Război în Ucraina, ziua 694 | Ruşii au doborât drone în regiunile Moscova și Leningrad. Zelenski: Ucraina trebuie să treacă la atacuri împotriva Rusiei

Premierul ungar, Viktor Orbán, a cerut ca sprijinul UE pentru Ucraina să fie revizuit anual, în timp ce negocierile dificile pe această temă continuă înaintea unui summit UE, relatează AFP, potrivit The Guardian.

De asemenea, Orbán i-a criticat pe politicienii „liberali” pentru că vor „să dea bani Ucrainei timp de patru ani”, susținând că ar fi „antidemocratic” să facă acest lucru chiar înainte de alegerile europarlamentare din iunie.

„Dacă vrem să ajutăm Ucraina, haideți să o facem în afara bugetului UE și pe o bază anuală”, a scris Orbán pe X. „Aceasta este singura poziție democratică cu doar cinci luni înainte de alegeri”, a adăugat el.

Orașul rus Belgorod, situat în apropiere de granița cu Ucraina, și-a anulat vineri tradiționalele festivități ortodoxe de Bobotează, din cauza amenințării cu atacuri, în contextul în care forțele Kievului urmăresc o nouă strategie, relatează Associated Press, scie The Guardian.

Citând informații de la agenția de știri rusă de stat Tass, Associated Press precizează că evenimentele planificate pentru vineri, în care credincioșii se scufundă în iazuri și piscine prin găuri în gheață cu ocazia sărbătorii de Bobotează, au fost anulate.

Sărbătorile anuale de pe 19 ianuarie sunt foarte răspândite în Rusia.

Atacurile transfrontaliere au devenit din ce în ce mai frecvente în ultimele săptămâni în Belgorod, cel mai mare oraș rusesc de lângă graniță, cu aproximativ 340.000 de locuitori.

Pe 30 decembrie, un bombardament în centrul Belgorodului a ucis 21 de persoane și a rănit 110, au anunțat oficialii regionali, într-unul dintre cele mai mortale atacuri pe teritoriul rus de la începutul invaziei la scară largă a Moscovei în Ucraina.

Armata rusă și-a modernizat rachetele de croazieră Kh-101, a declarat Vadym Skibitskyi, un purtător de cuvânt al agenției de informații militare ucrainene (HUR), adăugând că aceste rachete „sunt complet diferite de cele folosite în 2022”, scrie The Kyiv Independent.

„Această rachetă are deja un sistem de război electronic, protecție, capcane termice, printre altele”, a declarat Skibitskyi în timpul unei discuții publice la Davos.

Kh-101 este o rachetă de croazieră strategică lansată din aer care poate atinge ținte aflate la o distanță de până la 5.000 de kilometri și este folosită de forțele rusești pentru a ataca orașele și infrastructura civilă din Ucraina.

Skibitskyi a subliniat că forțele rusești „învață rapid” și a respins posibilitatea ca Ucraina să treacă la o apărare „surdă”.

„Trebuie să dezvoltăm apărarea aeriană, să ne ocupăm de industria de producție militară astfel încât să dea rezultate și să luăm, în special, măsuri de contraofensivă pentru a preveni pierderea de teritorii. Experiența din 2023 ne-a arătat acest lucru”, a adăugat Skibitskyi.

Potrivit premierului Denys Shmyhal, unul dintre obiectivele-cheie ale Ucrainei pentru 2024 este creșterea de șase ori a capacității de producție a industriei de apărare.

Forțele rusești au preluat controlul asupra localității Vesele, din estul regiunii ucrainene Donețk, relatează Reuters citând o declarație de joi a Ministerului rus al Apărării, potrivit The Guardian.

Ministerul nu a oferit detalii despre această așezare. Acesta a spus doar că satul a fost cucerit prin eforturile active ale unităților care fac parte din grupul militar de sud al Rusiei. Reuters nu a reușit să verifice afirmația de pe câmpul de luptă.

Un sat cu același nume, populat de aproximativ 100 de persoane, este situat la 20 de kilometri nord-est de orașul Bahmut, controlat de Rusia, într-o zonă care a cunoscut lupte intense.

SUA și aliații săi caută o modalitate de a debloca 300 de miliarde de dolari din fondurile băncii centrale rusești, aflate în mare parte în Europa, și de a le folosi în beneficiul Ucrainei, scrie The Guardian.

Ideea a căpătat un nou avânt în ultima vreme, pe măsură ce finanțarea continuă a aliaților pentru Ucraina devine tot mai incertă, iar Congresul SUA se află într-un impas în ceea ce privește acordarea unui sprijin suplimentar.

