioane de dolari).

Alla Basalaieva, șefa Serviciului de Audit de Stat, a declarat că societatea se află într-o „stare de criză” și a detaliat o litanie de decizii comerciale îngrijorătoare.

Deși nu a fost menționată în mod explicit nicio abatere penală deliberată, comunicatul de presă a precizat că problema a fost înaintată Serviciului de Securitate al Ucrainei.

Într-un comunicat de presă separat, serviciul de audit a declarat că Centrenergo a întârziat reparațiile atât de necesare ale infrastructurii energetice critice deteriorate de atacurile rusești.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Într-un caz deosebit de flagrant, un înlocuitor pentru un transformator distrus într-un atac rusesc nu a fost livrat timp de peste șase luni, deși era disponibil și trecuse toate cerințele standard de siguranță. Lucrările de înlocuire a transformatorului au început abia când vremea s-a răcit.

Microsoft va continua să ofere servicii cloud gratuite instituțiilor guvernamentale ucrainene pentru încă un an, a declarat ministrul pentru Transformare Digitală, Mykhailo Fedorov, la 29 noiembrie, potrivit The Kyiv Independent.

Stocarea gratuită se va extinde la toate entitățile guvernamentale ucrainene, inclusiv la armată, școli, universități și spitale.

Până în prezent, Microsoft a oferit Ucrainei 540 de milioane de dolari sub formă de servicii gratuite, asistență tehnică, echipamente și subvenții, a declarat Fedorov.

Dincolo de componenta financiară, care economisește fonduri foarte necesare de la bugetul de stat pentru nevoi mai critice, sprijinul Microsoft a contribuit, de asemenea, la digitalizarea continuă a guvernului ucrainean.

De asemenea, stocarea în cloud a informațiilor guvernamentale cheie a împiedicat distrugerea sau pierderea acestora în urma atacurilor rusești.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Forțele rusești și-au intensificat astăzi atacurile în regiunea Donețk din estul Ucrainei, potrivit unui purtător de cuvânt al armatei ucrainene, potrivit The Kyiv Independent.

Aceasta are loc în timp ce ambele părți încearcă să obțină câștiguri teritoriale înainte ca vremea de iarnă să amenințe să îngreuneze progresul.

Oleksandr Shtupun a declarat că îmbunătățirea condițiilor după furtunile de la începutul acestei săptămâni a permis forțelor rusești să își intensifice atacurile și să redistribuie dronele.

„Inamicul și-a dublat tirurile de artilerie și atacurile aeriene”, a spus el. „De asemenea, a intensificat atacurile infanteriei terestre și folosește vehicule blindate”.

Generalul-maior rus Vladimir Zavadsky a fost ucis în apropiere de Izium, în regiunea Harkov, a anunțat presa rusă, inclusiv ziarul pro-Kremlin Lenta, miercuri, 29 noiembrie, potrivit The Kyiv Independent.

Moartea sa a fost anunțată inițial pe canalele Telegram și pe rețeaua de socializare rusă VK în ziua precedentă și a fost confirmată ulterior de Lenta și de alte surse. Se presupune că a fost ucis de explozia unei mine terestre.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Zavadsky, comandantul adjunct al Corpului 14 al Armatei a Forțelor Armate Ruse, se alătură listei de cinci comandanți ruși de rang înalt uciși în Ucraina.

Citeşte întreaga ştire: Media rusă: Generalul rus Vladimir Zavadsky, ucis de o mină în Ucraina

Doar 5% dintre ucraineni se opun aderării fie la Uniunea Europeană, fie la NATO, potrivit unui sondaj publicat miercuri de Rating Sociology Group, scrie The Kyiv Independent.

Majoritatea covârșitoare a ucrainenilor sunt în favoarea aderării atât la UE, cât și la NATO, deși nivelul de sprijin a înregistrat o ușoară scădere comparativ cu perioada din vară.

În total, 78% dintre ucraineni ar vota pentru aderarea la UE dacă ar avea loc acum un referendum, în scădere de la 85% (în iulie), iar 77% sunt în favoarea aderării la NATO, o scădere de la 83% (în iulie).

Cifrele din iulie reprezintă, de asemenea, o ușoară scădere față de un sondaj similar realizat în ianuarie 2023, în care un nivel record de 86% dintre ucraineni erau în favoarea aderării la NATO.

O majoritate din întreaga țară susține aderarea la ambele instituții, dar nivelul de sprijin este cel mai ridicat în partea de vest a Ucrainei și în Kiev.

La întrebarea dacă aderarea Ucrainei la NATO doar cu teritoriile controlate în prezent de guvern este acceptabilă, mai mult de jumătate au răspuns negativ (53%), dar ideea a fost susținută total sau parțial de 43% dintre respondenți.

Rezultatele au înregistrat ușoare diferențe regionale, oamenii din partea de vest a Ucrainei și din Kiev fiind mai dispuși să susțină ideea aderării la NATO doar cu teritoriile controlate de guvern, în timp ce respondenții din sud, centru și est, precum și generațiile mai în vârstă, s-au declarat, în general, împotriva acestei idei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că Ucraina a făcut progrese semnificative în implementarea reformelor necesare pentru aderarea la NATO. „Ucraina este mai aproape de NATO ca niciodată”, a adăugat el.

Pe 8 noiembrie, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE. Pentru ca discuțiile să înceapă în mod oficial, va fi necesar un vot unanim al statelor membre membre, în decembrie.

