Război în Ucraina, ziua 69 | Explozii în Liov, oraș rămas parțial în beznă. Primul atac în Transcarpatia, regiune la granița cu România și Ungaria

Ministerul Apărării al Federației Ruse a anunțat, că, începând de miercuri, va fi deschis zilnic un coridor umanitar la Mariupol, iar rezidenții au posibilitatea de a alege unde vor să ajungă: în Rusia, în republicile separatiste Donețk și Luhansk (DPR și LPR) sau pe teritoriul controlat de Ucraina, informează Interfax.ru.

„În conformitate cu decizia conducerii Federației Ruse, din 4 martie 2022, cu respectarea strictă a dreptului internațional și în scopuri pur umane, zilnic între orele 08:00 și 20:00, ora Moscovei, fără nicio restricție, se deschide un coridor umanitar pe direcția Mariupol pentru evacuarea civililor, în primul rând femei, copii, cetățeni în vârstă, în orice direcție doresc”, a declarat marți Mihail Mizintsev, șeful Centrului de Control al Apărării Naționale al Federației Ruse.

Oficialul militar rus a declarat că locuitorii din Mariupol au posibilitatea de a călători prin acest coridor umanitar „atât pe teritoriul Rusiei, Republicii Populare Donețk și Luhansk, cât și în zonele controlate de autoritățile de la Kiev”.

Subiectul Mariupol a fost discutat marți în cadrul unei convorbiri telefonice între președintele rus Vladimir Putin și președintele francez Emmanuel Macron.

„Președintele Rusiei a informat despre desfășurarea unei operațiuni militare speciale pentru protejarea republicilor Donbass, inclusiv eliberarea Mariupolului și evacuarea civililor deținuți de naționaliști la uzina Azovstal, în conformitate cu acordul la care s-a ajuns în urma întâlnirii din 26 aprilie dintre Vladimir Putin. și secretarul general al ONU, Antonio Guterres”, a anunțat serviciul de presă al Kremlinului.

Șeful administrației militare regionale din Transcarpatia, Viktor Mikita, a anunțat, marți, că regiunea muntoasă din Ucraina a fost supusă unui atac cu rachete de forțele ruse, informează Ukrinform.

„Un obiectiv din regiunea muntoasă a Transcarpatiei a fost lovit de o rachetă. Serviciile lucrează la fața locului, nu sunt încă informații despre posibile victime”, a anunțat Viktor Mikita.

Oficialul ucrainean le-a cerut locuitorilor să nu facă filmări și fotografii la fața locului pentru a nu da involuntar date inamicului.

Este pentru prima oară de la debutul războiului din Ucraina când regiunea Transcarpatia a fost atacată de forțele ruse.

Primarul din Lviv, Andriy Sadovi, a anunțat, marți seară, că în oraș au fost auzite mai multe explozii, în urma unui atac cu rachete al forțelor ruse, informează publicația Ukrainska Pravda.

„La Liov se aud explozii. Toată lumea să rămână în adăposturi!”, a anunțat  Andriy Sadovi.

La rândul său, șeful administrației militare regionale din Liov, Maksim Kozytskyi, a confirmat că orașul ucrainean a fost bombardat de armata rusă.

„Potrivit primelor informații, în regiunea Lviv au fost lansate lovituri cu rachete”, a scris Maksim Kozytskyi, care a adăugat că exploziile au fost auzite în centrul regional.

Ulterior, Maksim Kozytskyi a anunțat că în urma atacului cu rachete o persoană a fost rănită, fiind avariate trei stații electrice din oraș.

„Trei centrale electrice au fost avariate în urma unei lovituri cu rachete. La una dintre stații, incendiul a fost stins”, a precizat și primarul din Liov, Andriy Sadovi.

Edilul din Liov a mai precizat că, în urma avariilor suferite, stațiile de pompare au rămas fără curent electric, la fel ca și o parte a orașului.

Armata de ocupație a deportat aproximativ 40.000 de oameni din Mariupol în Rusia sau în autoproclamata republică Doneţk, a anunțat, marți, Vadim Boicenko, primarul din Mariupol, informează Ukrinform.

„Am verificat deja listele celor care au fost deportaţi din Mariupol în Rusia sau aşa-zisa Republică Populară Doneţk. Aproximativ 40.000 de oameni. Acum au început să ascundă aceste liste. Din păcate, nu putem verifica totul momentan, dar continuăm să lucrăm în acest sens”, a declarat Vadim Boicenko.

Potrivit primarului din Mariupol, armata rusă „duce populaţia locală la periferia Rusiei, în Orientul Îndepărtat sau în Siberia şi acolo o foloseşte pentru diverse locuri de muncă”.

În plus, locuitorilor din Mariupol li se eliberează un certificat de relocare şi iau parte la „muncă umilitoare”, a mai precizat Vadim Boicenko.

Statele Unite și comunitatea internațională sunt pregătite să ofere un răspuns ferm la orice încercare a forțelor ruse de a folosi arme chimice sau biologice în Ucraina, a susținut, marți, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în timpul audierilor de la Senat.

„Dacă el (n.r. – Putin) folosește arme chimice sau biologice, va simți reacția comunității internaționale, pentru că ar face un pas destul de grav”, a spus Lloyd Austin.

Șeful Pentagonului a reamintit că oficiali de rang înalt americani și președintele Joe Biden au avertizat în mod repetat Kremlinul despre acest lucru. Cu toate acestea, a spus Austin, probabilitatea rămâne.

„Desigur, sper că el (n.r. – Putin) va decide să nu facă asta. Până la urmă, din nou, cred că reacția internațională va fi puternică”, a precizat Lloyd Austin.

