Război în Ucraina, ziua 68 | Noi atacuri cu rachete la Odesa: „Sunt morți și răniți”. Bombardamentele au fost reluate și la Azovstal

Primăria din Mariupol a anunțat că marți este programată o nouă operațiune de evacuare, pentru ora 7:00 dimineața, scrie ziarul Pravda. 

„Oficial. Evacuare. Cu sprijinul ONU și al Crucii Roșii, evacuarea civililor a fost convenită pentru mâine. Punctul de întâlnire este Inelul Lunacharsky de lângă Berdeansk. Începe la 7:00”, au transmis autoritățile locale.

Într-un interviu pentru postul public de televiziune ZDF, cancelarul german Olaf Scholz a spus că liderul rus Vladimir Putin a greşit dacă a crezut că ar putea fi capabil să câştige teritorii de la Ucraina, să declare încetarea ostilităţilor şi apoi să vadă ridicate sancţiunile occidentale, potrivit Reuters.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

„El nu a crezut că Ucraina va rezista aşa cum a făcut-o. Nu s-a gândit că noi vom sprijini Ucraina să reziste atât de mult timp. Nu vom retrage sancţiunile, dacă el nu ajunge la un acord cu Ucraina”, a subliniat şeful executivului german.

El a mai spus că Germania nu va accepta anexarea Crimeei de către Rusia. „A fost o încălcare a dreptului internațional”, a mai spus oficialul.

Regimentul Azov, ai cărui soldați continuă să reziste forțelor ruse la uzina de oțel Azovstal din Mariupol, anunță că cinci soldați ruși au fost uciși luni seară, în timpul unei tentative de atac asupra fabricii, potrivit CNN.

„După evacuarea parțială a civililor de pe teritoriul Azovstal din Mariupol, inamicul continuă să tragă pe teritoriul uzinei, inclusiv clădirile în care civilii se ascund de pericol, pentru a efectua lovituri aeriene, trage cu artilerie navală și tancuri”, a susținut pe canalul său Telegram, adăugând că cinci „ocupanți inamici au fost distruși” în timpul unui atac asupra complexului.

2 mai 2022 - Acum 3 ani

02-05-2022

Rusia va încerca să anexeze Donețk și Luhansk până la „jumătatea lunii mai” prin referndumuri fabricate, anunță serviciile de informații americane

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Statele Unite au anunțat luni că au informații „foarte credibile” potrivit cărora Rusia intenționează să organizeze referendumuri „la jumătatea lunii mai” pentru a „încerca să anexeze” „republicile” separatiste pro-ruse Donețk și Luhansk din estul Ucrainei și că există planuri de a crea o așa-numită „republică populară”, potrivit CNN.

Hersonul va fi anexat și el, a declarat ambasadorul SUA la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.

„Rapoartele afirmă că Rusia intenționează să organizeze referendumuri privind aderarea la Rusia la jumătatea lunii mai și că Moscova are în vedere un plan similar pentru Herson”, a declarat ambasadorul Michael Carpenter la o conferință de presă la Departamentul de Stat.

Carpenter a adăugat că Rusia răpește oficiali locali în orașele pe care le dețin în estul și sudul Ucrainei pentru a le înlocui cu „grupuri care sunt loiale Moscovei” și, de asemenea, dispar „directori de școli, jurnalişti, activiști locali, oficiali municipali”.

„Mai recent, au existat, de asemenea, rapoarte că forțele ruse au întrerupt accesul la internet și la unele telefoane mobile în aceste regiuni pentru a dezactiva fluxul de informații de încredere”, a spus Carpenter, adăugând că în aceste orașe, Rusia „ar putea încerca să organizați referendumuri false pentru a încerca să adăugați un strat de legitimitate democratică sau electorală.”

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Enver Tskitișvili, directorul general al companiei Azovstal, a spus că fabrica este o fortăreață naturală, deoarece este înconjurată de apă pe trei părți, un râu pe o parte și mare pe alte două părți. Acesta a spus pentru BBC că există o adevărată rețea extinsă de tuneluri.

După incursiunile Rusiei în Ucraina în 2014, guvernul ucrainean a actualizat sistemul de buncăre al fabricii, iar anul acesta a oferit luptătorilor din oraș detalii și hărți ale rețelei subterane și a furnizat fabricii cu 40.000 de pachete cu alimente, suficient cât să asigure hrana unei persoane pe zi, explicând astfel modul în care oamenii au reușit să reziste atâta timp în subteran.

„Când a început războiul, am făcut un anunț în oraș că toți oamenii, dacă au fost răniți în timpul bombardamentelor și bombardamentelor, ar putea veni la noi. Ne-am gândit că este posibil să fim bombardați, dar nu ne așteptam la un asemenea genocid și la un război atât de inuman”, a mai spus Tskitișvili. 

Fabrica Azovstal din Mariupol a fost atacată din nou de ruși, iar în urma bombardamentului, a izbucnit un incendiu, potrivit ziarului Pravda. Imagini cu incendiul au fost publicate pe paginile de socializare.

Și ieri, după prima operațiune de evacuare, rușii au reluat bombardamentele asupra uzinei.

Se estimează că sute de civili ucraineni – dintre care zeci sunt răniți – sunt încă blocați în oțelărie.

Fire rages at Azovstal following Russian bombardment https://t.co/qDAYsoAc8S

— Українська правда ✌️ (@ukrpravda_news) May 2, 2022

Un luptător ucrainean din Mariupol a declarat că până la 200 de civili au rămas blocați în buncărele din combinatul siderurgic Azovstal, în ciuda unei operațiuni de evacuare conduse de ONU, potrivit The Guardian.

Căpitanul Sviatoslav Palamar, în vârstă de 39 de ani, comandant adjunct al Regimentului Azov din Ucraina, a declarat pentru Reuters că luptătorii săi au putut auzi vocile persoanelor blocate în buncărele din vastul complex industrial.

