Război în Ucraina, ziua 650 | Rusia spune că a respins un atac ucrainean cu zeci de drone. Unde se dau lupte intense

Forțele ruse au bombardat orașul Ceasov Iar de pe linia de front din regiunea Donețk, ucigând un rezident și rănind alți cinci în timp ce primeau ajutor umanitar, a anunțat marți biroul procurorului regional, potrivit The Kyiv Independent.

Armata rusă a folosit sisteme de rachete cu lansare multiplă Grad pentru a efectua atacul, care a durat două ore, conform procurorilor.

O localnică în vârstă de 50 de ani a fost ucisă la fața locului, în timp ce alte cinci persoane – patru femei și un bărbat cu vârste cuprinse între 38 și 84 de ani – au suferit răni provocate de șrapnel, a precizat biroul procurorului.

„Cea mai în vârstă victimă este în stare gravă, iar medicii se luptă pentru viața ei”, adaugă procurorii.

În momentul atacului, localnicii s-ar fi adunat pentru a primi apă și pâine de la voluntari.

Mai multe gospodării și o mașină au fost, de asemenea, avariate în timpul atacului, au adăugat procurorii din regiunea Donețk.

Situat în apropiere de orașul Bahmut, aflat sub ocupație rusă, Ceasov Iar a fost cândva casa a peste 13.000 de oameni.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Oficialii locali îi îndeamnă de mult pe civilii rămași în Ceasov Iar să plece, deoarece luptele active se desfășoară la doar câțiva kilometri de oraș.

Fuga din armată este o opțiune periculoasă pentru soldații ruși, dar una la care tot mai mulți apelează, pentru a se sustrage mobilizării interminabile de pe frontul ucrainean, scrie publicația independentă rusă The Moscow Times, care citează statisticile organizațiilor umanitare.

Apelurile de ajutor ale soldaților ruși care vor să dezerteze din războiul din Ucraina aproape s-au dublat în ultimele luni, a declarat pentru The Moscow Times organizația Idite Lesom („Pierde-te”), care îi ajută pe ruși să evite luptele.

Mai multe detalii: „Sunt câmpuri minate în față. Și în spatele tău, poliția militară”. Numărul dezertărilor din armata Rusiei crește, odată cu prelungirea războiului

Guvernul olandez a anunțat o finanțare de 8 milioane de euro (8,6 milioane de dolari) pentru aplicarea legilor ucrainene în teritoriile eliberate de sub ocupația rusă, a anunțat marți Misiunea de consiliere a Uniunii Europene (EUAM) în Ucraina, potrivit The Kyiv Independent.

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

„Agențiile de aplicare a legii sunt primele care preiau controlul unei zone odată ce linia frontului se mută”, a transmis EUAM Ucraina, iar angajații se confruntă cu sarcini complexe, de la investigarea unui potențial război până la răspândirea conștientizării cu privire la mine.

Zonele eliberate se confruntă cu provocări în ceea ce privește restabilirea securității și siguranței și, „nu în ultimul rând, în ceea ce privește refacerea coeziunii sociale”, a precizat EUAM Ucraina.

Ministrul olandez de externe, Hanke Bruins Slot, a semnat marți „Acordul privind implementarea” proiectului cu Rolf Homboe, șeful EUAM Ucraina, la Kiev.

Finanțarea va acoperi echipamente esențiale, cum ar fi posturi de poliție mobile, echipamente de comunicații și IT și echipamente de criminalistică pentru investigarea locurilor unde au avut loc crime de război.

Marți, Bruins Slot s-a întâlnit, de asemenea, și cu președintele Volodimir Zelenski, la Kiev.

Cei doi au discutat despre „evoluțiile din prima linie de front, nevoile apărătorilor noștri și pregătirea piloților noștri pe avioanele F-16”, a scris Zelenski, într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare pe X.

Today, I hosted Dutch Foreign Minister @HankeBruinsSlot in Kyiv for a substantive meeting.

We focused on frontline developments, the needs of our defenders, and the training of our F-16 pilots. We also discussed the operation of our alternative maritime export corridor and ways… pic.twitter.com/Gi78jRDALd

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) December 5, 2023

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

Statele Unite au anunțat marți că Moscova a respins o propunere „importantă” în vederea eliberării a doi americani încarcerați în Rusia, jurnalistul Evan Gershkovich, de la Wall Street Journal (WSJ), şi fostul pușcaș marin Paul Whelan, relatează AFP.

„Noi am făcut un anumit număr de propuneri, între care una importantă, în aceste ultime săptămâni”, însă aceasta „a fost respinsă de Rusia”, le-a spus jurnaliștilor purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, potrivit news.ro.