Totodată, secretarul american al apărării a remarcat că Vladimir Putin, dacă ar vrea, ar putea pune capăt imediat războiului din Ucraina.

„Este un război la alegerea lui. El poate decide să înceteze ostilitățile și să-și retragă forțele din Ucraina. Pentru că, din nou, aceasta este o decizie a unei singure persoane”, a subliniat Lloyd Austin.

Pavlo Kirilenko, șeful Administrației Regionale de Stat Donețk (OBA), a anunțat, marți, că cel puțin 10 persoane au fost ucise și alte 15 au fost rănite în urma bombardării de către forțele ruse a uzinei de cocs Avdiivka, informează Ukrainska Pravda.

„Rușii știau exact unde țintesc – muncitorii tocmai își terminaseră tura și așteptau în stația din fabrică autobuzul care să-i ducă acasă. Încă o crimă cinică a rușilor pe pământul nostru. Vor trebui să răspundă pentru tot!”, a notat Pavlo Kirilenko pe Telegram.

Potrivit oficialului ucrainean, numărul victimelor ar putea fi mai mare, în prezent echipele de salvare acționând la fața locului.

Preşedinte rus, Vladimir Putin, i-a comunicat omologului său francez, Emmanuel Macron, într-o discuție telefonică purtată marți, că Moscova „rămâne deschisă unui dialog” în negocierile cu Ucraina, în pofida „inconsistenţei şi nepregătirii Kievului”, informează TASS.

„Preşedintele rus a explicat abordarea fundamentală a negocierilor cu reprezentanţii ucraineni. În special, el a subliniat că, în pofida inconsecvenţei şi nepregătirii Kievului cu privire la o colaborare serioasă, Rusia a rămas deschisă unui dialog”, a comunicat Kremlinul.

Vladimir Putin i-a mai spus lui Emmanuel Marcon că statele membre UE ignoră crimele de război comise de forţele ucrainene.

„S-a subliniat că statele membre ale UE ignoră crimele de război comise de forţele ucrainene şi bombardamentele masive ale satelor şi oraşelor din Donbass, care ucid civili paşnici”, a menţionat serviciul de presă al preşedinţiei ruse într-un comunicat, potrivit TASS.

Liderul de la Kremlin susţine că ameninţarea la adresa securităţii alimentare globale este determinată în primul rând de sancţiunile occidentale.

Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a anunțat, marți, că echipa de investigații a finalizat o primă anchetă privind înregistrarea posibilelor crime de război din Irpin. Potrivit anchetatorilor, există suspiciunea de ucidere a civililor, dar și alte zece privind tortura și jaful.

„Regiunea Kiev a devenit un simbol al atrocităților ocupanților ruși, iar Irpin a devenit unul dintre locurile în care au fost folosite mine antipersonal, grenade, obuze de șrapnel și alte arme interzise împotriva civililor. Locuitorii au fost jefuiți, torturați și uciși”, a spus Irina Venediktova.

În total, au fost audiați 288 de martori. Potrivit acestora, există șapte cazuri de civili care au fost împușcați, precum un caz în care s-a tras dintr-un tanc asupra civililor care încercau să se evacueze.

Un studiu al rămășițelor umane a arătat că cei mai mulți rezidenți din Irpin au murit din cauza rănilor de șrapnel și de gloanțe, dar există cazuri de înfometare.

„Vom identifica suspecții, le vom publica fotografiile. Scopul nostru principal este de a aduce aceste cazuri în instanță și de a pedepsi fiecare criminal. În prezent, există prima suspiciune de ucidere a civililor, iar alte 10 – de tortură și jaf”- a adăugat Irina Venediktova.

Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a înregistrat până marți, 3 martie, 3.193 de decese în rândul civililor, în urma unei invazii rusești pe scară largă din 24 februarie 2022.

Dintre cei 3.193 de oameni uciși se numără 1.140 de bărbați, 734 de femei, 71 de fete și 84 de băieți, precum și 72 de copii și 1.092 de adulți, al căror sex este încă necunoscut.

 În plus, au fost răniți 3.353 de oameni, dintre care 409 bărbați, 329 de femei, 70 de fete, 82 de băieți, precum și 169 de copii și 2.294 de adulți de sex necunoscut.

Potrivit raportului, majoritatea pierderilor în rândul civililor înregistrate între 24 februarie, ora 4:00, şi 2 mai, miezul nopţii, au fost cauzate de folosirea de arme explozive cu o rază mare de impact, inclusiv bombardamente cu artilerie grea şi cu sisteme de rachete, dar şi de atacuri aeriene şi cu rachete.

OHCHR precizează că cifrele reale sunt mult mai mari, din cauză că nu există încă informații din unele locuri unde se poartă lupte intense, iar mai multe rapoarte așteaptă să fie confirmate.

Convoiul cu cele peste 100 de persoane a ajuns, marți, la Zaporojie, a anunțat ONU. Organizația a transmis că majoritatea persoanelor evacuate primesc îngrijiri medicale.

„Datorită operațiunii, 101 femei, bărbați, copii și persoane în vârstă au putut, în sfârșit, să părăsească buncărele de sub Azovstal și să vadă lumina zilei după două luni”, a declarat Osnat Lubrani, coordonatorul umanitar al ONU pentru Ucraina, potrivit BBC.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii, implicat și el în operațiunea de trecere în siguranță, a confirmat, de asemenea, că oamenii din zona uzinei Mariupol au ajuns marți în Zaporojie.

Între timp, ziarul Pravda scrie că azi la Zaporojie au ajuns 156 de civili cu cinci autobuze de evacuare.

Președintele francez Emmanuel Macron a avut, marți, o convorbire telefonică cu omologul său rus Vladimir Putin, care a durat peste două ore, a anunțat Palatul Elysee, fără a da deocamdată alte detalii, potrivit CNN.  Aceasta fiind prima convorbire între cei doi după 29 martie.