Există compromisuri, deoarece militarizarea finanțelor globale ar putea afecta poziția dolarului american ca monedă dominantă la nivel mondial. Iar administrația Biden spune că Ucraina are încă nevoi imediate de fonduri care trebuie satisfăcute prin alte mijloace.

La reuniunile Forumului Economic Mondial de săptămâna aceasta de la Davos, Elveția, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut o decizie „fermă” ca activele rusești înghețate „să fie direcționate spre apărarea împotriva războiului rusesc și pentru reconstrucția” Ucrainei.

Cea mai recentă evaluare a pagubelor suferite de Ucraina realizată de Banca Mondială, publicată în martie 2023, estimează că costurile pentru reconstrucție și redresare se ridică la 411 miliarde de dolari în următorii 10 ani.

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev spune că ucrainenii au de ales între a face parte din Rusia sau să moară alături de familiile lor, transmite Sky News.

Într-o postare pe Telegram, Medvedev a declarat că ucrainenii trebuie să aleagă între „războiul etern și moartea inevitabilă și viață”.

„Ei vor înțelege că viața într-un mare stat comun, care nu le place foarte mult acum, este mai bună decât moartea. Moartea lor și a celor dragi lor. Și cu cât mai repede vor înțelege ucrainenii acest lucru, cu atât mai bine”.

Budapesta „este departe” de a ajunge la un acord cu Uniunea Europeană privind ajutorul pentru Ucraina, a declarat joi, 18 ianuarie, șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, potrivit Reuters.

UE încearcă să ajungă la o înțelegere cu privire la extinderea unui ajutor financiar mai mare pentru Kiev, pentru a-l sprijini în fața invaziei ruse, atunci când liderii blocului comunitar se vor întâlni la începutul lunii februarie, deși premierul ungar Viktor Orban se opune în continuare.

Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a declarat miercuri că este încrezătoare în găsirea unei soluții între cei 27 de membri ai blocului. Joi, Gergely Gulyas, șeful de cabinet al lui Orban, a spus că Ungaria se află în discuții cu Executivul comunitar, dar că nu este sigur că se va ajunge la un acord.

Mai multe detalii: Ungaria anunță că este departe de a ajunge la un acord cu UE în privința acordării sprijinului financiar pentru Ucraina

Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a declarat joi, 18 ianuarie, că intervenția militară pe scară largă a Moscovei împotriva Ucrainei a ajutat societatea rusă să „se curețe”, relatează AFP, notând că această afirmație vine în contextul în care mii de oameni au fugit din țară sau au fost arestați după izbucnirea conflictului, potrivit The Moscow Times.

După ce Kremlinul a ordonat intrarea trupelor ruse în Ucraina în februarie 2022, oficialii de la Moscova i-au catalogat în mod repetat drept „trădători” pe rușii care au fugit din țară pentru a scăpa de ampla campanie de mobilizare sau din motive politice. „Operațiunea militară specială a unit societatea noastră ca niciodată înainte și a contribuit la curățarea de oamenii care nu simt că aparțin istoriei și culturii ruse”, a declarat Lavrov, în cadrul unei conferințe de presă.

Mai multe detalii: Serghei Lavrov afirmă că ofensiva militară din Ucraina a ajutat societatea rusă să se „curețe” de trădători

Fermierii români au blocat joi un punct de trecere a frontierei cu Ucraina, a anunţat Serviciul vamal ucrainean, informează Agerpres, care preia Reuters.

Fermierii şi camionagiii blochează autostrăzile şi încetinesc traficul cu convoaie de tractoare şi camioane grele în semn de protest împotriva creşterii preţului motorinei, costului asigurărilor şi presiunilor asupra pieţei interne din partea produselor agricole ucrainene importate.

Protestatarii doresc un moratoriu asupra rambursării creditelor, accelerarea plăţilor subvenţiilor şi culoare separate la punctele de trecere a frontierei şi la intrarea în portul Constanţa pentru camioanele UE faţă de cele din afara blocului comunitar, printre care din Ucraina.

„Blocajul este realizat cu utilaje agricole mari”, a declarat joi Serviciul vamal ucrainean despre situaţia de la punctul de trecere Halmeu-Diakove.

„Traficul pe direcţia dinspre Ucraina pentru camioane a fost suspendat temporar pentru a evita blocarea autoturismelor. Durata blocajului nu este deocamdată cunoscută”, a adăugat pe Telegram instituţia citată.