Ucraina a revendicat marţi atacurile cu drone împotriva unor obiective militare ruseşti în partea estică a Crimeei, peninsula ucraineană anexată de Moscova în 2014 şi care serveşte drept bază de aprovizionare în spatele frontului pentru trupele implicate în campania militară rusă în Ucraina, informează AFP.

Dronele „au lovit mai multe instalaţii militare importante în Crimeea”, între care un sistem de radare din apropierea localităţii Bagherovo, nu departe de oraşul Kerci (estul Crimeei), a afirmat o sursă din sectorul de apărare ucrainean, la curent cu operaţiuni ale Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU).

Crimeea anexată de Rusia în 2014 este periodic vizată de atacuri ucrainene, căci ea este baza Flotei ruse din Marea Neagră şi o cale de aprovizionare-cheie pentru forţele ruse aflate în sudul şi estul Ucrainei, notează Aagerpres.

Mai devreme în cursul zilei, Ministerul rus al Apărării asigurase la rândul său că ar fi neutralizat zeci de drone ucrainene deasupra peninsulei Crimeea şi a Mării Azov.

Potrivit sursei ucrainene, atacul a lovit de asemenea un loc de aterizare pentru elicoptere, un alt sistem de radare şi un sistem de control al rachetelor antiaeriene situat în Arabat Spit, o fâşie de nisip în Marea Azov care leagă Crimeea de împrejurimile oraşului Ghenicesk, în regiunea ucraineană Herson.

SBU şi GUR – Direcţia principală de informaţii al Ministerului ucrainean al Apărării – au provocat daune „considerabile” de asemenea unui terminal petrolier maritim la Feodosia, care „furnizează carburant trupelor ruse”, potrivit aceleeaşi surse.

Marţi dimineaţa, Ministerul rus al Apărări afirmase că a distrus 22 de drone ucrainene şi a interceptat alte 13 deasupra Mării Azov şi a Crimeei.

În cursul dimineţii, patru drone ucrainene au fost distruse şi alte două interceptate deasupra Mării Azov, a adăugase după puţin timp acesta într-un al doilea comunicat.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a anulat marţi intervenţia prevăzută în faţa Congresului SUA din cauza unui eveniment „de ultim moment”, a anunţat liderul majorităţii democrate din Senatul american, Chuck Schumer, potrivit agenției AFP, preluată de Agerpres.

„Zelenski nu poate ajunge la briefingul nostru de la 15:00 (ora locală. n.r.), a intervenit ceva în ultimul moment”, a declarat presei alesul american.

Preşedintele ucrainean urma să se adreseze virtual Congresului american, sperând să obţină deblocarea unui nou pachet de ajutor foarte dezbătut, dar crucial pentru ţara sa aflată în război.

Washingtonul este cel mai important furnizor de ajutor militar pentru Kiev, după ce a acordat zeci de miliarde de dolari de la invazia rusă, în februarie 2022.

Dar promisiunea preşedintelui democrat Joe Biden de a continua să sprijine financiar Ucraina se află în pericol, un scenariu catastrofal pentru Kiev, a cărui contraofensivă, dezamăgitoare, nu a adus recuperările teritoriale sperate. Camera Reprezentanţilor, dominată de conservatori, cere încetarea imediată a ajutorului pentru Kiev, în timp ce în Senat, cu majoritate democrată, opoziţia republicană este mai degrabă în favoarea susţinerii Ucrainei.

Copiii ruși „învață patriotismul” în timp ce trag în fotografiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, ale președintelui american Joe Biden și ale secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, afirmă un oficial ucrainean, potrivit Sky News.

Anton Gerașchenko, consilier al ministrului ucrainean de interne, spune că în orașul rus Tomsk a avut loc un festival numit „Războinicul Pașnic al Federației Ruse”.

Mai multe detalii: Copiii ruși iau lecții de „patriotism” trăgând cu arma în fotografii cu Zelenski, Biden și Stoltenberg | VIDEO

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se adresează marţi prin videoconferinţă Congresului SUA pentru a obţine deblocarea ajutorului american pentru Ucraina, în timp ce armata ucraineană încearcă să combine operaţiunile ofensive cu cele defensive, dar, în lipsa resurselor suficiente materiale şi umane, se află în faţa unui viitor incert după ce contraofensiva lansată în iunie nu a condus la rezultatele aşteptate, relatează agenţiile AFP şi EFE, preluate de Agerpres.

Casa Albă însăşi a tras semnalul de alarmă luni, avertizând că, în lipsa unui acord cu opoziţia republicană, ajutorul militar american destinat Ucrainei ar putea fi sistat în săptămânile următoare.

