Război în Ucraina, ziua 686 | Zelenski cere sisteme moderne de apărare aeriană: „Ezitarea Occidentului îl ajută pe Putin”

Ambasadorii UE au aprobat un „mandat parțial de negociere” cu privire la propunerea de a înființa Facilitatea pentru Ucraina, un nou instrument menit să sprijine eforturile de redresare și reformă ale Kievului, a anunțat Consiliul UE pe 10 ianuarie, citat de Kyiv Independent.

Facilitatea este menită să adune 50 de miliarde de euro din finanțarea pe termen lung a UE într-un singur instrument, asigurând un sprijin stabil pentru perioada 2024-2027.

Liderii UE nu au reușit până acum să aprobe finanțarea, întrucât Ungaria s-a opus în această chestiune în timpul unui summit din decembrie. Consiliul European este programat să se reunească și să discute problema pe 1 februarie.

Mandatul parțial de negociere păstrează cei trei piloni cheie ai Facilității pentru Ucraina.Printre acestea se numără un Plan pentru Ucraina, în care se așteaptă ca Kievul să-și prezinte planurile de redresare și modernizare, precum și eforturile sale de reformă pe calea spre integrarea în UE.

Guvernul ucrainean și-a prezentat planul spre aprobare de către Comisia Europeană la sfârșitul lunii decembrie 2023.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Un alt pilon prevedeă că UE se angajează să ofere ajutor financiar sub formă de „garanții bugetare și un amestec de granturi și împrumuturi de la instituții publice și private”.

Al treilea pilon al facilității cuprinde sprijinul tehnic și de altă natură pentru a sprijini reformele Ucrainei și alinierea la legislația UE.

Mandatul aprobat nu va avea impact asupra valorii fondurilor și ponderii granturilor și împrumuturilor acordate. Aceste cifre vor depinde de o revizuire pe termen mediu a bugetului UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027.

Poziția parțială a Consiliului UE va servi drept temei pentru continuarea negocierilor între Parlamentul European. În urma acestor discuții, ambele instituții trebuie să adopte în mod oficial facilitatea.

SUA și aliații săi au condamnat miercuri ceea ce au descris drept folosirea de către Rusia a rachetelor nord-coreene împotriva Ucrainei. Washingtonul a catalogat drept detestabilă această acțiune, iar Seul a numit Ucraina un loc de testare pentru rachetele cu capacitate nucleară ale Phenianului, relatează Reuters.

Vorbind la o sesiune a Consiliului de Securitate al ONU despre războiul de aproape doi ani declanșat de invazia Ucrainei de către Rusia, reprezentantul Rusiei a spus că Statele Unite par să răspândească informații „greșite”.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Dar el nu a negat explicit că Rusia folosește arme nord-coreene, despre care adjunctul ambasadorului american la ONU, Robert Wood, și alți aliați ai SUA au spus că ar încălca rezoluțiile ONU.

„Este detestabil faptul că un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU încalcă în mod flagrant rezoluțiile Consiliului de a ataca un alt stat membru al ONU, încălcări care sporesc suferința poporului ucrainean, sprijină războiul brutal al Rusiei și subminează regimul global de neproliferare”, a spus Wood.

Ucrainei nu are în prezent capacitatea de a-și produce propriul sistem modern de apărare aeriană, lucru de care are nevoie disperată pentru a-și proteja cetățenii de atacurile rusești, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski la o conferință de presă comună cu președintele lituanian Gitanas Nauseda la Vilnius, pe 10 ianuarie, potrivit Kyiv Independent.

Zelenski a amintit de atacurile de amploare asupra Ucrainei de la sfârșitul lunii decembrie și începutul lunii, care au lovit „infrastructura civilă, oamenii, grădinițele”.

