Război în Ucraina, ziua 692 | Kievul ordonă evacuări masive în Harkov. Zelenski avertizează Occidentul că Putin e „un prădător”

Guvernul ucrainean a aprobat alocarea a 792 de milioane de grivne (20,9 milioane de dolari) din fondurile de rezervă ale statului pentru a sprijini „nevoile foarte urgente” ale armatei, a anunțat marți premierul Denis Șmîhal, potrivit The Kyiv Independent.

Fondurile vor fi destinate achiziționării de articole precum muniție, dispozitive de imagistică termică și drone.

Anunțul vine în contextul în care ajutorul militar din partea SUA „s-a oprit”, potrivit purtătorului de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby.

Congresul SUA trebuie să ia măsuri legislative pentru a autoriza noi finanțări, dar sprijinul pentru Ucraina a ajuns să fie învăluit în dispute politice interne, care împiedică cele două partide – democrații și republicanii – să ajungă la un compromis, notează The Kyiv Independent.

Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, a declarat luni că „timpul se scurge” pe măsură ce Congresul american se luptă să ajungă la un acord privind sprijinul militar pentru Ucraina.

Recomandări

Misterioasa dispariție a lui Ionuț Bulgaru, pe miriștea de lângă Cuibul Vulturilor, dintr-o căruță trasă de o „iapă cu năluc”. Care e singura ipoteză a poliției

În total, în cursul zilei de marți au avut loc 85 de ciocniri între forțele ucrainene și cele ruse; forțele ruse au efectuat două lovituri cu rachete și 13 bombardamente aeriene și au folosit sistemele de rachete cu lansare multiplă (MLRS) de 32 de ori pentru a ataca Ucraina, a transmis Statul Major General al armatei ucrainene, în cea mai recentă actualizare a situației de pe front, potrivit Ukrainska Pravda.

„În cursul zilei de astăzi, avioanele ucrainene au efectuat lovituri aeriene asupra unui grup de personal militar, arme și echipamente rusești. Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au interceptat o rachetă rusă aer-sol Kh-59. Unitățile forțelor de rachete și ale artileriei ucrainene au lovit un grup de personal militar rusesc, arme și echipamente, un post de comandă și un punct de depozitare a munițiilor”, precizează conducerea armatei ucrainene.

Rusia continuă să își mențină forțele în apropierea graniței ucrainene pe fronturile de la Sivershchyna și Slobozhanshchyna și desfășoară operațiuni de sabotaj și recunoaștere, precum și bombardamente, de pe teritoriul rus, asupra așezărilor ucrainene, mai afirmă Statul Major general al Ucrainei.

Recomandări

Prins cu diplomă falsă de studii și dat afară din CNAIR, fostul director regional Bogdan Bratu a cerut în instanță reangajarea și despăgubiri financiare. Cum s-a terminat procesul

Pe frontul de la Avdiivka, forțele ucrainene au respins 15 asalturi rusești în apropiere de orașele Novobakhmutivka, Stepove și Avdiivka, și alte 15 asalturi în apropiere de localitățile Nevelske și Pervomaiske, din regiunea Donețk.

De asemenea, forțele ruse își continuă încercările de a împinge forțele ucrainene înapoi de pe pozițiile pe care le-au ocupat pe malul stâng (estic) al fluviului Nipru. Rușii au făcut șase încercări nereușite de a ataca pozițiile ucrainene de acolo în cursul zilei de marți, conform actualizării.

Forțele ruse au bombardat marți satul Tiahynka din regiunea Herson pe 16 ianuarie, atacul soldându-se cu rănirea a două persoane, a anunțat guvernatorul regional Oleksandr Prokudin, potrivit The Kyiv Independent.

După ce forțele ucrainene au eliberat Hersonul și alte așezări regionale de pe malul vestic al fluviului Nipru, în noiembrie 2022, rușii au continuat să bombardeze puternic zona, provocând multiple victime civile.

O femeie de 42 de ani și un bărbat de 38 de ani se plimbau pe o stradă din Tiahynka când satul a fost lovit de atacul rușilor, potrivit lui Prokudin.

Recomandări

Securitatea comunistă și sportivii români la Olimpiada din 1988. Misiunea de a împiedica dezertarea vreunui membru al delegației, un succes

Cei doi rezidenți au fost spitalizați după ce au suferit răni provocate de șrapnel, a precizat oficialul, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Tiahynka se află la aproximativ 40 de kilometri est de capitala regională, orașul Herson.

Tot marți, un atac rusesc a lovit o casă din satul Dniprovske, în apropiere de Herson, a anunțat Ministerul de Interne.