Preşedintele democrat Joe Biden a cerut pe 20 octombrie cuplarea unui nou ajutor pentru Ucraina, de peste 61 de miliarde de dolari, cu unul pentru Israel, de circa 14 miliarde de dolari, sperând că includerea acestora într-un pachet comun este soluţia pentru a neutraliza reticenţele unor congresmeni republicani faţă de continuarea ajutorului pentru Ucraina, ceea ce a condus însă la blocarea întregului pachet.

În Camera Reprezentanţilor, cu majoritate republicană, mai mulţi aleşi republicani cer încetarea imediată a ajutorului pentru Kiev. Dar în Senatul cu majoritate democrată, opoziţia republicană este mai degrabă favorabilă susţinerii Ucrainei, iar acestei camere i se va adresa preşedintele Zelenski în intervenţia sa, care nu va fi publică.

Pentru deblocarea respectivului pachet financiar, liderul republican din Camera Reprezentanţilor, Mike Johnson, cere înăsprirea politicii administraţiei americane cu privire la migraţie în contextul valului de migranţi veniţi dinspre Mexic, ceea ce deocamdată democraţii refuză. Fără o „schimbare radicală” a acestei politici, niciun nou ajutor pentru Ucraina nu va fi adoptat, a avertizat Johnson într-o scrisoare transmisă Casei Albe.

De asemenea, liderul republican din Cameră a cerut mai multe informaţii despre strategia cu privire la Ucraina. „Preşedintele Biden trebuie să răspundă interpelărilor Congresului cu privire la eşecul Administraţiei de a prezenta până în prezent obiective clar definite şi cu privire la eşecul de a furniza (Ucrainei) arme esenţiale cu regularitate”, menţionează Mike Johnson în aceeaşi scrisoare.

Deşi nimeni o recunoaşte public la Kiev, contraofensiva ucraineană pare că s-a blocat total odată cu venirea iernii, în timp ce Rusia a preluat iniţiativa pe front şi strânge cercul în jurul redutei ucrainene de la Avdiivka şi la Kupiansk.

Forțele ucrainene au lovit cu drone mai multe instalații militare rusești din peninsula ocupată Crimeea la începutul zilei de marți, anunță publicația ucraineană Hromadske, citând surse anonime din cadrul forțelor de ordine, potrivit The Kyiv Independent.

Una dintre facilitățile vizate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și de agenția de informații militare a țării (GUR) este terminalul petrolier marin din Feodosiia, a precizat o sursă pentru Hromadske.

Pe terenul terminalului petrlier se află aproximativ 30 de rezervoare de combustibil, care furnizează combustibil pentru armata rusă, a precizat sursa, adăugând că consecințele atacului ucrainean au fost „destul de semnificative”.

Canalul rusesc de Telegram Baza a raportat anterior că două drone au încercat să atace terminalul petrolier în jurul orei 5 dimineața, ora Moscovei. Cu toate acestea, potrivit Baza, apărarea antiaeriană rusă a doborât ambele drone, iar resturile acestora ar fi căzut pe terenul terminalului.

Tot marți dimineață, SBU a lovit, de asemenea, un sistem radar Nebo-M lângă satul Baherove din estul Crimeei, precum și o parcare pentru elicoptere militare, un complex radar P-18 Terek și sistemul de control al unităților de rachete antiaeriene Baikal-1M într-o altă parte a peninsulei, a precizat o altă sursă pentru Hromadske.

Kievul nu a emis niciun comentariu oficial cu privire la presupusele atacuri cu drone în Crimeea.

Ministerul rus al Apărării a susținut anterior că forțele sale au interceptat 41 de drone ucrainene deasupra peninsulei Crimeea și a Mării Azov în cursul nopții de luni spre marți, precum și în dimineața zilei de marți.

Afirmația ministerului rus nu a putut fi verificată în mod independent.

În ultimele luni, Crimeea a cunoscut o intensificare a atacurilor ucrainene, în încercarea de a perturba logistica rusă. Un atac asupra Crimeei, efectuat pe 10 noiembrie, a dus la scufundarea a două nave rusești de debarcare de mare viteză, acestea fiind lovite de către o dronă navală ucraineană.

Forțele ruse au bombardat satul Kozacha Lopan din regiunea Harkov, distrugând o clinică și lăsându-i pe rezidenți fără electricitate și conexiune de telefonie mobilă, a anunțat marți un oficial local, potrivit The Kyiv Independent.

Kozacha Lopan, care se află la doar doi kilometri de granița de nord-est a Ucrainei cu Rusia, este în mod regulat ținta atacurilor rusești.

Satul, cu o populație de aproximativ 5.000 de persoane înainte de război, este situat la aproape 40 de kilometri nord de capitala regională, Harkov.

