Război în Ucraina, ziua 695 | Incendiu la un depozit de petrol din regiunea rusă Briansk. Ucraina a revendicat atacul

După distrugerea unui avion de spionaj A-50, Forțele Aeriene ruse au început să opereze un alt avion de acest model într-o zonă mai sigură, mai la est de Ucraina, a precizat Ministerul britanic al Apărării în raportul său din 19 ianuarie.

Acest lucru indică faptul că avionul A-50, despre care s-a raportat că a fost distrus pe 14 ianuarie, a fost doborât de forțele ucrainene, în loc să sufere un accident, a precizat ministerul.

La începutul acestei săptămâni, armata ucraineană a confirmat că a distrus un avion rusesc A-50 și un centru de control aerian Il-22, adăugându-se la recentele pierderi aeriene ale Moscovei.

Potrivit Ministerului britanic al Apărării, Rusia a început să zboare un alt avion A-50 pe teritoriul rusesc, în apropiere de Krasnodar Krai, la 17 ianuarie. Mutarea avionului mai departe ar putea duce la o „pierdere a eficacității sale globale deasupra Ucrainei”, a declarat ministerul.

Avionul A-50 asigură mai multe funcții critice pentru războiul din Ucraina, cum ar fi detectarea sistemelor de apărare aeriană, a rachetelor ghidate și coordonarea țintelor pentru avioanele de luptă rusești. Rusia operează mai puțin de 10 în flota sa.

Recomandări

Imagini cu banii puși de un pacient pe biroul lui Nelu Tătaru, despre care procurorii susțin că sunt șpagă luată de fostul ministru al sănătății

Estonia, Letonia și Lituania au convenit să construiască o linie de apărare baltică în următorii ani pentru a consolida frontiera estică cu Belarus și Rusia, a declarat Ministerul estonian al Apărării pe 19 ianuarie, potrivit The Kyiv Independent,

Invazia Rusiei în Ucraina a stârnit îngrijorarea că statele baltice, care se numără printre cei mai mari critici ai Moscovei și cei mai fideli aliați ai Kievului încă din prima zi a războiului total, ar putea deveni următoarea țintă a agresiunii.

Acordul semnat de miniștrii apărării din Estonia, Letonia și Lituania prevede instalații defensive la frontierele lor pentru a descuraja și, dacă este necesar, a proteja împotriva amenințărilor militare.

„Războiul Rusiei în Ucraina a arătat că, pe lângă echipamente, muniții și forță de muncă, avem nevoie și de apărare fizică la graniță, de la primul metru, pentru a proteja Estonia”, a declarat ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur.

Potrivit radiodifuzorului public ERR, Tallinn intenționează să construiască aproximativ 600 de buncăre fortificate de-a lungul frontierei, fiecare buncăr fiind proiectat să găzduiască până la 10 soldați.

Recomandări

Mario Iorgulescu scapă de acuzația de omor. Judecătorii au schimbat încadrarea faptei și poate primi o pedeapsă mai mică

Miniștrii apărării din cele trei națiuni au semnat, de asemenea, o scrisoare de intenție pentru lansatoarele multiple de rachete HIMARS, care vizează stabilirea unui cadru pentru utilizarea comună a sistemului de arme pe timp de pace și pe timp de război.

Ucraina a îndeplinit trei din cele patru recomandări suplimentare prezentate de Comisia Europeană în noiembrie 2023, a declarat premierul Denis Șmîhal pe 19 ianuarie, potrivit The Kyiv Independent.

Cel de-al patrulea punct, un proiect de lege privind lobby-ul, a fost aprobat de parlament în prima lectură, a precizat premierul în timpul unei ședințe de guvern.

În evaluarea sa din noiembrie, brațul executiv al UE a recunoscut progresele Ucrainei în vederea aderării, afirmând că „mult peste 90% din pașii necesari pe care i-am stabilit anul trecut” au fost finalizați.

