LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 687 | Comandantul Sîrskîi admite situația grea de pe frontul de est, unde rușii continuă ofensiva pe 3 direcții

Un politician care intenționează să candideze împotriva lui Vladimir Putin la viitoarele alegeri prezidențiale din Rusia a calificat joi, într-o întâlnire cu soțiile soldațiilor ruși, decizia de a intra în război cu Ucraina drept o „mare greșeală”, informează Reuters.

Boris Nadejdin, politician liberal de opoziție ce reprezintă partidul de centru-dreapta „Inițiativa Civică”, formațiune care în prezent nu este reprezentată în parlament, încearcă să strângă cele 100.000 de semnături necesare de la oamenii din întreaga Rusie ca să poată să candideze împotriva lui Putin.

Mai multe detalii: Singurul candidat la alegerile prezidențiale din Rusia care critică declanșarea războiului din Ucraina: „O mare greșeală a lui Putin”

Autoritățile ucrainene au primit primele dovezi preliminare că Rusia a folosit o rachetă nord-coreeană în atacul asupra orașului ucrainean Harkov de pe 2 ianuarie, a anunțat joi procurorul general Andrii Kostin, potrivit The Kyiv Independent.

Săptămâna trecută, Casa Albă a afirmat că Moscova a desfășurat rachete balistice furnizate de Coreea de Nord în recentele atacuri împotriva Ucrainei, deși informația nu a fost confirmată până acum de oficialii ucraineni.

„În ceea ce privește Coreea de Nord… am primit primele dovezi cu privire la posibila utilizare de către armata rusă a rachetelor fabricate în această țară”, a declarat Kostin, într-o emisiune a radiodifuzorului public din Ucraina, Suspilne.

„Rezultatele examinării științifice și tehnice preliminare confirmă faptul că racheta lansată asupra centrului orașului Harkov pe 2 ianuarie este o rachetă cu rază scurtă de acțiune produsă în Coreea de Nord”, a adăugat procurorul general.

Kostin a precizat că experții militari din cadrul grupului de lucru interinstituțional de la Procuratura Generală au ajuns la aceleași concluzii. Specialiștii au fost prezenți la locul impactului și au analizat piesele rachetei, a menționat procurorul general.

„În prezent este în derulare o examinare cuprinzătoare, care ar trebui să confirme în cele din urmă acest fapt”, a mai spus el.

Experții lucrează la identificarea altor fragmente de muniție găsite în locurile în care au lovit atacurile recente asupra regiunilor Harkov și Odesa, a adăugat el.

Washingtonul a afirmat pe 4 ianuarie că Rusia a lansat rachete nord-coreene pe 30 decembrie, lovind un câmp deschis din regiunea Zaporojie, și apoi din nou pe 2 ianuarie, în timpul unui atac masiv asupra orașelor ucrainene.

În timp ce Forțele Aeriene ucrainene au afirmat la momentul respectiv că nu pot confirma informația, guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, a declarat ulterior că Rusia a folosit într-adevăr rachete de origine străină necunoscută.

SUA și aproape 50 de țări au condamnat transferul și presupusa utilizare a rachetelor nord-coreene de către Rusia, solicitând încetarea imediată a livrării de arme de la Phenian la Moscova.

Tot joi, Coreea de Sud a avertizat vecinul său nordic ar putea, de asemenea, să vândă Rusiei noi tipuri de rachete tactice ghidate, pe măsură ce cooperarea militară dintre cele două țări se consolidează.

Președintele leton Edgars Rinkevics a anunțat joi un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care include obuziere, drone, muniții și altele. El a făcut anunțul în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, scrie The Kyiv Independent.

Șeful statului ucrainean a sosit în Letonia la începutul zilei, ca ultimă etapă a turneului său în țările baltice.

„Astăzi l-am informat și pe președintele Ucrainei despre următorul pachet de ajutor, care include obuziere, muniție de 155 mm, arme antitanc, rachete, grenade, elicoptere, drone, dispozitive de comunicare, generatoare, precum și alte echipamente”, a declarat Rinkevics.

Susținătoare constantă a Ucrainei împotriva agresiunii rusești, Letonia a alocat peste 1% din produsul său intern brut pentru asistența militară acordată Kievului, una dintre cele mai mari cote dintre toți aliații internaționali.

„Sunt recunoscător Letoniei pentru cel mai recent pachet de ajutor militar pentru Ucraina și pentru înțelegerea clară a faptului că puterea luptătorilor, a pozițiilor și a viitorului Ucrainei este puterea care asigură și independența Letoniei”, a afirmat Zelenski, într-un mesaj publicat pe platforma de socializare X.

Riga s-a angajat, de asemenea, să conducă o coaliție de țări care să livreze Ucrainei drone, a precizat Rinkevics.

Președintele leton a mai spus că prim-miniștrii Letoniei și Ucrainei vor semna un memorandum privind cooperarea militară și un acord interguvernamental de asistență ulterior în cursul zilei de joi.

Ca parte a asistenței non-militare, parlamentul leton a votat ca țara baltică să ofere peste 500 de milioane de euro (547 de milioane de dolari) pentru reconstrucția Ucrainei în următorii trei ani, fondurile fiind destinate în principal pentru regiunea Cernihiv, potrivit lui Rinkevics.

În cadrul turneului său baltic, Zelenski a mers miercuri în vizită în Lituania, iar apoi în Estonia, primind noi promisiuni de asistență pe termen lung din partea ambelor țări. În timp ce Vilnius a promis aproape 220 de milioane de dolari în următorii trei ani, Estonia a anunțat un sprijin financiar de 1,3 miliarde de dolari până în 2027.

Luptele continuă în jurul orașului Bahmut din regiunea estică Donețk, a anunțat joi conducerea armatei ucrainene, potrivit Sky News.

Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene a precizat că a respins un atac în apropiere de localitatea Klishchiivka – care se află la doar 8 km sud-vest de orașul Optyne.