Bombardamentele rusești asupra localității Kozacha Lopan au avariat, de asemenea, vehiculele clinicii, sistemul central de alimentare cu gaz al satului și mai multe linii electrice, potrivit lui Viacheslav Zadorenko, șeful administrației militare din orașul Derhachi, aflat în apropiere.

O oră mai târziu, Zadorenko a anunțat că rețeaua de telefonie mobilă a fost parțial restabilită în sat. Nu au existat victime în urma atacului, a precizat el.

Zadorenko a publicat fotografii care arată clinica distrusă, afirmând că unitatea „nu avea nicio legătură cu infrastructura militară”.

„Pe teritoriul satului, îngrijirile medicale erau oferite în mod constant localnicilor, în mare parte bătrâni care au supraviețuit ocupației rusești și care acum sunt forțați să trăiască într-un stres constant din cauza bombardamentelor inamice”, a adăugat Zadorenko.

El a făcut apel la locuitorii din Kozacha Lopan să părăsească satul „cel puțin pentru perioada de iarnă”.

Preşedintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a declarat luni că îl va invita pe Vladimir Putin la summiturile G20 şi BRICS de anul viitor din Brazilia, dar a adăugat că va fi de competenţa justiţiei din ţara sa să decidă dacă liderul rus va fi arestat, în cazul în care se hotărăşte să vină, scrie Politico, potrivit news.ro.

Vladimir Putin este vizat un mandat de arestare internaţional pentru crime de război comise în Ucraina, emis de Curtea Penală Internaţională (CPI), ceea ce l-a împiedicat la începutul acestui an să se deplaseze la o reuniune G20 în India şi la summitul BRICS (din care fac parte Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) în Africa de Sud.

Preşedintele Lula a declarat că l-ar primi pe liderul rus, dacă acesta ar decide să participe la următorul summit G20 de la Rio de Janeiro, în noiembrie 2024, precum şi la următorul summit BRICS, pe care Brazilia l-ar putea găzdui, de asemenea, anul viitor. „Putin este invitat să participe la summitul G20 şi la summitul BRICS din Brazilia”, a declarat Lula, la Berlin, alături de cancelarul german Olaf Scholz, răspunzând unei întrebări din partea presei.

„Indiferent dacă vine sau nu, el va fi urmărit penal. El trebuie să evalueze consecinţele”, a continuat Lula, adăugând că nu este clar dacă Putin va fi arestat: „Poate da, poate nu… Este o decizie judiciară. Iar un preşedinte al republicii nu comentează decizii judiciare”.

Lula a menţionat că, spre deosebire de Rusia, Brazilia recunoaşte jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale de la Haga, care a emis mandatul de arestare împotriva lui Putin la începutul acestui an. „Brazilia este semnatară, Brazilia are o responsabilitate”, a menţionat el.

Marea Britanie va sprijini financiar Ucraina în cursul anului 2024 la același nivel de până acum „sau chiar mai departe de ceea ce am făcut”, a anunțat marți David Cameron, potrivit Sky News.

Fostul prim-ministru britanic, în prezent ministru de externe, a declarat că nu are o cifră precisă pentru anul viitor, dar a spus că aceasta nu va scădea.

„Vom continua să acordăm sprijinul necesar”, a spus el.

Până acum, a adăugat el, Marea Britanie a oferit Ucrainei un sprijin militar de 4,6 miliarde de lire sterline.

Răspunzând la întrebări pentru prima dată de când a fost numit în noua sa funcție, Cameron a spus că recenta sa vizită în Ucraina i-a arătat „cât de mult apreciază ei sprijinul nostru, cum se referă la noi ca la partenerul lor numărul unu”.

Lordul Cameron a mai spus că Ucraina face progrese în lupta sa cu Rusia. „Imaginea terestră este un lucru”, a spus el, „dar ceea ce s-a întâmplat în Marea Neagră, unde ucrainenii au împins marina rusă înapoi, deschizând un coridor de cereale pentru nave, este esențial pentru că avem nevoie ca economia ucraineană să crească”.

„Vapoarele navighează, exporturile se mișcă, economia este în creștere. (Ucrainenii) au distrus recent aproximativ o cincime din elicopterele de atac ale Rusiei într-o singură noapte. Așa că da, este un tablou dificil pe uscat, dar per ansamblu un mare succes. Combinați acest lucru cu faptul că această țară bate acum la ușa atât a NATO, cât și a UE – aceasta este o imagine foarte pozitivă pentru Ucraina”, a mai spus șeful diplomației britanice.