Potrivit lui Zelenski, Rusia a folosit 500 de rachete și drone în această serie de lovituri. Deși forțele de apărare aeriană au reușit să doboare în medie aproximativ 70% dintre ele, „din păcate, am pierdut oameni”.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Atacul din 29 decembrie a vizat orașe din toată Ucraina și a fost cel mai mare atac asupra civililor din Kiev de la începutul invaziei la scară largă, potrivit lu Vitali Klitschko, primarul capitalei. Peste 50 de persoane au fost ucise, iar peste 160 de persoane au fost rănite la nivel național.

Sistemele suficiente de apărare aeriană sunt, prin urmare, lucrul „numărul unu” care lipsește în Ucraina în acest moment, a spus Zelenski. „Putem lupta cu acest inamic cu tehnologie până când îi vom alunga de pe pământul nostru”.

Zeci de elevi au fost evacuați miercuri din orașul rusesc de frontieră Belgorod, după o serie de atacuri mortale cu obuze ucrainene, a declarat guvernatorul regiunii, scrie The Kyiv Independent.

Aproximativ 300 de locuitori au părăsit deja Belgorodul, cea mai mare evacuare dintr-un oraș rusesc important de când Moscova a lansat ostilitățile împotriva Ucrainei în februarie 2022.

Primul grup de copii a părăsit Belgorodul pentru regiunea vecină Voronej, care se află mai departe de graniță, a declarat guvernatorul, Viaceslav Gladkov, pe Telegram.

Taberele au organizat un „program interesant de recreere și educație” pentru copii, care vor sta acolo timp de cel puțin 21 de zile, a precizat Gladkov.

Rusia a declarat marți că armata sa va face tot posibilul pentru a opri bombardamentele ucrainene asupra Belgorodului, la câteva zile după ce o serie de lovituri asupra orașului au ucis 25 de persoane.

Președintele ucrainean, care se află în prezent în vizită la Vilnius a făcut comentariile în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său lituanian Gitanas Nauseda. El a avertizat că orice întârziere în a oferi ajutor Kievului întărâtă Kremlinul, scrie The Kyiv Independent.

AFP relatează că Zelenski a avertizat că orice întârziere a ajutorului occidental acordat Kievului întărâtă Kremlinul, la aproape doi ani de la invazia Rusiei. El a spus:

„El [Putin] nu se va opri. El vrea să ne ocupe complet. Și, uneori, nesiguranța partenerilor în ceea ce privește ajutorul financiar și militar acordat Ucrainei nu face decât să sporească curajul și puterea Rusiei.

În plus, Zelenski a spus că Putin nu se va opri la Ucraina, ci va ataca și alți vecini dacă aliații nu își vor uni forțele pentru a-l opri.

Comentariile sale au fost făcute în contextul în care Ucraina se confruntă cu noi atacuri aeriene din partea Rusiei, ceea ce a determinat apeluri pentru mai mult sprijin pentru Kiev.

Premierul canadian Justin Trudeau a anunțat în ianuarie 2023 că țara sa va achiziționa un sistem național avansat de rachete sol-aer (NASAMS), fabricat în SUA, pentru Ucraina, dar acesta nu a fost încă livrat, a relatat presa canadiană, citată de The Kyiv Independent.

Sistemul, în valoare de 406 milioane de dolari, ar urma să „ajute Ucraina să își consolideze sistemele de apărare aeriană împotriva atacurilor aeriene distructive asupra siturilor militare, a infrastructurii civile critice și a centrelor de populație”, anunţa atunci ministerul canadian al Apărării. Confruntându-se cu o creștere a atacurilor rusești care coincide cu debutul iernii, Ucraina a încercat să își consolideze apărarea aeriană.

Potrivit CTV, Canada a plătit pentru sistemul în martie 2023, dar livrarea acestuia a fost amânată din motive necunoscute.

Președintele Volodimir Zelenski i-a mulțumit lui Trudeau pe Twitter, la 1 ianuarie 2024, pentru „furnizarea de sisteme și rachete NASAMS suplimentare”, dar nu a fost clar dacă se referea la cel promis în 2023.

Norvegia a anunțat pe 13 decembrie că va livra echipamente NASAMS suplimentare Ucrainei.