Ministerul rus al Apărării nu a făcut nicio mențiune despre vreo activitate militară în zonă în actualizarea sa zilnică.

Orașul și regiunea înconjurătoare se află aproape de centrul liniei frontului.

Armata ucraineană a difuzat, de asemenea, imagini cu trupele din batalionul 2 al brigăzii 92 care trag cu artileria în apropierea orașului disputat – care a cunoscut unele dintre cele mai aprige lupte de până acum din timpul războiului.

Corporația Financiară Internațională (IFC), o ramură de investiții private a Băncii Mondiale, a adunat aproape 1 miliard de dolari pentru reconstrucția sectorului privat din Ucraina, relatează Reuters joi, citându-l pe directorul general al IFC, Makhtar Diop.

Fondurile suplimentare pentru reconstrucția Ucrainei sunt acum mai cruciale ca niciodată, deoarece banii din partea SUA și UE, cei doi donatori principali, rămân blocați din cauza disputelor politice interne.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, Kievul va avea nevoie de peste 400 de miliarde de dolari pentru o redresare completă în următorii ani.

Finanțarea face parte dintr-un pachet de 2 miliarde de dolari destinat Ucrainei și anunțat de IFC în decembrie 2023.

Aproximativ 620 de milioane de dolari din sumă provine din bilanțul propriu al IFC și 360 de milioane de dolari din surse externe, a precizat Diop.

Directorul IFC a subliniat totuși necesitatea „de a monitoriza modul în care evoluează situația politică”, adăugând că există unele îngrijorări.

„Principala provocare” în ceea ce privește mobilizarea de fonduri suplimentare constă în oferirea de garanții investitorilor externi și în convingerea acestora să-și plaseze resursele, a adăugat Diop.

„Trebuie să fim pregătiți… într-un fel sau altul, va exista un moment de «după»” război, a mai spus Diop, adăugând că se discută planuri specifice, dar nu a oferit mai multe detalii.

Ca sursă alternativă de fonduri pentru eforturile de reconstrucție, Ucraina are în vedere și peste 300 de miliarde de dolari aflate în conturile occidentale, constând în activele rusești înghețate.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a comentat la începutul acestei săptămâni că întreaga sumă a activelor rusești ar putea acoperi peste 80% din costurile pentru reconstrucția Ucrainei, notează The Kyiv Independent.

Comisarul european pentru piaţa internă, francezul Thierry Breton, a sugerat joi crearea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru creşterea capacităţilor de producere de armament în Uniunea Europeană pentru a susţine Ucraina în faţa Rusiei, idee agreată imediat de ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski, relatează AFP.

„Aceasta este o ambiţie, o viziune”, a spus comisarul european la o întâlnire cu presa la Bruxelles, recunoscând totuşi că iniţiativa sa este încă în stadiul de idee şi implică numeroase probleme de rezolvat, în special găsirea surselor de finanţare.

Aceste 100 de miliarde sunt „evaluarea mea personală, ceea ce estimez eu necesar” pentru „a creşte foarte semnificativ baza noastră industrială de apărare”, a apreciat comisarul Thierry Breton.

De când Rusia a atacat Ucraina, comisarul Breton a lansat mai multe iniţiative de creştere a capacităţilor militare europene, dar acum crede că trebuie mers încă şi mai departe şi că ceea ce propune el este un „subiect vital” care trebuie abordat de viitoarea Comisiei Europeană ce va fi instalată după europarlamentarele din iunie.

Întrebat despre finanţarea fondului pe care-l propune, comisarul Breton a răspuns evaziv, sugerând posibilitatea contractării unui nou împrumut comun în numele statelor UE, după modelul planului de relansare post-pandemie. „Dacă există susţinere politică, ştim cum să găsim mijloacele”, a susţinut comisarul european, potrivit Agerpres.

La sfârşitul războiului din Ucraina, şi-a argumentat el mai departe ideea, va fi „esenţial” ca UE să deţină capacităţi de producţie de armament „comparabile cu cele ale Rusiei” pentru a putea cântări în negocieri.

Două companii aeriene siberiene au cerut guvernului rus să prelungească durata de viață a avioanelor Antonov din epoca sovietică, multe dintre ele vechi de peste 50 de ani, în contextul în care constructorii de avioane din Rusia se străduiesc să acopere golul lăsat de exodul producătorilor străini, relatează joi Reuters.

Micile avioane An-24 și An-26, cu elice, transportă până la 50 de pasageri și sunt potrivite pentru condițiile dure din Siberia și din nordul îndepărtat al Rusiei. Dar costul întreținerii lor a crescut după ce sancțiunile occidentale împotriva Rusiei din cauza conflictului din Ucraina au afectat investițiile și accesul la piese, spun directorii companiilor aeriene, piloții și experții din industrie.

Mai multe detalii: Companiile aeriene din Siberia vor să folosească în continuare „tractoarele zburătoare” din epoca sovietică, pe fondul penuriei de piese occidentale | VIDEO

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a anunţat joi o întrevedere pe 29 ianuarie cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, pentru a pregăti o întâlnire între liderii celor două ţări vecine care au relaţii tensionate, relatează AFP şi MTI.

„Am prevăzut să ne vedem pe 29 ianuarie la Ujgorod”, oraş din vestul Ucrainei cu o importantă comunitate maghiară, a declarat Szijjarto, în cadrul unei conferințe de presă.

Discuţia de la Ujgorod are ca obiectiv „pregătirea terenului pentru o întâlnire la nivel înalt fructuoasă”, a precizat ministrul ungar. Totuşi, a completat el, un summit între premierul ungar Viktor Orban şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski „ar avea sens” numai dacă este bine pregătit.

În cadrul acestor pregătiri, a explicat Szijjarto, el va examina împreună cu omologul său ucrainean „dacă o întâlnire la nivel înalt ar promova relaţiile bilaterale” şi vor vedea împreună sarcinile necesare „astfel încât o întâlnire între liderii celor două ţări să aibă şanse de succes”.