Acest apel vine în urma discuţiei telefonice care a avut loc sâmbătă între şeful statului francez şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, la peste două luni de la invadarea Ucrainei de către armata rusă.

Preşedinţii francez şi rus au avut numeroase convorbiri în ultimii ani – de aproape 20 de ori din decembrie 2021, inclusiv de opt ori de la începutul războiului la 24 februarie – dar nu şi-au mai vorbit după descoperirea masacrului de la Bucea, în regiunea Kievului, la începutul lunii aprilie.

Ministerul rus al Apărării a anunțat, marți, că soldații ruși au început să atace fabrica Azovstal, deoarece ucrainenii au încălcat acordul de încetare a focului, potrivit ziarului RIA Novosti.

„Au ieșit din subsoluri, au ocupat poziții de tragere pe teritoriul și în clădirile uzinei. Acum unități ale armatei ruse și ale RPD, folosind artilerie și avioane, încep să distrugă aceste poziții de tragere”, a spus Vadim Astafyev, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

Premierul britanic Boris Johnson s-a adresat marţi parlamentului ucrainean prin videoconferinţă, o premieră  pentru un lider occidental de la începutul invaziei ruse. Acesta a spus că Occidentul a făcut o greșeală de a nu ajuta Ucraina în 2014, când Rusia a anexat peninsula Crimeea a țării, potrivit BBC.

„Noi, care suntem prietenii tăi, trebuie să fim umili cu privire la ceea ce s-a întâmplat în 2014, pentru că Ucraina a fost invadată înainte pentru prima dată, când Crimeea a fost luată din Ucraina și a început războiul din Donbas”, spus premierul britanic. 

Acesta a subliniat că: „nu putem face din nou aceeași greșeală”.

„Adevărul este că am fost prea lenți pentru a înțelege ce se întâmplă cu adevărat și am eșuat în mod colectiv să impunem atunci sancțiunile pe care ar fi trebuit să le punem lui Vladimir Putin”, a mai adăugat oficialul. 

Premierul britanic este primul lider occidental care se adresează parlamentului ucrainean de la începutul invaziei ruse. Pe 9 aprilie, el a făcut o vizită surpriză la Kiev, unde a umblat pe străzile pustii ale capitalei alături de preşedintele Zelenski.

Primarul orașului Mariupol, Vadym Boychenko, a anunțat, marți, că din cele 14 autobuze care au transportat locuitorii din Mariupol, doar 3 au ajuns în teritoriul controlat de Ucraina, iar soarta oamenilor din restul de 11 autobuze este necunoscută, potrivit ziarului Pravda.

Acesta a mai spus că în prezent peste o mie de locuitori ai orașului încă așteaptă evacuarea.

„Înțelegem că 11 autobuze care trebuiau să se deplaseze în direcția Zaporojie către partea controlată a statului nostru s-au rătăcit pe undeva. S-au pierdut în „centrele de filtrare”, a spus edilul.

Suveranul Pontif a declarat, într-un interviu publicat marți de ziarul italian Corriere della Sera, că premierul Ungariei, Viktor Orban, i-a spus că Rusia plănuiește să pună capăt invaziei pe 9 mai, de „Ziua Victoriei”, atunci când Moscova marchează capitularea nazistă din cel de-al Doilea Război Mondial, relatează CNN.

„Orban, când l-am întâlnit, mi-a spus că rușii au un plan, că totul se va termina pe 9 mai. Asta ar explica și viteza escaladării din aceste zile. Pentru că acum nu este vorba doar de Donbas, ci de Crimeea, de Odesa, de a lua portul Ucrainei de la Marea Neagră din Ucraina”, a spus Papa Francisc.

„Nu există suficientă voință pentru pace”, consideră Suveranul Pontif, care s-a declarat pesimist cu privire la întreaga situație, adăugând că „trebuie să facem orice gest posibil pentru a opri războiul”.

Declarațiile sale vin în contextul în care oficiali occidentali au spus că pe 9 mai, Vladimir Putin ar putea să declare în mod oficial război Ucrainei.

Oficialii citați spun că liderul de la Kremlin va folosi semnificația simbolică a acestui moment pentru a anunța un succes militar în Ucraina sau o escaladare majoră a ostilităților. Sau ambele.

Mai multe informații: Papa Francisc spune că Viktor Orban i-a spus data la care Putin intenționează să pună capăt războiului din Ucraina

Guvernatorul din Donețk, Pavlo Kirilenko, anunță că cel puțin nouă civili au fost uciși astăzi în urma bombardamentelor forțelor ruse asupra regiunii, relatează The Guardian.

”Consecințele bombardamentelor nu au fost încă stabilite, dar cel puțin trei persoane au fost ucise, două rănite și opt case avariate”, a precizat guvernatorul, adăugând că alți trei oameni au fost uciși în timp ce beau apă în localitatea Vuhledar, iar alți trei în Lîman.

Anterior, biroul președintelui ucrainean a anunțat că mai multe zone din Donețk se află sub atacul constant al trupelor ruse, în timp ce autoritățile regionale încearcă să evacueze civilii din zonele aflate în prima linie a luptelor, relatează Reuters.

Totul, în contextul în care oficiali americani au avertizat că Rusia intenționează să „anexeze” în mod oficial regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei.

Forțele ruse din Mariupol încearcă să pătrundă în combinatul Azovstal din oraș, unde se adopostesc soldați ucraineni și sute de civili, relatează agenția ucraineană Unian și publicația Ukrainska Pravda.

Potrivit comandantului adjunct al Regimentului Azov, Sviatoslav Palamar, rușii încearcă să pătrundă în uzina, pe care au bombardat-o înainte de asalt.

