Război în Ucraina, ziua 660 | Atac masiv cu drone asupra Peninsulei Crimeea. Lavrov susține că liderii occidentali au abordat Rusia pentru negocieri

O explozie puternică a fost auzită în orașul-port Sevastopol din peninsula Crimeea, anexată de Rusia încă din 2014. Mihail Razvozhayev, guvernatorul Sevastopolului, impus de Moscova, a anunțat că este vorba despre o dronă doborâtă, scrie Ukrainska Pravda.

Potrivit portalului „Krym.Realii”, au avut loc mai multe lansări de rachete în centrul orașului Sevastopol, iar apoi s-a produs o explozie puternică, care a putut fi auzită din apropierea intrării în portul principal.

Guvernatorul Razvozhayev a anunțat că apărarea antiaeriană rusă a doborât o dronă și că „nu au fost înregistrate pagube aduse infrastructurii”.

De asemenea, două explozii produse în orașul Geankoi au fost raportate de canalul de Telegram „Krymskii Veter”. Traficul prin punctul de control din Geankoi a fost blocat.

Ulterior, portalul „Krym.Realii” a relatat, citându-i pe locuitorii din zonă, că apărarea antiaeriană rusă operează în zona dintre Marea Neagră și Mizhvodne. De asemenea, locuitorii au raportat că apărărea antiaerienă a intrat în funcțiune și în zona Henichesk.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

La ora locală 21:45, Ministerul rus al Apărării a anunțat că apărarea antiaeriană a doborât „26 de aparate (de zbor) ucrainene” deasupra Peninsulei Crimeea, în decurs de doar două ore.

„Apărarea antiaeriană rusă a distrus 26 de drone aeriene deasupra Crimeei”, a transmis ministerul condus de Serghei Țoigu, într-un comunicat, fără a menţiona pagube sau victime, potrivit AFP.

Ministerul rus a precizat că toate aceste aparate au fost doborâte „între orele 20:30 şi 22:30” și a susţinut că forțele sale au respins astfel un „atac terorist” al Kievului.

Anterior, Roman Starovoit, guvernatorul regiunii Kursk din Rusia, anunțase că apărarea antiaeriană rusă a doborât patru drone deasupra regiunii.

Ministerul ucrainean al Apărării își propune să localizeze producția de armament în Ucraina anul viitor, a declarat vineri ministrul de resort, Rustem Umerov, în timpul unei conferințe ucraineano-britanice privind industria de apărare, potrivit The Kyiv Independent.

„Regatul Unit este unul dintre principalii noștri parteneri și aliați”, a declarat Umerov.

„Vă mulțumim pentru toate armele furnizate care ne-au ajutat să rezistăm în primele zile ale agresiunii rusești și care acum ajută la eliberarea teritoriilor ucrainene”, a precizat Umerov, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

Regatul Unit face parte dintre principalii donatori militari ai Ucrainei, cu 5,6 miliarde de dolari oferiți în asistență pentru apărare angajată pentru Ucraina de la începutul invaziei ruse.

Sprijinul oferit de Londra Kievului include rachete cu rază lungă de acțiune Storm Shadow, tancuri Challenger 2, sprijin logistic și multe altele.

Ministrul a făcut apel la companiile britanice din domeniul apărării să-și consolideze cooperarea cu producătorii ucraineni.

El a subliniat avantajele de a produce armament în Ucraina, și anume posibilitatea de a testa armele în luptă și feedback-ul rapid din partea armatei.

„Suntem interesați de acorduri directe cu producătorii britanici, gata să semnăm contracte pe termen lung”, a precizat Umerov.

Potrivit Ministerului Apărării, Ucraina alocă anul viitor 6,9 miliarde de dolari din bugetul de stat pentru producția militară.

Ministrul adjunct al Apărării, Ivan Havryliuk, a declarat anterior că Ucraina intenționează să crească de câteva ori producția de rachete, arme și alte echipamente militare anul viitor, cu un accent deosebit pus pe apărarea antiaeriană.

15 dec. 2023 - Acum 11 luni

15-12-2023

Kievul a semnat „zeci” de acorduri de producție comună de armament cu firme occidentale din domeniul apărării

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

Ucraina a încheiat zeci de contracte de producție comună sau de schimburi de tehnologie cu parteneri occidentali din domeniul apărării, a anunțat vineri Kievul, în contextul în care se străduiește să își reducă dependența de livrările militare din Occident și să stimuleze producția internă de armament, informează Reuters.