Ministrul ucrainean de externe afirmă că informațiile care sugerează că președintele Vladimir Putin va aștepta până după alegerile din SUA din 2024 pentru a încheia un acord de pace cu Ucraina chiar nu contează.

„El așteaptă întotdeauna să aibă loc alegeri în altă țară și ca noul guvern și noua conducere să-și schimbe atitudinea. Iar președintele Putin a eșuat întotdeauna, a eșuat în mod constant, în așteptările sale”, a declarat Dmitro Kuleba, șeful diplomației ucrainene, potrivit Al Jazeera.

Un înalt oficial american din cadrul Departamentului de Stat a declarat pentru The Associated Press că majoritatea țărilor NATO, dacă nu chiar toate, cred că Putin nu va fi de acord cu vreun acord cu Ucraina până după alegerile prezidențiale din SUA, acesta fiind unul dintre motivele pentru care Alianța Nord-Atlantică și-a reiterat sprijinul pe termen lung pentru Kiev.

„Este posibil să existe diferențe cu privire la cele mai bune modalități de a limita Rusia, de a descuraja Rusia. Dar înțelegerea (la nivelul NATO) că Rusia reprezintă o amenințare este consensuală și nu văd ca acest lucru să se schimbe”, a adăugat Kuleba.

Kremlinul a răspuns acuzațiilor Kievului potrivit cărora Rusia a otrăvit-o pe soția șefului serviciilor militare ucrainene de informații.

Marianna Budanova, soția șefului spionajului militar ucrainean, generalul Kirilo Budanov, a fost spitalizată după ce a fost otrăvită cu metale grele, în ceea ce reprezentanții serviciilor secrete de la Kiev susțin că a fost o tentativă „nerușinată” de asasinat.

„Ucraina dă vina pe Rusia pentru orice. Chiar și de propria sa existență, mi se pare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în replică la aceste acuzații, potrivit Al Jazeera.

Budanov a devenit o figură celebră în Ucraina pentru rolul său în planificarea operațiunilor clandestine împotriva Rusiei. Budanov însuși ar fi fost vizat de 10 tentative de asasinat din partea Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

Ucraina nu a văzut niciun semn că aliații săi din NATO „au obosit” din cauza războiului declanșat de Rusia sau pentru că oferă sprijin Kievului, a insistat miercuri ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, potrivit The Guardian.

Kuleba a vorbit de la Bruxelles, unde miniștrii de externe ai NATO s-au întâlnit pentru a discuta situația de securitate din Ucraina și din alte părți ale lumii.

„Am auzit un «Nu» clar la orice referire la oboseală și am auzit un «Da» clar la creșterea sprijinului pentru Ucraina”, a declarat el, pentru The Associated Press.

Șeful diplomației ucrainene a precizat că unele dintre țările NATO au făcut noi oferte de sprijin, deși a refuzat să ofere detalii.

„Ei (membrii NATO, n.r.) înțeleg că, pentru ca ei să se simtă în siguranță, pentru ca ei să nu ajungă într-o situație în care soldații NATO vor trebui să lupte, Ucraina trebuie să câștige acest război”, a spus Kuleba.

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a denunţat miercuri ”lipsa de implicare” a autorităţilor poloneze în găsirea unei soluţii la blocajul de la frontiera cu Ucraina cauzat de transportatorii polonezi, estimând că situaţia este ”absolut inacceptabilă”, relatează AFP.

”Dacă eu susţin dreptul oamenilor de a manifesta, ansamblul UE, fără a vorbi de Ucraina, o ţară actualmente în război, nu poate fi luat ostatic de blocajul frontierelor noastre exterioare”, a declarat Vălean, potrivit Agerpres.

Reprezentanta executivului UE a adăugat că Polonia riscă să facă obiectul unei proceduri de infringement.

Transportatorii polonezi au blocat deja mai multe puncte de trecere de la graniţa cu Ucraina, timp de trei săptămâni, cerând condiţii mai dure de acces pentru camioanele ucrainene. Ei şi-au început protestul în 6 noiembrie, cerând Bruxellesului să reintroducă un sistem de autorizaţii pentru camioanele ucrainene care intră în UE şi pentru cele europene care merg în Ucraina, cu excepţii pentru ajutoarele umanitare şi livrările pentru armată. Uniunea Europeană a eliminat permisele anul trecut, după ce Rusia a invadat Ucraina.

Camionagiii polonezi şi slovaci se plâng că ucrainenii oferă preţuri mai mici pentru transporturi şi efectuează curse şi în interiorul Uniunii Europene, nu doar între Ucraina şi UE.

Un tribunal rus a dispus ca un bărbat să fie închis pentru zece zile după ce acesta a scris, cu degetul, mesajul „Nu războiului” pe un turnichet acoperit de zăpadă la intrarea într-un patinoar din Parcul Gorki din Moscova, informează Reuters.

Potrivit documentelor de la tribunal, incidentul a avut loc pe 23 noiembrie, iar bărbatul, pe nume Dmitri Fiodorov, a fost condamnat a doua zi după ce a fost reținut de poliție.

Mai multe detalii: Un bărbat care a scris mesajul „Nu războiului” pe un turnichet acoperit de zăpadă s-a ales cu 10 zile de închisoare, în Rusia

Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a afirmat miercuri că, „în circumstanţele actuale”, aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, scrie agenţia spaniolă de presă EFE.