Ucraina a deschis o anchetă privind contracte de achiziţionare de arme pentru forţele sale armate, a indicat marţi şeful parchetului specializat în dosare de corupţie (SAP), Oleksandr Klimenko, scrie AFP.

„Există mai multe proceduri legate de cumpărări de arme. Ancheta este în curs şi nu vom divulga detalii”, le-a declarat Klimenko jurnaliştilor.

Este vorba de mai multe contracte, unele ajungând până la 100 milioane de euro, a precizat el, adăugând că o „anchetă nu înseamnă neapărat” că acolo a existat o deturnare de fonduri. „Trebuie să anchetăm şi să stabilim faptele, ceea ce şi facem”, a explicat el.

Mai multe detalii: Anchetă în Ucraina privind achiziția de armament pentru armată. Oficialii spun că plângerile nu vizează sprijinul militar trimis de Occident

Şase copii ucraineni care au fost duşi în Rusia sunt pe drum spre Ucraina, via Moscova, în urma unui acord mediat de Qatar, a declarat marţi un oficial de la Doha, potrivit Reuters.

Aceasta este cea de-a doua fază a unei operaţiuni de recuperare a copiilor, mediată de Qatar, după ce patru minori au fost trimişi acasă în octombrie.

Negocieri privind returnările erau în curs de desfăşurare cel puţin din aprilie 2023, a declarat în iulie o sursă pentru Reuters, conform news.ro.

Qatarul a fost de acord cu o solicitare ucraineană de a media o înţelegere cu Rusia pentru returnarea copiilor către familiile lor apropiate în timpul unei vizite pe care a făcut-o în Ucraina în iulie 2023 premierul Qatarului, şeicul Mohammed bin Abdulrahman al-Thani. „Procesul a implicat obţinerea consimţământului familiilor, identificarea minorilor şi verificarea informaţiilor de identificare, coordonarea cu organizaţiile umanitare, precum şi aranjamentele logistice”, a declarat oficialul din Qatar.

Unul dintre copii a fost escortat de diplomaţi qatarezi la Ambasada Qatarului din Moscova înainte de a fi transferat în Ucraina, a precizat sursa citată.

Biroul avocatului pentru drepturile omului din Ucraina nu a fost disponibil imediat pentru comentarii.

Totuşi, cazurile par a fi diferite de cele ale copiilor ucraineni despre care Ucraina spune că au fost duşi cu forţa în Rusia din teritoriile ocupate de Moscova şi care fac obiectul unui dosar examinat de Cutea Penală Internaţională. O sursă implicată în organizarea întoarcerii acasă a copiilor a declarat că aceştia au fost găzduiţi de rude în Rusia sau pe teritoriul ocupat de Rusia.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndeamnat Alianţa Nord-Atlantică să se pregătească de ”veşti proaste” cu privire la războiul din Ucraina.

”Războaiele se desfăşoară în etape. (…) Trebuie să susţinem Ucraina atât în momentele bune, cât şi în cele proaste”, spunea sâmbătă, într-un interviu acordat televiziunii germane ARD, șeful NATO, potrivit publicației franceze Le Figaro, preluată de news.ro.

”Trebuie să ne pregătim, de asemenea, de veşti proaste”, a avertizat Stoltenberg, fără să facă alte precizări.

Șeful NATO a făcut aceste declaraţii în contextul în care aliaţii din Occident ai Kievului dezbat cu privire la muniţie şi la ajutorul financiar, în timp ce Rusia a anunţat o creştere a volumului forţelor armate ruse.

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat vineri un decret în vederea creşterii numărului militarilor cu aproximativ 170.000, pentru ca armata rusă să ajungă la un total de 1,3 milioane de oameni.

Mai multe detalii: „Ar trebui să fim pregătiți pentru vești proaste din Ucraina”, avertizează secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg

Senatul SUA va vota miercuri pe tema aprobării unui ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Kiev, scrie New York Times, într-un moment în care republicanii sunt tot mai reticenți în privința livrărilor de arme către forțele ucrainene.

La o zi după ce Casa Albă a avertizat că SUA vor rămâne în curând fără bani pentru livrările de armament către Ucraina, președintele Volodimir Zelenski va face un apel direct către senatorii americani, marți, în încercarea de a le reaminti acestora care sunt mizele unei înfrângeri a Kievului pe câmpul de luptă.

Un pachet financiar de urgență destinat Ucrainei a fost blocat în Congres de reticențele republicanilor. Senatul, unde democrații sunt majoritari, va vota miercuri pe tema aprobării unui ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Kiev.