Cât despre fondurile europene blocare Ungariei de către Comisia Europeană, şeful diplomaţiei ungare a cerut să nu fie confundate chestiuni „care nu au nimic de-a face una cu alta”. „Ungaria are dreptul la aceste fonduri europene, în mod independent de Ucraina. Aceste fonduri trebuie plătite Ungariei. Comisia Europeană nu are niciun drept să le reţină”, a indicat Peter Szijjarto, potrivit Agerpres.

Kievul a confirmat la rândul său întâlnirea miniştrilor Kuleba şi Szijjarto, care au avut luna trecută la Bruxelles prima lor discuţie de la lansarea invaziei ruse în Ucraina. Şeful de cabinet al preşedintelui Zelenski, Andrii Iermak, va participa de asemenea la întâlnirea din 29 ianuarie.

În urma „recentelor contacte politice (…), prioritatea este de a organiza o întâlnire” între premierul ungar Viktor Orban şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, „în scopul deblocării deciziilor UE cruciale pentru Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Oleg Nikolenko.

Orban şi Zelenski nu au avut nicio întâlnire oficială de când a început războiul.

Ţările aliate nu îşi pot permite să fie „slabe” şi trebuie să continue să susţină Ucraina atât cât este nevoie, a declarat, joi, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său lituanian, Gabrielius Landsbergis, potrivit Agerpres.

Şefa diplomaţiei române a participat joi, în Lituania, la reuniunea informală pe teme de securitate „Snow Meeting” organizată la Trakai.

Ea a precizat că a vorbit cu Landsbergis despre implementarea planurilor regionale NATO şi despre o „prezenţă militară solidă” pe Flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

„Totul este legat de războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei şi acesta este motivul pentru care, acum, nu ne putem permite să fim slabi şi trebuie să continuăm să susţinem Ucraina. Pentru ei este vital, dar este şi o chestiune de securitate pentru noi. Am văzut asta direct sau indirect, cu dronele ruse căzute pe teritoriul României, dar nu e vorba doar de asta. Din acest motiv – şi am vorbit despre asta azi – trebuie să continuăm să susţinem Ucraina bilateral, dar şi la nivelul UE. Ne-am exprimat speranţa că, la începutul lunii februarie, la Consiliul European va fi găsită o soluţie pentru adoptarea mecanismului de sprijin pentru Ucraina”, a afirmat Odobescu.

România va continua susţinerea „consistentă” şi „multidimensională” pentru Ucraina, a mai transmis ministrul. „Vom continua să susţinem lupta Ucrainei pentru independenţa sa, integritatea sa teritorială şi suveranitatea sa atât cât este nevoie”, a adăugat ea.

Situația pe frontul de est al Ucrainei rămâne dificilă, deoarece forțele ruse continuă operațiunile ofensive în direcțiile Kupiansk, Lîman și Bahmut, a anunțat joi generalul-colonel Oleksandr Sîrskîi, comandantul forțelor terestre ale țării, potrivit The Kyiv Independent.

„În pofida acțiunilor ofensive pe scară largă ale inamicului, soldații noștri mențin cu fermitate liniile defensive în toate direcțiile și îi provoacă inamicului pierderi semnificative”, a precizat comandantul forțelor terestre ucrainene, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Potrivit lui Sîrskîi, „ocupanții continuă să încerce să împingă unitățile noastre din pădurea Kupiansk și să captureze Synkivka, cu scopul de a izola Kupianskul”.

„Mulțumită apărătorilor noștri, inamicul suferă pierderi semnificative”, a susținut generalul, adăugând că Rusia își sporește totuși eforturile în detrimentul pierderilor de efective militare.

Orașul Kupiansk din nord-estul regiunii Harkov a fost eliberat de sub ocupația rusă în timpul contraofensivei-surpriză din toamna anului 2022. Armata ucraineană a avertizat recent că Moscova urmărește să îl cucerească din nou.

Potrivit think tank-ului american Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia ar putea intensifica atacurile țintite, cu trupe proaspete, în sectorul de front de la Kupiansk în următoarele săptămâni.

În direcția orașului Lîman, trupele Moscovei își concentrează eforturile în zona pădurii Serebrianskyi și lansează atacuri nereușite în direcțiile Dibrova, Torske și Yampil, a precizat Sîrskîi.

De asemenea, forțele ruse încearcă să-i împingă pe apărătorii ucraineni dincolo de râul Chornyi Zherebeț cu sprijinul artileriei și al trupelor de asalt proaspete desfășurate din Rusia, a adăugat comandantul.

În apropiere de Bahmutul ocupat, forțele ruse fac „toate eforturile pentru a traversa canalul Siverskyi Doneț-Donbas”, potrivit lui Sîrskîi.

Totodată, trupele ruse atacă Bohdanivka dinspre nordul orașului și încearcă să „creeze condiții favorabile pentru ofensiva asupra orașului Ceasiv Iar și să restabilească pozițiile pierdute lângă lacurile situate la est de Klishchiivka și Kurdiumivka”, a mai afirmat generalul.

Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai preşedintelui rus Vladimir Putin, a avertizat joi că orice atacuri din partea Ucrainei asupra locurilor din Rusia de lansare a rachetelor, folosind arme livrate de SUA şi de aliaţii lor, riscă să atragă un răspuns nuclear din partea Moscovei, scrie Reuters.

Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a afirmat că unii comandanţi militari ucraineni iau în considerare bombardarea, cu rachete cu rază lungă furnizate de Occident, a unor situri din Rusia de unde sunt lansate rachete.

Mai multe detalii: Dmitri Medvedev avertizează că Moscova va riposta nuclear dacă Ucraina atacă, folosind arme occidentale, locurile din care Rusia își lansează rachetele

Elveția și Ucraina vor găzdui duminică aproximativ 120 de consilieri în materie de securitate națională în orașul elvețian Davos, stațiune balneară, a anunțat departamentul elvețian de afaceri externe. Aceasta este cea mai recentă dintr-o serie de întâlniri menită să obțină sprijin pentru planul de pace al Ucrainei, relatează Reuters.