„Aliaţii au spus clar că în circumstanţele actuale aderarea Ucrainei la NATO este exclusă”, a declarat ministrul Szijjarto presei ungare, vorbind de la Bruxelles, unde a participat la reuniunea miniştrilor de externe din statele NATO.

„A devenit clar pentru toţi că Ucraina nu va fi invitată să adere la NATO nici până la următorul summit, nici în timpul următorului summit” al Alianţei, a precizat el, adăugând că este normal ca o ţară să nu poată deveni membră a unei alianţe militare atât timp cât este implicată într-un război.

Szijjarto a vorbit şi despre tensiunile între ţara sa şi Ucraina, pe care o acuză de încălcarea drepturilor minorităţii maghiare, estimate la circa 150.000 de persoane.

Relaţiile dintre Budapesta şi Kiev s-au degradat şi mai mult după ce premierul ungar Viktor Orban a refuzat orice sprijin militar pentru Ucraina în războiul acesteia cu Rusia, în timp ce guvernul de la Budapesta este singurul din ţările membre ale UE şi NATO care mai menţine relaţii apropiate cu Moscova, notează Agerpres.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că Rusia a pierdut în războiul din Ucraina peste 300.000 de soldaţi, sute de avioane şi mii de tancuri, dar a acumulat un stoc de rachete cu care ar putea ataca din nou iarna aceasta infrastructura energetică ucraineană, relatează agenţia EFE.

Stoltenberg a susţinut că Ucraina a „avansat” pe front şi că Rusia „a dat înapoi” şi acum este „mai slabă politic, militar şi economic (…), pierde în exterior”, mai ales în Caucaz şi Asia Centrală, în timp ce este „tot mai dependentă de China”, potrivit Agerpres.

„An după an, Moscova îşi amanetează viitorul către Beijing. Pe plan militar, Rusia a pierdut o parte substanţială a forţelor convenţionale: sute de avioane, mii de tancuri şi a avut peste 300.000 de victime”, a continuat Stoltenberg, fără a preciza dacă se referă la soldaţi ruşi morţi sau morţi şi răniţi.

Mai multe detalii: „Moscova îşi amanetează viitorul”. Stoltenberg spune că Rusia a pierdut 300.000 de soldaţi în Ucraina şi devine tot mai dependentă de China

Rudele recruților ruși trimiși să lupte în Ucraina au început, în formă de protest, să-și pună autocolante cu mesaje anti-mobilizare pe mașini, continuând astfel să ceară întoarcerea celor dragi de pe front, scrie miercuri The Moscow Times.

Imagini distibuite de canalul de Telegram „Put’ Domoi” („Drumul spre casă”), un grup de mame și soții care solicită încetarea mobilizării în Rusia, arată geamurile din spate ale mai multor mașini acoperite cu autocolante pe care scrie: „Aduceți-mi soțul înapoi. M-am săturat de rahatul ăsta”.

Mai multe detalii: Protest cu autocolante în toată Rusia. Mesajul pe care mamele și soțiile soldaților ruși uciși în Ucraina îl afișează pe geamurile mașinilor

Oficialii ucraineni continuă să se împotrivească negocierilor cu Rusia, acuzând Moscova că nu a respectat o serie de acorduri încheiate după căderea Uniunii Sovietice, scrie Al Jazeera.

Aproape toate acordurile pe care Kievul le-a încheiat de la începutul anilor 1990 au fost abandonate de Rusia, iar a sta la masă cu aceasta este, în cel mai bun caz, inutil, iar în cel mai rău caz, periculos, spun oficialii ucraineni.

Președintele rus „Putin este un mincinos obișnuit care a promis liderilor internaționali că nu va ataca Ucraina cu câteva zile înainte de invazia sa din februarie 2022”, a declarat recent ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba.

El a invocat acorduri din 1994, 1997, 2014 și 2015, în care Rusia a fost de acord să recunoască și să respecte integritatea teritorială a Ucrainei sau să se angajeze la condiții de luptă pe care, potrivit lui Kuleba, Moscova le-a ignorat cu nerușinare.

În războiul actual, Kremlinul a afirmat că Ucraina este responsabilă în ultimă instanță pentru că nu vrea să demareze negocieri de pace.

Guvernatorul regiunii ucrainene Herson, Oleksandr Produkin, afirmă că, pe parcursul ultimelor 24 de ore, Rusia a efectuat „128 de atacuri” și a lansat „778 de obuze folosind mortiere, artilerie, lansatoare de rachete Grad, tancuri, drone și aviație”, scrie Al Jazeera.

Într-un mesaj publicat pe Telegram, Oleksandr Produkin a precizat: „Inamicul a tras 21 de obuze asupra orașului Herson. Armata rusă a țintit cartierele rezidențiale din zonele populate ale regiunii, inclusiv clădirea administrativă din districtul Berislav”.

„Din cauza agresiunii rusești, patru persoane au fost rănite”, a adăugat el.

Secretarul american de stat Antony Blinken a negat miercuri, în cadrul reuniunii NATO de la Bruxelles, „oboseala” Occidentului în legătură cu războiul din Ucraina, relatează Sky News.

Șeful diplomației americane a declarat că nu există „niciun fel de sentiment de oboseală” în rândul statelor membre NATO, adăugând: „Trebuie și vom continua să sprijinim Ucraina”.