Cu toate acestea, Comisia a prezentat patru reforme suplimentare pe care Ucraina ar trebui să le întreprindă pentru a finaliza integral toate etapele.

Kievul a finalizat deja trei dintre acestea, inclusiv o creștere a personalului NABU, una dintre principalele agenții anticorupție din țară, redeschiderea registrului declarațiilor de avere și punerea în aplicare a modificărilor la legea privind minoritățile naționale.

Recomandări

Orientul Mjlociu, între furie şi iertare. Joe Biden, către Netanyahu: „Bibi, tu n-ai nici o strategie!”

Consiliul European a recunoscut, de asemenea, eforturile de reformă ale Ucrainei, convenind să înceapă discuțiile de aderare în timpul unui summit din decembrie.

UE a început discuțiile privind un nou pachet de sancțiuni, sperând să îl aprobe la 24 februarie, la a doua aniversare a invaziei rusești la scară largă în Ucraina, a relatat Bloomberg pe 19 ianuarie, citând surse anonime.

Blocul european a adoptat cel de-al 12-lea pachet de sancțiuni în decembrie 2023, care includea o interdicție asupra diamantelor rusești, o reprimare a mijloacelor Rusiei de a achiziționa bunuri de uz militar, controale mai stricte asupra plafonului de preț al petrolului de 60 de dolari pe baril și alte măsuri care vizează veniturile Moscovei pe fondul războiului total.

Cel de-al 13-lea pachet discutat ar putea cuprinde alte listări individuale, restricții comerciale mai stricte și mai multe măsuri împotriva eschivării sancțiunilor prin intermediul țărilor terțe și al companiilor europene, scrie Bloomberg.

Potrivit postului de știri, există, de asemenea, discuții în curs de desfășurare privind restructurarea Facilității Europene pentru Pace (EPF), un instrument al UE utilizat pentru canalizarea sprijinului militar pentru Ucraina.

Întrucât deciziile de alocare și de plată a fondurilor în cadrul EPF necesită unanimitate, unii membri se pare că se tem că Ungaria poate continua să întârzie sau să obstrucționeze procesul, așa cum a făcut în trecut, potrivit Bloomberg.

Protestatarii români au deblocat punctul de trecere Vicovu de Sus de la granița româno-ucraineană, care era blocat din 15 ianuarie, a anunțat pe 19 ianuarie Serviciul ucrainean al Poliției de Frontieră de Stat, potrivit The Kyiv Independent.

Fermierii și șoferii de camioane români și-ar fi unit forțele la jumătatea lunii ianuarie, încetinind traficul pe drumurile principale în semn de protest față de probleme precum ratele ridicate ale taxelor, timpii lungi de așteptare la punctele de trecere a frontierei și plata lentă a subvențiilor.

Fermierii au susținut că și-au pierdut veniturile timp de aproape doi ani din cauza cerealelor mai ieftine exportate de Ucraina. Autoritatea vamală din România a raportat în decembrie că țara nu a importat cereale din Ucraina în ultimele șase luni.

Două puncte de trecere a frontierei au fost blocate din 15 ianuarie, iar un altul a fost blocat pe 18 ianuarie. Punctul de trecere de la Vicovu de Sus, deblocat pe 19 ianuarie, se află în județul Suceava, care se învecinează cu regiunea ucraineană Cernăuți.

Finlanda nu vede nicio amenințare militară imediată din partea Rusiei, a declarat vineri premierul Petteri Orpo, în cadrul unei conferințe de presă cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu premierul Suediei, Ulf Kristersson, potrivit The Guardian.

Orpo a declarat reporterilor la Stockholm:

„Nu văd nicio amenințare militară imediată din partea Rusiei împotriva Finlandei. Noi, în Finlanda, dormim liniștiți noaptea pentru că suntem bine pregătiți.”

Finlanda a închis pentru a doua oară granițele cu Rusia, la mijlocul lunii decembrie, acuzând Moscova de orchestrarea unei crize a migranţilor.