Reuniunea este a patra de acest gen și cea mai mare de până acum, după întâlnirile anterioare de la Copenhaga, Jeddah și, cel mai recent, din Malta, în octombrie. Este programată să aibă loc în perioada premergătoare Forumului Economic Mondial, care începe luni.

Oficialii speră că reuniunea din Malta va duce la stabilirea unei date pentru un summit global de pace, în vederea creării unei coaliții de sprijin pentru planul de pace în 10 puncte al Ucrainei, elaborat de Zelenski în decembrie 2022. Cu toate acestea, copreședinții s-au limitat la momentul respectiv să emită o declarație comună care se referea la angajamentul participanților față de o pace justă și durabilă.

Departamentul de afaceri externe al Elveției a precizat, într-o postare pe rețeaua de socializare X, că pe ordinea de zi sunt menționați consilierii de securitate națională, care vor discuta „principiile formulei de pace ucrainene pentru o soluție durabilă”. Reuniunea va fi prezidată de Ignazio Cassis, ministrul de externe al Elveției, și de Andrii Yermak, șeful cancelariei președintelui ucrainean.

Deputaţii ucraineni au amânat joi examinarea unui controversat proiect de lege asupra mobilizării militare, în timp ce armata se confruntă cu problema completării rândurilor sale după aproape doi ani de război cu Rusia şi preşedintele Volodimir Zelenski le-a cerut bărbaţilor ucraineni care au părăsit ţara să revină în Ucraina pentru a lupta pe front sau pentru a lucra şi plăti impozite, relatează agenţiile AFP şi EFE, potrivit Agerpres.

În Ucraina are loc de mai multe săptămâni o dezbatere intensă pe acest subiect. Armata ucraineană a suferit pierderi a căror amploare este păstrată secretă şi, spre deosebire de perioada de început a războiului, mai găseşte greu voluntari.

Un proiect de lege pregătit de guvern urma să fie examinat joi în primă lectură de parlament. Dar, după o reuniune cu uşile închise cu comandamentul militar, deputaţii au decis să retrimită textul pentru a fi elaborat din nou. „La finalul reuniunii, proiectul de lege a fost retrimis iniţiatorului”, a declarat David Arahamia, şeful grupului parlamentar al partidului preşedintelui Volodimir Zelenski.

„Înţelegem cererea comandamentului militar şi suntem gata să-i răspundem. Dar nu toate regulile pot fi acceptate. Unele dispoziţii pur şi simplu încalcă drepturile omului, altele nu sunt formulate optim”, a explicat politicianul citat.

Sistemul actual de mobilizare este considerat injust, ineficient şi adesea corupt, în timp ce se intensifică apelurile pentru demobilizarea celor care luptă de mult timp şi familiile soldaţilor aflaţi pe front au participat la mitinguri pentru a cere lăsarea lor la vatră.

Preşedintele Zelenski, care în august i-a demis pe toţi comandanţii comisariatelor militare din ţară pentru a elimina un vast sistem corupt prin care bărbaţii încorporabili se sustrag mobilizării prin oferirea unor sume de bani, a anunţat luna trecută că armata a propus mobilizarea a încă 450.000-500.000 de soldaţi pentru a putea face faţă celor circa 600.000 de soldaţi ruşi desfăşuraţi în teritoriile ucrainene ocupate.

Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a precizat că în stabilirea acestei cifre au fost avute în vedere „penuria actuală, instruirea noilor unităţi şi previziunea pierderilor” pentru anul 2024.

Efectivele armatei ucrainene numără aproximativ 850.000 de militari. Deşi numărul celor trimişi pe front şi pierderile nu sunt dezvăluite, orice ucrainean poate să vadă cum în cimitire au crescut sectoarele militare. O estimare americană, care datează din august anul trecut, indica atunci circa 70.000 de morţi şi 120.000 de răniţi în rândul trupelor ucrainene.

Există discuții la Moscova cum că o ofensivă decisivă menită să întoarcă soarta războiului în favoarea Rusiei ar fi în pregătire, într-un moment în care Ucraina se confruntă cu o criză de muniții, scrie colonelul britanic Hamish de Bretton-Gordon, expert în arme chimice, într-o opinie publicată de cotidianul The Telegraph.

Într-unul dintre cele mai dificile momente ale războiului, în care Kievul face apel la aliații săi pentru continarea susținerii militare cruciale, iar Rusia atacă deja pe toată linia frontului, un expert militar occidental avertizează că Moscova ar putea profita de slăbiciunile adversarilor săi.

Mai multe detalii: „Putin ar putea fi pe cale să lanseze un atac apocaliptic”. Avertismentul unui fost colonel occidental, în cel mai dificil moment al războiului

Kremlinul a acuzat joi SUA că încearcă să exercite presiuni asupra ţărilor europene pentru a susţine ceea ce consideră că este o idee ilegală, respectiv confiscarea activelor ruseşti îngheţate care să fie utilizate pentru finanţarea reconstrucţiei Ucrainei, scrie presa rusă de stat, potrivit Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns la informaţii apărute în presa americană, care sugerează că administraţia Biden ar fi susţinut, în principiu, o lege propusă de SUA pentru a facilita o astfel de confiscare.

„Ele (SUA) încearcă să pună presiune pe europeni. Există o situaţie foarte paradoxală aici, dat fiind faptul că majoritatea activelor noastre se află în Europa şi nu în America”, a declarat Peskov, citat de agenția RIA Novosti.

Europa se va confrunta cu consecinţe juridice „inevitabile” dacă va ceda presiunilor americane, a avertizat el.

De asemenea, RIA l-a citat pe Peskov spunând că Moscova nu a fost informată despre o asemenea evoluţie.