Continuarea sprijinului țărilor occidentale pentru Ucraina a fost pusă sub semnul întrebării în ultimele săptămâni, mai ales că atenția s-a îndreptat către războiul dintre Israel și Hamas.

Recent, Giorgia Meloni, prim-ministrul italian, a fost victima unei farse telefonice din partea a doi comedianți ruși, recunoscând „oboseala” internațională cu privire la războiul din Ucraina. „Există multă oboseală, trebuie să spun adevărul, din toate părțile”, a spus ea.

„Problema este de a găsi o cale de ieșire care poate fi acceptabilă pentru ambele părți, fără a distruge dreptul internațional”, a spus Meloni.

De atunci, Meloni a declarat că regretă comentariile și că Italia va continua să sprijine Ucraina.

Miniștrii de externe ai statelor membre NATO au convenit miercuri să intensifice colaborarea cu Ucraina pe o gamă largă de probleme de securitate, într-o încercare de a-și arăta solidaritatea cu țara devastată de război în contextul în care atenția mondială se concentrează în prezent pe conflictul dintre Israel și gruparea islamistă Hamas, scrie Politico.

Într-o declarație comună, țările Alianței Nord-Atlantice au promis „să rămână ferme în angajamentul lor de a intensifica și mai mult sprijinul politic și practic pentru Ucraina” și au afirmat că „vor continua sprijinul lor atât timp cât va fi nevoie”, după o întâlnire cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, la Bruxelles.

„Ne dezvoltăm interoperabilitatea cu NATO”, a declarat Kuleba, înaintea primei reuniuni a Consiliului NATO-Ucraina la nivel de miniștri de externe.

Mai multe detalii: Alianța Nord-Atlantică promite să rămână alături de Ucraina „atât cât va fi nevoie”, în timp ce Kuleba spune că „devenim de facto o armată NATO”

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a deplasat miercuri în regiunea Odesa, di sudul ţării, să se întâlnească cu responsabili militari din zonă şi să analizeze situaţia de securitate de la Marea Neagră, scrie Agerpres preluând agenția spaniolă de presă EFE.

„Astăzi lucrăm în regiunea Odesa. Am început cu informări militare şi reuniuni privind securitatea în regiune”, a afirmat Zelenski pe conturile sale de socializare, subliniind situaţia din regiunea Mării Negre ca fiind una dintre problemele care urmează să fie discutate.

Printre problemele abordate, preşedintele ucrainean a evidenţiat „măsuri împotriva minelor” explozive cu care Rusia încearcă să îngreuneze navigaţia în largul coastei ucrainene la Marea Neagră şi „garanţiile de securitate pentru coridorul de cereale” deschis în mod unilateral de marina ucraineană pentru a permite din nou exportul de cereale ucrainene pe mare.

Zelenski a discutat, de asemenea, cu responsabili militari problema apărării antiaeriene a Odesei, a porturilor sale şi a infrastructurii de export de cereale.

Odesa a fost atacată aproape zilnic în vară de către Rusia cu rachete şi drone în cadrul campaniei de bombardamente desfăşurată de Kremlin împotriva capacităţilor agricole de export ale Ucrainei.

Spre deosebire de Kiev, unde Ucraina a concentrat cele mai bune sisteme antiaeriene primite din partea Occidentului, Odesa rămâne vulnerabilă la atacurile cu rachete supersonice şi balistice. Pentru ca situaţia să se schimbe, Zelenski face apel la aliaţii Kievului să trimită mai multe sisteme capabile să intercepteze astfel de rachete.

Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri că forțele sale au preluat controlul asupra unui sat din estul Ucrainei, în regiunea Donețk, devastată de război, informează Reuters.

Khromove, pe care Rusia îl numește Artyomovskoe, se află la periferia vestică a Bahmutului, un oraș pe care Rusia l-a cucerit vara trecută după o bătălie de luni de zile. Satul avea o populație de 1.000 de persoane înainte de război.

Reuters menționează nu a putut verifica în mod independent afirmația Ministerului Apărării și că nu a existat niciun comentariu imediat din partea Ucrainei.

Ministerul rus de Interne a propus, prin intermediul unui proiect de lege, ca cetățenii străini care vizitează Rusia să semneze un „acord de loialitate”, relatează miercuri agenția oficială de presă TASS, potrivit The Moscow Times.

Proiectul legislativ stabilește că străinilor care se află în Rusia le este interzis să „împiedice activitățile autorităților publice ale Federației Ruse sau să discrediteze sub orice formă politica de stat externă și internă a Federației Ruse, a autorităților publice și a funcționarilor acestora”.

Mai multe detalii: Ministerul rus de Interne vrea să îi oblige pe străinii care intră în țară să semneze un „acord de loialitate”. Ce prevede acesta

Serviciile britanice de informații militare sugerează că forțele aeriene ale Rusiei „probabil au început” să folosească mai frecvent bomba cu dispersie RBK-500, de 500 de kilograme, relatează Sky News.

Forțele aeriene ruse ar fi folosit bombele împotriva forțelor ucrainene în atacurile din jurul localităților Vuhledar și Avdiivka din regiunea estică Donețk, a transmis Ministerul britanic al Apărării, în actualizarea sa de miercuri a informațiilor despre invazia rusă.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 29 November 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/dqUnD0m3jP

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/XS4sVZsC44

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) November 29, 2023

Fiecare bombă RBK-500 împrăștie între aproximativ 100 și 350 de sub-muniții, în funcție de variantă, a precizat Ministerul britanic al Apărării.