Porturile româneşti de la Marea Neagră sunt esenţiale pentru exporturile ucrainene de produse agricole, pe fondul blocadei parţiale impuse de Rusia asupra Mării Negre şi al dificultăţilor logistice în tranzitul prin frontierele terestre ale Ucrainei către UE.

Înainte de a ajunge la un acord în această săptămână, şi camionagiii polonezi blocaseră unele puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, în semn de protest faţă de ceea ce ei au afirmat că este concurenţă neloială din partea omologilor ucraineni. Protestele au susţinut cererea ca UE să reintroducă un sistem în care companiile ucrainene să aibă nevoie de autorizaţii pentru a opera în interiorul blocului comunitar şi acelaşi lucru să se aplice transportatorilor europeni care intră în Ucraina.

Nu Ucraina este cea care va decide asupra condițiilor de încheiere a conflictului, a declarat Lavrov, relatează Reuters.

Potrivit Sky News, el a mai afirmat că „în mod clar și evident, Washingtonul este cel care trage sforile” și că nu Ucraina va fi cea care va decide când să înceapă discuțiile serioase. „Rasismul” antirusesc, „ideologia nazistă” și „aspirațiile de aderare la NATO” ar trebui mai întâi să fie respinse de Ucraina, a spus Lavrov.

Ministrul rus de externe, care își ține acum briefingul anual la Moscova, a declarat că Occidentul „nu este interesat de nicio negociere”. De asemenea, el a acuzat SUA că au creat un context „ostil” în care Rusia a de-ratificat tratatul nuclear New Start, relatează Sky News.

„Ne-au proclamat în mod deschis un inamic, dar, în același timp, vor să se uite la stocurile noastre nucleare strategice, pentru că ei spun că este cu totul altceva.
Sub sloganul reciprocității, ei vor să asigure supravegherea arsenalelor noastre nucleare pentru a minimiza riscurile pentru ei înșiși, iar aceste riscuri cresc ca urmare a presiunii și constrângerii militare exercitate împotriva țării noastre.
Ei vorbesc pe zi ce trece mai mult despre o eventuală coliziune a puterilor nucleare și pe zi ce trece există tot mai puțini factori de descurajare”.

Posibilitatea unor discuții privind „stabilitatea strategică” nu a fost totuși dată la o parte, a adăugat el.

SUA și alte națiuni occidentale nu au arătat „nici cel mai mic interes” pentru a pune capăt războiului, a afirmat Serghei Lavrov, transmite Sky News. „Nu au vrut să ne asculte preocupările”, a spus el.

Serghei Lavrov spune că, în schimb, Occidentul „a condus spre o escaladare a crizei ucrainene”, ceea ce „creează riscuri și pericole strategice suplimentare”.

El a sugerat că Ucraina ar putea avea o „soartă similară” cu cea a Afganistanului – din care SUA s-au retras în urmă cu doi ani, după 20 de ani de război.

El a reiterat punctul de vedere al Rusiei potrivit căruia Occidentul „nu este dispus” să urmeze un „curs constructiv care să ia în considerare preocupările legitime ale Federației Ruse”.

Franța va produce 78 de obuziere autopropulsate Caesar pentru Ucraina, transmite Sky News. Sebastien Lecornu, ministrul francez al forțelor armate, a confirmat informaţia pentru cotidianul Le Parisien.

La începutul acestei săptămâni, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că intenționează să livreze zeci de rachete și sute de bombe Ucrainei.

„Nu putem lăsa Rusia să câștige și nu trebuie să facem acest lucru”, a declarat el într-o conferință de presă.

Forțele ucrainene au încercat să atace cu o dronă un terminal petrolier rusesc din Sankt Petersburg la primele ore ale dimineții, a anunţat Vladimir Rogov, un oficial din cadrul administrației instalate de Rusia în regiunea Zaporojie din sudul Ucrainei, notează Sky News.

El a precizat că drona a fost interceptată și că nu au fost provocate pagube.

Precizările vin după ce autoritățile ruse au declarat anterior că o dronă a fost doborâtă deasupra regiunii Leningrad, unde se află Sankt Petersburg – primul atac de acest fel asupra zonei.

Rusia a pierdut în ultimele 24 de ore 780 de soldaţi în Ucraina, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Potrivit sursei citate, 373.600 de soldați a pierdut Rusia în Ucraina de la începutul războiului.

Rusia a pierdut, de asemenea, 6.147 de tancuri, 11.410 vehicule blindate de luptă, 11.794 de vehicule și rezervoare de combustibil, 8.835 de sisteme de artilerie, 966 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 653 de sisteme de apărare aeriană, 331 de avioane, 324 de elicoptere, 6.925 de drone, 23 de nave și ambarcațiuni și un submarin.