Când primii salvatori au ajuns la fața locului pentru a stinge incendiul, forțele ruse au bombardat din nou zona, potrivit ministerului.

Nu au fost raportate victime în Dniprovske.

Atacurile împotriva primilor respondenți încalcă convențiile internaționale, deoarece aceștia nu participă la ostilități, ci salvează civili și oferă ajutor, notează The Kyiv Independent.

Statul ucrainean riscă să sufere o „lovitură ireparabilă” în cazul în care conflictul se prelungeşte, a afirmat marți președintele rus Vladimir Putin, apreciind că iniţiativa pe front este de acum „în întregime” de partea forţelor Moscovei, informează AFP.

„Nu doar că a eşuat contraofensiva lor, dar iniţiativa se află în întregime în mâinile forţelor armate ruse. Şi dacă aceasta continuă, statalitatea Ucrainei ar putea suferi o lovitură ireparabilă şi foarte serioasă”, a declarat Putin, în cadrul unei reuniuni difuzate de televiziunea de stat.

Mai multe detalii: Putin: Ucraina riscă să primească o „lovitură ireparabilă” dacă războiul se prelungește, iar Rusia nu va renunța niciodată la câștigurile teritoriale

Cu cât preşedintele rus Vladimir Putin are mai mult succes în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, cu atât creşte probabilitatea ca şi China să decidă să recurgă la forţă pentru a-şi atinge obiectivele, a declarat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei dezbateri pe teme de securitate la Forumul Economic Mondial de la Davos (Elveţia), scrie agenția EFE.

„Am efectuat vizite în Japonia şi Coreea de Sud, parteneri apropiaţi ai NATO, iar ei sunt îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă în Ucraina, pentru că ştiu că, cu cât Putin are mai mult succes în Ucraina, cu atât este mai probabil ca Beijingul să folosească forţa”, a subliniat politicianul norvegian.

În acest context, el a susţinut că Alianţa Atlantică ar trebui să aibă o „abordare globală”, chiar dacă este o organizaţie regională, întrucât „lumea este interconectată”. „Vom rămâne o alianţă regională. Dar regiunea transatlantică se confruntă cu ameninţări globale, securitatea nu mai este regională, ci globală, astfel încât ceea ce se întâmplă în Asia afectează Europa şi ceea ce se întâmplă în Europa afectează Asia”, a afirmat Jens Stoltenberg, potrivit Agerpres.

Stoltenberg a declarat că NATO nu consideră China drept un adversar, dar a spus că este „important” să fim atenţi la comportamentul său, în special în Marea Chinei de Sud, precum şi la „modul în care China încalcă principiile de bază” ale Alianţei, cum ar fi democraţia, statul de drept, libertatea de opinie şi de exprimare, „aşa cum am văzut în Hong Kong”.

În acelaşi timp, el a subliniat că nu NATO este cea care „avansează în Asia”, ci China este cea care „se apropie”. „Aşadar, din toate aceste motive, bineînţeles că NATO trebuie să abordeze ceea ce se întâmplă în Asia”, a conchis el.

Ajutarea Ucrainei în lupta împotriva invaziei Rusiei ar trebui să se facă într-un mod care să nu afecteze bugetul UE, a declarat premierul ungar Viktor Orban, potrivit Reuters.

„Dacă vrem să ajutăm Ucraina, ceea ce cred că trebuie să facem – trebuie să o facem într-un mod care să nu afecteze bugetul UE. Dar a da în avans 50 de miliarde de euro din bugetul UE pentru patru ani este o încălcare a suveranității și a intereselor naționale ale UE. Nici măcar nu știm ce se va întâmpla peste trei luni”, le-a spus Orban jurnaliștilor marți, într-o conferință de presă.

Orban a declarat că orice facilitate financiară pentru Ucraina ar trebui să fie separată de bugetul UE, adăugând că propunerea Ungariei pentru crearea unui astfel de mecanism se bazează pe alocarea ajutorului pe baza venitului național brut.

„Dacă Bruxelles-ul acceptă acest lucru, atunci va exista un ajutor pentru Ucraina, în afara bugetului”, a mai spus premierul ungar.

„Dacă nu, atunci voi fi trist să opresc acest proces”, a amenințat Orban.

Orban a făcut aceste declarații după ce s-a întâlnit cu premierul populist al Slovaciei, Robert Fico, care, la fel ca omologul său ungar, a declarat că nu există o soluție militară pentru războiul din Ucraina.