Sub-munițiile detonează apoi, pe rând, fie cu sute de fragmente de mare viteză, fie cu o singură încărcătură antitanc mai mare.

„Există o posibilitate realistă ca, la fel ca și în cazul altor bombe lansate din aer, Rusia să fi integrat probabil recent kitul de planare cu ghidaj UMPC (…) cu (bombele) RBK-500”, a adăugat ministerul de la Londra.

„Acest lucru permite aeronavei purtătoare să lanseze muniția la mulți kilometri distanță de țintă. Kiturile de bombe cu planare ale Rusiei au avut, în general, o precizie slabă”, scrie în actualizarea de miercuri.

Ministerul britanic mai spune însă că o singură bombă RBK-500 poate detona pe o suprafață de câteva sute de metri, „mărind șansele de a provoca țintei vizate cel puțin unele daune”.

Forțele ruse continuă să-și intensifice atacurile asupra orașului industrial Avdiivka, aproape încercuit, din regiunea estică Donețk, devenit un epicentru recent al invaziei, scrie Al Jazeera.

„Inamicul (…) și-a sporit semnificativ activitatea. Folosește vehicule blindate”, a afirmat Oleksandr Tarnavski, comandantul forțelor terestre ucrainene.

Aproape 20 de bombardamente aeriene, 1.000 de rafale de artilerie și patru rachete au fost lansate împreună cu 56 de valuri de asalt la sol. El a afirmat că forțele ucrainene „mențin ferm linia de-a lungul frontului de la Avdiivka”.

În ultima lună, Rusia a lansat o nouă încercare de a cuceri orașul Avdiivka, iar analiștii sugerează că forțele Moscovei au obținut câștiguri treptate.

Avdiivka este situat pe linia frontului încă din timpul conflictului din 2014 și face parte din regiunea Donețk, pe care Rusia a anexat-o împreună cu alte trei regiuni din Ucraina. Niciuna dintre părți nu a făcut progrese semnificative pe câmpul de luptă de săptămâni întregi, în timp ce invazia Moscovei a intrat în cea de-a 22-a lună.

Secretarul general al NATO a avertizat că Rusia a acumulat un stoc mare de rachete înainte de iarnă, relatează Sky News și Reuters.

Vorbind la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de externe din țările NATO, Jens Stoltenberg a declarat că Moscova face noi încercări de a lovi rețeaua electrică și infrastructura energetică a Ucrainei.

Scopul Rusiei este de a „lăsa Ucraina în întuneric și în frig”, a spus el.

Afirmațiile șefului NATO au venit după cele ale ministrului german de externe, Annalena Baerbock, care a cerut susținătorilor internaționali ai Ucrainei să o ajute să-și creeze „un scut protector” pentru iarna care urmează.

Rusia afirmă că forțele sale de apărare antiaeriană au distrus în această dimineață o dronă lansată de Ucraina care se îndrepta spre Moscova.

Drona a fost distrusă deasupra districtului Podolsk din regiunea Moscovei, a anunțat primarul capitalei, Serghei Sobianin.

„Potrivit informațiilor preliminare, nu s-au înregistrat pagube sau victime acolo unde au căzut resturile”, a adăugat el.

Incidentul vine în contextul în care Ucraina a anunțat că a dejucat un atac rusesc de amploare pe teritoriul său în cursul nopții, cu 21 de drone Shahed și 3 rachete Kinjal.

SUA nu vor câștiga următoarea cursă a înarmărilor împotriva Moscovei, a declarat ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov, potrivit Politico.

„Dacă SUA se aşteaptă să câştige următoarea cursă a înarmării, repetând într-o oarecare măsură experienţa preşedinţiei lui Ronald Reagan (…) atunci americanii se înşală”, a spus Riabkov, într-un interviu acordat cotidianului rus de stat Izvestia, publicat miercuri.

„Nu vom ceda în fața provocărilor, care sunt tipice politicii americane față de Rusia, dar ne vom asigura securitea”, a precizat adjunctul ministrului Serghei Lavrov.

Mai multe detalii: SUA nu vor câștiga următoarea cursă a înarmării, avertizează adjunctul lui Lavrov, care nu exclude un război între Rusia și NATO

O clădire din satul ocupat Iuvileine din regiunea Herson a fost lovită marți de un bombardament, în care au fost uciși cel puțin cinci oficiali ruși de rang înalt, a anunțat miercuri Centrul Național de Rezistență din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent.

Autoritățile ruse de ocupație ar fi avut o întâlnire în acea clădire când a avut loc atacul, a scris Centrul pe canalul său Telegram, citând informații de la locuitorii din zonă.

Centrul Național de Rezistență nu a dat detalii despre pozițiile oficialilor ruși de ocupație sau despre scopul întâlnirii.

Fotografiile publicate arată ceea ce pare a fi o clădire administrativă avariată, care arbora un steag rusesc. În apropierea clădirii se află mai multe mașini avariate, inclusiv unele care par să aparțină unui „serviciu de aplicare a legii” al administrației ruse de ocupație.

The Kyiv Independent menționează că nu a putut verifica veridicitatea informațiilor.