„Toată noaptea am fost loviți cu bombe aeriene, două femei civile au fost ucise, iar acum Azovstal este luat cu asalt”, a declarat Palamar pentru Ukrainska Pravda.

Despre asaltul forțelor ruse asupra fabricii din orașul-port de la Marea Azov a scris pe Telegram și corespondentul militar Andrei Tsaplienko.

„Încearcă doar să pătrundă în fabrică. Informația este confirmată de comandantul adjunct al regimentului Azov. Nu există încă detalii”, a precizat Tsaplienko, adăugând că timp de mai multe ore au avut loc bombardamente asupra uzinei, unde a izbucnit un incendiu, o coloană de fum fiind viziblă din toate zonele Mariupolului.

Sancțiunile reprezintă un răspuns la „acțiunile neprietenoase ale anumitor state și organizații internaționale”, a anunțat marți Kremlinul, potrivit Reuters și The Guardian.

Numele persoanelor sau entităților afectate de măsuri nu sunt incluse în document.

Decretul prevede un interval de zece zile avut la dispoziție de guvern pentru a întocmi o listă cu cei care urmează să fie sancționați, precum și un spațiu pentru a contura „criterii suplimentare” pentru numărul de tranzacții care ar putea fi restricționate.

Potrivit decretului semnat de Vladimir Putin, va fi interzis exportul de produse și materii prime către persoanele și entitățile sancționate. De asemenea, se vor interzice tranzacțiile cu persoane și companii străine afectate de sancțiunile stabilite de Rusia ca răspuns la măsurile adoptate de Occident la adresa sa.

De altfel, anunțul vine în contextul în care se așteaptă ca Europa să anunțe al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care ar putea include un embargo asupra achiziționării de petrolul rusesc.

Bombardamentele au avut loc în satul Zaliznîcine, din raionul Huleaipole, regiunea Zaporojie, potrivit unui anunț al administrației militare regionale, citat de Ukrainska Pravda.

”Militarii ruși continuă să distrugă casele civile din regiunea Zaporojie. Astfel, pe 3 mai, ocupanții au bombardat satul Zaliznîcine, raionul Huleaipole. Invadatorii ruși au distrus o școală locală. Focul de rachetă a afectat clădirea, acoperișul și ferestrele. În plus, 12 case au fost avariate. Două persoane au fost ucise de răni de schije”, a precizat într-un mesaj pe Telegram colonelul Ivan Arefiev, secretar de presă al Administrației Militare Regionale Zaporojie.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski condiționează neutralitatea țării sale, pe care o cere Rusia, de eliberarea întregului teritoriu ucrainean, adică inclusiv a peninsulei Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014, relatază agenția spaniolă EFE, citată de Agerpres.

”Ruşii insistă asupra neutralităţii, iar pentru noi cel mai important este eliberarea Donbasului şi a tuturor teritoriilor ocupate temporar, precum şi a peninsulei Crimeea, şi ea ocupată”, a declarat liderul de la Kiev într-un interviu pentru postul de televiziune saudit Al Arabiya.

Totodată, Zelenski a spus că pentru ca țara sa să accepte neutralitatea, adică să nu adere la NATO, are nevoie și de garanții de securitate din partea Rusiei, „pentru ca Ucraina să nu mai facă obiectul unor atacuri similare pe viitor, precum şi alte tipuri de arme în cazul unui război ca cel de acum”.

În același timp, președintele ucrainean a subliniat că orice decizie referitoare la neutralitatea Ucrainei va fi luată printr-un ”referendum la care va participa întregul popor”.

Cât despre negocierile de pace, Zelenski insistă să discute direct cu omologul său de la Kremlin, precizând că ”negociatorii ruşi nu au capacitatea de a lua decizii, iar ultimul cuvânt îl va avea mereu Putin”.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, aproape 1,1 de persoane au fost evacuate în Rusia, anunță Ministerul Apărării de la Moscova, marți, 3 mai, potrivit CNN.

Dintre cei care au ajuns pe teritoriul Rusiei, aproape 200.000 sunt copii.

Totădată, autoritățile ruse au anunțat că în ultimele 24 de ore, mii de oameni au fost evacuați din „zonele periculoase”.

„În ultimele 24 de ore, 11.550 de persoane, inclusiv 1.847 de copii, au fost evacuate din zonele periculoase ale Republicilor Populare Donețk și Luhansk, Ucraina, pe teritoriul Rusiei, fără implicarea autorităților ucrainene”, a declarat general-colonelul rus Mihail Mizințev.

CNN precizează că nu există nicio modalitate de a verifica datele anunțate de ministerul rus.

Oficialii ucraineni au afirmat în repetate rânduri că mii de civili sunt deportați în Rusia.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a publicat o nouă estimare privind pierderile suferite de forțele ruse de la începutul războului. Potrivit datelor anunțate marți, 3 mai, forțele ruse ar fi pierdut până acum 24.200 de soldați, relatează Ukrainska Pravda.

Potrivit Kievului, Rusia ar fi înregistrat până acum următoarele pierderi:

• 24.200 de soldați
• 2.567 de vehicule blindate de luptă
• 475 sisteme de artilerie
• 162 de sisteme de lansare multiplă de rachete de artilerie MLRS
• 80 de sisteme de apărare aeriană
• 194 de avioane
• 155 de elicoptere
• 1.843 de vehicule
• 10 ambarcațiuni
• 291 de drone
• 38 de echipamente speciale
• 48 de rachete de croazieră

Informațiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Guvernatorul regiunii Luhansk, Serghei Haidai, spune că planurile fac parte din „tactica de pâmânt pârjolit” a Rusiei de a obține un succes în Ucraina până la Ziua Victoriei, sărbătorită în fiecare an pe 9 mai, atunci când se marchează capitularea nazistă din cel de-al Doilea Război Mondial, relatează publicația Kyiv Independent.