Mai multe detalii: Zelenski face un apel către senatorii SUA pentru deblocarea ajutorului militar destinat Ucrainei, într-un moment dificil al războiului

Iuri Uşakov, consilierul prezidențial pentru politică externă, a anunțat, luni, că președintele rus Vladimir Putin plănuiește să viziteze Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită în această săptămână, pentru negocieri, relatează agenția rusă de presă RIA Novosti.

În Arabia Saudită, va fi o „vizită de lucru”, care presupune discuții, în primul rând, cu prințul moștenitor, Mohammed bin Salman.

De asemenea, o „vizită de lucru“ este în program și în Emiratele Arabe Unite (EAU), dar Iuri Uşakov nu a furnizat mai multe date.

Mai multe detalii: Vladimir Putin va vizita Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită în această săptămână

Rusia a anunțat marţi că a „neutralizat” zeci de drone ucrainene deasupra Peninsulei Crimeea şi a Mării Azov, informează AFP.

„O tentativă a regimului de la Kiev de a comite un atac terorist cu drone aeriene (…) a fost dejucată în această noapte (luni spre marți, n.r.)”, a anunţat Ministerul rus al Apărării, într-un comunicat de presă.

„Sistemele de apărare antiaeriană au distrus 22 de drone ucrainene, iar alte 13 au fost interceptate deasupra Mării Azov şi Crimei”, a mai transmis ministerul condus de Sergei Șoigu.

O „nouă tentativă de atac a regimului de la Kiev a fost dejucată marţi dimineaţă, iar armata rusă a distrus patru drone ucranene şi a interceptat două drone deasupra Mării Azov”, a precizat ministerul rus ulterior, prin intermediul unui nou comunicate de presă.

Peninsula Crimeea, anexată de Rusia încă din 2014, este atacată cu regularitate de către forțele ucrainene, deoarece este baza din spatele frontului a Flotei ruse din Marea Neagră şi o cale de aprovizionare-cheie a trupelor ruse din părțile de sud şi de est ocupate ale Ucrainei.

Armata rusă a avansat printre ruinele din orașul Marinka, situat în regiunea Donețk, și acum „controlează probabil” cea mai mare parte a zonei, a anunțat Ministerul britanic al Apărării, în actualizarea sa de marți privind evoluția conflictului, potrivit The Kyiv Independent.

„Forțele ucrainene continuă să controleze părți de teritoriu la marginea vestică a orașului”, a scris ministerul de la Londra.

Eforturile Rusiei de a cuceri Marinka, care este acum „complet ruinat”, fac parte dintr-o ofensivă de toamnă concentrată asupra regiunii Donețk, mai scrie în actualizarea ministerului britanic.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 5 December 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/vCciprckfn

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/091BxUQEop

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) December 5, 2023

Statul Major General al forțelor armate ucrainene afirmase pe 23 octombrie că Rusia efectuează atacuri grele în multe părți ale frontului de est, inclusiv în direcția orașelor Marinka, Bahmut și Avdiivka.

Marinka, care avea o populație de 9.000 de locuitori în februarie 2022, este un oraș din linia întâi încă din timpul conflictului din 2014 din Donbas. El se află la 30 de kilometri sud-vest de Avdiivka.

Ministerul britanic al Apărării anunța pe 27 noiembrie că forțele ruse din Ucraina au suferit probabil „unele dintre cele mai mari” rate de pierderi în ultimele șase săptămâni, cauzate în principal de ofensiva asupra orașului Avdiivka.

Numărul răniților în atacurile rusești efectuate marți asupra centrului orașului Herson a crescut la patru, a anunțat Administrația militară din regiunea Herson, potrivit The Kyiv Independent.

Centrul regional a fost lovit de bombardamente rusești în această dimineață, două persoane fiind ucise.

Trei medici au suferit răni minore într-un atac care a vizat o unitate medicală locală, a precizat administrația regională. De asemenea, un bărbat în vârstă de 72 de ani a fost rănit și spitalizat.

Forțele armate ucrainene au eliberat Herson și alte așezări regionale situate la vest de fluviul Dnipro în contraofensiva din toamna anului 2022.

Forțele ruse au fost împinse la est de râu, de unde de atunci bombardează constant teritoriile ucrainene eliberate.

Atacurile rusești din ultimele 24 de ore asupra regiunii Herson au ucis o persoană și au rănit alte cinci, anunțase guvernatorul Oleksandr Prokudin în dimineața zilei de marți.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a destructurat încă trei reţele de corupţie care ajutau bărbaţii să se sustragă înrolării în armată în schimbul unor plăţi cuprinse între 5.000 şi 12.000 de dolari, a anunţat marţi acest serviciu secret, scrie agenția spaniolă de presă EFE.