Iuvileine este un mic sat din partea ocupată de Rusia a regiunii Herson, la aproximativ 50 de kilometri sud-est de orașul Herson. Forțele ruse au ocupat o mare parte din regiunea Herson în primele săptămâni după începutul invaziei, dar au fost împinse la est de râul Dnipro în contraofensiva surpriză a Ucrainei din toamna anului 2022.

După ce nu a reuşit să avanseze atât de mult pe cât spera în contraofensiva sa de vară, Ucraina se pregăteşte de o iarnă în defensivă, în faţa unei armate ruse care desfăşoară ofensive cu forţe din ce în ce mai multe în Donbas, ceea ce i-a permis să preia iniţiativa pe frontul de est, relatează agenspaniolă de presă EFE.

În aceste condiţii, preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat marţi seara, în discursul său către naţiune, că a ordonat o „întărire semnificativă” a fortificaţiilor defensive ale Ucrainei.

„Fonduri există şi deciziile au fost luate. Acum trebuie desfăşurate lucrări corespunzătoare pe teren. Totul a fost perfect detaliat. Există suficiente mine (explozive) şi ciment”, a spus Zelenski despre ordinele pe care le-a dat autorităţilor competente.

The Staff carried out an important analysis of recent attacks against Ukraine – missiles, massive drone strikes.

We analyzed the tactics of our air defense. There is a clear need to develop and reinforce our mobile firing groups, as well as to get all the most powerful air… pic.twitter.com/b2CGnmwSkE

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 28, 2023

Preşedintele ucrainean a subliniat că este nevoie de „mai multă rapiditate şi eficacitate” în consolidarea fortificaţiilor. „Toţi cei responsabili de aceasta au sarcini clare”, a reiterat şeful statului, potrivit Agerpres.

Conform mai multor experţi militari, contraofensiva ucraineană nu a reuşit să îşi atingă obiectivele propuse în această vară în mare parte din cauza puternicelor fortificaţiilor construite de Rusia în sudul ţării.

În timp ce Ucraina era ocupată cu pregătirea ofensivei şi aştepta mai multe arme şi muniţii de la aliaţii săi occidentali pentru a o putea lansa, Rusia s-a concentrat pe construirea unor ample fortificaţii, cuprinzând câmpuri minate dens, reţele de tranşee şi alte obstacole, care toate au făcut anevoioasă avansarea trupelor ucrainene pe teren.

Rusia a pierdut marţi peste 1.000 de soldaţi pe întregul front, dar continuă să insiste în încercarea de a avansa în mai multe teatre de operaţiuni în regiunea Doneţk (est), potrivit raportului de miercuri al Statului Major ucrainean, citat de EFE.

În ultimele 24 de ore, Rusia ar fi pierdut în luptă 1.140 de oameni, 15 tancuri şi 32 de sisteme de artilerie, ceea ce nu împiedică forţele ruse să continue să lanseze zilnic atacuri masive asupra trupelor ucrainene care apără localităţile Mariinka, Avdiivka şi Bahmut (est).

Potrivit Statului Major General de la Kiev, Ucraina a respins marţi 27 de atacuri ruseşti în apropiere de Avdiivka, 16 atacuri în zona Bahmut şi circa 17 atacuri la Mariinka.

Rusia a detaşat un număr mare număr de brigăzi pe frontul de la Avdiivka într-o încercare de-a încercui localitatea apărată de trupele ucrainene. Potrivit Centrului pentru strategii de apărare de la Kiev, Moscova a mobilizat în jur de zece brigăzi de infanterie motorizată, care au făcut mici progrese în ultimele zile.

Președintele rus Vladimir Putin nu este interesat să încheie pacea în războiul din Ucraina înainte de a cunoaște rezultatele alegerilor americane din noiembrie 2024, a declarat marți un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, pe fondul îngrijorărilor că o eventuală victorie a fostului președinte Donald Trump ar putea să bulverseze sprijinul occidental pentru Kiev, scrie Reuters.

„Așteptarea mea este că Putin nu va discuta o pace sau o pace semnificativă înainte de a vedea rezultatul alegerilor noastre”, a declarat oficialul, care a vorbit sub protecția anonimatului.

Mai multe detalii: Vladimir Putin nu e interesat să pună capăt conflictului din Ucraina înainte de alegerile prezidențiale din SUA, crede Departamentul de Stat

Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a respins miercuri îngrijorările exprimate în legătură cu lipsa de progres a forţelor armate ucrainene în războiul împotriva Rusiei, scrie Agerpres citând DPA.

„Nu există niciun impas”, a spus miercuri Kuleba, la sosirea la reuniunea miniştrilor de externe ai NATO de la Bruxelles. „Trebuie să continuăm, trebuie să luptăm în continuare. Ucraina nu va da înapoi”, a mai spus el.

Obiectivul strategic al Ucrainei de a recâştiga controlul asupra teritoriului cucerit de forţele ruse, inclusiv peninsula Crimeea, „rămâne neschimbat şi nimic nu ne va opri”, a subliniat Dmitro Kuleba.

Şeful diplomaţiei ucrainene le-a cerut din nou membrilor NATO „să accelereze în mod semnificativ producţia de arme, muniţii şi alte echipamente militare” în sprijinul Ucrainei.

Cu privire la angajamentele de ajutor pe termen lung din partea Uniunii Europene şi a SUA, Kuleba a spus că rămâne „încrezător” că decizii în favoarea Ucrainei vor fi luate în curând.