El a spus că erau femei, copii și bătrâni, dar că forțele ucrainene de acolo nu aveau echipamentul mecanizat necesar pentru a disloca dărâmăturile, a precizat el.

Reuters nu a putut să verifice în mod independent comentariile sale.

„Plănuiam să dărâmăm buncărele, a căror intrare este blocată, dar toată noaptea de luni spre marți artileria navală și artileria cu tunuri au tras. Toată ziua de astăzi, aviația a aruncat bombe”, a declarat Palamar.

Un atac cu rachete rusești a lovit luni seara ținte în orașul Odesa, inclusiv infrastructură și cel puțin o clădire religioasă au anunțat autoritățile locale, potrivit The New York Times.

 „La Odesa sunt morți și răniți”, a spus Maksym Marchenko, șeful administrației militare regionale.

„O altă lovitură cu rachete a fost efectuată în regiunea Odesa. Există lovituri în infrastructura orașului Odesa, în special, una dintre clădirile religioase a fost avariată”, a mai spus acesta, potrivit ziarului Pravda.

Centrul de presă al Forțelor de Securitate și Apărare din Sud a declarat că trupele rusești au lansat lovitura asupra a ceea ce au descris ca fiind infrastructura urbană.

Comisarul președintelui Ucrainei pentru drepturile copilului Mykola Kuleba a precizat că un copil de 13 ani a fost ucis, o altă fată de 17 ani a fost grav rănită, potrivit ziarului Obozrevatel.

Și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a confirmat atacul și a spus, luni seara, că rușii au lovit un cămin cu o rachetă, potrivit ziarului Pravda.

„Un băiat de 14 ani a fost ucis la Odesa, o fată de 17 ani a fost rănită, avea răni de schije. De ce? Cu ce ​​au amenințat acești copii și căminul Rusia?”, a spus Zelenski.

Șeful poliției din Kiev Andriy Nebytov a anunțat, luni, că au fost descoperiți 1.202 de oameni uciși de trupele ruse, potrivit ziarului Pravda.

 „Din păcate, găsim descoperiri îngrozitoare aproape în fiecare zi și înregistrăm crimele armatei ruse în regiunea Kiev”, a transmis șeful poliției din Kiev.

El a adăugat că polițiștii recoltează probe ADN pentru identificarea persoanelor.

Acesta le-a cerut tuturor celor care știu despre dispariția unor oameni sau despre persoane cu care au pierdut legătura, să raporteze acest lucru la linia specială „102”.

În prezent, poliția investighează 300 de persoane dispărute. Șeful Poliției din Regiunea Kiev a explicat că această cifră se schimbă zilnic pe măsură ce noi persoane sunt adăugate pe lista celor care au dispărut.

More than 1,200 bodies of civilians who died at the hands of the invaders have already been discovered in the #Kyiv region. This was announced by the head of the regional police Andrey Nebitov. pic.twitter.com/xLO1sblDhQ

— NEXTA (@nexta_tv) May 2, 2022

Primarul orașului Mariupol Vadim Boychenko a anunțat că luni au fost evacuați peste 100 de civili din oraș, potrivit ziarului Obozrevatel. Între timp, negocierile privind evacuarea soldaților ucraineni răniți sunt încă în desfășurare.

El a adăugat că există o procedură separată și un proces de negociere din punct de vedere militar pentru îndepărtarea soldaților răniți.

„Nu putem comenta acest lucru, deoarece procesul este închis, iar negocierile sunt încă în desfășurare”, a explicat Boycenko.

Cancelarul german Olaf Scholz a făcut, luni,  apel la președintele rus Vladimir Putin să pună capăt invaziei Rusiei în Ucraina și „uciderii fără sens”, potrivit CNN.

Scholz a spus că „important este realizarea unui viitor mai bun împreună, nu prin războaie unii împotriva altora, ci făcând posibilă dezvoltarea economică și dezvoltarea comună”.

Oficialul i-a cerut lui Putin să „își retragă trupele din Ucraina”, adăugând că „granițele nu ar trebui schimbate prin folosirea violenței”.

Ministerul Apărării de la Kiev a prezentat, luni, pierderile suferite de ruși de la începutul războiului. Potrivit acestora,  23.800 de militari ruși ar fi fost scoși din luptă (uciși, răniți sau capturați), iar 1.048 de tancuri au fost distruse.

Armata Ucraineană mai notează că cele două șalupe din clasa Raptor distruse luni dimineața cu o dronă Bayraktar vor fi adăugate în bilanțul de marți.

Ce pierderi a suferit Rusia în Ucraina:

• 2.519 de vehicule blindate de luptă
• 459 sisteme ale artileriei
• 152 de sisteme de lansare multiplă de rachete de artilerie MLRS
• 80 sisteme antiaeriene
• 194 de avioane
• 155 de elicoptere
• 8 vase/bărci/nave
• 1.824 de vehicule
• 271 drone

#Russian losses according to the General Staff of #Ukraine pic.twitter.com/6tboHNrRwR

— NEXTA (@nexta_tv) May 2, 2022

Pe măsură ce incertitudinea continuă cu privire la progresul evacuărilor civile din orașul ucrainean asediat Mariupol, primarul acestuia a spus că procesul este „foarte dificil” și depinde de cooperarea Rusiei, potrivit CNN.

„Procesul de evacuare se desfășoară la un nivel foarte înalt, direct cu participarea președintelui Ucrainei și a viceprim-ministrului Iryna Vereșciuk. Subliniez, este foarte dificil”, a spus el.

În ceea ce privește evacuarea soldaților ucraineni, dintre care cel puțin câteva sute încă rezistă la uzina de la Azovstal, Boichenko a spus: 

„Problema evacuării militare este o procedură separată și un proces separat de negociere. Este un proces închis, negocierile sunt în curs”.

Peste 120 de persoane au fost evacuate  de pe teritoriul Azovstal din Mariupol și din casele din apropiere în două zile de operațiune , 30 aprilie și 1 mai. Anunțul a fost făcut, luni, de Ministerul Apărării al Federației Ruse, potrivit TASS.