„În schimbul unor sume de bani, ajutau potenţialii recruţi să plece în Uniunea Europeană cu documente false şi să se sustragă astfel mobilizării”, precizează SBU, într-un comunicat.

Conform legii marţiale adoptate odată cu lansarea invaziei ruse, bărbaţii apţi să servească în armată cu vârste între 18 şi 60 de ani au interdicţie de a părăsi teritoriul naţional. Pot fi exceptaţi de la încorporare doar aceia care au motive medicale sau familiale întemeiate, precum şi cei care lucrează în domenii civile considerate strategice.

Printre cei reţinuţi în cadrul noii operaţiuni se numără şi un comandant al centrului de recrutare regională din regiunea Liov din vestul Ucrainei. Celor care îi plăteau mita cerută acesta le facilita ieşirea din ţară sub pretextul că ar fi şoferi ai armatei care aduc transporturi umanitare internaţionale, potrivit Agerpres.

O altă reţea opera în regiunea sudică Odesa şi le oferea celor care căutau să se sustragă mobilizării certificate medicale false care să le susţină incapacitatea fizică de a activa pe front. Cea de-a treia reţea opera în aceeaşi manieră, în oraşul Dnipro din partea centrală a Ucrainei şi relativ aproape de linia frontului.

Un număr neprecizat de angajaţi ai comisariatelor militare de recrutare au acţionat în cadrul acestor reţele de corupţie.

În perioada de început a invaziei ruse, armata ucraineană a beneficiat de un aflux de voluntari dornici să lupte, dar pierderile de pe front au forţat autorităţile să recurgă tot mai mult la mobilizări.

Preşedintele Volodimir Zelenski i-a demis în august pe toţi comandanţii comisariatelor militare din ţară, într-un efort de a elimina un vast sistem corupt prin care bărbaţii încorporabili se sustrag mobilizării prin oferirea unor sume de bani. De atunci, serviciile secrete ucrainene au destructurat numeroase reţele de corupţie din sistemul de recrutare în armată.

Preşedintele Rumen Radev a respins acordul ratificat anterior între Ministerul bulgar de Interne şi Ministerul ucrainean al Apărării privind furnizarea de vehicule blindate de transport Ucrainei şi l-a returnat Parlamentului pentru o nouă discuţie, a anunțat luni biroul de presă prezidenţial, potrivit agenției bulgare de presă BTA, preluată de Agerpres.

În motivaţia sa, preşedintele Radev a remarcat că parlamentarii nu erau suficient de familiarizaţi cu parametrii specifici ai donaţiei, ceea ce a făcut să le fie imposibil să evalueze în mod obiectiv dacă echipamentul furnizat nu mai este necesar.

Preşedintele a subliniat că nu au fost luate în considerare sarcinile de război încredinţate Ministerului de Interne şi nici nevoile Direcţiei Generale a Poliţiei de Frontieră şi ale Direcţiilor Securitate la Incendiu şi Protecţia Populaţiei.

Echipamentele blindate de transport pe teren accidentat furnizate Ucrainei ar putea fi utilizate în mod specific pentru protecţia frontierei bulgare şi pentru acordarea de asistenţă populaţiei în caz de dezastre şi accidente, inclusiv în zone greu accesibile, a subliniat preşedintele.

„Sunt ghidat de convingerea că siguranţa, sănătatea şi viaţa cetăţenilor bulgari ar trebui să fie o prioritate de vârf”, a adăugat preşedintele Radev.

El a amintit de recentele inundaţii din Karlovo şi Ţarevo, când Ministerul de Interne s-a bazat, din nou, pe armata bulgară. Cazurile de genul acesta vor deveni mai frecvente, iar acest lucru necesită consolidare, nu slăbire, a adăugat preşedintele.

Acordul privind furnizarea de echipamente de transport blindate a fost semnat la Sofia, pe 8 august 2023, şi la Kiev, pe 13 noiembrie 2023.

Procuratura Generală a Ucrainei a transmis, într-un comunicat, că până în dimineața zilei de marți, 5 decembrie, în urma agresiunii pe scară largă a Federației Ruse, 512 copii au fost uciși, iar alți 1.152 au fost răniți.

„Peste 1.664 de copii au căzut victime în Ucraina ca urmare a agresiunii armate pe scară largă a Federației Ruse . Până în dimineața zilei de 5 decembrie 2023, potrivit informațiilor oficiale ale procurorilor pentru minori, 512 copii au fost uciși și cel puțin alți 1.152 au fost răniți”, se arată în mesaj.

Cei mai afectați copii au fost din regiunile: Donețk – 497, Harkov – 304, Herson – 139, Kiev – 129, Zaporojie – 100, Mykolaiv – 97, Dnipropetrovsk – 97, Cernihiv – 72 și Luhansk – 67.