Majoritate ruşilor, 63%, continuă să susțină războiul la scară largă împotriva Ucrainei, potrivit unui sondaj publicat de Centrul Național de Cercetare a Opiniei (Norc) din cadrul Universității din Chicago.

Potrivit Kyiv Independent, sondajul a constatat că 64% dintre ruși consideră că războiul împotriva Ucrainei este simptomatic pentru o „luptă civilizațională mai amplă între Rusia și Occident”.

Conform sursei citate, cifra reprezintă o ușoară scădere față de un sondaj realizat în luna noiembrie a anului trecut de organizația de sondare independentă rusă, The Levada Center, în care 75% dintre respondenți au declarat că susțin războiul.

De asemenea, 66% dintre respondenți au declarat că ar fi „mai probabil” să voteze la alegerile prezidenţiale cu Putin.

Armata rusă, după ce a preluat inițiativa în fața forțelor armate ucrainene în toamnă, continuă să încerce să profite de acest lucru. Forma operațiunii ofensive strategice din iarna lui 2024 este aceeași ca și în 2023: forțele armate ruse lansează multe atacuri mici de-a lungul întregului front, fără a concentra suficiente trupe nicăieri, pentru a câștiga o superioritate covârșitoare, scrie Meduza, portal independent media rusesc editat la Riga și care e una dintre sursele cele mai credibile și citate în legătură cu războiul din Ucraina și cu informațiile legate de Rusia.

Nu este surprinzător că nici unul dintre aceste atacuri nu a reușit încă să aducă vreun succes operațional. Toate ofensivele mici se blochează în apărarea ucraineană. Forțele Armate ale Ucrainei se află din când în când în situații de criză, dar până acum, în ciuda deficitului de muniție și trupe, rețin inamicul și chiar contraatacă.

Ofensiva rusă a fost posibilă datorită avantajului mare, potrivit unor surse, de cinci ori mai mare, în cantitatea de muniție folosită. Expertul german în politici militare Ulrich Speck a scris că în vara lui 2023 rușii utilizau 5.000 de proiectile de artilerie pe zi, iar ucrainenii – 7.000, în vreme ce în acest moment ucrainenii mai folosesc doar 2.000, iar rușii trag 10.000 de proiectile zilnic.

Mai multe detalii: Rușii sunt în ofensivă de-a lungul întregului front din Ucraina: „Aproape întotdeauna după același scenariu și aproape peste tot fără prea mult succes”

Iranul a dezvoltat o nouă dronă de atac pentru războiul Rusiei din Ucraina și pare aproape de a furniza Moscovei rachete sol-sol, a afirmat o sursă informată din domeniul securității, transmite Sky News.

Şahed-107 a fost descris ca fiind un vehicul aerian fără pilot la bord (UAV) „exploziv și de recunoaștere”, posibil echipat cu tehnologie pentru a căuta ținte de mare valoare pe câmpul de luptă, cum ar fi sistemele britanice și americane de rachete cu lansare multiplă folosite de forțele ucrainene.

Potrivit sursei citate de Sky News, este posibil ca „câteva unități” ale dronei special concepute să fi fost oferite Rusiei în cadrul unei tranzacții estimate la peste 2 milioane de dolari.

Acest lucru reflectă „activitatea semnificativă de proiectare a forței în care Iranul este implicat pentru a sprijini interesele Rusiei în ceea ce privește Ucraina”, a spus sursa.

În ultimele săptămâni au apărut aproape zilnic petiții care îi cer lui Volodimir Zelenski să ofere distincții de Erou al Ucrainei soldaților căzuți la datorie, relatează Sky News.

Din 2015, petițiile au fost folosite ca platformă pentru apeluri populare adresate președintelui ucrainean.

Dar ele au căpătat un nou rol în timpul războiului, familiile soldaților uciși în luptă folosindu-le pentru a le cere să fie onorate cu cea mai înaltă distincție militară.

De la începutul războiului au fost depuse aproximativ 2.000 de petiții. Deși guvernul ucrainean nu își dezvăluie pierderile, serviciile de informații occidentale au estimat că zeci de mii de soldați ucraineni au fost uciși.