Haidai afirmă că forțele ruse vor folosi echipament greu, inclusiv artilerie și sisteme de lansare multiplă de rachete pentru a încerca să distrugă „totul în calea lor”.

După ce șeful diplomației de la Moscova, Serghei Lavrov, a spus că Adolf Hitler avea origini evreiești, declarație care a provocat furie în Israel, fiind catalogată drept una „de neiertat” și ”scandaloasă” de ministrul de Externe, Yair Lapid, instituția condusă de Lavrov acuză Guvernul israelian că sprijină ”regimul neonazist de la Kiev”, relatează The Guardian.

”Am acordat atenție declarațiilor antiistorice ale șefului ministerului de Externe israelian Yair Lapid, care explică în mare măsură cursul actualului guvern israelian de a sprijini regimul neonazist de la Kiev”, se precizează într-un mesaj publicat pe contul de Twitter al instituției.

Postarea conține și un link către un eseu publicat de Ministerul de Externe de la Moscova despre ceea ce susține că este o dovadă a antisemitismului în Ucraina.

”Din anumite motive, presa occidentală (și unii dintre liberalii noștri) încă se ceartă dacă există neo-naziști în Ucraina. Ca unul dintre argumentele «betonului armat», este dată originea evreiască a lui Vladimir Zelenski. Argumentul nu este doar insuportabil, ci și viclean. Istoria are, din păcate, exemple tragice de cooperare între evrei și naziști. În Polonia și în alte țări din Europa de Est, germanii au numit industriași evrei ca șefi ai ghetourilor și ai consiliilor evreiești („Judenrats”), dintre care unii sunt amintiți pentru fapte absolut monstruoase. Jakub Leikin din Varșovia a supravegheat evreii și a raportat totul administrației germane de ocupație, condamnându-și compatrioții la moarte sigură și uneori dureroasă”, se precizează în textul citat.

În același articol se precizează despre președintele ucrainean Volodimir Zelenski că își ”speculează rădăcinile evreiești”, ”se ascunde în spatele originii și îi acoperă cu neo-naziști naturali, moștenitori spirituali și de sânge ai călăilor poporului său”.

”Lapid și cabinetul lui nu văd asta? La fel de cinic, ei ignoră epidemia de distrugere și profanare a monumentelor pentru adevărații oameni drepți ai lumii – soldații Armatei Roșii care au oprit Holocaustul și au salvat lumea evreiască”, se mai menționează în articol.

Tensiunile diplomatice dintre Rusia și Israel au început după ce ministru rus Serghei Lavrov a susținut că originea evreiască a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski ”nu neagă elementele naziste din Ucraina”.

„Cred că și Hitler avea sânge evreiesc. Unii dintre cei mai răi antisemiți sunt evrei”, a spus Lavrov.

În replică, omologul său israelian, Yair Lapid, a afirmat că „a spune că Hitler a fost evreu este ca și cum ai spune că evreii s-au sinucis. Naziștii i-au persecutat pe evrei, numai naziștii au fost naziști, doar naziștii au întreprins o anihilare sistematică a poporului evreu”.

La rândul său, președintele Zelenski a spus că afirmațile lui Lavrov arată că Rusia ”a uitat toate lecțiile celui de-al Doilea Război Mondial. Sau poate că nu au studiat niciodată acele lecții”.

Cel puțin 220 de copii au murit și peste 406 au fost răniți de la începutul războiului din Ucraina, anunță Procuratura Generală a țării, marți, 3 mai, potrivit publicației Kyiv Independent.

Datele nu sunt exacte iar cifrele reale ar putea fi mult mai mari, în condițiile în care sunt colectate încă informații din zonele în care luptele continuă, precum și din cele aflate sub ocupația forțelor ruse sau cele eliberate recent.

În același timp, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, 1.584 de instituții de învățământ au fost avariate și 118 complet distruse de bombardamente.

Aproximativ 2.000 de locuitori din Mariupol așteaptă evacuarea, însă operațiunea este perturbată de ocupanți, spune Vadim Boichenko, primarul orașului-port de la Marea Azov, citat de agenția de presă Unian. Evacuarea trebuia să înceapă marți, la ora locală 7.00.

”Ne așteptam să aibă loc o evacuare pe șoseaua de centură Lunacharsky de lângă Berdiansk. Astăzi, 2.000 de locuitori din Mariupol așteaptă să plece. Așteaptă evacuarea de două săptămâni, iar noi am anunțat începutul acesteia. Dar trupele rusești ostile distrug planurile noastre, nu permit locuitorilor din Mariupol să ajungă pe teritoriul orașului Zaporojie, controlat de Ucraina”, a spus Boicenko la o televiziune ucraineană.

Potrivit edilului, peste 100.000 de locuitori din Mariupol așteaptă să fie evacuați, iar cel puțin 200 de civili se adăpostesc încă în buncărele uzinei Azovstal.

Până acum aproximativ 200 de persoane au fost evacuate din combinatul siderurgic în care s-au adăpostit, iar după evacuare trupele ruse au reluat bombardamentele, spune primarul.

„Ieri, după evacuare, atacul asupra Azovstal a început imediat, tancurile și artileria grea au plecat imediat, navele s-au apropiat și a început «o operațiune de eliberare de amploare»”, a declarat Boichenko.

Evacuarea civiliilor care s-au ascuns în uzina din Mariupol a început pe 1 mai. În aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că aproximativ 100 de oameni au plecat spre Zaporojie. Peste 100 de civili au fost evacuați din adăposturile anti-bombe de la Azovstal și pe 2 mai.

