Război în Ucraina, ziua 664 | Ajutorul american pentru Ucraina este pe punctul de a expira, avertizează Casa Albă

Ucraina va primi mai multe sisteme noi de apărare antiaeriană Patriot în această iarnă, a declarat președintele Volodimir Zelenski, marți, 19 decembrie, fără a dezvălui numărul acestora, scrie The Kyiv Independent.

Apărarea aeriană este de o importanță vitală în condițiile în care Rusia a început să își intensifice atacurile împotriva orașelor și infrastructurii ucrainene, reluând strategia sa din iarna precedentă.

„Aș dori să le mulțumesc partenerilor noștri și Forțelor noastre aeriene din Ucraina. Consolidarea apărării aeriene este foarte importantă”, a declarat Zelenski în timpul unei conferințe de presă.

Ucraina a primit două sisteme Patriot de la SUA și Germania în primăvară și încă unul din Germania săptămâna trecută.

Zelenski a mai spus că se așteaptă la un sistem suplimentar de la Berlin, subliniind sprijinul cancelarului german Olaf Scholz pentru Kiev.

Sistemele Patriot, foarte capabile, joacă un rol vital în protejarea spațiului aerian al Ucrainei, deoarece s-au dovedit eficiente chiar și împotriva rachetelor rusești avansate, precum Kh-47M2 Kinzhal.

Recomandări

Traian Băsescu vrea să desființeze o lege pentru a-și recupera privilegiile de fost președinte: „Parlamentul a introdus o formă de lustrație”

Zelenski crede că contraofensiva din vară a fost dificilă în sudul Ucrainei, deoarece toată lumea vorbea despre planurile sale. El nu intră în detalii despre planurile sale viitoare, scrie The Guardian.

„Toată lumea vorbea despre obiective și toată lumea discuta detalii despre cum vom ajunge acolo”.

El adaugă că „nu ar trebui să se joace așa”, deoarece Rusia „are încă mai multe arme”.

„Nu vă pot spune detalii despre contraofensiva noastră”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţă marţi, într-o conferinţă de presă, la Kiev, că armata ucraineană a cerut mobilizarea a 450.000-500.000 de soldați suplimentari. Zelenski a mai spus că nu a luat o decizie definitivă în acest sens, relatează Reuters, potrivit News.ro.

Oficiali militari şi guvernamentali de rang înalt urmează să discute „această problemă foarte sensibilă a mobilizării”, iar Parlamentul urmează să o analizeze după aceea, anunţă şeful statului ucrainean.

O mobilizare de o asemenea amploare necesită o finanţare suplimentară, subliniază el.

Recomandări

Vladimir Putin a minimalizat incursiunea ucraineană în Kursk în fața poporului. Explicațiile unui reputat sociolog: societatea rusă, „amorțită emoțional”

„Ei (armata) au propus mobilizarea a 450.000-500.000 de persoane în plus. Aceasta este o cifră importantă”, insistă Zelenski.

„Eu le-am răspuns că am nevoie de argumente suplimentare pentru a susţine această decizie. Pentru că, înainte de toate, este o problemă de oameni, este o problemă de corectitudine, este o problemă de capacitate de apărare şi este o problemă de finanţe”, declară el.

În vederea susţinerii unei asemenea mobilizări, în cazul în care se ia o decizie în acest sens, este necesară o finanţare suplimentară în valoare de 500 de miliarde de grivne (13,3 miliarde de dolari), estimează preşedintele ucrainean.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că armata rusă a preluat inițiativa pe câmpul de luptă din Ucraina, după ce a respins contraofensiva Kievului, și că este bine poziționată pentru a atinge obiectivele Moscovei, relatează Associated Press.

„Trupele noastre dețin inițiativa”, a declarat acesta, citat în cadrul unei reuniuni.

„Facem efectiv ceea ce credem că este necesar, facem ceea ce ne dorim. Acolo unde comandanții noștri consideră că este necesar să se țină de apărarea activă, o fac, iar noi ne îmbunătățim pozițiile acolo unde este nevoie.”