Mai puțin de 400 de militari au fost numiți Eroi ai Ucrainei de la începutul războiului, mulți dintre ei post mortem.

Rusia intenționează să înceapă producția în serie a unui nou tip de „bombă cu dispersie”, capabilă să reziste la bruiaje și la detectarea radarului, transmite Sky News.

Bomba Drel ar fi capabilă să planeze independent spre o țintă, ceea ce înseamnă că poate fi lansată la o distanță mai mare, a declarat agenția de știri de stat TASS, care a citat un reprezentant al conglomeratului de stat de apărare Rostec.

Drel este conceput pentru a distruge vehicule blindate, stații radar terestre, centre de control ale centralelor electrice și sisteme de rachete antiaeriene, a precizat TASS.

Analiștii militari au declarat pentru Reuters că este, de asemenea, rezistent la bruiaj și la detectarea radarului, ceea ce îl face dificil de distrus.

„Până în prezent, produsul a trecut toate tipurile de teste”, a declarat agenției un reprezentant anonim de la Rostec, adăugând că informațiile despre utilizarea lor în Ucraina sunt confidențiale.

„Producția primului lot al bombei aeriene Drel este planificată pentru 2024”.

Surse rusești și occidentale au declarat pentru Reuters că Drel este un tip de bombă cu dispersie – a cărei utilizare este interzisă de peste 100 de țări, deoarece eliberează un număr mare de bombe mai mici care pot ucide în masă.

Cele care nu reușesc să explodeze pot reprezenta un pericol timp de zeci de ani.

TASS a precizat că, dacă elementul distructiv al bombei Drel nu funcționează asupra unei anumite ținte, aceasta se va autodistruge după un anumit timp și „nu va reprezenta un pericol pentru populație după încetarea ostilităților”.

Producătorii ucraineni au crescut producţia de vehicule aeriene fără pilot (UAV) în măsura în care bugetele actuale de achiziţii de drone ale Kievului nu sunt suficiente pentru a cumpăra tot ceea ce este produs, a declarat marţi ministrul ucrainean al Tehnologiei, informează News.ro, care citează Reuters.

Mihailo Fedorov, un viceprim-ministru care se ocupă şi de brieful digital, a susţinut încă de la început utilizarea dronelor pentru a lupta împotriva invaziei ruse.

„Începând de astăzi, piaţa a accelerat mult mai repede decât suma de bani pentru cumpărarea tuturor UAV-urilor. De aceea, trebuie să creştem finanţarea şi să deschidem în continuare pieţele, astfel încât preţurile să scadă datorită concurenţei şi să înceapă localizarea părţii (producţia)”, a declarat Fedorov pentru televiziunea naţională ucraineană”, a spus el.

UAV-urile au fost utilizate pe scară largă atât de Ucraina, cât şi de Rusia, în războiul din ultimele 22 de luni, oferind armatelor o imagine constantă a cerului şi permiţându-le să distrugă ţinte de sute de ori mai valoroase decât drona, cum ar fi sistemele de apărare aeriană şi radarele avansate.

Potrivit ministrului, acum există aproximativ 200 de companii în Ucraina care produc drone, iar aproximativ 70 de firme locale au semnat acum contracte pentru furnizarea de drone către stat.

Presa de stat rusă continuă să încurajeze separatiștii pro-ruși din Moldova, posibil în încercarea de a semăna instabilitate politică și divizare, scrie Institutul pentru Studiul Războiului, potrivit The Kyiv Independent.

Vadim Krasnoselski, președintele republicii separatiste Transnistria, susținută de Rusia, a declarat reporterilor de la agenția media de stat rusă TASS că „militarizarea” sporită a Republicii Moldova amenință Transnistria.

În ultimul an, guvernul Republicii Moldova și-a mărit bugetul militar, a participat la exerciții comune cu NATO și a primit provizii militare de la statele europene pentru a se proteja de noi incursiuni militare din partea Rusiei.