Premierul ungar a fost acuzat că a blocat sprijinul european pentru Ucraina din cauza înghețării fondurilor europene de miliarde de euro destinate finanțării Ungariei. Fondurile au fost înghețate din cauza unei serii de dispute legate de nerespectarea statului de drept în Ungaria.

Uniunea Europeană a reușit să reducă dependența energetică de Rusia, după ce Putin a pornit războiul din Ucraina. A crescut, în schimb, dependența de îngrășăminte, a declarat recent președintele unei importante companii chimice norvegiene. 40% dintre îngrășămintele pe bază de azot, scrie site-ul Euractiv, au venit de la Moscova.

„Am văzut cum Rusia sau Putin folosesc îngrășămintele și alimentele ca arme”, a declarat, în a doua săptămână din ianuarie, Svein Tore Holsether, directorul general al companiei norvegiene Yara.

Mai multe detalii: „Putin folosește îngrășămintele ca arme”. Dependența sectorului agricol din UE față de Rusia a crescut după invadarea Ucrainei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi, la Davos, că liderul rus Vladimir Putin este un „prădător” care nu ar fi mulţumit cu un conflict „îngheţat” în Ucraina, unde linia frontului este în bună măsură blocată de mai multe luni, scrie AFP.

„După 2014, s-au făcut încercări de îngheţare a războiului din Donbas (estul Ucrainei – n.r.). Au existat garanţi extrem de influenţi, cancelarul german (Angela Merkel – n.r.), preşedintele francez (Francois Hollande – n.r.). Dar Putin este un prădător care nu se mulţumeşte cu produse congelate”, a spus Zelenski, într-un discurs la Forumul Economic Mondial din Elveţia.

El l-a acuzat pe preşedintele rus că „încearcă să normalizeze deportările în masă, distrugerea oraşelor şi a satelor şi sentimentul terifiant că războiul nu se va termina poate niciodată”.

„De fapt, Putin întruchipează războiul”, a continuat Zelenski, adăugând că liderul rus „nu se va schimba”, potrivit Agerpres.

Făcând apel din nou la Occident să livreze mai multe arme ţării sale, preşedintele ucrainean a dat asigurări că „direcţiile posibile şi chiar calendarul unei noi agresiuni ruseşti dincolo de Ucraina devin din ce în ce mai evidente”.

El le-a cerut aliaţilor occidentali în special să ajute Kievul să obţină „superioritatea aeriană” asupra Rusiei, prin livrarea de avioane de luptă, dând asigurări de asemenea că a recâştigat deja avantajul asupra flotei Moscovei în Marea Neagră.

„Partenerii noştri ne cunosc nevoile”, a declarat Zelenski, adăugând că Ucraina a dovedit că „poate lovi avioane militare ruseşti pe care nimeni nu le-a doborât până acum”.

Luni, Kievul a revendicat responsabilitatea pentru doborârea a două avioane de comandă ruseşti deasupra Mării Azov, ceea ce ar fi o lovitură majoră pentru Rusia într-o zonă pe care ar trebui să o controleze.

Președintele ucrainean Volodimi Zelenski a îndemnat marți Occidentul să arate un front unit împotriva președintelui rus Vladimir Putin și să își intensifice sprijinul pentru Kiev pentru a se asigura că Moscova nu se impune în război, informează Reuters.

Ezitările Occidentului în susținerea Kievului și temerile legate de o escaladare a războiului cu Rusia costă timp și ar putea prelungi luptele cu ani de zile, a declarat liderul ucrainean la Forumul Economic Mondial de la Davos, din Elveția.

„De fapt, Putin întruchipează războiul. El nu se va schimba. (…) Noi trebuie să ne schimbăm. Noi toți trebuie să ne schimbăm pentru ca nebunia care află în capul acestui om sau în capul oricărui alt agresor să nu prevaleze”, a spus Zelenski.

Mai multe detalii: Zelenski îndeamnă Occidentul la unitate pentru oprirea Rusiei: Putin este un prădător care nu se mulţumeşte cu un conflict înghețat

Transportatorii polonezi care blocau punctele de trecere a frontierei începând din luna noiembrie au ajuns la un acord, „cu anumite condiţii”, cu guvernul de la Varşovia şi îşi vor suspenda protestul miercuri la ora 11:00 GMT, a anunţat unul din organizatori, scrie Reuters.

Şoferii de camioane de transport greu polonezi au cerut ca Uniunea Europeană să reinstaureze un sistem în care şi companiile ucrainene să aibă nevoie de permise pentru a activa în interiorul blocului comunitar şi acelaşi lucru să se întâmple pentru transportatorii europeni la intrarea în Ucraina.