Uniunea Europeană a livrat până în prezent Kievului aproximativ 300.000 din milionul de obuze promise, a declarat ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, potrivit Sky News.

Kuleba, vorbind în fața presei în marja unei reuniuni NATO de la Bruxelles, a cerut o mai mare aliniere a industriei de apărare a Ucrainei la cea a alianței militare.

„Trebuie să creăm o zonă comună euro-atlantică a industriilor de apărare”, a spus Kuleba, adăugând că acest lucru ar asigura atât securitatea Ucrainei, cât și pe cea a țărilor NATO.

Kievul a făcut presiuni pentru ca cei mai importanți producători mondiali de armament să-și înființeze puncte de lucru și în Ucraina, ca parte a unei încercări de a-și diversifica dependența de armele și munițiile oferite de aliații săi.

Rusia a pierdut 327.580 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, ]n februarie 2022, și până în prezent, a anunțat marți Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Acest bilanț îi include și pe cei 1.140 de militari pe care forțele ruse i-au pierdut pe parcursul ultimelor 24 de ore de lupte, conform conducerii armatei ucrainene.

Rusia a mai pierdut, de la începutul războiului, și:

• 5.538 de tancuri,
• 10.312 vehicule blindate de luptă,
• 10.348 de vehicule și rezervoare de combustibil,
• 7.908 sisteme de artilerie,
• 910 sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS),
• 600 de sisteme de apărare antiaeriană,
• 323 de avioane,
• 324 de elicoptere,
• 5.944 de drone,
• 22 de nave și ambarcațiuni
• și un submarin.

Deși războiele din Ucraina şi Fâșia Gaza sunt foarte diferite, dreptul internaţional trebuie să se aplice în toate conflictele, a declarat marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, el răspunzând astfel acuzaţiilor privind standardele duble ale Occidentului, informează Reuters.

„Ucraina nu a reprezentat niciodată o ameninţare pentru Rusia, Ucraina nu a atacat niciodată Rusia. Invazia rusă din Ucraina a fost o invazie neprovocată, o invazie pe scară largă, a unei alte ţări. Prin urmare, Ucraina are dreptul la autoapărare împotriva unui atac neprovocat şi la menţinerea integrităţii teritoriale”, a spus șeful NATO.

Mai multe detalii: Acuzat de dublă măsură, șeful NATO afirmă că războaiele din Ucraina şi Gaza sunt foarte diferite și insistă pe respectarea dreptului internațional

Mariana, soția șefului Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Ucrainean al Apărării, Kirilo Budanov, a fost otrăvită cu arsenic și mercur, a declarat Valeri Kondratiuk, fostul șef al Serviciului de Informații Externe, pentru Novoie Vremia.

„Intoxicația a avut loc cu metale grele. În timpul testelor, au fost descoperite metale precum arsenicul și mercurul”, a declarat Kondratiuk, la postul de radio ucrainean, citând propriile sale surse din agențiile de aplicare a legii ucrainene.

El a subliniat că, în momentul de față, nu există informații despre existența unei amenințări la adresa vieții Marianei Budanova.

Ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Rîabkov, a declarat, într-un interviu pentru ziarul de stat Izvestia, că nu exclude un conflict armat între Federația Rusă și NATO, spunând că crede că va fi posibilă restabilirea cu Alianța Nord-Atlantică.

Întrebat dacă ne putem aștepta la un conflict armat în viitor, demnitarul rus a răspuns: „Depinde de Alianța Nord-Atlantică. Alegerea este a NATO. Noi suntem pregătiți, așa cum deja s-a demonstrat, să ne protejăm națiunea cu toate mijloacele de care dispunem”.

El a adăugat că era imposibil să „încălci la nesfârșit” interesele Rusiei și că „oamenii care continuă să ne testeze puterea, trebuie să fi crezut că nu există nicio limită. S-ar putea să fie printre învinșii totali”.

Nu cred că relațiile dintre Rusia și NATO vor fi restabilite într-o formă sau alta în viitorul apropiat. Acest lucru este exclus din motive atât de principiu, cât și de natură practică. Dacă cineva din Occident crede că noi vom veni și vom cere restaurarea lor, atunci face cea mai mare greșeală.

Serghei Rîabov

Oficialul rus a adăugat că Rusia este pregătită să negocieze „doar pe o bază egală și cu respect reciproc”.

„Nu numai că nu mă aștept la un armistițiu  (n.r pe formula de pace a lui Volodimir Zelensi), dar mă aștept ca obiectivele Districtului Militar de Nord să fie cu siguranță atinse”, a mai spus Rîabkov.

Potrivit lui Rîabkov, SUA se află în fruntea unui grup occidental care repetă „formula de pace a lui Zelenski, spunând că aceasta este singura bază pentru acorduri”.

„Nu ne vom lăsa să ni se vorbească într-o manieră de mentorat, de comandă, așa cum este obișnuit la Washington . Permiteți-mi să subliniez încă o dată: folosim întregul arsenal de mijloace de care dispunem pentru a ne apăra interesele”, a afirmat demnitarul Kremlinului.

Forțele armate ucrainenea u respins 87 de atacuri în ultimele 24 de ore, cele mai intense lupte fiind în zonele Bahmut, Avdiivka și Marinka, scrie Ukrainska Pravda.

În noaptea de 28 spre 29 noiembrie, rușii au atacat Ucraina cu 21 de drone Shahed și cu 3 rachete aeriene ghidate Kinjal-59. Dronele și 2 rachete au fost doborâte.