Efortul pentru creșterea producției interne a devenit extrem de important, deoarece viitorul ajutorului militar pe scară largă din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene pare mai incert, iar stocurile occidentale de arme au început să se epuizeze tot mai mult.

Mai multe detalii: Ucraina anunță că a semnat „zeci” de acorduri pentru producția comună de armament cu firme occidentale din domeniul apărării

Premierul britanic Rishi Sunak a vorbit vineri despre războiul din Ucraina. Răspunzând la întrebările jurnaliștilor la un centru comunitar din North Yorkshire, Sunak a spus că „vom sta umăr la umăr cu Ucraina”, relatează Sky News.

„Nu ne putem lua gândul de la acest conflict”, a adăugat el.

„Tocmai am vorbit cu Zelenski, zilele trecute, și l-am asigurat de sprijinul nostru continuu”, a precizat Sunak.

Premierul britanic a adăugat că sprijinul pentru Kiev va continua sub conducerea lui.

Președintele rus Vladimir Putin ar prefera un președinte american care să fie „mai constructiv” față de Rusia și care să înțeleagă „importanța dialogului” dintre cele două țări, a declarat vineri Kremlinul, prin vocea purtătorului său de cuvânt, potrivit Politico.

Întrebat dacă Putin ar putea lucra cu principalul candidat republican înscris la alegerile prezidențiale americane, fostul președinte Donald Trump, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru postul de televiziune NBC News că liderul rus ar fi gata să lucreze cu „oricine va înțelege că, de acum înainte, trebuie să fii mai atent cu Rusia și trebuie să ții cont de îngrijorările ei”.

Mai multe detalii: Vladimir Putin vrea un președinte american care să fie „mai constructiv”, afirmă Kremlinul, acuzând SUA că orchestrează „un război hibrid” împotriva Rusiei

Un bombardament efectuat vineri de artileria rusă asupra districtului municipal Dniprovsky din orașul Herson a rănit două femei în casele lor, a anunțat guvernatorul regional Oleksandr Prokudin, potrivit The Kyiv Independent.

O femeie în vârstă de 78 de ani s-a ales cu mai multe răni și contuzii din cauza exploziilor, în timp ce o femeie de 63 de ani a suferit fracturi și vânătăi, a precizat guvernatorul.

Ambele victime au fost transportate la spital, rănile lor fiind moderate.

Potrivit Procuraturii Generale din Ucraina, forțele ruse lansat atacul în jurul orei locale 12:50.

Fotografiile publicate de oficiali surprind pagube semnificative la clădirile rezidențiale în urma bombardamentului.

Forțele armate ucrainene au eliberat orașul Herson și alte așezări regionale de pe malul vestic al fluviului Nipru în noiembrie 2022. Trupele ruse au fost împinse pe malul estic, de unde lansează în mod regulat bombardamente asupra teritoriilor eliberate.

Serviciul de informații al apărării din Ucraina (DIU) afirmă că președintele rus Vladimir Putin a supraestimat, în timpul conferinței de presă de joi, numărul de trupe ruse de pe câmpul de luptă : 450.000 de soldați ruși luptă împotriva Ucrainei, nu 617.000 după cum a afirmat liderul de la Kremlin, scrie Ukrainska Pravda.

„Inamicul prezintă date înșelătoare pentru a exercita o presiune informațională asupra țării noastre, probabil pentru a intimida și mai mult oamenii din străinătate și pentru a oferi o motivație suplimentară populației sale deja spălate pe creier”, a declarat vineri Andrii Iusov, reprezentant al DIU, în timpul unei intervenții la televiziunea națională.

„Aceasta nu a fost singura minciună care a ieșit ieri (14 decembrie, n.r.) din gura dictatorului rus. De fapt, el mințea de fiecare dată când deschidea gura. Cu toate acestea, dictatorul rus a mărturisit ieri o mână de crime de război și a recunoscut de fapt că intenționează ca acestea să continue. În ceea ce privește mărimea grupului de ocupație rusesc, în prezent sunt peste 450.000 (de soldați ruși care luptă împotriva Ucrainei, n.r.). Aceasta nu este cifra pe care a anunțat-o ieri persoana care seamănă cu Putin. Doar dacă nu cumva i-a numărat pe toți invadatorii morți, pe care rușii nu i-au ridicat de pe câmpul de luptă. Asta ar putea să vă dea o cifră diferită. În concluzie, este vorba de propagandă”, a mai afirmat Iusov.