”Deocamdată nu merg la Kiev”, a declarat Papa Francisc într-un interviu pentru ziarului italian Corriere della Sera, perecizând însă că s-a oferit să se întâlnească cu președintele rus, Vladimir Putin, relatează The Guardian și Reuters.

”În prima zi de război l-am sunat pe președintele ucrainean Zelenski. Pe Putin nu l-am sunat. Am vrut să fac un gest clar ca să vadă lumea întreagă. Și apoi i-am cerut cardinalului Parolin, după 20 de zile de război, să-i transmită lui Putin mesajul că sunt dispus să merg la Moscova. Nu am primit încă un răspuns. Mă tem că Putin nu poate și nu vrea să aibă această întâlnire chiar acum. Dar atâta brutalitate cum să nu o oprești?”, a declarat Suveranul Pontif.

Papa Francisc a explicat că înainte de a merge în Ucraina, ar vrea să ajungă la Moscova ca să discute cu Putin.

”Deocamdată nu merg la Kiev. I-am trimis pe cardinalul Michael Czerny și pe cardinalul Konrad Krajewski. Dar simt că nu trebuie să plec. Mai întâi trebuie să merg la Moscova, mai întâi trebuie să mă întâlnesc cu Putin. Dar și eu sunt preot, ce pot face? Fac ce pot. Dacă Putin ar deschide ușa…”, a adăugat Papa Francisc.

Totodată, Suveranul Pontif l-a criticat pe Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, care a fost un susținător vocal al războiului. Patriarhul Kirill nu poate să devină ”băiatul de altar al lui Putin”, a subliniat Papa Francisc.

”Am vorbit cu Kirill timp de 40 de minute prin Zoom. Primele 20, cu un cartonaș în mână mi-a citit toate justificările războiului. L-am ascultat și i-am spus: nu înțeleg nimic despre asta. Frate, nu suntem clerici de stat, nu putem folosi limbajul politicii, ci pe cel al lui Iisus”, a mai afirmat șeful Bisericii Catolice.

Cel puțin trei civili au murit în urma bombardamentelor care au vizat orașul Vuhledar din regiunea Donețk din estul Ucrainei, relatează Reuters, care citează un comunicat transmis de biroul președintelui ucrainean.

Alte zone din Donețk sunt vizate constant de atacuri, iar autoritățile regionale încarcă să evacueze civilii din zonele aflate în prima linie, mai precizează sursa citată.

Ministerul Apărării de la Londra atrage atenția, în cel mai recent raport operațional despre evoluția războiului din Ucraina, asupra slăbiciunii armatei ruse, precizând că revenirea acesteia va fi dificilă din cauza sancțiunilor, relatează The Guardian.

”Bugetul de apărare al Rusiei aproape s-a dublat între anii 2005 și 2018, cu investiții în mai multe capabilități aeriene, terestre și maritime de vârf. Din 2008, asta a stat la baza programului extins de modernizare militară New Look. Cu toate acestea, modernizarea echipamentului său fizic nu a permis Rusiei să domine Ucraina”, se precizează în raportul instituției britanice.

Astfel, eșecurile atât din punct de vedere al planificării strategice, cât și în execuția operațională au adus forțele ruse ”în imposibilitatea de a traduce puterea numerică în avantaj decisiv”, mai transmite Londra.

”Armata Rusiei este acum semnificativ mai slabă, atât din punct de vedere material, cât și conceptual, ca urmare a invaziei sale în Ucraina. Recuperarea va fi îngreunată de sancțiuni. Acest lucru va avea un impact de durată asupra capacității Rusiei de a desfășura forțe militare convenționale”, se mai precizează în raportul ministerului, care citează date ale serviciilor de informații britanice.

Uniunea Europeană speră să ia o decizie cu privire la a șasea rundă de sancțiuni împotriva Rusiei la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Externe al UE, a declarat luni, 2 mai, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, potrivit Reuters.

Potrivit oficialului european, blocul comunitar speră să reducă exporturile de energie ale Rusiei, ca parte a eforturilor sale de a sancționa Moscova pentru invazia sa din Ucraina.

Comisia Europeană, ramura executivă a UE, este de așteptat să propună pachetul de sancțiuni în cursul acestei săptămâni. Acesta ar putea include și un embargo asupra achiziționării petrolului rusesc, o măsură care ar priva Moscova de un flux mare de venituri, dar care a divizat până acum țările UE.

Borrell a spus că speră că UE va putea lua „măsuri pentru a limita semnificativ aceste importuri”, dar a admis că până acum nu există un acord din partea tuturor statelor membre.

”Am încredere că, cel puțin în ceea ce privește importurile de petrol, acest acord va fi posibil de acum până la următoarea reuniune a Consiliului”, a adăugat șeful diplomației UE.

Consiliului Afaceri Externe al UE are ședințe programate pentru 10 și 16 mai.

Unii dintre primii civili care au fost evacuați din combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol au ajuns luni în orașul Zaporojie, aflat sub control ucrainean, după o călătorie în timpul nopții cu autobuzul, care a fost blocată de întârzierile din prima linie, relatează The Guardian.

Peste 100 de civili – majoritatea femei, copii și persoane în vârstă – au fost evacuați luni din combinatul siderurgic Azovstal, potrivit unui comunicat al poliției militare a Ucrainei. Totodată, se estimează că sute de oameni au rămas în continuare captivi în uzina considerată ultimul bastion al rezistenței ucrainene din orașul-port de la Marea Azov.

O nouă operațiune de evacuare ar trebui să înceapă marți dimineață, cu sprijinul ONU și al Crucii Roșii.