Recomandări

Ciclonul Boris a făcut ravagii în Europa. Râuri ieșite din matcă, orașe inundate, oameni evacuați cu elicopterele armatei, morți și dispăruți | VIDEO

Rusia a lansat probabil joia trecută o rachetă balistică – descrisă ca fiind o „super armă” – spre Ucraina, în prima lansare de acest fel din ultimele luni, a declarat Ministerul britanic al Apărării, potrivit The Guardian.

În ultima sa actualizare a informațiilor, Ministerul Apărării a scris pe X:

„Pe 14 decembrie 2023, este foarte probabil ca Forțele Aeriene Ruse să fi efectuat prima utilizare a unei rachete balistice lansate din aer AS-24 Killjoy din august 2023.”, a transmis acesta.

Rusia a lansat cel puțin o rachetă în centrul Ucrainei, vizând probabil un aerodrom militar.

Una dintre cele șase „super arme” pe care președintele Putin le-a anunțat în 2018, Killjoy a fost desemnată să joace un rol major în viitoarea doctrină militară a Rusiei.

În războiul din Ucraina, Rusia a rezervat această armă pentru ceea ce percepe ca fiind ținte de mare valoare și bine apărate.

Primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, a declarat marți, 19 decembrie, că apărarea aeriană din apropierea capitalei ruse a doborât o dronă care se apropia de oraș, scrie The Kyiv Independent.

El a afirmat că nu au existat victime sau pagube în urma acestui incident.

La începutul zilei, presa rusă a raportat că trei drone au fost doborâte deasupra regiunii Kaluga și o alta pe cerul regiunii Briansk.

Un fost soldat rus a cerut azil în Olanda și vrea să depună mărturie la Curtea Penală Internațională cu privire la crimele de război care ar fi fost comise de Rusia și la care a fost martor în timp ce lupta în Ucraina, a declarat pentru Reuters o sursă juridică olandeză.

Bărbatul, care s-a identificat în presa olandeză ca fiind Igor Salikov, în vârstă de 60 de ani, a declarat că a fost membru al forțelor susținute de Rusia din autoproclamata Republică Populară Donețk din estul Ucrainei din 2014 și a lucrat ca instructor pentru grupul de mercenari Wagner în Ucraina.

Reuters nu a putut verifica în mod independent poziția sa în cadrul forțelor separatiste pro-ruse sau al grupului Wagner.

Cel mai important procuror ucrainean pentru crime de război, Iurii Belousov, a declarat pentru Reuters că Salikov a fost deja în contact cu procurorii ucraineni timp de peste șase luni și a dat mărturie.

„El a depus mărturii importante, dintre care unele au fost deja confirmate, despre invazia din 24 februarie 2022. A raportat unele crime de război, pe care le investigăm, iar unele au fost deja confirmate”, a declarat Belousov pentru Reuters într-un mesaj text.

După 22 de luni de la începerea unui război soldat cu numeroase pierderi omeneşti, armata ucraineană face eforturi pentru a găsi noi recruţi pentru a-i trimite pe front şi pentru a lupta contra forţelor ruse aflate din nou în ofensivă, informează Agerpres, care preia AFP.

„Unităţile noastre duc lipsă de personal. Avem nevoie de tineri, de bărbaţi sub 40 de ani, motivaţi”, explică maiorul Oleksandr Volkov, comandantul unui batalion din Brigada 24 Mecanizată a armatei ucrainene. În această dimineaţă, ofiţerul a preferat să anuleze o şedinţă de antrenament în apropiere de oraşul Bahmut pentru noii recruţi, din cauza temperaturii scăzute, pentru a evita rănirea oamenilor săi.

„Societatea actuală a fost probabil abuzată de anumite media, afirmând că totul va fi bine (pentru armata ucraineană), că vom înfrânge inamicul şi că victoria va avea loc într-un viitor apropiat”, îşi exprimă el regretul. „Dar situaţia actuală nu este atât de simplă. Inamicul este într-adevăr foarte puternic şi noi facem totul pentru a-l opri şi a-l înfrânge”, a adăugat maiorul.