Peskov a reacţionat astfel la informaţii publicate miercuri de Bloomberg, potrivit cărora administraţia preşedintelui american Joe Biden susţine o lege care i-ar permite să confişte o parte din activele ruseşti îngheţate pentru a contribui la finanţarea reconstrucţiei Ucrainei.

După ce preşedintele Vladimir Putin şi-a trimis trupele în Ucraina în februarie 2022, SUA şi aliaţii lor au interzis tranzacţiile cu Banca Centrală a Rusiei şi cu Ministerul de Finanţe rus, blocând aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele suverane ruseşti în Occident, notează Agerpres.

Peskov a declarat anterior că Moscova are o listă de active americane, europene şi de altă natură care ar fi confiscate dacă ţările occidentale ar merge mai departe cu planurile de confiscare a activelor ruse.

Autorităţile ucrainene au prezentat miercuri proiectul „Vreau să găsesc”, care oferă rudelor prizonierilor de război ruşi capturaţi de Ucraina o linie directă cu autorităţile de la Kiev pentru a avea acces la informaţii despre locul în care se află rudele lor şi pe care aparent Moscova refuză să-l dezvăluie, informează agenția spaniolă de presă EFE.

„Le vom oferi informaţiile pe care Kremlinul le ascunde”, a declarat reprezentantul serviciilor secrete militare ucrainene (GUR) Andri Iusov la prezentarea iniţiativei Kievului.

Proiectul are colaborarea ONG-ului „Ieşirea Noastră”, care lucrează atât în Rusia, cât şi în Ucraina pentru a ajuta prizonierii de război ruşi şi familiile acestora.

„Vreau să găsesc” este un proiect al statului ucrainean, o fereastră unică pentru a primi informaţii despre soldaţii ruşi capturaţi, dispăruţi sau căzuţi în Ucraina, a explicat ONG-ul pe reţelele sale de socializare.

ONG-ul este condus de Irina Krînina, partenera unui prizonier de război rus. Ea a fugit din Rusia în septembrie 2023, într-o misiune coordonată cu autorităţile de la Kiev pentru a se reuni cu soţul ei, prizonier de război rus ţinut în captivitate de ucraineni, notează Agerpres.

Krînina, care, la fel ca guvernul de la Kiev, denunţă presupusa lipsă de interes a Rusiei de a facilita întoarcerea multora dintre soldaţii săi capturaţi în Ucraina, colaborează cu proiectul prezentat miercuri la Kiev pentru a oferi informaţii familiilor militarilor ruşi ucişi, căzuţi prizonieri sau daţi dispăruţi.

„Acum, rudele şi cei dragi lor vor putea depune o cerere de căutare şi vor primi un răspuns oficial (din partea autorităţilor de la Kiev) despre faptul dacă există informaţii în Ucraina în legătură cu locul unde se află fiecare soldat, dacă este prizonier de război sau a murit”, se arată pe contul de Facebook al ONG-ului condus de Irina Krînina.

Rudele îşi vor putea depune cererile printr-un cont Telegram al organismului de stat ucrainean care se ocupă de prizonierii de război. Acest organism va compara informaţiile furnizate de rude cu cele pe care le are Ucraina despre prizonierii de război şi soldaţii ruşi căzuţi în zonele aflate sub controlul Kievului. Acest lucru va permite rudelor să stabilească contactul cu cei dragi aflaţi în captivitate ucraineană, să ştie unde se află soldaţii şi să ceară Rusiei asistenţa financiară corespunzătoare acordată rudelor celor ucişi în război.

Va fi dificil pentru Ucraina să supravieţuiască în cazul în care nu primeşte pachetul de sprijin financiar de la Uniunea Europeană, a avertizat joi, la Tallinn, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit agențiilor Reuters şi DPA, preluate de Agerpres.

Aflat într-un turneu în statele baltice, şeful statului ucrainean a spus că o încetare acum a focului în războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei nu ar conduce la dialog politic şi ar fi doar în avantajul Moscovei.

El a explicat că orice pauză pe front le-ar permite forţelor ruse să se regrupeze şi să-şi crească rezervele de muniţii.

”Pauza nu ar conduce la o încheiere a războiului, nu ar conduce la dialog politic cu Rusia sau cu altcineva… Slavă Domnului că totul este decis în Ucraina şi că nu vor exista pauze pentru ca Rusia să beneficieze”, a afirmat Zelenski.

În turneul său în Lituania, Letonia şi Estonia, unele dintre cele mai ferme susţinătoare din Uniunea Europeană şi NATO ale Kievului, preşedintele Zelenski speră să obţină mai mult sprijin militar şi financiar şi să discute despre intenţia Ucrainei de a adera la UE şi la NATO.

Recent, premierul ungar Viktor Orban a blocat un pachet de ajutor financiar al UE, în valoare de 50 de miliarde de euro, pentru Ucraina.

Volodimir Zelenski a menţionat că Rusia se confruntă cu un ”deficit” de muniţii şi face eforturi pentru a-şi reconstrui trupele sale de elită, ceea ce influenţează comportamentul armatei ruse pe frontul din Ucraina. El a acuzat Moscova că negociază achiziţionarea de rachete din Iran şi că forţele ruse au primit o cantitate mare de muniţie din Coreea de Nord.

Ministrul suedez al apărării civile a declarat că scopul semnalelor de alarmă lansate nu este de a speria oamenii, ci de a-i ajuta să conștientizeze ce se întâmplă cu adevărat. El a făcut apel la autoritățile locale, la planificatorii pentru situații de urgență și la suedezii obișnuiți să reacționeze, scrie BBC News.

Un avertisment lansat către suedezi de doi înalți oficiali din domeniul apărării, care au vorbit despre amenințarea unui război cu Rusia, a stârnit îngrijorare și acuzații de alarmism în țara nordică. Disputa a început după ce ministrul apărării civile, Carl-Oskar Bohlin, a avertizat în cadrul unei conferințe pe teme de apărare că în Suedia „ar putea avea loc un război”.