După ce până acum Moscova a susținut că ceea ce se întâmplă în Ucraina este o ”operațiune militară specială” care are ca scop ”denazificarea” țării, președintele rus Vladimir Putin ar putea declara în mod oficial război Ucrainei pe 9 mai, spun unii oficiali occidentali, potrivit CNN. La această dată rușii sărbătoresc „Ziua Victoriei”, care marchează înfrâgerea naziștilor în cel de-al Doilea Război Mondial.

Declararea în mod oficial a războiului împotriva Ucrainei ar permite mobilizarea completă a forțelor de rezervă ale Rusiei și noi recrutări, într-o încercare de a cuceri estul și sudul țării, cred oficialii citați.

Ei estimează deja de câteva săptămâni că liderul de la Kremlin va folosi semnificația simbolică a acestui moment pentru a anunța fie un succes militar în Ucraina, fie o escaladare majoră a ostilităților, fie ambele.

”Nu aș fi surprins și nu am nicio informație despre asta, că probabil că va declara în această zi de mai că «acum suntem în război cu naziștii lumii și trebuie să mobilizăm în masă poporul rus»”, a declarat săptămâna trecută ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, pentru LBC Radio.

Și purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Ned Price, a spus luni că există „motive întemeiate să credem că rușii vor face tot ce le stă în putință pentru a folosi” 9 mai în scopuri propagandistice.

Mai multe informații: Oficiali occidentali: Vladimir Putin ar putea declara război Ucrainei în mod oficial pe 9 mai

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că Rusia „a uitat toate lecțiile celui de-al Doilea Război Mondial” referindu-se la declarațiile ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, care a susținut că Adolf Hitler avea „sânge evreu” și că „cei mai înflăcărați antisemiți sunt de obicei evrei”, relatează CNN.

„Un astfel de impuls antisemit al ministrului lor înseamnă că Rusia a uitat toate lecțiile celui de-al Doilea Război Mondial. Sau poate că nu au studiat niciodată acele lecții”, a spus Zelenski, în cel mai recent mesaj adresat ucrainenilor.

Afirmațiile lui Lavrov au provocat furie în Israel. Omologul său, Yair Lapid, a catalogat declarațiile drept unele „de neiertat și scandaloase”.

„Desigur, există un mare scandal în Israel astăzi cu privire la aceste vorbe. Cu toate acestea, nimeni nu aude obiecții sau scuze de la Moscova. Este tăcere”, a adăugat Zelenski.

„Cum s-ar putea spune așa ceva în ajunul aniversării victoriei asupra nazismului? Aceste cuvinte înseamnă că principalul diplomat al Rusiei dă vina pe poporul evreu pentru crimele naziste. Fără cuvinte”, a mai spus președintele Ucrainei.

Mai multe informații: Zelenski îi răspunde lui Lavrov, după replica privind asemănarea cu Hitler: Rusia a uitat toate lecțiile celui de-al Doilea Război Mondial

Cancelarul german Olaf Scholz a spus că nu are de gând să viziteze Ucraina, după ce președintele Frank-Walter Steinmeier s-a oferit să meargă luna trecută în țara afectată de război, dar i s-a spus că „nu este dorit” de Kiev, relatează CNN.

„Acest lucru stă în cale. Asta nu se poate face”, a declarat Scholz într-un interviu acordat luni radiodifuzorului public german ZDF.

Președintele german Frank-Walter Steinmeier a declarat pe 12 aprilie, în timpul unei vizite la Varșovia, că plănuise să viziteze Ucraina, dar călătoria „nu a fost dorită” de Kiev.

Un susținător vechi al apropierii occidentale de Rusia, Steinmeier și-a exprimat regretul pentru atitudinea sa anterioară. Înainte de a deveni președintele Germaniei, social-democratul a ocupat funcția de ministru de externe sub conducerea cancelarului Angela Merkel. El a spus că invadarea Ucrainei de către Rusia a însemnat că el și alții trebuie să analizeze cu sinceritate unde au greșit.

Pe de altă parte, liderul opoziției germane Friedrich Merz a spus că va vizita Kievul în această săptămână.

Cancelarul german a mai declarat în interviul de luni că asistența financiară și militară din partea mai multor state este motivul pentru care armata ucraineană a putut să reziste „atât de mult timp împotriva unui astfel de adversar copleșitor”.

”Am livrat arme destul de periculoase chiar de la început. Și vom continua să-i sprijinim”, a spus Scholz, subliniind că NATO va apăra fiecare centimetru din teritoriul său dacă alianța va fi atacată.

Primăria din Mariupol a anunțat că marți este programată o nouă operațiune de evacuare, pentru ora 7:00 dimineața, scrie ziarul Pravda. 

„Oficial. Evacuare. Cu sprijinul ONU și al Crucii Roșii, evacuarea civililor a fost convenită pentru mâine. Punctul de întâlnire este Inelul Lunacharsky de lângă Berdeansk. Începe la 7:00”, au transmis autoritățile locale.

Într-un interviu pentru postul public de televiziune ZDF, cancelarul german Olaf Scholz a spus că liderul rus Vladimir Putin a greşit dacă a crezut că ar putea fi capabil să câştige teritorii de la Ucraina, să declare încetarea ostilităţilor şi apoi să vadă ridicate sancţiunile occidentale, potrivit Reuters.

„El nu a crezut că Ucraina va rezista aşa cum a făcut-o. Nu s-a gândit că noi vom sprijini Ucraina să reziste atât de mult timp. Nu vom retrage sancţiunile, dacă el nu ajunge la un acord cu Ucraina”, a subliniat şeful executivului german.

El a mai spus că Germania nu va accepta anexarea Crimeei de către Rusia. „A fost o încălcare a dreptului internațional”, a mai spus oficialul.