„Atunci când vecinul nostru, cu care există un conflict nerezolvat de peste 30 de ani și care a atacat perfid orașele noastre pașnice în trecut, se întrece brusc să se înarmeze, în mod natural, aceasta este o amenințare”, a declarat Krasnoselsky.

Transnistria este o regiune separatistă recunoscută la nivel internațional ca parte a Republicii Moldova. Trupele rusești au ocupat Transnistria de la începutul anilor 1990, când Rusia a invadat regiunea sub pretextul protejării etnicilor ruși.

Krasnoselski a respins, de asemenea, ideea că Moldova și-ar putea spori capacitățile militare pentru a se apăra de Rusia. De asemenea, el a afirmat că Moldova „urmează în mod constant calea escaladării”, iar guvernul moldovean „poartă responsabilitatea pentru consecințele inevitabile ulterioare”.

Într-o evaluare anterioară, ISW a stabilit că Rusia modelează încet un spațiu informațional menit să destabilizeze Moldova și să justifice orice campanii viitoare prin prezentarea Rusiei ca un protector al „vorbitorilor de limbă rusă amenințați” din Moldova. Această abordare este aproape identică cu narațiunile construite de Rusia pentru a justifica invazia la scară largă a Ucrainei.

Preşedintele Volodimir Zelenski a cerut, marţi seara, noi măsuri globale împotriva celor care ajută Rusia, dând asigurări că sunt semne că sancţiunile occidentale funcţionează, întrucât există „dovezi clare” ale unei încetiniri a industriei ruseşti de apărare. Liderul de la Kiev a amintit de discuţia purtată cu preşedintele României, Klaus Iohannis, mulţumind încă o dată pentru nivelul de cooperare atins, relatează News.ro.

Preşedintele Volodimir Zelenski şi-a concentrat discursul către naţiune de marţi seara pe măsurile şi obiectivele urmărite de Ucraina pentru a face faţă unei noi ierni de atacuri din partea Rusiei şi aparentei crize în ceea ce priveşte ajutorul internaţional primit de Kiev, dând asigurări că „în ciuda tuturor problemelor din lume”, o abordare „atentă şi precisă” a fiecărei nevoi şi a fiecărei oportunităţi poate oferi Ucrainei tot ceea ce are nevoie să se apere.

El a spus că a avut marţi o reuniune specială cu toţi comandanţii şi şefii de operaţiuni majore, pentru a examina necesităţile şi priorităţile. „Împreună cu Statul Major General, Ministerul Apărării, Ministerul Industriilor Strategice şi Ministerul Transformării Digitale, am analizat în detaliu aprovizionarea cu obuze şi drone, distribuţia între brigăzi şi unităţi, necesităţile zilnice, costurile reale. Principalul lucru este că toată logistica trebuie să devină mai rapidă”, a subliniat Zelenski.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski: Mulţumesc României pentru nivelul de coperare atins

Forțele rusești au bombardat nouă comunități din regiunea Sumî pe 9 ianuarie, avariind locuințe și un centru cultural local, a raportat administrația militară din regiune, citată de The Kyiv Independent.

Pe parcursul zilei, 21 de atacuri au provocat 74 de explozii în regiunea Sumî. Armata rusă a vizat comunitățile Krasnopillia, Velyka Pysarivka, Myropillia, Bilopillia, Seredyna-Buda, Svesy, Znob-Novhorodske, Novoslobidske și Esman cu atacuri de mortier și artilerie, în timp ce a aruncat mine asupra unei așezări.

În Krasnopillia, o dronă de tip Şahed a avariat un centru cultural local, a doborât liniile de alimentare cu energie electrică și a provocat pagube la casele din zonă.

Orașul Bilopillia, cu o populație de aproximativ 16.000 de locuitori, a cunoscut cele mai intense atacuri, cu 25 de explozii înregistrate în zonă.

Trupele ruse au atacat cu drone Șahed satul Krasnopil din regiunea Sumî. „Au lovit Casa de Cultură locală. Casele particulare și liniile electrice au fost avariate. Toate serviciile de urgență se află la fața locului”, a transmis administrația militară regională, pe Facebook, informează Ukrainska Pravda.