Mesajul său a fost apoi susținut de comandantul șef al armatei, generalul Micael Byden, care a spus că toți suedezii ar trebui să se pregătească mental pentru această posibilitate. Avertismentele veneau în contextul prelungirii conflictului din Ucraina și al posibilei amenințări reprezentate de Rusia, nemulțumită de aderarea Suediei la NATO. Însă politicienii din opoziție au criticat tonul declarațiilor. Fostul prim-ministru Magdalena Andersson a declarat pentru televiziunea suedeză că, deși situația de securitate este gravă, „nu este ca și cum războiul ar bate la ușă”.

Mai multe detalii: Război iminent cu Rusia? Avertismentele oficiale lansate în Suedia pe această temă stârnesc acuzații de alarmism

Kremlinul a acuzat joi SUA că încearcă să exercite presiuni asupra ţărilor europene pentru a susţine ceea ce consideră că este o idee ilegală, respectiv confiscarea de active ruseşti îngheţate pentru a ajuta la finanţarea reconstrucţiei Ucrainei, a relatat agenţia de presă RIA Novosti, citată de Reuters.

Conform RIA, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns la informaţii apărute în media americane, care sugerează că administraţia Biden ar fi susţinut, în principiu, o lege propusă de SUA pentru a facilita o astfel de confiscare, informează Agerpres.

„Ele (SUA) încearcă să pună presiune pe europeni. Există o situaţie foarte paradoxală aici, dat fiind faptul că majoritatea activelor noastre se află în Europa şi nu în America”, a declarat Peskov, citat de RIA.

Europa se va confrunta cu consecinţe juridice „inevitabile” dacă va ceda presiunilor americane, a avertizat el. De asemenea, RIA l-a citat pe Peskov spunând că Moscova nu a fost informată despre o asemenea evoluţie.

Peskov a reacţionat astfel la informaţii publicate miercuri de Bloomberg, potrivit cărora administraţia preşedintelui american Joe Biden susţine o lege care i-ar permite să confişte o parte din activele ruseşti îngheţate pentru a contribui la finanţarea reconstrucţiei Ucrainei.

După ce preşedintele Vladimir Putin şi-a trimis trupele în Ucraina în februarie 2022, SUA şi aliaţii lor au interzis tranzacţiile cu Banca Centrală a Rusiei şi cu Ministerul de Finanţe rus, blocând aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele suverane ruseşti în Occident.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat anterior că Moscova are o listă de active americane, europene şi de altă natură care ar fi confiscate dacă ţările occidentale ar merge mai departe cu planurile de confiscare a activelor ruse.

Se aşteaptă ca liderii Grupului celor şapte cele mai industrializate state din lume (G7) să discute luna viitoare o nouă teorie juridică care ar permite confiscarea activelor ruseşti, au declarat la sfârşitul anului trecut două surse familiare cu aceste planuri şi un oficial britanic.

Peskov a declarat că orice astfel de demers al Occidentului ar echivala cu un „furt”, ar încălca dreptul internaţional şi ar submina monedele de rezervă, sistemul financiar global şi economia mondială.

Kremlinul instruiește reprezentanții republicii separatiste Transnistria, susținută de ruși, să pregătească condițiile de informare pentru o posibilă operațiune rusă sub steag fals în Transnistria, ca parte a eforturilor mai ample ale Rusiei de a destabiliza Republica Moldova, se precizează într-un nou raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citat de revista ucraineană Novoe Vremia.

Pe 10 ianuarie, așa-zisul „Minister al Securității de Stat al Transnistriei” (MGB) a anunțat că pe 7 ianuarie a avut loc un „incident cu folosirea armelor de foc”, în urma căruia „doi cetățeni ai Transnistriei au fost transferați pe teritoriul Ucrainei”. Serviciul de Frontieră de Stat al Ucrainei a negat informația de la Tiraspol că „a avut loc un incident care a implicat folosirea armelor de foc” la granița cu Ucraina.

După cum a declarat Andrei Demcenko, secretarul de presă al departamentului ucrainean, într-un comentariu pentru RBC-Ucraina, el nu are cunoștință de niciun incident pe segmentul transnistrean al frontierei cu Moldova. „Grănicerii nu au înregistrat situații neobișnuite. Declarația așa-zisei Transnistrii mai degrabă este de natură provocatoare, cu scopul de a învinovăți Ucraina pentru ceva. În plus, înțelegem că această enclavă are o orientare prorusă”, a spus Demcenko.

Mai multe detalii: ISW: Rusia ar putea pregăti o operațiune sub „steag fals” împotriva Republicii Moldova, în numele „apărării” Transnistriei și a „lumii ruse”

Agențiile Națiunilor Unite vor solicita săptămâna viitoare donatorilor internaționali 3,1 miliarde de dolari pentru a finanța ajutorul acordat Ucrainei în 2024, a declarat un înalt oficial umanitar în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, potrivit The Kyiv Independent.

ONU estimează că peste 14,6 milioane de persoane, adică 40% din populația Ucrainei, vor avea nevoie de asistență umanitară în acest an. Cifra nu îi include pe cei 6,3 milioane de ucraineni care au fost nevoiți să fugă în străinătate după ce Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022.

„Pe măsură ce războiul din Ucraina continuă nestingherit, determinând niveluri ridicate de nevoi umanitare, sprijinul financiar trebuie să fie susținut”, a declarat Edem Wosornu, director al Diviziei de operațiuni și advocacy din cadrul Biroului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA), în fața Consiliului de Securitate de la New York.

„În 2024, îi îndemnăm pe toți donatorii să se implice din nou și să ajute poporul ucrainean”.

Planul de nevoi umanitare și de răspuns pentru Ucraina din acest an, care va fi lansat pe 15 ianuarie de OCHA în cooperare cu agenția ONU pentru refugiați, vizează să ajute 8,5 milioane de ucraineni, potrivit lui Wosornu.