Civilii din țările NATO ar trebui să fie pregătiți pentru perspectiva unui război total cu Rusia în următorii 20 de ani, a declarat locotenent amiralul Rob Bauer, președintele Comitetului militar al NATO, în fața reporterilor pe 18 ianuarie, scrie The Kyiv Independent.

Militarii NATO și-au sporit capacitatea și pregătirea de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina.

Deși perspectiva escaladării războiului până la o confruntare totală între alianță și Rusia a fost evitată până acum, există îngrijorări legate de faptul că Occidentul nu a acceptat cu adevărat că aceasta ar putea fi încă o posibilitate.

Un astfel de conflict ar necesita mobilizarea pe scară largă a civililor și a bazei industriale din întreaga alianță, a declarat Bauer.

Generalul american Christopher Cavoli, comandantul suprem aliat în Europa, a declarat la 18 ianuarie că NATO va desfășura cel mai amplu exercițiu militar din ultimele decenii, implicând aproximativ 90.000 de soldați.

În pofida acestui lucru, au existat indicii că creșterea producției de apărare și a pregătirii militare generale nu a fost suficientă pentru a scutura starea de autosuficiență de care NATO a dat dovadă de la sfârșitul Războiului Rece.

Rusia dezvoltă o versiune mai ieftină a dronei Șahed de fabricație iraniană, denumită Hawk, a relatat joi, 18 ianuarie, agenția rusă de presă de stat TASS, citând biroul rus de proiectare militară „Stratim”, relatează The Kyiv Independent.

Se presupune că drona va fi mai ieftină decât Șahed, care este folosită frecvent de Rusia în războiul său împotriva Ucrainei, și va fi fabricată „în întregime din componente comerciale”.

Potrivit biroului rus, Hawk are o rază de acțiune de 350 de kilometri și poate fi echipată cu focoase explozive cu o încărcătură utilă de 16 kilograme.

TASS a afirmat că drona va fi folosită ca o „pseudo-rachetă de croazieră” sau ca „țintă momeală” împotriva sistemelor de apărare aeriană ucrainene.

Deja a fost încheiată o serie de teste de zbor, iar dronele vor fi finalizate în prima jumătate a anului 2024, mai notează sursa citată.

Dacă Ucraina nu va învinge Rusia, nu se va sfârși bine pentru Europa, a declarat joi ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis pentru AFP, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, relatează Kyiv Post.

Landsbergis a afirmat că Europa „nu s-a trezit la realitatea” că războiul din Ucraina este „războiul Europei” și a cerut continentului să facă mai mult pentru a se pregăti pentru orice posibilă agresiune viitoare a Rusiei împotriva altor țări europene.

„Nu există niciun scenariu în care, dacă Ucraina nu câștigă, să se termine bine pentru Europa. Există o șansă ca Rusia să nu fie stăpânită în Ucraina”, a avertizat șeful diplomației lituaniene.

O modalitate prin care Europa ar putea face mai mult în domeniul apărării ar fi „achizițiile comune, am putea achiziționa lucruri care sunt necesare pentru a apăra Europa”, a mai spus Landsbergis, adăugând că „unii dintre noi s-ar putea să fi crezut că altcineva trebuie să o facă sau să tragă greul. Dar acesta este războiul Europei”.

Kievul și-a asumat responsabilitatea pentru atacul asupra depozitului de petrol din regiunea Briansk din vestul Rusiei, a confirmat pentru AFP o sursă de securitate ucraineană, fără a da detalii, relatează The Guardian și BBC Rusia.

Autoritățile ucrainene nu au comentat oficial incidentul.

Atacul este al doilea asupra unui depozit de petrol rusesc în tot atâtea zile, ca parte a ceea ce Kievul a numit represalii „corecte” pentru loviturile Moscovei asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Videoclipurile au arătat o imensă minge de foc care a cuprins rezervoarele depozitului de petrol, în timp ce un nor de fum negru s-a ridicat deasupra orașului cu aproximativ 60.000 de locuitori.