Mai multe detalii: Armata ucraineană, în pană de noi recruţi pentru a-i trimite pe front. Comandant: „Avem nevoie de tineri, de bărbaţi sub 40 de ani, motivaţi”

Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat că Rusia a amplasat mine pe o suprafaţă de 7.000 km pătrați de teren de-a lungul liniei de front de 2.000 km, relatează The Guardian.

Vorbind la o întâlnire cu înalți oficiali din domeniul apărării, el a mai spus că Rusia a crescut producția de tancuri de 5,6 ori de la începutul războiului, denumit „operațiunea militară specială” din Ucraina.

În cadrul aceleiași întâlniri, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că industria de apărare a Rusiei a reacționat la conflictul din Ucraina mai repede decât cea din vest.

Trupele ruse continuă să încerce o ofensivă în direcțiile Kupiansk, Lîman și Bahmut, a declarat comandantul Forțelor Terestre ale Forțelor Armate Ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, comandantul trupelor de pe sectorul de est al frontului, scrie Meduza.

În aceste zone, a scris Sîrskîi pe canalul său de Telegram, „situația este complicată”. „Trebuie să luptăm în condiții de superioritate a inamicului atât ca armament, cât și ca număr de personal”, a scris el. În același timp, Sîrskîi a subliniat că „în toate cele trei direcții, trupele noastre țin apărarea și distrug inamicul”. Potrivit comandantului secțiunii de est a frontului, trupele ruse suferă pierderi grele, care sunt completate din rezervele batalioanelor de asalt formate din foști prizonieri.

Forțele Armate ale Ucrainei, a menționat generalul, încearcă să aibă succes „prin planificarea atentă a operațiunilor de luptă și utilizarea eficientă a artileriei, mortierelor, dronelor de atac și armelor de calibru mic”. Pentru armata ucraineană, a scris el, reducerea la minimum a pierderilor este întotdeauna o prioritate, atunci când se planifică operațiunile.

Mai multe detalii: Comandantul Forțelor Terestre ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, se plânge că situația e complicată pe front: „Trebuie să luptăm în condiții de superioritate a inamicului”

Rusia l-a convocat pe ambasadorul Finlandei din cauza îngrijorărilor legate de un nou acord de apărare între Helsinki și Washington, a anunțat Ministerul rus de Externe, potrivit The Guardian.

Oficialii ruși i-au spus ambasadorului că Moscova va „lua măsurile necesare pentru a contracara deciziile agresive ale Finlandei și ale aliaților săi din NATO”, în special prezența militară tot mai mare a NATO în apropierea graniței sale, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Maria Zaharova.

Acordul de apărare cu SUA are ca scop să permită accesul militar rapid și ajutorul pentru Finlanda, care are o graniță de 1.340 km cu Rusia, în caz de conflict, au declarat oficialii.

Pactul va facilita „organizarea operațiunilor pe timp de pace, dar mai ales poate fi vital în caz de criză”, a declarat ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen.

Putin a avertizat în legătură cu „problemele” cu Finlanda vecină după ce aceasta s-a alăturat NATO la începutul acestui an, într-un interviu publicat duminică la televiziunea de stat Rossiya.

Occidentul „a târât Finlanda în NATO. Am avut vreo dispută cu ei? Toate disputele, inclusiv cele teritoriale de la mijlocul secolului XX, au fost rezolvate de mult timp”, a spus Putin.

„Nu au existat probleme acolo, acum vor exista, pentru că vom crea districtul militar Leningrad și vom concentra acolo o anumită cantitate de unități militare”.

Șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, a declarat că a existat un „eșec extins” din partea Rusiei în protejarea civililor din Ucraina și că există indicii că forțele ruse au comis crime de război în această țară, relatează The Guardian.