Marți au avut loc 87 de „ciocniri de luptă”. În total, rușii au lansat 14 rachete și au executat 80 de lovituri aeriene, a transmis armata Kievului.

Pe de altă parte, într-o postare pe Facebook, Statul Major ucrainean a precizat că pierderile totale în luptă ale rușilor, de la începutul invaziei, se ridică la 327.580 de oameni. Cifrele nu se pot verifica din alte surse.

Pe 28 noiembrie, președintele rus Vladimir Putin a vorbit. la o ședință a Consiliului Mondial al Poporului Rus (VRNS), care a sărbătorit a 30-a aniversare. Evenimentul, care a început cu un moment de reculegere în memoria victimelor „operațiunii speciale”, a avut loc prin videoconferință pentru prima dată în patru ani, notează ziarul de stat Izvestia.

Liderul de la Kremlin a subliniat că Rusia apără în prezent securitatea și bunăstarea nu numai a poporului său, ci și a întregii lumi.

„Bătălia noastră pentru suveranitate, pentru dreptate este, fără nicio exagerare, de eliberare națională, pentru că apărăm securitatea și bunăstarea poporului nostru, cel mai înalt, drept istoric de a fi Rusia, o putere puternică independentă, o țară, civilizaţie. Acum luptăm pentru libertatea nu numai a Rusiei, ci a întregii lumi”, a spus Putin.

Putin a mai spus că „Rusia este acum în fruntea creării unei ordini mondiale mai echitabile”. El a menționat că „fără o Federație Rusă suverană, nu este posibilă o ordine mondială durabilă. Și Rusia și lumea rusă sunt cele care blochează calea celor care încearcă să stabilească dominația mondială”.

Potrivit lui Putin, diversitatea și unitatea culturilor, limbilor și grupurilor etnice din Rusia „nu se încadrează în logica rasiștilor și colonialiștilor occidentali”.

În acest sens, țările occidentale numesc din nou Rusia o închisoare a națiunilor, iar locuitorii ei un popor de sclavi.

Am auzit că Rusia, se pare, trebuie decolonizată astăzi, dar, în realitate, de ce au nevoie? De fapt, ei trebuie să dezmembreze și să jefuiască Rusia

Vladimir Putin:

Rusia va considera orice interferență externă, precum și orice provocări care vizează conflicte interetnice sau interreligioase, drept acțiuni agresive, a avertizat Putin.

Consiliul Poporului Mondial al Rusiei (VRNS) este cel mai mare forum public din Rusia. A fost fondat în 1993 sub auspiciile Bisericii Ortodoxe Ruse. La ședința plenară au participat și Patriarhul Kirill al Moscovei și al Întregii Rusii, reprezentanți ai bisericii, oameni de știință și personalități culturale.

În ultimele 24 de ore, rușii au efectuat 22 de atacuri în zona de frontieră a regiunii Sumî, în urma cărora 3 persoane au fost ucise și trei au fost rănite, a transmis administrație militară.

2 submarine rămân în serviciu de luptă în Marea Neagră. Echipamentul lor este de până la 8 rachete Kalibr, transmit Forțele de Apărare ale Sudului din Ucraina, scrie TSN.

Nivelul de amenințare cu rachetă este la nivelul „înalt”. „Inamicul este insidios și sfidător. Este dificil să detectezi lansări de la purtătoare de rachete subacvatice. Mergi rapid la adăpost”, se spune în mesajul armatei ucrainene. 

„Forțele de apărare sunt în alertă. Ai grijă de tine cum avem noi grijă de Ucraina!”, rezumă armata Kievuluui.

Mariana Budanova, soția șefului agenției militare de spionaj din Ucraina (GUR), Kirilo Budanov se recuperează în spital după ce a fost otrăvită, a declarat. marți, 28 noiembrie, un purtător de cuvânt al agenției de informații militare a țării.

Nu este clar când a avut loc presupusa otrăvire cu metale grele. Ea s-a plâns că se simte rău și a fost internată la spital, pentru analize.

„Da, pot confirma informația. Din păcate, este adevărat”, a declarat purtătorul de cuvânt Andri Iusov pentru Reuters, preluată de The Gurdian. Câțiva alți oficiali GUR s-au îmbolnăvit și ei, s-a susținut.

Site-ul de știri Babel a scris că Budanova a suferit de „o deteriorare prelungită a sănătății ei”. Au fost identificate metale grele, ingerate din alimente. „într-o încercare intenționată de otrăvire”.

Moscova are spioni sub acoperire în interiorul Ucrainei, a relatat și Ukrainska Pravda, Budanova a făcut progrese. „Se descurcă mai bine acum, deoarece a trecut prin prima etapă de tratament”, a declarat o sursă pentru ziar.

„Soția lui Budanov este destul de mică și slabă, așa că a dezvoltat simptome rapid. Câțiva alți angajați GUR au fost, de asemenea, otrăviți. Acum sunt sub tratament”, a adăugat sursa.

Budanov, 37 de ani, a fost el însuși ținta a 10 tentative eșuate de asasina, inclusiv a unui atentat cu mașină-capcană.

Mai multe detalii, aici: Soția spionajului militar ucrainean, Marianna Budanova, a fost otrăvită cu metale grele, scrie presa de la Kiev

Urmărește-ne pe Google News