„Patru rezervoare de petrol ard în Klintsy. Din motive de siguranță, 32 de locuitori din sectorul privat au fost evacuați temporar la rude. A fost pregătit un centru de cazare temporară”, a precizat guvernatorul Alexander Bogomaz.

Potrivit oficialului, drona a fost doborâtă, dar „în timpul distrugerii țintei aeriene, au fost aruncate muniții”. După aceea, regiunea a fost atacată de alte două drone, a mai spus guvernatorul.

Sute de oameni au protestat vineri în capitala republicii ruse Bașkortostan, față de condamnarea la închisoare a activistului Fayil Alsynov, relatează publicația rusă independentă The Moscow Times.

Aproximativ 1.500 de protestatari s-au adunat în Piața Salawat Yulayev din Ufa, cerând eliberarea lui Alsynov, notează postul independent de știri SOTAvision.

Fayil Alsynov a fost condamnat miercuri la patru ani de închisoare sub acuzația de „incitare la ură interetnică” față de lucrătorii migranți în timpul unui discurs susținut anul trecut. El neagă acuzațiile și spune că declarațiile sale au fost traduse greșit din limba sa maternă, bașkir, în limba rusă.

Cel puțin 10 persoane fuseseră arestate vineri până la încheierea mitingului, la ora locală 13:00 (10:00 ora României), potrivit rapoartelor prezentate de presa independentă.

Mai multe detalii: Protest cu sute de persoane în Rusia față de condamnarea unui activist acuzat de „incitare la ură interetnică”

Apărarea antiaeriană din regiunea rusă Briansk a interceptat o dronă vineri, 19 ianuarie, ale cărei resturi căzute au provocat un incendiu la un depozit de petrol, a anunțat guvernatorul Alexander Bogomaz, pe Telegram, relatează The Kyiv Independent.

Oficialul a declarat că drona a fost interceptată folosind metode de bruiaj electronic deasupra orașului Klintsy, la aproximativ 100 de kilometri nord de regiunea ucraineană Cernihiv.

„Un vehicul aerian fără pilot de tip aeronavă a fost suprimat de echipamentele de război electronic ale Ministerului rus al Apărării. După ce o țintă aeriană a fost distrusă, pe teritoriul depozitului de petrol din Klintsovsk au fost aruncate muniții. Potrivit primelor informații, nu au fost victime”, a precizat guvernatorul.

La locul incendiului au fost trimise 13 autospeciale ale pompierilor.

Russian oil storage facilities in Klintsy, Bryansk region, were attacked by Ukrainian drones.
(52.7365241, 32.2380006) pic.twitter.com/VI92gaNJka

— Special Kherson Cat 🐈🇺🇦 (@bayraktar_1love) January 19, 2024

Bogomaz a atribuit atacul Ucrainei, care nu a comentat lovitura până la momentul publicării acestei știri.

Atacul vine după ce, joi, 18 ianuarie, ministrul ucrainean al Industriilor Strategice, Oleksandr Kamyshin, a declarat că o dronă de producție internă a zburat 1.250 de kilometri pentru a lovi o țintă în apropiere de Sankt Petersburg.

În ultimele 24 de ore, pe frontul din Ucraina au avut loc 127 de ciocniri militare, cele mai multe în direcția Avdiivka, relatează Ukrainska Pravda, care citează un raport al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

În total, forțele ruse au lansat două rachete și 81 de lovituri aeriene și a efectuat 45 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă asupra pozițiilor trupelor ucrainene și a zonelor populate, se precizează în raportul citat.

Peste 110 localități din regiunile Cernihiv, Sumî, Harkov, Lugansk, Donețk, Zaporoje, Dnipropetrovsk, Herson și Mikolaiv au fost supuse tirului de artilerie.