Potrivit agenției, 11 cetățeni eliberați la 1 mai au decis voluntar să rămână în Republica Populară Donețk. 69 de civili au decis să plece în teritoriul controlat de regimul de la Kiev, au fost predați reprezentanților ONU și Comitetului Internațional al Crucii Roșii, iar în prezent, în cadrul unui convoi, au plecat în direcția orașului. din Zaporojie.

Autoritățile ucrainene din regiunea de est a Ucrainei, Luhansk, au transmis, luni, că forțele ruse au distrus clădirea liceului Lîsîceansk din secolul al XIX-lea, care a fost construită de arhitecți belgieni, potrivit ziarului Pravda.

Clădirea era una dintre cele mai frumoase școli din Ucraina. De altfel, liceul era în topul cele mai bune 100 de școli din Ucraina și a supraviețuit celor două războaie mondiale.

În ciuda promisiunilor Rusiei că în atacul său împotriva Ucrainei vizează doar așezări militare, ucrainenii sunt uciși în atacuri asupra școlilor, spitalelor, magazinelor și fabricilor.

Invaders destroy the historical heritage of Ukraine

The #Russians destroyed the building of the 19th century #Lisichansk gymnasium, which was built by Belgian masters.

It was one of the most beautiful schools in #Ukraine. pic.twitter.com/0NrzBajUzN

— NEXTA (@nexta_tv) May 2, 2022

Organizația Națiunilor Unite a anunțat, luni, că numărul civililor uciși în Ucraina de la începutul invaziei ruse a depășit 3.000 de persoane. Bilanțul de 3.153 de morți până acum reprezintă o creștere cu 254 față de vineri, potrivit The Guardian.

Oficiul Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului a spus că numărul real ar putea fi considerabil mai mare, invocând dificultăți de acces și eforturi de coroborare în curs.

Majoritatea victimelor au fost ucise de arme explozive cu o arie largă de impact, cum ar fi lovituri cu rachete și lovituri aeriene, a mai tranmis biroul pentru drepturile omului.

Polonia este pregătită să fie pe deplin independentă de petrolul rusesc și este dispusă să sprijine alte țări să-și reducă aprovizionarea cu combustibili fosili din Rusia, a declarat luni ministrul mediului și climatului al țării, Anna Moskwa, potrivit The Guardian.

„Polonia este mândră că se află pe lista țărilor neprietenoase a lui Putin”, a spus ea reporterilor înainte de o întâlnire cu colegii miniștri naționali la Bruxelles pentru a discuta despre energie. Oficialul a mai spus că depozitele de gaze ale Poloniei vor fi umplute pentru iarnă.

Autobuzele venite să evacueze mai mulţi civili din Mariupol nu au ajuns încă la punctul de preluare convenit, a anunţat, luni, Primăria oraşului ucrainean, potrivit Reuters.

Afirmaţie care a contrazis o relatare anterioară potrivit căreia mai mulţi locuitori au părăsit oraşul-port devastat din sud-estul Ucrainei, potrivit Reuters.

Mai devreme, Petro Andriuşcenko, un consilier al primarului Mariupolului, a spus că autobuzele au părăsit Mariupol, dar mai târziu a publicat un mesaj care a confirmat că a existat o problemă în evacuarea planificată.

Civilii în cauză sunt locuitori ai oraşului, nu este vorba de cei sechestraţi în oţelăria Azovstal, unde Organizaţia Naţiunilor Unite şi Comitetul Internaţional al Crucii Roşii au organizat convoaie de evacuare.

O agenție britanică de informații a declarat luni că pierderile Rusiei în război au fost imense și că una din patru dintre unitățile de invazie desfășurate în Ucraina au contribuit la „lupta ineficientă”, potrivit The New York Times.

Potrivit agenției de informații pentru apărare a armatei britanice a precizat luni că Rusia a angajat aproximativ 65 la sută din întregul său forțe de luptă la sol în războiul din Ucraina. Evaluarea a arătat că forțele ruse au suferit pierderi grele în conflict, chiar dacă Moscova își axează ofensiva în est și sud.

Unele dintre cele mai elite unități ale Rusiei, inclusiv forțele sale aeriene, „au suferit cele mai înalte niveluri de uzură”, a spus agenția, adăugând: „Probabil că va dura ani pentru ca Rusia să reconstituie aceste forțe”.

Armata britanică a estimat recent că aproximativ 15.000 de soldați ruși au fost uciși și probabil de două ori mai mulți au fost răniți în lupte.S-a estimat că forța de invazie rusă include aproximativ 120 de grupuri tactice de batalion, fiecare cu 700 până la 1.000 de soldați. În primele săptămâni ale războiului, Rusia a căutat să atace din mai multe direcții, răspândindu-și forțele pe o zonă vastă care includea Kievul în nord, Harkov în est, Mariupol în sud-est și Mykolaiv în sud-vest.

Dar planul Kremlinului de a ocupa țara a eșuat rapid și Rusia s-a retras, multe unități rămase revenind în Belarus și Rusia pentru a-și reveni. În timp ce Rusia și-a lansat ofensiva reînnoită în urmă cu două săptămâni pentru a ocupa teritoriul din estul Ucrainei, Pentagonul a estimat săptămâna trecută că Moscova are acum 92 de batalioane în Ucraina, ceea ce îi oferă un avantaj considerabil față de Ucraina în ceea ce privește numărul de trupe.

În ultimele zile, armata ucraineană a susținut că a distrus mai multe centre de comandă rusești în est și sud. Într-o lovitură în orașul Izium, controlat de ruși, aproximativ 200 de soldați, inclusiv cel puțin un general, au fost uciși, potrivit armatei ucrainene. Nu a fost posibil să se verifice afirmațiile.Cu toate acestea, forțele ruse au dat semne mici de retragere. Armata ucraineană a spus că Rusia a continuat să trimită mai multe trupe pe frontul de est și că urmărește să-și extindă controlul teritorial în sudul Ucrainei.