Iusov a reluat, de asemenea, opinia generalului Kirilo Budanov, șeful DIU, potrivit căreia, deocamdată, Kremlinul nu intenționează să ducă războiul până în 2025. Cu toate acestea, el a adăugat că rușii și-ar putea ajusta planurile până la sfârșitul anului 2024.

Iusov consideră că Rusia nu dorește prelungirea războiului pentru mai mult timp, deoarece impactul sancțiunilor se va resimți mai puternic anul viitor.

Joi, la conferință sa de presă de final de an, președintele rus Vladimir Putin a afirmat că 617.000 de soldați ruși au fost desfășurați în zona de război din Ucraina, inclusiv 244.000 de soldați mobilizați. Putin a afirmat că au fost recrutați, în total, 300.000 de soldați mobilizați și 486.000 de „voluntari militari”.

„Suntem încă departe de o extindere efectivă (a Uniunii Europene) care să includă Ucraina”, a declarat vineri preşedintele francez Emmanuel Macron ca răspuns la o întrebare privind preocupările agricultorilor europeni, potrivit Le Monde.

„Orice extindere va necesita o reformă în profunzime a regulilor noastre”, a adăugat el.

Pe de altă parte, liderul francez, care e posibil să fi jucat un rol în „răzgândirea” lui Viktor Orban de a opune veto la aderarea Ucrainei, i-a cerut premierului maghiar, în conferinţa de presă după încheierea Consiliului European, să se „comporte ca un european” şi să nu ia Uniunea Europeană „ostatică” în ceea ce priveşre subiectul Ucraina.

„Mă aştept ca Viktor Orban, în lunile următoare, să se comporte ca un european şi să nu ia ostatic progresul nostru politic”, a declarat preşedintele francez la finalul summitului european la care premierul ungar s-a opus acordării unui ajutor financiar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, dar i-a lăsat pe omologii săi să decidă deschiderea negocierilor de aderare cu Kievul, ieşind din sală în momentul votului, notează news.ro.

Emmanuel Macron spune că ar lua în continuare în considerare posibilitatea de a discuta cu Vladimir Putin dacă acest lucru ajută la crearea unei păci durabile între Ucraina și Rusia, relatează Sky News.

El și președintele Vladimir Putin s-au bucurat de o bună relație de lucru înainte de invadarea Ucrainei, în februarie 2022, dar aceasta s-a deteriorat pe măsură ce conflictul a continuat.

Vorbind la Bruxelles la sfârșitul unui summit în care liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina, Macron a declarat că rămâne deschis la dialog cu Putin pentru a găsi o soluție pașnică dacă liderul rus îi va întinde mâna.

„Nu am pornit războiul în mod unilateral, încălcând tratatele pe care le acceptasem. Și nu Franța a fost cea care a decis să comită crime de război în nordul Ucrainei, făcând negocierile practic imposibile”, a spus el.

Macron a adăugat: „Dacă președintele Putin are dorința de a se angaja în dialog și de a face propuneri serioase pentru a merge mai departe și a ieși din conflict și a construi o pace durabilă, adică una care să respecte dreptul internațional și, prin urmare, interesele și suveranitatea Ucrainei, voi răspunde la telefon.”

Joi, în timpul conferinței sale de presă de sfârșit de an, Putin a fost întrebat de un jurnalist de la canalul francez TF1 despre opiniile sale despre Franța și Macron.

Putin a spus: „La un moment dat, președintele francez a oprit relația cu noi. Nu am făcut-o noi, nu am făcut-o eu. El a făcut-o. Dacă există interes, suntem pregătiți. Dacă nu, ne vom descurca”.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat vineri asigurări că Uniunea Europeană va găsi o soluţie pentru a debloca ajutorul de 50 de miliarde de euro promis Ucrainei, în ciuda veto-ului exprimat de premierul ungar Viktor Orban, relatează publicația franceză Le Monde.

„Va exista o nouă reuniune la începutul anului viitor. Şi vom folosi ca şi Comisie timpul de până atunci pentru a ne asigura că, indiferent ce se întâmplă la următorul Consiliu European, vom avea o soluţie operaţională”, a afirmat Ursula von der Leyen.