Ministerul rus al Apărării a anunţat joi dimineaţă că unităţile sale de apărare aeriană au interceptat şi distrus o dronă ucraineană deasupra regiunii Moscova şi o a doua deasupra regiunii Leningrad, care înconjoară al doilea oraş ca mărime al ţării, Sankt Petersburg, relatează Reuters, citată de News.ro.

Incidentele au avut loc în jurul orei locale 1.30 (0.30, ora României). Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, declarase anterior pe Telegram că unităţile de apărare aeriană au doborât o dronă în timp ce aceasta se îndrepta spre capitală. Fragmentele au atins solul, dar nu s-au înregistrat pagube sau victime.

Atacul asupra regiunii Leningrad a vizat un terminal petrolier de la Marea Baltică, potrivit publicaţiei ruse SHOT, care a citat surse anonime.

Autorităţile ruse au raportat, de asemenea, un nou atac cu rachete asupra oraşului Belgorod, situat în apropiere de graniţa ruso-ucraineană. Guvernatorul regional Viaceslav Gladkov a declarat că apărarea aeriană a doborât toate cele 10 rachete, dar că o persoană a fost rănită.

Forțele ucrainene au doborât 22 din cele 33 de drone de atac de tip Shahed lansate de Rusia în cursul nopții, au transmis joi Forțele Aeriene prin intermediul paginii oficiale de Telegram, relatează The Kyiv Independent.

Dronele au fost lansate din Primorsko-Akhtarsk, în sudul Rusiei, în largul Mării Azov, și din regiunea Kursk, potrivit Forțelor Aeriene. Cel puțin două rachete S-300 care vizau regiunea Harkov au fost lansate din regiunea Belgorod din Rusia. Dronele au vizat în principal regiunile din nordul și sudul Ucrainei.

Unitățile de rachete antiaeriene și grupurile mobile de tragere au fost folosite pentru a respinge atacul aerian. Dronele au fost doborâte deasupra regiunilor Sumî, Mykolaiv. Herson, Dnipropetrovsk, Kirovohrad și Khmelnytskyi.

Cel puțin patru dintre cele 22 de drone au fost doborâte deasupra nord-estului regiunii Sumî, avariind un depozit și mai multe camioane.

Preşedintele Volodimir Zelenski, proaspăt întors de la Davos, a părut miercuri seara să sugereze o nouă strategie în războiul cu Rusia: Ucraina ar trebui să nu se limiteze doar la a se apăra, ci ar trebui să treacă la atacuri împotriva Rusiei şi să preia iniţiativa în acest sens, a cerut liderul de la Kiev, relatează News.ro.

El a spus, în adresarea video pe care o are de obicei seara către compatrioţi, că a avut în cursul zilei o şedinţă cu principalii responsabili pentru soarta războiului cu Rusia.

„A existat un nivel strategic de discuţii – acţiunile noastre din acest an. Şi nu doar cele defensive. Ucraina are nevoie de o perspectivă ambiţioasă, activă. Vrem ca ţara noastră să aibă iniţiativa, nu inamicul. Trebuie să ne asigurăm că sfârşitul războiului depinde de acţiunile noastre. Lumea îi susţine pe cei care au o perspectivă. Şi aceasta este o sarcină fundamentală – să păstrăm iniţiativa, astfel încât să devenim mai puternici”, a arătat Volodimir Zelenski, părând să sugereze că Kievul va iniţia noi operaţiuni ofensive, cel mai probabil vizând obiective strategice de pe teritoriul Rusiei.

El a spus că a avut o întâlnire separată cu ministrul apărării, iar subiectul a fost o nouă mobilizare a rezerviştilor. „Pregătim mai multe forţe pentru ţara noastră”, a anunţat Zelenski.

O altă întâlnire a fost cu reprezentanţi ai forţelor de ordine şi cu şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). „Raportul principal a fost despre combaterea colaboratorilor şi distrugerea logisticii inamicului. Sunt recunoscător Serviciului pentru rezultatele obţinute”, a punctat Zelenski, în condiţiile în care SBU a desfăşurat unele atacuri îndrăzneţe pe teritoriul rus.