”Nu este finalul, dar va exista o suspendare a protestului”, a spus Tomasz Borkowski, reprezentant al Comitetului polonez de protecţie a transportatorilor şi patronatului din transporturi. ”Am căzut de acord asupra anumitor condiţii, vom da guvernului timp pentru a lucra întrucât este un guvern nou”, a adăugat el, potrivit Agerpres.

La rândul lor, fermierii polonezi au decis să suspende protestul de la Medyka, punct de trecere a frontierei cu Ucraina, după ce guvernul a fost de acord cu cererile lor anterior în această lună.

Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, a mărturisit că au existat momente, în cadrul discuţiilor din prima etapă a invaziei Moscovei, în care a simţit nevoia de a-i da „un pumn în faţă” omologului său rus, Serghei Lavrov, informează marți Reuters, potrivit news.ro.

Mai multe detalii: Kuleba dezvăluie că a vrut să-i dea lui Lavrov „un pumn în nas de două sau trei ori”. Replica Rusiei

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit marți la Forumul Economic Mondial de la Davos cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, faţă de care a insistat privind candidatura ţării sale la alianţă, scrie Agerpres preluând DIPA.

La reuniunea anuală din Elveţia a Forumului, Zelenski i-a spus lui Stoltenberg că se aşteaptă ca NATO să ia anul acesta decizii care să apropie Ucraina de statutul de membră.

Preşedintele l-a informat de asemenea pe secretarul general despre situaţia de pe front, în războiul de apărare împotriva Rusiei, şi i-a mulţumit pentru sprijinul permanent al NATO, arată un comunicat al cancelariei prezidenţiale.

Zelenski a subliniat importanţa întăririi sistemelor de apărare antiaeriană de care dispune Ucraina, confruntată cu bombardamente ruseşti asupra mai multor oraşe.

Autoritățile ucrainene au ordonat marţi evacuarea a 26 de sate din regiunea Harkov, în nord-estul ţării, din cauza asalturilor repetate ale armatei ruse în zonă, informează AFP.

„Având în vedere situaţia, demarăm o evacuare obligatorie a populaţiei din Kindraşivka şi Kurilivka din districtul Kupiansk”, a anunţat pe reţelele sociale guvernatorul regional Oleg Sinegubov, conform Agerpres.

Guvernatorul a enumerat 26 de localităţi vizate, unde locuiesc 3.043 de persoane, dintre care 279 de copii.

Districtul Kupiansk este de mai multe luni vizat de atacuri ale forţelor ruse. Acestea au obţinut acolo succese teritoriale minore, însă speră să străpungă liniile de apărare ucrainene.

În cadrul întâlnirii de marți, de la Davos cu secretarul general al NATO președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a informat pe Jens Stoltenberg despre atacurile masive rusești și a subliniat importanța consolidării sistemului de apărare aeriană ucraineană, relatează Ukrinform.

„Volodimir Zelenski și Jens Stoltenberg au discutat despre situația de pe câmpul de luptă. Președintele ucrainean a informat despre bombardarea masivă rusă a orașelor și comunităților ucrainene care a avut loc recent. Șeful statului a subliniat importanța consolidării în continuare a sistemului de apărare aeriană ucraineană. Părțile au discutat și despre alte nevoi de apărare ale Ucrainei”, se arată în mesajul administrației prezidențiale din Ucraina.

Primarul din Voronej, Vadim Kstenin, a anunțat, marți, pe Telegram, că în oraș a fost anunțată starea de urgență, în urma unui atac ucrainean cu donă, informează Interfax.

„A fost introdusă starea de urgență astfel încât să fie posibilă evaluarea rapidă a pagubelor cauzate locuințelor și bunurilor mobile și efectuarea reparațiilor, inclusiv înlocuirea geamurilor sparte. Acum trebuie să închidem circuitul termic, numărăm câte ferestre necesită înlocuire, constructorii noștri au oferit deja o gamă de produse și ne vor ajuta”, a transmis Vadim Kstenin.

Anterior, guvernatorul regiunii Voronej, Alexander Gusev, a anunțat că sistemul de apărare antiaeriană a doborât dronele ucrainene deasupra orașului Voronej. 

Potrivit Ministerului Situațiilor de Urgență, resturi de la unul dintre UAV au căzut într-un apartament, rănind o fetiță de 11 ani.