Mai multe detalii: Ursula von der Leyen promite că UE va ajuta Ucraina „orice s-ar întâmpla”, deși Ungaria a blocat pachetul de 50 de miliarde de euro pentru Kiev

Mai multe grupuri de sabotori ruși au încercat să intre pe teritoriul ucrainean de șapte ori în ultimele două săptămâni, dar cinci dintre încercări au fost stopate de trupele ucrainene chiar în momentul desfășurării lor, a anunțat vineri generalul-locotenent ucrainean Serhii Naiev, potrivit The Kyiv Independent.

Grupurile rusești au fost forțate să se retragă după ce au suferit pierderi, conform lui Naiev.

El nu a clarificat ce s-a întâmplat în cele două cazuri în care sabotorii nu au fost reperați la timp.

Incursiunile au fost detectate în regiunile nordice Sumî și Cernihiv și în regiunea estică Harkov. După retragerea din nordul Ucrainei în aprilie 2022, în urma asaltului eșuat asupra Kievului, și după ce au fost alungate din Harkov, în urma ofensivei ucrainene din toamna anului 2022, forțele ruse au continuat să atace zona.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului de Stat al Gărzii de Frontieră, Andrii Demchenko, a declarat pe 1 decembrie că sabotorii ruși încearcă din ce în ce mai mult să treacă în regiunea Harkov, spre deosebire de direcția Sumî, care a fost anterior principalul lor obiectiv.

Demchenko a afirmat că schimbarea de tactică ar putea fi un răspuns la lipsa de succes a incursiunilor în regiunea Sumî.

Nu este clar dacă această strategie a fost menținută până vineri, 15 decembrie, deoarece Naiev a vorbit în mod specific despre o incursiune în regiunea Sumî.

O conferință comună a industriei din Marea Britanie și din Ucraina a avut loc la Kiev săptămân aceasta, la care au participat cei mai mari producători britanici de armament, a anunțat vineri ministrul ucrainean al apărării, potrivit Reuters.

„Am făcut apel la companiile britanice din domeniul apărării să folosească factorii ucraineni, posibilitatea de a testa armamentul în luptă și de a obține un feedback rapid din partea armatei pentru o cooperare transparentă și eficientă cu producătorii ucraineni”, a afirmat ministrul Rustem Umerov, într-o postare pe Facebook.

Ucraina este interesată de acorduri directe cu producătorii britanici, a adăugat el.

Un nou summit la care se va discuta despre sprijinul financiar pentru Ucraina este planificat la începutul anului viitor, a anunțat vineri președintele Consiliului European, Charles Michel, potrivit Sky News.

Declarațiile sale au fost făcute la finalul reuniunii de două zile de la Bruxelles a liderilor Uniunii Europene.

„Sunt încrezător și optimist că vom fi în măsură să ne îndeplinim promisiunea de a sprijini Ucraina cu mijloace financiare”, a declarat Michel.

El a adăugat că 26 de state membre au fost de acord până în prezent.

La rândul său, premierul spaniol Pedro Sanchez, a afirmat vineri, din partea preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, că este „convins” că se va ajunge la un acord între cele 27 de state membre în privinţa ajutorului pentru Ucraina în timpul preşedinţiei belgiene a Consiliului UE, care se întinde între 1 ianuarie şi 30 iunie 2024, notează Agerpres.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări că UE va lucra la o soluţie operaţională pentru finanţarea Ucrainei înainte de summitul de la începutul lui 2024.

Liderii UE au votat joi seară declanşarea negocierilor de aderare cu Ucraina, dar nu au reuşit să ajungă la o înțelegere pentru finanţarea nevoilor ţării aflate în război. Ungaria a blocat un acord privind acordarea unui pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro (43 de miliarde de lire sterline) Kievului

„Va exista acum o nouă reuniune la începutul anului viitor. Şi vom folosi ca şi Comisie timpul de până atunci pentru a ne asigura că, indiferent ce se întâmplă la următorul Consiliu European, vom avea o soluţie operaţională”, a spus Von der Leyen.

Ea a adăugat că este necesar să se lucreze la „soluţii alternative” în caz că nu se va reuşi să se ajungă la unanimitate în privinţa finanţării Ucrainei.

Portul Constanţa a expediat 32,6 milioane de tone de cereale în primele 11 luni ale acestui an, în condiţiile în care cerealele ucrainene au fost responsabile pentru aproximativ 40% din volumul total, au declarat reprezentanţi ai autorităţii portuare pentru Reuters.