„A existat un eșec extins din partea Federației Ruse de a lua măsuri adecvate pentru a proteja civilii și pentru a proteja obiectele civile împotriva efectelor atacurilor lor”, a declarat Turk în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului de la Geneva, potrivit Reuters.

El a adăugat că monitorizarea efectuată de biroul său a indicat „încălcări grave ale dreptului internațional al drepturilor omului, încălcări grave ale dreptului umanitar internațional și crime de război, în primul rând din partea forțelor Federației Ruse”.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a cerut să fie îndeplinită ultima dorinţă a militarului Roman Rudakov, care a murit în Mariinka. Soldatul a lăsat o inscripție pe peretele de cărămidă al uneia dintre casele din orașul pe care armata rusă l-a cucerit la începutul lunii, scrie revista rusească Life.

Shoigu a ordonat să se ofere asistență membrilor familiei soldatului, pe fondul amenințărilor care au început să fie primite de aceștia, unele din ucraina. Apelurile telefonice și mesajele cu amenințări de represalii represalii au forțat rudele militarului, considerat eurou în Rusia, să contacteze poliția. Trupele ruse și ucrainene se luptă de pe 22 februarie la Mariinka, orașul fiind aproape șters de pe hartă. Săptămâna trecută, armata rusă a anunțat că „a eliberat” orașul din regiunea Donețk.

„Când armata rusă a reușit să alunge forțele armate ucrainene din oraș, era timpul să curețe teritoriul. Nouă cadavre ale soldaților noștri au fost găsite într-unul din subsoluri. Printre ei era și Roman Rudakov. Cărămida pe care scrisese mesajul era în apropiere, într-unul dintre pereți. Potrivit versiunii preliminare, grupul de asalt în care a luptat Rudakov a fost prins în ambuscadă și înconjurat, dar luptătorii au refuzat să se predea la mila inamicului și au luptat până la capăt”, relatează Life.

Mai multe detalii: Șoigu a ordonat să fie îndeplinită ultima dorință a unui soldat rus mort într-o casă din Mariinka, pe frontul din Ucraina: „Cine mă găsește, să aibă grijă”

Marea Britanie și Franța vor continua să fie „susținători fermi” ai Ucrainei atâta timp cât va fi nevoie, a declarat ministrul britanic de externe, David Cameron, după o întâlnire cu omologul său francez la Paris, relatează The Guardian.

Cameron a îndemnat Occidentul să aibă răbdare în ceea ce privește ritmul progreselor militare ale Ucrainei.

În Ucraina a crescut îngrijorarea cu privire la sprijinul global, conflictul din Orientul Mijlociu deturnând atenția de la această țară, precum și întrebările pe termen mai lung cu privire la sprijinul financiar occidental, în timp ce SUA se îndreaptă spre un ciclu electoral.

Casa Albă a avertizat luni că Statele Unite au suficiente fonduri doar pentru un singur pachet suplimentar de ajutoare pentru Ucraina în acest an, în contextul în care Congresul american blochează un nou pachet financiar acordat Kievului, notează AFP, citată de Agerpres.

„Mai avem un singur pachet de ajutoare” înainte ca fondurile dedicate Ucrainei „să se epuizeze”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, John Kirby, refuzând să precizeze valoarea acestui pachet aşteptată în cursul lunii decembrie.

Parlamentul american a angajat peste 110 miliarde de dolari de la începutul invaziei ruse în februarie 2022, dar republicanii din Congres blochează un important pachet de ajutoare, cerând schimbări majore în politica migratorie a Statelor Unite, în special înăsprirea acesteia la frontiera cu Mexicul.

Cu câteva zile înainte de vacanţa parlamentară, congresmenii au aprobat un buget de apărare pentru 2024, deblocând astfel 300 de milioane de dolari pentru Kiev, o sumă minimă faţă de cele 61 de miliarde solicitate de Casa Albă.

„Când va fi trimisă, nu vom mai avea autorizaţie (…). Şi vom avea nevoie ca Congresul să acţioneze fără întârziere”, a declarat John Kirby.