Ministrul rus al Externelor, Serghei Lavrov, a afirmat duminică, 1 mai, că faptul că președintele ucrainean este evreu nu contrazice afirmațiile Moscovei că a lansat invazia pentru a „denazifica” Ucraina pentru că, spune șeful diplomației ruse, până și Hitler „avea sânge de evreu”, relatează publicația israeliană The Times of Israel.

Lavrov a fost întrebat, în cadrul unui interviu pentru postul italian de știri Zona Bianca, cum poate pretinde președintele rus Vladimir Putin că încearcă să „denazifice” Ucraina, în condițiile în care Volodimir Zelenski, președintele ales în mod democratic al țării, este evreu.

„Și ce dacă Zelenski este evreu? Asta nu neagă elementele naziste din Ucraina. Cred că și Hitler avea sânge evreiesc”, a spus Lavrov, adăugând că „unii dintre cei mai răi antisemiți sunt evrei”.

Declarațiile oficialului rus au provocat indignare în Israel

Ministrul israelian de Externe, Yair Lapid, a catalogat afirmațiile ca fiind „de neiertat, scandaloase și o teribilă greșeală istorică”.

„A spune că Hitler a fost evreu este ca și cum ai spune că evreii s-au sinucis. Naziștii i-au persecutat pe evrei, numai naziștii au fost naziști, doar naziștii au întreprins o anihilare sistematică a poporului evreu”, a spus Lapid, adăugând că țara sa așteaptă scuze și că ambasadorul rus va fi convocat la Ministerul israelian de Externe.

Mai multe informații: Lavrov: Și ce dacă Zelenski este evreu, până și Hitler „avea sânge evreiesc”. Reacția Israelului

„Săptămâna aceasta plănuiesc să negociez cu domnul Putin”, a declarat președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care încearcă din nou să medieze conflictul dintre Rusia și Ucraina, potrivit agenției ruse de știri Ria Novosti.

Liderul de la Ankara consideră că deciziile privind conflictul militar ar putea fi luate în Turcia, în cadrul unei posibile întâlniri între președinții celor două țări.

Ultima discuție telefonică dintre Erdogan și Putin a avut loc pe 28 aprilie. Președintele turc i-a spus omologului său de la Kremlin că dorește ca negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia, care au avut loc la finalul lunii martie la Istanbul, să continue.

Mai multe informații: Presa rusă: Erdogan a anunțat noi negocieri cu Putin în contextul războiului din Ucraina

Mai multe videoclipuri și imagini publicate luni în mediul online arată ceea ce par a fi consecințele unei explozii de amploare în apropierea unui aerodrom localitatea Ciornobaiivka, de lângă orașul Herson, zonă controlată de forțele ruse, relatează CNN.

În imagini apar nor groși de fum în apropierea aerodromului.

Deocamdată nu există niciun comentariu din partea armatei ucrainene sau ruse cu privire la cauza exploziei. Potrivit CNN, pozițiile și echipamentele rusești de la Ciornobaiivka au fost lovite de mai multe ori în ultima perioadă.

Săptămâna trecută, armata ucraineană a declarat că forțele ruse s-au retras spre Ciornobaiivka după ce au suferit pierderi grele.

#Chornobaivka, sometime earlier this morning.

Looks like something heavy went off.

Glory to #Ukraine ✊🏻🇺🇦 pic.twitter.com/bM2W3CXY7E

— Canadian Ukrainian Volunteer 🇺🇦🇨🇦✊🏻 (@CanadianUkrain1) May 2, 2022

Șefa diplomației suedeze, Ann Linde, a declarat duminică, 1 mai, că este aproape sigură că Finlanda vecină la cere aderarea la Alianța Nord-Atlantică, relatează Reuters.

„Știm mai mult sau mai puțin că ei (Finlanda) vor solicita aderarea la NATO. Și asta schimbă întregul echilibru… Dacă una dintre țările noastre se alătură (NATO), știm că tensiunile vor crește”, a declarat Linde pentru postul public SVT.

Întrebată dacă crede că Finlanda se va alătura NATO, Linde a răspuns: ”Cred că poți spune asta cu siguranță”.

Atât Suedia, cât și Finlanda urmează să ia în următoarele săptămâni o decizie cu privire la aderara la alianța militară.

Ministrul de Externe al Finlandei, Pekka Haavisto, a declarat vineri că speră că cele două țări vor lua decizii similare în același timp.

Ambasada daneză din Ucraina se redeschide luni, 2 mai, a anunțat ministrul de Externe, Jeppe Kofod, potrivit The Guardian. Reprezentanța diplomatică a fost închisă imediat după debutul invazie ruse în Ucraina.

”Este un simbol foarte puternic al sprijinului danez pentru Ucraina și poporul ucrainean că astăzi redeschidem porțile ambasadei Danemarcei”, a declarat șeful diplomației de la Copenhaga pentru radiodifuzorului local DR.

Mai multe țări, inclusiv Franța, Statele Unite și Marea Britanie, au anunțat recent că își mută ambasadele înapoi la Kiev.

Un avion de vânătoare ucrainean MiG-29 a fost distrus în timpul unei bătălii aeriene în regiunea Donețk, anunță armata rusă, potrivit BBC.

Apărarea antiaeriană rusă a distrus și două rachete Tochka-U în Luhansk, precum și o rachetă Smerch în Donețk, a declarat Igor Konașenkov, un purtător de cuvânt al armatei, în cadrul unei conferințe de presă.

El a spus că forțele ruse au lovit și 38 de ținte militare în Ucraina, inclusiv depozite de arme și posturi de comandă.

BBC precizează că informațiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Cel puțin 5,5 milioane de persoane au fugit din Ucraina de la începutul invaziei ruse care a avut loc la sfârșitul lunii februarie, potrivit celor mai recente date ale Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), citate de CNN.

Totodată, pe lângă cei 5.563.959 de refugiați înregistrați, cel puțin 7,7 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul granițelor Ucrainei, fiind forțate să-și părăsească locuințele, potrivit unui raport al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM).