Precedentul record privind cantităţile de cereale expediate într-un an prin portul Constanţa este de puţin peste 25 milioane de tone.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, iar portul Constanţa a devenit cea mai importantă rută alternativă de export pentru Ucraina, după invazia rusească de anul trecut. Cerealele ucrainene ajung în Constanţa pe cale rutieră, feroviară şi cu barjele pe Dunăre.

În perioada ianuarie – noiembrie 2023, Ucraina a expediat 13 milioane de tone de cereale prin portul Constanţa, în creştere de la 11,7 milioane de tone până la finele lunii octombrie, şi 8,6 milioane de tone pe întreg parcursul anului 2022, potrivit Agerpres.

Însă în ultimele luni tranzitul cerealelor ucrainene s-a redus, după ce Rusia a atacat în repetate rânduri porturile ucrainene de la Dunăre, iar punctele de trecere a frontierei Ucrainei cu Polonia şi Slovacia au fost blocate de transportatorii rutieri locali care vor să fie introduse restricţii pentru camionagii ucraineni.

Ministerul britanic al Apărării (MoD) a publicat vineri cea mai recentă actualizare a situației din Ucraina, scrie Sky News.

Într-o postare pe rețeaua de socializare X, MoD a afirmat că luptele grele continuă în jurul Marinka, iar forțele ruse „au redus probabil și mai mult micile zone teritoriale controlate de ucraineni”.

Ministerul de la Londra estimează că, în ciuda „progreselor treptate”, este „foarte puțin probabil” ca forțele Moscovei să reușească o străpungere semnificativă în acest sector de front.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 15 December 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/0JXdZR8MJv#StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/8FLaFF0Kgx

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) December 15, 2023

Moscova consideră că decizia Uniunii Europene de a deschide discuţiile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova este una politizată ce ar putea destabiliza blocul, în timp ce aceste două ţări „nu îndeplinesc criteriile”, relatează Reuters şi AFP.

„Negocierile pentru a se alătura UE pot dura ani sau decenii. UE a avut întotdeauna criterii stricte de aderare şi este evident că în acest moment nici Ucraina şi nici (Republica) Moldova nu îndeplinesc aceste criterii”, le-a spus reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Este clar că aceasta este o decizie absolut politizată, dorinţa UE de a demonstra sprijinul pentru aceste ţări. Dar astfel de noi membri ar putea destabiliza UE şi, din moment ce trăim pe acelaşi continent cu UE, desigur că urmărim îndeaproape acest lucru”, a adăugat Peskov.

La summitul de joi, liderii UE au convenit să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina chiar dacă aceasta continuă să lupte împotriva invaziei Rusiei, dar nu au putut cădea de acord asupra unui pachet de ajutor financiar de 50 de miliarde de euro pentru Kiev din cauza opoziţiei Ungariei, amintește Agerpres.

Peskov a spus că Ungaria nu este o ţară pro-rusă, dar că Rusia este impresionată că Budapesta este pregătită să-şi apere interesele. El a estimat de asemenea că unda verde dată Kievului şi Chişinăului de UE, care a acordat şi statutul de candidat Georgiei, are ca scop „să facă rău Rusiei”.

Mai multe detalii: Kremlinul, după ce UE a deschis negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova: „O astfel de voință politică se face pe baza dorinței de a enerva și mai mult Rusia”

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat vineri că mai mulţi lideri europeni au încercat în ultimele şase luni să negocieze cu Rusia asupra războiului din Ucraina fără implicarea Kievului în aceste discuţii şi a promis că Moscova nu va negocia cu aceia care urmăresc înfrângerea ei pe câmpul de luptă în Ucraina, scrie Agerpres preluând agenţia spaniolă EFE.

„Mai mulţi lideri occidentali, foarte cunoscuţi, în special unul dintre ei, cu mai multe ocazii, pe canale foarte diferite, au trimis semnale să ne întâlnim pentru a discuta despre ce să facem cu Ucraina şi securitatea europeană”, a spus Lavrov, în timpul unei conferinţe de presă cu omologul său belarus, Serghei Aleinik.

Șeful diplomației ruse, care a adăugat că nu are dreptul şi nici nu doreşte să „menţioneze nume”, consideră că în spatele acestor acţiuni ale unor lideri occidentali care „mint fără să se înroşească” se află o atitudine de ipocrizie şi viclenie.