Armata rusă a anunțat că, în noaptea de luni spre marți, au fost interceptate și doborâte 12 drone deasupra regiunilor Voronej și Belgorod, aflate la granița cu Ucraina, informează agenția rusă Interfax.

„Sistemele de apărare aeriană au distrus cinci drone și au interceptat trei vehicule aeriene fără pilot ucrainene deasupra teritoriului regiunii Voronej, iar alte patru UAV-uri au fost interceptate pe teritoriul regiunii Belgorod”, a declarat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.

O fetiţă născută în 2013 a fost rănită de bucăţi ale unui drone doborâte, care au căzut peste imobilul în care locuia ea, a precizat la rândul său guvernatorul regiunii Voronej, Aleksandr Gusev.

Atacurile cu drone asupra teritoriului rus, foarte departe de frontul din Ucraina, s-au înmulţit din vara anului trecut, când Kievul a lansat o amplă contraofensivă pentru eliberarea teritoriilor sale ocupate, contraofensivă care în final a eşuat.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, joi, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 372.090 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 1.110 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 6.113 de tancuri, 11.358 de blindate, 8.801 de sisteme de artilerie, 331 de avioane, 324 de elicoptare și 6.877 de drone.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a avertizat că „timpul se scurge” pentru ca actualul Congres al SUA să adopte un nou acord de finanțare militară a Ucrainei, adăugând totodată că, și în condițiile în care se vor epuiza armele, ucrainenii se vor „lupta cu lopeți”, relatează Ukrainska Pravda.

Dmitro Kuleba a spus că mai mulți bani pentru Ucraina ar putea contribui la evitarea unei confruntări directe între NATO și Rusia, în care trupele americane vor fi forțate să intervină.

„Dacă Occidentul nu poate opri Rusia în Ucraina, cine altcineva se poate opri în alte părți ale lumii? Chiar dacă rămânem fără arme, ne vom lupta cu lopeți, pentru că este în joc existența acestei națiuni”, a spus Dmitro Kuleba la ABC News.

Presat de ideea că Ucraina va trebui într-o zi să negocieze cu Rusia, Kuleba a exclus orice discuții cu regimul Putin până când Ucraina va fi într-o poziție mult mai puternică pe câmpul de luptă.

El a recunoscut că armata rusă și-a „învățat lecțiile” și acum este „mult mai potrivită pentru acest război”, dar a prezis „mai multe înfrângeri” pentru Rusia în acest an.

În ultimele săptămâni, trupele ruse au devenit mai încrezătoare pe câmpul de luptă, confiscând zone mici de teritoriu din estul Ucrainei în jurul orașului Avdiyivka, pentru care au loc lupte.

Totuși, ministrul de externe al Ucrainei a spus că succesele „minimale” ale Rusiei au avut un „preț extrem de mare” și a respins ideea că Rusia are acum mâna de sus pe câmpul de luptă.

Administrația Joe Biden și republicanii din Congresul SUA nu au ajuns la un acord de finanțare mai larg, care ar include o asistență suplimentară de securitate de 60 de miliarde de dolari pentru efortul de război al Ucrainei.

Armata rusă a lovit orașul Niu Iork. din regiunea Donețk, iar clădire rezidențială a fost avariată de o rachetă. 3 persoane au fost rănite, alte cinci sunt prinse sub moloz, a informat Vadim Filașkin, șeful administrației militare din Donețk, preluat de Ukrainska Pravda. La fața locului se află salvatorii și poliția.

Niu Iork, Novgorodske în denumirea rusească, este o așezare de tip urban din comunitatea urbană Torețkaia, raionul Bahmut, regiunea Donețk din Ucraina. Are peste 10.000 de locuitori.

Orașul din estul regiunii Donețk a revenit la vechiul nume, Niu Iork, în 2021, după o decizia a parlamentului de la Kiev, a scris Deutsche Welle. În 1951, autoritățile sovietice au schimbat numele din motive ideologice.

Вітаємо жителів Нью-Йорка Донецької області з поверненням до історичної назви свого міста завдяки міжфракційному консенсусу у @verkhovna_rada! Ще одна причина відзначити наші тісні звязки. Ми великі шанувальники вашої нової/старої назви! Докладніше: https://t.co/fGm6BBAKsJ pic.twitter.com/91Y45dSlso

— U.S. Embassy Kyiv (@USEmbassyKyiv) July 1, 2021

Niu Iork a fost în prima linie a războiului Ucrainei cu separatiștii susținuți de ruși. care au declarat două „republici populare”, Donețk și Luhansk, după anexarea Crimeei, în 2014.

Urmărește-ne pe Google News