„În 2023, organizațiile umanitare au ajuns la aproape 11 milioane de persoane din Ucraina cu o formă de asistență. Acest lucru a fost posibil doar datorită sprijinului statornic al donatorilor”, a adăugat Wosornu.

„Până la sfârșitul anului 2023, au fost primite peste 2,5 miliarde de dolari din cele 3,9 miliarde de dolari solicitate în cadrul Planului de răspuns umanitar.”

Patru milioane de ucraineni, dintre care aproximativ un milion de copii, au fost strămutați în interiorul țării din cauza războiului, potrivit OCHA.

Turcia, Bulgaria și România, membre NATO, au semnat un acord privind deminarea Mării Negre pentru a asigura siguranța apelor după războiul Rusiei din Ucraina, notează The Guardian.

Oficiali de rang înalt din domeniul apărării din Turcia, Bulgaria și România au semnat la Istanbul un memorandum de înțelegere prin care se înființează Grupul naval de contramăsuri împotriva minelor în Marea Neagră (MCM Black Sea), care va supraveghea operațiunile de deminare, informează AFP.

„Este de o importanță vitală să fim protejați de riscurile de securitate pe care le-ar putea provoca un război”, a declarat ministrul turc al apărării, Yasar Guler, la ceremonia de semnare. „Odată cu începerea războiului, minele care pluteau în derivă în Marea Neagră reprezentau o amenințare. Pentru a depăși acest lucru, am ajuns până aici cu eforturile comune ale aliaților noștri bulgari și români”, a adăugat el.

Guler a subliniat că inițiativa va implica doar navele celor trei state riverane Mării Negre, adăugând că vor fi posibile contribuții ale altor țări atunci când vor fi îndeplinite condițiile.

Marina rusă a minat coasta ucraineană din Marea Neagră în primele etape ale invaziei sale de acum aproape doi ani. De atunci, unele dintre mine au ajuns în apele Turciei, Bulgariei și României, punând în pericol transportul maritim și complicând eforturile Ucrainei de a sparge blocada navală rusă.

În decembrie, autoritățile ucrainene au declarat că o navă sub pavilion panamez care sosise pentru a colecta cereale a lovit o mină navală rusă în Marea Neagră, rănind doi marinari. Ucraina a creat un coridor maritim pentru navele comerciale care trec mai întâi pe lângă țărmurile Bulgariei și României.

Turcia controlează traficul maritim și naval din Marea Neagră, care trebuie să treacă prin strâmtoarea Bosfor din Istanbul și prin Dardanele înainte de a ajunge în Marea Egee și Marea Mediterană.

O încetare a focului în războiul ruso-ucrainean nu ar duce la un dialog politic și ar fi doar în beneficiul Rusiei, a declarat Zelenski joi, în timpul unei vizite în Estonia, notează The Guardian.

Zelenski se întâlnește în prezent cu liderii acestei țări în cadrul unui turneu mai amplu în regiunea baltică.

Potrivit Reuters, președintele ucrainean a declarat că o încetare a focului ar fi benefică pentru Rusia, deoarece ar permite Moscovei să își sporească aprovizionarea cu muniții. Rusia negociază achiziția de rachete din Iran, iar forțele ruse au primit peste un milion de cartușe din Coreea de Nord, a adăugat el.

De asemenea, el a afirmat că Rusia are un deficit de armament și că o încetare a focului ar ajuta-o să recupereze decalajul.

Numărul persoanelor rănite în atacul cu rachete lansat de Rusia în cursul nopții împotriva Harkovului a crescut la 13, a anunțat joi Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina, relatează The Kyiv Independent.

Forțele rusești au lansat rachete S-300 de la Belgorod spre Harkov, în nord-estul Ucrainei, la sfârșitul zilei de 10 ianuarie, atacând orașul pentru a 4-a zi consecutivă, potrivit guvernatorului regional.

Anterior, numărul celor răniți era 11, inclusiv un jurnalist de la o publicație turcă, care era cazat la un hotel local avariat de atac.

Se pare că peste 30 de civili erau cazați la hotelul situat în centrul orașului în momentul atacului cu rachete. Personalul și oaspeții hotelului se numără printre cei răniţi, potrivit angajaţilor sistemului de urgență.

„O rachetă a lovit solul în apropierea fațadei clădirii, iar cea de-a doua a lovit acoperișul clădirii, cu distrugerea parțială ulterioară a părții din spate a hotelului”, a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov.

Harkov și alte așezări regionale sunt afectate de atacurile rusești aproape zilnice din cauza apropierii regiunii de granița cu Rusia.

Un atac din seara zilei de 9 ianuarie a avariat o clădire medicală, o cantină și un centru de sănătate pentru copii din Harkov, dar nu au fost raportate victime. În acest atac au fost folosite și rachete S-300.

Pe 8 ianuarie, forțele rusești au atacat orașul dimineața, iar pe 7 ianuarie, orașul a fost atacat cu rachete seara.

Două rachete ruseşti au lovit miercuri seara un hotel din Harkov, în nord-estul Ucrainei, rănind 11 persoane, printre care jurnalişti turci, a anunţat primarul oraşului, Igor Terejov, scrie AFP, citată de News.ro. Unul dintre răniţi este „în stare foarte gravă”, a precizat Terekhov pe Telegram.

„Printre victime se află şi jurnalişti turci”, a adăugat el, fără a preciza numărul acestora. Poliţia a anunţat că un jurnalist de la o publicaţie străină a fost rănit.

Mai multe alte clădiri, inclusiv două blocuri de locuinţe, şi maşini au fost de asemenea avariate în urma atacului, a adăugat primarul.

Potrivit lui Oleg Sinegubov, şeful administraţiei militare regionale din Harkov, cele două rachete ruseşti S-300 au lovit hotelul, situat în cartierul Kyivskyi şi în care se aflau 30 de civili, în jurul orei 22:30 (20:30 GMT).