Zelenski, care luni şi marţi a fost în Elveţia, participând la Forumul de la Davos, a declarat că a avut acolo multe întâlniri bune şi utile cu oficiali din Europa, America, Africa, Asia, vorbind nu numai cu politicieni, ci şi cu lideri din afaceri. „Astăzi, oficialii guvernamentali şi-au continuat activitatea la Forum, în special, pentru a atrage mai multe oportunităţi de afaceri şi tehnologice în Ucraina – în sectorul apărării. Este foarte important să prezentăm nu numai nevoile Ucrainei şi ale soldaţilor noştri, ale întregii societăţi, ci şi, în ciuda tuturor dificultăţilor războiului, să prezentăm capacităţile Ucrainei – ce facem, ce putem face pentru a consolida securitatea comună în Europa”, a punctat Zelenski.

El a menţionat şi cel mai recent scandal de presă din Ucraina, unde un cunoscut jurnalist de investigaţii, care l-a criticat pe preşedinte, a fost vizat de un atac din partea unor necunoscuţi la domiciliul său. „Serviciul de Securitate al Ucrainei a lansat o anchetă şi va afla toate circumstanţele. Orice presiune asupra jurnaliştilor este inacceptabilă”, a dat asigurări Zelenski.

Germania a predat Ucrainei muniție pentru tancurile Leopard 1, precum și căști, drone și vehicule, a anunțat guvernul german pe 17 ianuarie, potrivit The Kyiv Independent.

Livrările provin de la armata germană și din contracte guvernamentale cu companii private.

Livrarea include 16 camioane-cisternă Zetros, opt transportoare blindate pentru trupe, cinci vehicule de protecție a frontierelor și alte trei vehicule.

Livrarea include, de asemenea, 50 de terminale mobile de satelit, 25 de drone de recunoaștere Heidrun și 1.840 de căști de protecție.

Germania a precizat că intenționează, de asemenea, să livreze 15 tunuri antiaeriene Gepard pentru a ajuta Ucraina în domeniul apărării aeriene, dar, din motive de securitate, nu oferă detalii privind datele de livrare.

Cancelarul german Olaf Scholz i-a spus președintelui american Joe Biden, la 16 ianuarie, că Berlinul va oferi unilateral Ucrainei asistență de securitate și sprijin umanitar în valoare de peste șapte miliarde de euro în 2024.

Atacurile rusești asupra mai multor așezări din regiunea Herson au ucis o persoană și au rănit alte cinci, au anunțat autoritățile regionale la 17 ianuarie, potrivit The Kyiv Independent.

Forțele ucrainene au eliberat Herson și alte așezări de pe malul vestic al râului Nipru în noiembrie 2022. Trupele rusești rămân de cealaltă parte a râului și efectuează în mod continuu atacuri nediscriminatorii, ceea ce duce la victime civile.

Un bărbat de 37 de ani a fost ucis și o femeie de 81 de ani a fost rănită după ce o lovitură rusă a lovit un garaj dintr-o zonă rezidențială din Herson. Medicii au tratat-o pe femeie la locul atacului.

Roman Mrochko, șeful administrației militare a orașului, a declarat că bărbatul se afla afară în momentul loviturii.

Președintele rus Vladimir Putin stabilește condițiile pentru viitoare escaladări în țările baltice ca parte a presupusului plan de slăbire a alianței NATO, a scris Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în evaluarea sa din 16 ianuarie, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit unui organ de presă rus controlat de stat, Putin a declarat la 16 ianuarie că Letonia și alte țări baltice „aruncă ruși în străinătate”, afectând direct securitatea Rusiei.

Începând din septembrie 2022, guvernul leton a adoptat modificări ale legii sale privind imigrația, obligându-i pe rușii care locuiesc în țară să urmeze procedura generală pentru obținerea statutului de rezident permanent în UE.

Una dintre cerințe este de a trece examenul de limbă letonă până în noiembrie 2023.

Maira Roze, șefa Biroului leton pentru afaceri privind cetățenia și migrația, a anunțat într-un interviu acordat în ianuarie postului de televiziune leton LTV că cel puțin 985 de cetățeni ruși trebuie să fie expulzați deoarece nu au reușit să solicite un nou permis de ședere până la termenul limită.

„Putin a folosit mult timp o definiție expansivă a suveranității Rusiei și a banalizat suveranitatea fostelor republici sovietice”, a declarat ISW.

„Rusia a susținut de mult timp că are dreptul de a-și proteja «compatrioții din străinătate», inclusiv etnicii ruși și vorbitorii de limbă rusă din afara granițelor Rusiei”.

ISW a mai spus că nu a observat niciun indiciu că un atac rusesc asupra țărilor baltice este iminent sau probabil. Cu toate acestea, este posibil ca președintele rus să pregătească condițiile de informare pentru viitoare acțiuni agresive pentru a proteja „compatrioții din străinătate” ca pretext.