„Când ei declară şi continuă să declare din inerţie că nu vor negocia nimic despre Ucraina fără Ucraina, asta nu este altceva decât ipocrizie”, argumentează ministrul rus.

Lavrov a mai menţionat că respectivele contacte prin care lideri occidentali ar fi încercat să abordeze Rusia pentru a negocia cu aceasta peste capul Ucrainei nu s-au făcut de la lider la lider, adică nu a fost contactat direct preşedintele rus Vladimir Putin, deşi ei au „acces direct” la acesta.

„Dar acestea sunt tertipurile pe care le-am observat în ultimele luni”, a conchis Lavrov.

El a mai menţionat că „dacă cineva este interesat să pună capăt încercărilor de a-şi garanta securitatea în detrimentul securităţii altora, să pună capăt încercărilor de a îngrădi interesele legitime ale Rusiei şi interesele legitime ale ruşilor care trăiesc în multe ţări de pe continentul nostru, atunci sunt bineveniţi, suntem mereu pregătiţi să discutăm serios aceste teme”. Totuşi, Rusia nu este dispusă să negocieze cu aceia care condiţionează viitoare contacte de înfrângerea sa în Ucraina, a ţinut să adauge ministrul rus.

„Decizia de a începe negocierile privind aderarea Ucrainei și a Republicii Moldovei la Uniunea Europeană este una exclusiv politică”, a declarat Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui rus Vladimir Putin, citat de Kommersant.

Comitetul Olimpic Rus nu va oferi sprijin financiar sportivilor cu statut neutru, a declarat președintele Stanislva Pozdniakov, scrie Kpmmersant.

Anterior, CIO a transmis că sportivii ruși ori belaruși pot concura la Olimpiada de la Paris cu statut neutru.

Federația Internațională de Atletism a precizat că nu se va alinia deciziei Comitetului Olimpic Internațional. „Puteți vedea sportivi ruși la Jocurile Olimpice de la Paris, dar nu la atletism. Această poziție, pe care organizația noastră a adoptat-o, nu s-a schimbat în niciun fel”, a spus Coe, pentru agenția TASS, menționând că federațiile internaționale au dreptul prioritar pentru propria evaluare a selecției sportivilor.

În Transcarpatia, un deputat a detonat grenade în sala în care se desfășura ședința consiliului satului Kerețk, districtul Muncaci, 26 de persoane au fost rănite, informează poliția ucraineană.

6 oameni se află în stare gravă. Medicii efectuează măsuri de resuscitare bărbatului care a detonat materialul explozibil.

La fața locului se află toate serviciile de specialitate, echipa de investigații a poliției, experți în explozivi și experți criminaliști.

Acțiunile de investigație primară sunt în desfășurare.

Potrivit informațiilor preliminare, grenadele au fost aruncate de un deputat al consiliului local din Kerețk din partidul „Slujitorul Poporului”. Serghei Batrîn.

Mai multe detalii: Un deputat a detonat mai multe grenade la o ședință de consiliu local, la Kerețk, în Ucraina. Sunt 26 de răniți, dintre care 6 în stare gravă

Trupele ruse desfășoară operațiuni de asalt activ în direcția Tavria, iar în ultimele 3 zile la rând au efectuat 80 de atacuri, în principal în regiunea Donețk, cu sprijinul vehiculelor blindat, transmite comandantul grupului operațional-strategic de trupe „Tavria”, generalul de brigadă Oleksandr Tarnavski, pe canalul de Telegram, citat de Ukrainska Pravda.

„Invadatorii ruși au efectuat 15 lovituri aeriene și au tras 631 de obuze de artilerie. Soldații noștri țin cu fermitate apărarea”, a subliniat Tarnavski.

Banca Mondială alocă Ucrainei încă 1,34 miliarde de dolari, fonduri care, în principal, vor fi direcționate către beneficiile sociale, a informat Denis Șmîhal, premierul ucrainean, preluat de Epravda.

„Aceste fonduri vor fi direcționate către plata pensiilor, salariilor cadrelor didactice și altor cheltuieli prioritare ale bugetului de stat”, a precizat premierul. 

Partea principală a acestui pachet de finanțare – 1,086 miliarde – o reprezintă fondurile Guvernului Japoniei. Altele sunt granturi din SUA, Elveția și de la Fondul pentru Sprijin, Restaurare și Reforma Ucrainei (URTF).