Reprezentanții UNHCR au estimat recent că 8,3 milioane de oameni vor părăsi Ucraina din cauza războiului.

O rachetă rusă a lovit un pod important din punct de vedere strategic aflat peste estuarul Nistrului din regiunea Odesa din sud-vestul Ucrainei, au anunțat luni autoritățile locale, citate de Reuters și The Guardian. Este vorba despre același pod care a mai fost atacat până acum de două ori.

Podul asigură singura legătură rutieră și feroviară dintre teritoriul ucrainean și o mare parte din sudul regiunii Odesa.

Purtătorul de cuvânt al administrației regionale Odesa, Serghei Bratciuk, a confirmat atacul printr-un mesaj publicat pe Telegram, fără a oferi alte detalii.

Două bărci de patrulare rusești Raptor au fost distruse în apropiere de Insula Șerpilor de o dronă ucraineană Bayraktar, luni dimineață, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, care îl citează pe șeful forțelor armate, relatează CNN și BBC.

„Două nave rusești din clasa Raptor au fost distruse astăzi în zori, lângă Insula Șerpilor”, a anunțat șeful Statului Major General Valeri Zalujnîi, care a publicat un clip video cu imagini filmate din dronă cu momentul atacului.

Bayraktar TB-2 este o dronă armată proiectată în Turcia, care este folosită de forțele ucrainene împotriva țintelor rusești.

Moscova încă nu a confirmat distrugerea celor două nave.

Near #SnakeIsland, a #Bayraktar drone destroyed two #Russian Raptor boats. pic.twitter.com/voB8tyYlnk

— NEXTA (@nexta_tv) May 2, 2022

Mai multe informații: Două nave rusești din Marea Neagră, distruse de ucraineni cu drona. Imagini cu momentul atacului

Luni, 2 mai, a început evacuarea locuitorilor din Mariupol, a declarat Petro Andriușcenko, consilier al primarului orașului, relatează Ukrainska Pravda, care citează Radio Europa Liberă Ucraina. Asta după ce duminică au fost evacuați 100 de civili care se adăposteau în uzina Azovstal din orașul-port.

”Conform informațiilor noastre, autobuzele au plecat din Mariupol. Cu un aranjament prealabil, autobuzele vor prelua oamenii din satul Mangush și Berdiansk. De asemenea, aveți voie să vă înscrieți în coloană cu propriul mijloc transport. Sperăm că mii dintre locuitorii noștri din Mariupol, blocați pe drumul de la Mariupol la Zaporojie (invadatorii nu i-au lăsat să treacă), vor ajunge în Zaporojie în seara asta sau mâine dimineață”, a precizat Andriușcenko.

Oficialul local a confirmat că trupele ruse au atacat din nou în uzina Azovstal în cursul nopții, pentru ca luni dimineață bombardamentele să se oprească. Petro Andriușcenko leagă încetarea atacurilor de operațiunea de evacuare a civililor.

Denis Shleha, un comandant ucrainean din interiorul combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol a declarat că oamenii săi au trecut printr-o noapte ”cu turbulențe” după ce zeci de persoane au fost evacuate din zonă duminică, relatează CNN.

”De îndată ce evacuarea civililor a fost finalizată ieri, inamicul a început să folosească tot felul de arme. Noaptea a fost agitată. (…) Artileria navală [rusă] a lucrat la Azovstal de la ora 2.00 până la 3.00. Dimineața a fost mai liniștită”, a declarat Denis Shleha, comandantul Brigăzii 12 Operaționale a Gărzii Naționale.

În ceea ce privește continuarea evacuării civililor, Shleha a precizat: ”Nu voi spune nimic despre evacuarea din Azovstal. Facem tot posibilul să o facem, implorăm pentru asta”.

Aproximativ 200 de persoane, inclusiv 20 de copii, au rămas în adăposturile uzinei din Mariupol, potrivit comandantului.

”Cerem ca oamenii să fie îndepărtați din Azovstal. Inamicul lovește cu tot felul de arme. Totul este foarte rău”, a mai spus Denis Shleha.

Cea mai mare problemă o reprezintă militarii răniți. Spitalul nostru de campanie a fost bombardat în urmă cu câteva zile. Îngrijirile medicale sunt oferite militarilor în condiții extrem de dificile. În prezent, la Azovstal sunt aproximativ 500. Rănile lor sunt de severitate diferită.

Denis Shleha, comandantul Brigăzii 12 Operaționale a Gărzii Naționale a Ucrainei:

Totodată, comandantul a subliniat că după evacuarea civililor și răniților este nevoie ca și militarii să părăsească uzina Azovstal.

O reţea de agenţi ruşi care activau în Ucraina a fost descoperită de autoritățile de securitate de la Kiev, iar unul dintre spioni a reușit să se infiltreze în Statul Major al armatei ucrainene, după cum a declarat consilierul președintelui Zelenski, Oleksii Arestovici, într-un interviu pentru canalul Feighin Live, potrivit DPA.

Spionul a fost arestat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), a precizat consilierul prezidențial, fără a da detalii despre câți spioni făceau parte din rețea.

În ceea ce privește una dintre presupusele misiuni ale rețelei, Arestovici a spus că „tovarăşii trebuiau să doboare un avion de pasageri deasupra Rusiei sau Belarusului şi apoi să spună că Ucraina este cea responsabilă”.

Pentru asta, prezumtivii agenţi ai Rusiei urmau să utilizeze un lansator portabil de rachete sol-aer Stinger din stocurile ucrainene.

Informațiile au fost confirmate și de SBU, care a transmis duminică, printr-un comunicat, că „agenţi ai Statului Major al armatei ruse pregăteau un atac terorist vizând doborârea unui avion de pasageri deasupra teritoriului Rusiei sau Belarusului. Invadatorii intenţionau să acuze apoi, fără temei, Ucraina şi pe partenerii noştri de atacarea avionului de pasageri”.