Ministrul finlandez al apărării, Antti Häkkiänen, a declarat, marți, că țara sa va începe să producă muniție de artilerie pentru Ucraina în cel mai scurt timp.

„Am încheiat negocierile cu privire la modul în care Finlanda va crește producția de muniție de artilerie pentru Ucraina. Această decizie va fi luată foarte curând.În prezent, a fost anunțat un plan de creștere semnificativă a producției de muniție. Intenționăm să sprijinim Ucraina și mai mult decât până acum”, a spus Antti Häkkiänen.

Ministrul finlandez al apărării a menționat că o decizie privind începerea producției de muniție pentru Ucraina va fi luată probabil înainte de Crăciun.

Sistemele ucrainene de apărare aeriană au doborât 10 din cele 17 drone kamikaze lansate de Rusia în cursul nopții, au anunțat Forțele Aeriene, notează The Kyiv Independent.

Dronele ar fi fost lansate din regiunile rusești Kursk și Krasnodar Krai.

Forțele ruse au atacat, de asemenea, cu șase rachete S-300, vizând zone civile din regunile ucrainene Donețk și Herson, au mai precizat Forțele Aeriene ucrainene.

Șeful administrației militare regionale din Herson, Oleksandr Prokudin, a transmis, pe Telegram, că în dimineața zilei de 5 decembrie, trupele ruse au bombardat intens centrul orașului Herson.

„Încă de dimineață, armata rusă a acoperit cu foc fără milă centrul Hersonului. Acolo, rușii au ucis două persoane. Medicii care au sosit prompt la fața locului nu au putut decât să confirme decesul acestora”, a transmis Oleksandr Prokudin.

Oficialul militar ucrainean a precizat că un alt bărbat, în vârstă de 59 de ani, a fost rănit în urma atacului inamic. Acesta a fost internat.

Potrivit parchetului regional, bombardamentul a avut loc marți, în jurul orei 9.00, rușii trăgând asupra orașului Herson cu artileria.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, marți, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 333.840 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 1.030 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 5.587 de tancuri, 10.416 de blindate, 7.987 de sisteme de artilerie, 323 de avioane, 324 de elicoptere și 6.032 de drone.

Armata ucraineană este în ofensivă la sud de Stepovoi, în timp ce lupte aprige se dau în continuare în apropierea fabricii de cocs și a zonei industriale de lână Adviivka, a transmis, marți, Institutul pentru Studierea Războiului (ISW).

Potrvit raportului, trupele ucrainene au contraatacat recent lângă Avdyivka și au recâștigat pozițiile pierdute de la 1 decembrie.

Imaginile de geolocalizare publicate pe 4 decembrie arată forțe ucrainene atacând pozițiile rusești în centura forestieră de la sud de Stepovoi.

În același timp, trupele ruse au continuat operațiunile ofensive în direcția Avdiivka, realizând o pătrundere în adâncimea frontului, pe 4 decembrie.

Imaginile de geolocalizare publicate pe 4 decembrie arată că trupele ruse au avansat în zona rafinăriei de la nord de Avdiivka.

Cel puțin 30 de explozii s-au auzit, marți, în orașul Kerci, dar și în Feodosia din Crimeea ocupată de ruși, a anunțat Canalul Telegram „Vântul Crimeei”, citând localnicii.

Aparent, Podul Kerci ar fi fost ținta atacului masiv cu drone ucrainene. Raportate neconfirmate indică faptul că vehiculele aeriene fără pilot ar fi fost interceptate în apropierea orașelor Kerci și Feodosia din peninsula Crimeea, potrivit The Kyiv Independent.

În timpul nopții, oficialii instalați de Moscova au anunțat închiderea podului care leagă Crimeea de Rusia, cerându-le celor blocați pe pod să „rămână calmi și să urmeze instrucțiunile”. Podul Kerci a rămas închis timp de 4 ore.

Potrivit „Baza”, dronele au încercat să atace și un depozit de petrol din Crimeea. Tentativa de atac a avut loc în jurul orei locale 5.00. Două drone de tip aeronave zburau spre depozitul de petrol „Marine Oil Terminal”, dar ocupanții le-au doborât.

Primul UAV a detonat în aer – doar resturi au căzut pe teritoriul depozitului de petrol, al doilea a căzut la 70 de metri de unul dintre rezervoare. Nimeni nu a fost rănit.

Potrivit Ministerului rus al Apărării, un total de 41 de drone ucrainene au fost distruse în dimineața zile de marți, 5 decembrie, deasupra Mării Azov și a peninsulei Crimeea.

Urmărește-ne pe Google News