Informațiile despre posibilie victime sunt în curs de clarificare.

O alertă aeriană a fost anunțată, începând cu ora locală 18.40, aceeași în România, în regiunile Dnipropetrovsk, Zaporojie și Harkov. „Atenție! Regiunile sunt sub amenințarea utilizării armelor balistice!”, au transmis Forțele Aeriene ucrainene, citate de Obozrevatel. Cetăţenii au fost îndemnaţi să nu ignore pericolul şi să se adăpostească.

În ultimele 24 de ore, au avut loc 67 de lupte. În total, „inamicul a lansat 55 de rachete și a efectuat 22 de lovituri aeriene. Ca urmare a atacurilor teroriste, au fost raportate victime civile, precum și distrugeri ale infrastructurii civile”, a notat Statul Major ucrainean, în raportul zilnic prezentat de agenția Ukrinform.

Aproximativ 130 de așezări din regiunile Cernihiv, Sumî, Harkov, Luhansk, Donețk, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Herson și Mikolaiv au fost sub focul artileriei ruse.

Nivelul de radiații la centrala nucleară din Kurciatov, regiunea Kursk, este „normal”, după o dronă ucraineană a fost doborâtă în afara orașului, transmite agenția de stat RIA Novosti, preluând Agenția Federală Medicală și Biologică din Rusia.

Anterior, Ministerul rus al Apărării raportase că patru UAV-uri au fost doborâte peste regiune.

Președintele Ucrainei a ținut o ședință a Cartierului General, la care au fost prezenți comandanții direcțiilor și operațiunilor principale, relatează TSN.

Cu șefii Marelui Stat Major, Ministerului Apărării, Ministerului Industriei Strategice și Ministerul Informațiilor și Comunicațiilor, Zelenski a discutat în detaliu „tema asigurarea frontului cu obuze și drone. Costuri reale, nevoi zilnice, distribuție între unități”, a menționat acesta, pe Telegram.

Zelensyi a spus că „au fost sistematizate contractele actuale și viitoare, ajutor de la parteneri, producție proprie, inclusiv deschiderea de noi linii”

„Facem totul pentru a le oferi soldaților tot ce au nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile”, a adăugat Zelenski.

„Am analizat ultimele lovituri rusești și eficiența Forțelor Aeriene. Am convenit asupra următorilor noștri pași pentru a consolida protecția orașelor, comunităților, întreprinderilor și infrastructurii critice”, a rezumat liderul de la Kiev.

Armata rusă a lovit Hersonul, „de mai multe ori cu diferite tipuri de arme. S-au auzit explozii în diferite zone ale orașului”, a relatat Roman Mrociko, șeful administrației militare regionale, citat de Ukrainska Pravda.

Ca urmare a bombardamentelor recente, p clădire a unui unității spital a fost avariată.

Suma totală a activelor rusești înghețate poate acoperi peste 80% din cererea de recuperare a Ucrainei, a declarat ministrul de externe Dmitro Kuleba într-un interviu acordat ziarului spaniol El Pais publicat pe 8 ianuarie.

Aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele băncii centrale rusești au fost înghețate în Occident după ce Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei.

Aliații Kievului discută de luni de zile cum să găsească o modalitate legală de a confisca fondurile care ar putea fi direcționate către eforturile de război și de reconstrucție ale Ucrainei.

Astfel de discuții între oficialii americani și europeni s-ar fi intensificat în ultimele săptămâni, președintele american Joe Biden solicitând ca o strategie să fie gata până la 24 februarie 2024, dată la care se vor împlini doi ani de la începutul războiului total.

În interviul din El Pais, Kuleba și-a exprimat încrederea că Ucraina va primi fonduri din activele rusești înghețate.

„Și există suficiente active înghețate pentru a aborda reconstrucția Ucrainei… Putem reconstrui școli, spitale și infrastructură pe cheltuiala țării care le-a distrus.”

Urmărește-ne pe Google News