„Asistența financiară a partenerilor internaționali ne oferă posibilitatea de a asigura stabilitatea macrofinanciară a Ucrainei și de a direcționa toate resursele interne către nevoile armatei noastre”, a mai subliniat șeful guvernului ucrainean. 

În noaptea de 14 spre 15 decembrie, Forțele Armate ucrainene au tras asupra orașului Mariupol, controlat de ruși, cu rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune, a relatat agenția de știri TASS, care citează serviciile operaționale din autointitulata Republică Populară Donețk.

Explozii puternice care au răsunat în zona fabricii de beton și au fost auzite în întreg orașul, după care a izbucnit un incendiu, a scris publicația ucraineană Obozrevatel.

Localnicii au scris, pe canalele de Telegram, că ferestele au fost zgâlțâite în cartierul Novoselivka, iar exploziile s-au resimțit și în districtele Port, Primorsk și Mîrnîi.

Ambulanțele s-au deplasat în zona de lângă uzina de beton, în care se află centrele comerciale Port City și Metro.

Orașul Mariupol, sud-estul Ucrainei, în regiunea Donețk, port pe țărmul de nord al mării Azov. a fost cucerit de ruși în primăvara trecută.

În noapte de 14 spre 15 decembrie, 14 drone rusești au fost doborâte de grupurile mobile de foc ale Forțelor Aeriene și Forțelor de Apărare în regiunile Mikolaiv, Herson, Hmelnițkîi și Poltava, notează Comandamentul ucrainean, pe canalul de Telegram.

Dronele iraniene Shahed ar fi fost lansate din districtul Primorsko-Ahtarsk, de la o bază din regiunea rusă Krasnodar.

În ziua precendentă, rușii au lansat 87 de lovituri în regiunea Zaporohie, iar 18 așezări au fost bombardate.

Armata ucraineană „a eliminat ultima zi 1.090 de invadatori și a neutralizat 38 de rachete antiaeriene. 14 tancuri și 11 sisteme de artilerie inamice au fost distruse”, a transmis Statul Major de la Kiev, în raportul zilnic preluat de Ukrainska Pravda.

Potrivit estimărilor ucrainene, care nu pot fi verificate în mod separat, aproximativ 343.890 de soldați ruși au murit, de la începutul războiului.

Președintele Volodimyr Zelenski a reacționat după decizia Uniunii Europene de a deschide negocierile privind aderarea Ucrainei.

„Victorie pentru Ucraina. Victorie pentru întreaga Europă. O victorie care ne motivează, ne inspiră și ne întărește”, a scris liderul de la Kiev, pe X, fostul Twitter.

„Există o decizie de deschidere a negocierilor privind aderarea Ucrainei și Moldovei la UE. Mulțumesc tuturor celor care au lucrat pentru această decizie, mulțumesc tuturor celor care au ajutat. Felicit fiecare bărbat și femeie ucraineană. Felicit toată Moldova și pe tine, Maia (n.r Maia Sandu, președintele de la Chișinău), personal. Istorie pentru care nu se satură niciodată să lupte pentru libertate”, a adăugat el.

Mai multe detalii: Cum au ajuns liderii europeni la acordul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Ce a făcut Viktor Orban înainte de vot | VIDEO

În noaptea de 14 spre 15 decembrie, prim-vicepreședintele Administrației Regionale de Stat Hmelnițkîi Serghei Tiurin a precizat că a fost activată apărarea aeriană în districtul Șepetovski, informează Ukrainska Pravda.

Oficialul i-a îndemnat pe localnici să rămână în adăposturi. Potrivit lui Tiurin, rușii au lansat atacuri cu drone Șahed.

De asemenea, au răsunat expolizii și în regiunile Vinîâea și Harkov.

Rușii au efectuat, ieri, 14 decembrie, 19 bombardamente asupra teritoriilor și așezărilor de graniță din regiunea Sumîi, a precizat Administrația Militară ucraineană, citată de TSN.

Au fost înregistrate 82 de explozii. Comunitățile Krasnopilsk, Bilopolsk, Novoslobidsk, Șaliginsk, Esmansk, Seredino-Budsk, Drujbivsk și Znob-Novgorodsk au fost atacate.

Nu au fost oferite detalii despre posibile victime.

Urmărește-ne pe Google News