Mai multe informații: Un spion rus, infiltrat în Statul Major al armatei ucrainene, dezvăluie un consilier al preşedintelui Zelenski

Trupele ruse din orașul ocupat Melitopol, din sudul Ucrainei, au furat toate utilajele de la un dealer de echipamente agricole și le-au expediat în Cecenia, potrivit unui om de afaceri ucrainean din zonă, citat de CNN.

Dar, după ce au fost transportate sute de kilometri, utilajele nu au putut fi folosite pentru că au fost blocate de la distanță.

Echipamentele au fost luate de la o reprezentanță Agrotek din Melitopol, oraș ocupat de forțele ruse de la începutul lunii martie. În total, utilajele sunt evaluate la aproape cinci milioane de dolari. Numai combinele valorează 300.000 de dolari fiecare.

27 de echipamente agricole ar fi fost luate din Melitopol de forțele ruse.

Unul dintre camioanele cu platformă folosite pentru transport avea inscripționat un „Z” alb și părea a fi un camion militar.

Acum, echipamentele, care au fost blocate de la distanță, s-ar afla la o fermă de lângă Groznîi. Sursa citată de CNN precizează că „se pare că atacatorii au găsit consultanți în Rusia care încearcă să ocolească protecția”.

”Chiar dacă vând mașini de recoltat pentru piese de schimb, vor câștiga niște bani”, a adăugat sursa.

Zeci de persoane evacuate din combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol sunt așteptate să ajungă luni în orașul Zaporojie, relatează BBC.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat duminică, 1 mai, că 100 de persoane au fost evacuate din uzina aflată în orașul-port și și-a exprimat speranța că luni vor fi organizate evacuări suplimentare, dacă situația o va permite.

Organizarea acestor coridoare de ieșire a fost „foarte complexă”, a subliniat liderul de la Kiev.

Consiliul municipal din Mariupol a anunțat luni că au fost stabilite două locuri suplimentare în care vor fi duse persoanele evacuate din oraș. Oamenii vor fi transportați în localitatea Mangush, de la vest de Mariupol, și într-un sat de lângă Berdiansk, în sud-estul Ucrainei.

Statul Major al Forțelor Armate ale Kievului precizează, în raportul publicat luni dimineață, că există pericolul ca forțele ruse să lanseze atacuri către Ucraina de pe teritoriul Belarusului, în contextul în care unități din forțele armate ale Minskului au fost identificate în regiunile de frontieră ucrainene Volîn și Polissya, relatează The Guardian.

„Amenințarea cu lovituri cu rachete asupra infrastructurii militare și civile de pe teritoriul republicii Belarus din partea inamicului rus rămâne”, se precizează în raportul citat.

Armata ucraineană mai menționează, într-o postare pe Facebook, că forțele sale au respins în ultima zi zece atacuri rusești în regiunile Donețk și Luhansk, distrugând echipamente, inclusiv două tancuri, 17 sisteme de artilerie și 38 de vehicule blindate de luptă.

Aproape patru milioane și jumătate de tone de cereale sunt blocate în porturile ucrainene. Produsele nu pot fi exportate prin rutele maritime închise pe fondul invaziei ruse, a declarat reprezentantul Programului Alimentar Mondial al ONU, Martin Frick, scrie dpa, potrivit redacției Radio Europa Liberă din Ucraina.

Înainte de război, Ucraina era unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din lume și un producător important de porumb. Multe țări depind de aprovizionarea cu grâu ucrainean, potrivit ONU.

„Foamea nu ar trebui să fie o armă”, a spus Frick, care a cerut reluarea aprovizionării cu alimente ucrainene către alte țări pentru a atenua criza alimentară globală.

Țările occidentale au avertizat în mod repetat în legătură cu o posibilă criză alimentară și foamete în mai multe țări din cauza războiului din Ucraina. ONU precizează că în luna martie prețurile alimentelor au crescut cu peste 12%, un record din 1990.

Majorarea prețurilor și întreruperile aprovizionării pun în pericol situația alimentară din Orientul Mijlociu, Africa și unele părți ale Asiei.

Oligarhul Oleg Tinkov, fondatorul uneia dintre cele mai mari bănci din Rusia, l-a criticat pe președintele Vladimir Putin într-un interviu pentru New York Times, primul pe care îl acordă după începutul invaziei în Ucraina, relatează The Guardian.

„Mi-am dat seama că Rusia, ca țară, nu mai există. (…) Am crezut că regimul lui Putin este rău. Dar, desigur, habar n-aveam că va ajunge la un nivel atât de catastrofal”, a declarat Tinkov, care crede că Putin va mai rămâne la putere mult timp.

Aflat într-o destinație pe care nu a vrut să o dezvăluie, oligarhul spune că nimeni de la Kremlin nu l-a contactat vreodată în mod direct, dar că, pe lângă presiunea asupra companiei sale, a auzit de la prietenii care au legături cu serviciile de securitate că ar putea fi în pericol fizic.

„Mi-au spus: «Decizia în privința ta a fost luată. Dacă asta înseamnă că, pe lângă toate celelalte, mă vor ucide, nu știu. Nu exclud”, a declarat Oleg Tinkov.

Luna trecută, Tinkov s-a pronunțat împotriva războiului „nebunesc” purtat de Moscova în Ucraina. Într-o postare pe Instagram, oligarhul a scris că 90% dintre ruși sunt „împotriva acestui război” și numit forțele Rusiei drept o „ armata de rahat”.

În interviul de duminică, Tinkov a afirmat că mulți dintre cunoscuții săi din elita de afaceri și guvernamentală a Rusiei i-au spus în privat că sunt de acord cu el, „dar tuturor le este frică”.

În vârstă de 54 de ani, Tinkov și-a construit averea într-o varietate de industrii înainte de a fonda Tinkoff Bank în 2007. În prezent, figurează pe lista oligarhilor ruși sancționați de Occident deși s-a pronunțat din februarie împotriva războiului.