Regimentul Azov, ai cărui soldați continuă să reziste forțelor ruse la uzina de oțel Azovstal din Mariupol, anunță că cinci soldați ruși au fost uciși luni seară, în timpul unei tentative de atac asupra fabricii, potrivit CNN.

„După evacuarea parțială a civililor de pe teritoriul Azovstal din Mariupol, inamicul continuă să tragă pe teritoriul uzinei, inclusiv clădirile în care civilii se ascund de pericol, pentru a efectua lovituri aeriene, trage cu artilerie navală și tancuri”, a susținut pe canalul său Telegram, adăugând că cinci „ocupanți inamici au fost distruși” în timpul unui atac asupra complexului.

Statele Unite au anunțat luni că au informații „foarte credibile” potrivit cărora Rusia intenționează să organizeze referendumuri „la jumătatea lunii mai” pentru a „încerca să anexeze” „republicile” separatiste pro-ruse Donețk și Luhansk din estul Ucrainei și că există planuri de a crea o așa-numită „republică populară”, potrivit CNN.

Hersonul va fi anexat și el, a declarat ambasadorul SUA la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.

„Rapoartele afirmă că Rusia intenționează să organizeze referendumuri privind aderarea la Rusia la jumătatea lunii mai și că Moscova are în vedere un plan similar pentru Herson”, a declarat ambasadorul Michael Carpenter la o conferință de presă la Departamentul de Stat.

Carpenter a adăugat că Rusia răpește oficiali locali în orașele pe care le dețin în estul și sudul Ucrainei pentru a le înlocui cu „grupuri care sunt loiale Moscovei” și, de asemenea, dispar „directori de școli, jurnalişti, activiști locali, oficiali municipali”.

„Mai recent, au existat, de asemenea, rapoarte că forțele ruse au întrerupt accesul la internet și la unele telefoane mobile în aceste regiuni pentru a dezactiva fluxul de informații de încredere”, a spus Carpenter, adăugând că în aceste orașe, Rusia „ar putea încerca să organizați referendumuri false pentru a încerca să adăugați un strat de legitimitate democratică sau electorală.”

Fabrica Azovstal din Mariupol a fost atacată din nou de ruși, iar în urma bombardamentului, a izbucnit un incendiu, potrivit ziarului Pravda. Imagini cu incendiul au fost publicate pe paginile de socializare.

Și ieri, după prima operațiune de evacuare, rușii au reluat bombardamentele asupra uzinei.

Se estimează că sute de civili ucraineni – dintre care zeci sunt răniți – sunt încă blocați în oțelărie.

Un luptător ucrainean din Mariupol a declarat că până la 200 de civili au rămas blocați în buncărele din combinatul siderurgic Azovstal, în ciuda unei operațiuni de evacuare conduse de ONU, potrivit The Guardian.

Căpitanul Sviatoslav Palamar, în vârstă de 39 de ani, comandant adjunct al Regimentului Azov din Ucraina, a declarat pentru Reuters că luptătorii săi au putut auzi vocile persoanelor blocate în buncărele din vastul complex industrial.

El a spus că erau femei, copii și bătrâni, dar că forțele ucrainene de acolo nu aveau echipamentul mecanizat necesar pentru a disloca dărâmăturile, a precizat el.

Reuters nu a putut să verifice în mod independent comentariile sale.

„Plănuiam să dărâmăm buncărele, a căror intrare este blocată, dar toată noaptea de luni spre marți artileria navală și artileria cu tunuri au tras. Toată ziua de astăzi, aviația a aruncat bombe”, a declarat Palamar.

Un atac cu rachete rusești a lovit luni seara ținte în orașul Odesa, inclusiv infrastructură și cel puțin o clădire religioasă au anunțat autoritățile locale, potrivit The New York Times.

 „La Odesa sunt morți și răniți”, a spus Maksym Marchenko, șeful administrației militare regionale.

„O altă lovitură cu rachete a fost efectuată în regiunea Odesa. Există lovituri în infrastructura orașului Odesa, în special, una dintre clădirile religioase a fost avariată”, a mai spus acesta, potrivit ziarului Pravda.

Centrul de presă al Forțelor de Securitate și Apărare din Sud a declarat că trupele rusești au lansat lovitura asupra a ceea ce au descris ca fiind infrastructura urbană.

Comisarul președintelui Ucrainei pentru drepturile copilului Mykola Kuleba a precizat că un copil de 13 ani a fost ucis, o altă fată de 17 ani a fost grav rănită, potrivit ziarului Obozrevatel.

Și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a confirmat atacul și a spus, luni seara, că rușii au lovit un cămin cu o rachetă, potrivit ziarului Pravda.

„Un băiat de 14 ani a fost ucis la Odesa, o fată de 17 ani a fost rănită, avea răni de schije. De ce? Cu ce ​​au amenințat acești copii și căminul Rusia?”, a spus Zelenski.

Șeful poliției din Kiev Andriy Nebytov a anunțat, luni, că au fost descoperiți 1.202 de oameni uciși de trupele ruse, potrivit ziarului Pravda.

 „Din păcate, găsim descoperiri îngrozitoare aproape în fiecare zi și înregistrăm crimele armatei ruse în regiunea Kiev”, a transmis șeful poliției din Kiev.

El a adăugat că polițiștii recoltează probe ADN pentru identificarea persoanelor.

Acesta le-a cerut tuturor celor care știu despre dispariția unor oameni sau despre persoane cu care au pierdut legătura, să raporteze acest lucru la linia specială „102”.

În prezent, poliția investighează 300 de persoane dispărute. Șeful Poliției din Regiunea Kiev a explicat că această cifră se schimbă zilnic pe măsură ce noi persoane sunt adăugate pe lista celor care au dispărut.