Premierul ungar, Viktor Orbán, a cerut ca sprijinul UE pentru Ucraina să fie revizuit anual, în timp ce negocierile dificile pe această temă continuă înaintea unui summit UE, relatează AFP, potrivit The Guardian.

De asemenea, Orbán i-a criticat pe politicienii „liberali” pentru că vor „să dea bani Ucrainei timp de patru ani”, susținând că ar fi „antidemocratic” să facă acest lucru chiar înainte de alegerile europarlamentare din iunie.

„Dacă vrem să ajutăm Ucraina, haideți să o facem în afara bugetului UE și pe o bază anuală”, a scris Orbán pe X. „Aceasta este singura poziție democratică cu doar cinci luni înainte de alegeri”, a adăugat el.

Orașul rus Belgorod, situat în apropiere de granița cu Ucraina, și-a anulat vineri tradiționalele festivități ortodoxe de Bobotează, din cauza amenințării cu atacuri, în contextul în care forțele Kievului urmăresc o nouă strategie, relatează Associated Press, scie The Guardian.

Citând informații de la agenția de știri rusă de stat Tass, Associated Press precizează că evenimentele planificate pentru vineri, în care credincioșii se scufundă în iazuri și piscine prin găuri în gheață cu ocazia sărbătorii de Bobotează, au fost anulate.

Sărbătorile anuale de pe 19 ianuarie sunt foarte răspândite în Rusia.

Atacurile transfrontaliere au devenit din ce în ce mai frecvente în ultimele săptămâni în Belgorod, cel mai mare oraș rusesc de lângă graniță, cu aproximativ 340.000 de locuitori.

Pe 30 decembrie, un bombardament în centrul Belgorodului a ucis 21 de persoane și a rănit 110, au anunțat oficialii regionali, într-unul dintre cele mai mortale atacuri pe teritoriul rus de la începutul invaziei la scară largă a Moscovei în Ucraina.

Armata rusă și-a modernizat rachetele de croazieră Kh-101, a declarat Vadym Skibitskyi, un purtător de cuvânt al agenției de informații militare ucrainene (HUR), adăugând că aceste rachete „sunt complet diferite de cele folosite în 2022”, scrie The Kyiv Independent.

„Această rachetă are deja un sistem de război electronic, protecție, capcane termice, printre altele”, a declarat Skibitskyi în timpul unei discuții publice la Davos.

Kh-101 este o rachetă de croazieră strategică lansată din aer care poate atinge ținte aflate la o distanță de până la 5.000 de kilometri și este folosită de forțele rusești pentru a ataca orașele și infrastructura civilă din Ucraina.

Skibitskyi a subliniat că forțele rusești „învață rapid” și a respins posibilitatea ca Ucraina să treacă la o apărare „surdă”.

„Trebuie să dezvoltăm apărarea aeriană, să ne ocupăm de industria de producție militară astfel încât să dea rezultate și să luăm, în special, măsuri de contraofensivă pentru a preveni pierderea de teritorii. Experiența din 2023 ne-a arătat acest lucru”, a adăugat Skibitskyi.

Potrivit premierului Denys Shmyhal, unul dintre obiectivele-cheie ale Ucrainei pentru 2024 este creșterea de șase ori a capacității de producție a industriei de apărare.

Forțele rusești au preluat controlul asupra localității Vesele, din estul regiunii ucrainene Donețk, relatează Reuters citând o declarație de joi a Ministerului rus al Apărării, potrivit The Guardian.

Ministerul nu a oferit detalii despre această așezare. Acesta a spus doar că satul a fost cucerit prin eforturile active ale unităților care fac parte din grupul militar de sud al Rusiei. Reuters nu a reușit să verifice afirmația de pe câmpul de luptă.

Un sat cu același nume, populat de aproximativ 100 de persoane, este situat la 20 de kilometri nord-est de orașul Bahmut, controlat de Rusia, într-o zonă care a cunoscut lupte intense.

Urmărește-ne pe Google News