Un convoi susținut de Organizația Națiunilor Unite și Comitetul Internațional al Crucii Roșii va încerca luni, 2 mai, să părăsească Mariupolul, a anunțat consiliul orașului-port într-o postare pe Telegram, citată de CNN.

„Sunt vești bune. Cu sprijinul ONU și al Crucii Roșii, astăzi au fost convenite două adrese suplimentare pentru plasarea oamenilor din convoiul de evacuare care va părăsi Mariupolul”, se precizează în anunț.

Convoiul va prelua civili din mai multe puncte din jurul orașului, de unde vor fi transportați către două sate din apropierea orașului Berdiansk, din sudul Ucrainei, potrivit consiliului municipal.

Aproximativ 100 de persoane au fost evacuate la sfârșitul săptămânii trecute din uzina Azovstal din Mariupol, iar potrivit estimărilor, aproximativ 100.000 de civili se află în continuare în oraș.

Evacuările civile din Mariupol, oraș care a suferit săptămâni de bombardamente și atacuri aeriene rusești, au fost întrerupte duminică de autoritățile locale din „motive de securitate”.

În timpul vizitei sale care a avut loc săptămâna trecută la Moscova, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a convenit, în principiu, cu președintele rus, Vladimir Putin, să permită reprezentanților ONU și Crucii Roșii să asiste la evacuarea civililor din Mariupol.

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, acuză presa occidentală că ”denaturează amenințările rusești” și spune că țara sa se angajează să evite un conflict nuclear, relatează Le Figaro, potrivit News.ro.

„Rusia nu a încetat niciodată eforturile de a ajunge la acorduri care să asigure că un război nuclear nu va începe niciodată”, a spus șeful diplomației de la Moscova, într-o declarație pentru o televiziune italiană.

Instituția britanică precizează, în cea mai recentă actualizare a informațiilor privind evoluția războiului din Ucraina, că la începutul conflictului, Rusia a angajat peste 120 de grupuri tactice de batalion, adică aproximativ 65% din întreaga sa putere de luptă la sol. Iar acum, probabil că peste un sfert din aceste unități ar fi devenit ”ineficiente pentru luptă”, relatează The Guardian.

”Unele dintre unitățile de elită din Rusia, inclusiv Forțele Aeropurtate VDV, au suferit cele mai înalte niveluri de uzură. Probabil că Rusia va avea nevoie de ani pentru a reconstitui aceste forțe”, mai precizează Ministerul britanic al Apărării, care citează date ale serviciilor de informații de la Londra.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 02 May 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/ZuMXTmNRyd

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/S7E6h4WTgM

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) May 2, 2022

Sute de oameni încă rămân captivi în buncărele uzinei Azovstal din Mariupol, oraș asediat de forțele ruse de săptămâni la rând, a precizat duminică, 1 mai, Denys Shleha, reprezentant al Gărzii Naționale a Ucrainei, potrivit BBC.

Oficialul a adăugat că vor fi necesare cel puțin încă două operațiuni de evacuare ca cea organizată la sfârșitul săptămânii trecute pentru ca toți oamenii să fie scoși din buncărele unde s-au adăpostit de bombardamentele din orașul-port de la Marea Azov.

În uzina Azovstal au găsit refugiu atât militarii ucraineni, cât și sute de civili, combinatul fiind ultimul bastion al rezistenței ucrainene în fața asaltului trupelor ruse din Mariupol.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat duminică, 1 mai, că 100 de persoane au reușit să părăsească perimetrul combinatului siderurgic Azovstal, cu destinația Zaporojie.

Ambasadorul Coreei de Sud în Ucraina, alături de unii membri ai personalului reprezentanței dimplomatice de la Kiev, s-au întors sâmbătă în capitala ucraineană și vor relua operațiunile luni, a anunțat Ministerul de Externe de la Seul, relatează CNN.

Diplomații au revenit la Kiev de la Cernăuți, unul dintre orașele unde a funcționat un birou temporar al ambasadei în contextul invaziei ruse în Ucraina.

”Ambasada va desfășura activități diplomatice și va proteja cetățenii sud-coreeni prin cooperarea strânsă cu guvernul ucrainean de la Kiev”, a transmis Ministerul de Externe de la Seul, adăugând că angajații rămași la Cernăuți, dar și cei mutați temporar în România se pot întoarce treptat la Kiev, în funcție de situația locală.

Ambasada Coreei de Sud s-a mutat din Kiev pe 2 martie din cauza escaladării violențelor din regiunea capitalei ucrainene și a început să lucreze din birouri temporare în orașele Liov și Cernăuți. Birourile din Liov s-au închis pe 18 martie. Birouri temporare funcționează și în România.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, spune că Moscova nu caută să termine ”operațiunile militare” din Ucraina la 9 mai, atunci când este sărbătorită Ziua Victoriei, marcând printr-o paradă militară de amploare capitularea nazistă în cel de-al Doilea Război Mondial.

”Militarii noştri nu îşi va ajusta artificial acţiunile la vreo dată anume, inclusiv la Ziua Victoriei. (…) Ritmul operaţiunii din Ucraina depinde, în primul rând, de necesitatea de a minimiza posibilele riscuri pentru populaţia civilă şi militarii ruşi”, a declarat Lavrov, într-un interviu pentru televiziunea italiană Mediaset, difuzat duminică.

Vom sărbători solemn ziua de 9 mai, aşa cum facem întotdeauna. Să ne amintim de cei care au căzut pentru eliberarea Rusiei şi altor republici ale fostei URSS, pentru eliberarea Europei de flagelul nazist.

Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei:

Declarațiile sale vin în contextul în care oficiali americani afirmau recent că Vladimir Putin ar fi stabilit ziua de 9 mai drept cea în care să celebreze „o victorie de orice fel” în Ucraina.