Nouă dintre cei unsprezece răniţi au fost spitalizaţi şi doi au fost trataţi la faţa locului, a adăugat el pe Telegram. El a precizat că persoana cea mai grav rănită este un bărbat în vârstă de 35 de ani. Ceilalţi răniţi sunt trei bărbaţi cu vârste cuprinse între 31 şi 38 de ani şi şapte femei cu vârste cuprinse între 23 şi 71 de ani, a continuat el.

Situat la aproximativ treizeci de kilometri de frontiera rusă, Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, este în mod regulat ţinta unor bombardamente.

Ambasadorii UE au aprobat un „mandat parțial de negociere” cu privire la propunerea de a înființa Facilitatea pentru Ucraina, un nou instrument menit să sprijine eforturile de redresare și reformă ale Kievului, a anunțat Consiliul UE pe 10 ianuarie, citat de Kyiv Independent.

Facilitatea este menită să adune 50 de miliarde de euro din finanțarea pe termen lung a UE într-un singur instrument, asigurând un sprijin stabil pentru perioada 2024-2027.

Liderii UE nu au reușit până acum să aprobe finanțarea, întrucât Ungaria s-a opus în această chestiune în timpul unui summit din decembrie. Consiliul European este programat să se reunească și să discute problema pe 1 februarie.

Mandatul parțial de negociere păstrează cei trei piloni cheie ai Facilității pentru Ucraina.Printre acestea se numără un Plan pentru Ucraina, în care se așteaptă ca Kievul să-și prezinte planurile de redresare și modernizare, precum și eforturile sale de reformă pe calea spre integrarea în UE.

Guvernul ucrainean și-a prezentat planul spre aprobare de către Comisia Europeană la sfârșitul lunii decembrie 2023.

Un alt pilon prevedeă că UE se angajează să ofere ajutor financiar sub formă de „garanții bugetare și un amestec de granturi și împrumuturi de la instituții publice și private”.

Al treilea pilon al facilității cuprinde sprijinul tehnic și de altă natură pentru a sprijini reformele Ucrainei și alinierea la legislația UE.

Mandatul aprobat nu va avea impact asupra valorii fondurilor și ponderii granturilor și împrumuturilor acordate. Aceste cifre vor depinde de o revizuire pe termen mediu a bugetului UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027.

Poziția parțială a Consiliului UE va servi drept temei pentru continuarea negocierilor între Parlamentul European. În urma acestor discuții, ambele instituții trebuie să adopte în mod oficial facilitatea.

SUA și aliații săi au condamnat miercuri ceea ce au descris drept folosirea de către Rusia a rachetelor nord-coreene împotriva Ucrainei. Washingtonul a catalogat drept detestabilă această acțiune, iar Seul a numit Ucraina un loc de testare pentru rachetele cu capacitate nucleară ale Phenianului, relatează Reuters.

Vorbind la o sesiune a Consiliului de Securitate al ONU despre războiul de aproape doi ani declanșat de invazia Ucrainei de către Rusia, reprezentantul Rusiei a spus că Statele Unite par să răspândească informații „greșite”.

Dar el nu a negat explicit că Rusia folosește arme nord-coreene, despre care adjunctul ambasadorului american la ONU, Robert Wood, și alți aliați ai SUA au spus că ar încălca rezoluțiile ONU.

„Este detestabil faptul că un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU încalcă în mod flagrant rezoluțiile Consiliului de a ataca un alt stat membru al ONU, încălcări care sporesc suferința poporului ucrainean, sprijină războiul brutal al Rusiei și subminează regimul global de neproliferare”, a spus Wood.

Ucrainei nu are în prezent capacitatea de a-și produce propriul sistem modern de apărare aeriană, lucru de care are nevoie disperată pentru a-și proteja cetățenii de atacurile rusești, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski la o conferință de presă comună cu președintele lituanian Gitanas Nauseda la Vilnius, pe 10 ianuarie, potrivit Kyiv Independent.

Zelenski a amintit de atacurile de amploare asupra Ucrainei de la sfârșitul lunii decembrie și începutul lunii, care au lovit „infrastructura civilă, oamenii, grădinițele”.

Potrivit lui Zelenski, Rusia a folosit 500 de rachete și drone în această serie de lovituri. Deși forțele de apărare aeriană au reușit să doboare în medie aproximativ 70% dintre ele, „din păcate, am pierdut oameni”.

Atacul din 29 decembrie a vizat orașe din toată Ucraina și a fost cel mai mare atac asupra civililor din Kiev de la începutul invaziei la scară largă, potrivit lu Vitali Klitschko, primarul capitalei. Peste 50 de persoane au fost ucise, iar peste 160 de persoane au fost rănite la nivel național.

Sistemele suficiente de apărare aeriană sunt, prin urmare, lucrul „numărul unu” care lipsește în Ucraina în acest moment, a spus Zelenski. „Putem lupta cu acest inamic cu tehnologie până când îi vom alunga de pe pământul nostru”.

Președintele ucrainean, care se află în prezent în vizită la Vilnius a făcut comentariile în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său lituanian Gitanas Nauseda. El a avertizat că orice întârziere în a oferi ajutor Kievului întărâtă Kremlinul, scrie The Kyiv Independent.

AFP relatează că Zelenski a avertizat că orice întârziere a ajutorului occidental acordat Kievului întărâtă Kremlinul, la aproape doi ani de la invazia Rusiei. El a spus:

„El [Putin] nu se va opri. El vrea să ne ocupe complet. Și, uneori, nesiguranța partenerilor în ceea ce privește ajutorul financiar și militar acordat Ucrainei nu face decât să sporească curajul și puterea Rusiei.

În plus, Zelenski a spus că Putin nu se va opri la Ucraina, ci va ataca și alți vecini dacă aliații nu își vor uni forțele pentru a-l opri.

Comentariile sale au fost făcute în contextul în care Ucraina se confruntă cu noi atacuri aeriene din partea Rusiei, ceea ce a determinat apeluri pentru mai mult sprijin pentru Kiev.