„Este în mod clar în interesul nostru naţional, iar ajutorul nostru este esenţial pentru ca Ucraina să îşi poată continua lupta pentru libertate”, a adăugat purtătorul de cuvânt american.

Preşedintele Joe Biden „este dispus să negocieze cu bună-credinţă şi să facă compromisuri”, a mai spus John Kirby, subliniind că administraţia „este pe punctul de a negocia cu membrii Congresului despre securitatea la frontiere şi, desigur, finanţarea Ucrainei şi a Israelului”.

Ministrul de externe al Moscovei a ripostat luni la avertismentele din partea SUA privind intențiile Rusiei în Europa, relatează Sky News.

Serghei Lavrov a spus că Rusia nu are nicio intenție de a ataca țările NATO, declarând în cadrul emisiunii politice „The Great Game” că Moscova nu are „nicio dispută teritorială” cu aceste zone.

Președintele american Joe Biden a avertizat anterior în cursul acestei luni că o victorie a Rusiei în Ucraina ar lăsa Moscova în poziția de a ataca aliații din cadrul NATO.

„Simplul fapt că oameni serioși (…) precum președintele Statelor Unite spun acest lucru cu voce tare, vorbește despre situația lor foarte disperată”, a spus Lavrov.

El a adăugat că țările occidentale „au făcut din Moscova fie un adversar, fie, acum, un inamic”.

Vladimir Putin a declarat ieri că Rusia va aduce unități militare în apropierea graniței ruso-finlandeze.

Președintele rus a declarat că aderarea Finlandei la NATO va crea „probleme” pentru Helsinki – dar nu a dat mai multe detalii despre care sunt acestea.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a depus documentele la Comisia Electorală Centrală a Rusiei pentru a-și înregistra candidatura la alegerile prezidențiale din 2024, relatează agenția The Associated Press, potrivit The Guardian.

„Le-a depus”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru presa rusă de stat.

Susținătorii lui Putin l-au nominalizat în mod oficial pentru a candida la alegerile prezidențiale din 2024, liderul rus urmând să participe din postura de candidat independent.

Nominalizarea din partea unui grup de cel puțin 500 de susținători, conform legii electorale ruse, este o cerință pentru cei care nu candidează pe listele unui partid.

De asemenea, candidații independenți trebuie să strângă cel puțin 300.000 de semnături de susținere din cel puțin 40 de regiuni ale țării.

Grupul care l-a nominalizat pe Putin include oficiali de top din partidul de guvernământ Rusia Unită, actori și cântăreți ruși importanți, atleți și alte personalități publice.

Putin a dominat sistemul politic și mass-media din Rusia în ultimele două decenii, întemnițându-i pe cei mai importanți politicieni de opoziție – precum Alexei Navalnîi și Ilia Iașin – care l-ar fi putut contesta în alegeri.

Putin a câștigat alegerile anterioare cu o majoritate zdrobitoare, dar organismele independente de supraveghere a alegerilor spun că acestea au fost afectate de fraude pe scară largă.

Cel mai important general ucrainean a emis luni cele mai puternice critici de până acum la adresa unei decizii anterioare a președintelui Volodimir Zelenski, prin care au fost concediați șefii birourilor regionale de recrutare militară, relatează agenția de presă Interfax Ucraina, potrivit Reuters.

Președintele Zelenski i-a demis pe toți șefii regionali de recrutare militară din Ucraina în luna august, în cadrul unei campanii de combatere a corupției.

Întrebat de reporteri, în marja unui eveniment de luni, dacă decizia a afectat nivelurile de mobilizare, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, generalul Valerii Zalujnîi, a deplâns demiterea șefilor centelor de recrutare.

Mai multe detalii: Comandantul armatei ucrainene îl critică dur pe Zelenski, pentru demiterea șefilor centrelor de recrutare militară: „Aceștia erau profesioniști”

Urmărește-ne pe Google News