Mai multe informații: Ministrul rus de externe: Rusia nu vizează încheierea ”operațiunii” din Ucraina la 9 mai

Soția președintelui american, Jill Biden, va începe joi o vizită de cinci zile în România și Slovacia, în cadrul căreia are programate întâlniri cu militari americani și personalul ambasadelor, precum și cu părinți și copii ucraineni care au fugit din calea războiului din țara lor, relatează The Guardian, citând un anunț al biroului soției președintelui SUA.

Jill Biden va merge la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanța pentru a se întâlni cu soldații americani, după care va ajunge la București unde va a discuta cu oficiali guvernamentali, reprezentanți ai ambasadei SUA, lucrători din domeniul ajutorului umanitar și profesori care lucrează cu copiii ucraineni strămutați.

De asemenea, prima doamnă a SUA are programate opriri în capitala slovacă Bratislava și în orașele Kosice și Vysne Nemecke, unde va avea întrevederi cu oficiali și va discuta cu refugiați ucraineni și lucrători umanitari.

Mai multe informații: Jill Biden, Prima Doamnă a SUA, vine săptămâna asta în România

Adam Schiff, președintele US House Intelligence Committee, a declarat pentru CNN că „este doar o chestiune de timp” până când Joe Biden va vizita Ucraina.

Declarația vine la o zi după ce președintele Parlamentului SUA, Nancy Pelosi, a devenit cel mai înalt oficial american care s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev de la începutul invaziei Rusiei la sfârșitul lunii februarie.

Delegația americană a discutat despre prioritățile președintelui ucrainean pentru următoarea fază a războiului. Discuțiile au vizat și cererea lui Joe Biden de acordare a unui pachet de sprijin de 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina, a mai spus Schiff.

Mai multe informații: Oficial american: Este doar „o chestiune de timp” până când Joe Biden va vizita Ucraina

Două explozii au avut loc luni la primele ore ale zilei de la Belgorod, regiunea de sud a Rusiei la granița cu Ucraina, a transmis guvernatorul regiunii, Vyacheslav Gladkov, într-o postare pe rețelele de socializare, potrivit The Guardian.

„Nu au existat victime sau pagube”, a scris Gladkov, citat de Reuters.

Duminică, Gladkov a spus că o persoană a fost rănită într-un incendiu la o clădire a ministerului rus al Apărării din Belgorod, în timp ce șapte case au fost avariate.

Mai mulți oameni au publicat pe Twitter imagini din Belgorod, spunând că avioane de luptă și explozii puternice s-au auzit deasupra orașului peste noapte. The Guardian nu a putut verifica informațiile.

Russian air defense units are targeting unknown targets (possible UAVs?) above #Belgorod:

pic.twitter.com/oKhTYRxz5C

— Justin Peden 🦀🇺🇦 (@IntelCrab) May 1, 2022

Două explozii puternice au fost auzite și joi în oraşul rus Belgorod, situat în apropierea graniţei cu Ucraina. Rusia a acuzat o serie de atacuri efectuate de forţele ucrainene pe teritoriul şi în alte zone de la graniţă. 

Mai multe informații: Explozii puternice luni dimineață în orașul rus Belgorod. „Nu sunt victime sau pagube”, anunță guvernatorul regiunii

Trupele ruse au reluat atacul asupra combinatului Azovstal din Mariupol, duminică seară, după scurtul armistițiu care a permis evacuarea a 100 de civili.

„Ocupanții au început să tragă imediat după plecarea autobuzelor cu civili”, a declarat Denis Schlega, comandantul brigăzii a 12-a a Gărzii Naționale, pentru televiziunea din Ucraina.

În noul atac lansat asupra fabricii, rușii „folosesc toate tipurile de armament”, a mai spus el.

Sute de civili sunt încă în subsolurile complexului siderurgic. Evacuările ar trebui să continue luni.

Trei persoane au murit și opt au fost rănite în regiunea Harkov, în timpul bombardamentelor de duminică, a anunțat Oleg Sinegubov, șeful administrației militare regionale.

„Cele mai multe atacuri au loc în continuare în Izium, unde trupele rusești forțează înaintarea, dar nu au reușit până acum să străpungă apărarea noastră”, a transmis Sinegubov.

„Ocupanții au continuat să tragă și asupra pozițiilor noastre din Uda și Prudianka. Cele mai multe pierderi le-au suferit în localitatea Stary Saltiv”, a mai spus el.

Șeful Administrației Militare Regionale Donețk Pavlo Kyriyenko a anunțat, duminică seara, că în urma bombardamentele rusești din orașul Lîman patru persoane au murit, iar alte șapte au fost rănite, potrivit CNN.

„Bombardamente ale ruşilor în regiunea Doneţk: patru civili ucişi, toţi din Lîman”, a spus Pavlo Kirilenko pe Telegram.

Orașul a fost bombardat frecvent în ultimele zile, în timp ce trupele ruse își intensifică ofensiva pentru a ocupa regiunile Donețk și Luhansk.

David Arahamia, președintele fracțiunii „Servitorul Poporului” din Rada Supremă a venit cu precizări legate de evacuarea civililor din Mariupol, potrivit ziarului Pravda.

Comandamentul Azov a publicat duminică mai multe imagini de la operațiunea de salvare. În filmările publicate se observă cum echipele de salvare scot de sub dărâmături copii și bătrâni pe care îi urcă ulterior în autobuze.

„Acest lucru a devenit posibil datorită eforturilor lui Volodimir Zelenski. Marea majoritate a lucrărilor a fost realizată de Denis Prokopenko și Regimentul Azov, Direcția principală de informații a Ministerului Apărării, echipa Ministerului Reintegrării Teritoriilor Ocupate Temporar și Iryna Vereșciuk. Vă mulțumim pentru sprijinul acordat Națiunilor Unite și Comitetului Internațional al Crucii Roșii.

Azi, un grup de 100 de civili ucraineni sunt pe cale de a ieși din Mariupol, ca parte a evacuarii ONU, potrivit președintelui țării, Volodimir Zelenski.

Primele imagini cu evacuarea civililor din subsolurile uzinei Azovstal

Urmărește-ne pe Google News