Război în Ucraina, ziua 70 | Bombardamente în cinci orașe. Rușii au intrat în uzina Azovstal, susține un parlamentar ucrainean

Ministrul Apărării din Rusia a anunţat miercuri seară că forţele sale vor înceta focul timp de trei zile, cu începere de joi, asupra combinatului Azovstal din orașul Mariupol şi vor deschide un coridor umanitar pentru evacuarea civililor, relatează Interfax.ru.

„Forţele armate ruse vor deschide un coridor umanitar între orele 08.00 şi 18:00, ora Moscovei (05.00-15.00 GMT), în zilele de 5, 6 şi 7 mai de la combinatul metalurgic Azovstal pentru a evacua civili”, a precizat ministerul rus al apărării.

„În această perioadă, forţele armate ruse şi unităţile Republicii Populare Doneţk vor înceta unilateral focul şi ostilităţile”, a informat ministerul rus al apărării.

Potrivit comunicatului, civililor care s-au refugiat în fabrică li se va permite să ajungă în Rusia sau în teritoriile aflate sub controlul autorităților de la Kiev.

Locotenent-colonelul Denis Prokopenko, comandantul regimentului Azov care se află blocat în combinatul Azostal și atacat în mod constant de forțele ruse, a precizat miercuri, într-un mesaj pe Telegram, că uzina de la Mariupol a rămas în mâinile ucrainenilor, informează Ukrinform.

„Pentru a 70-a zi, garnizoana Mariupol se confruntă singură cu forțele copleșitoare ale inamicului. Din 25 aprilie, ținem o apărare circulară la uzina Azovstal. Pentru a doua zi la rând, când inamicul a pătruns în fabrică, au urmat lupte grele și sângeroase”, a spus Denis Prokopenko.

„Sunt mândru de soldații mei care fac eforturi supraomenești pentru a opri atacul inamicului. Situația este extrem de dificilă, dar, în ciuda tuturor, continuăm să executăm ordinul – să menținem apărarea”, a precizat Denis Prokopenko.

Comandantul brigăzii 12 operaționale a Gărzii Naționale a Ucrainei Denis Șlega, care se află pe teritoriul Azovstal, a declarat că aproximativ 200 de civili, inclusiv 20 de copii, se află în acest moment în buncărele din uzină.

 În plus, Denis Șlega a precizat că în Azovstal sunt și aproximativ 500 de răniți, rămași fără medicamente și îngrijire medicală.

Andriy Yermak, Șeful Biroului Președintelui Ucrainei, a anunțat, miercuri, că Rusia încearcă să distrugă infrastructura logistică a Ucrainei pentru că nu poate câștiga pe câmpul de luptă.

„Rusia continuă să bombardeze infrastructura feroviară. Informațiile despre greva de pe Nipru din zona centrală a orașului au fost deja confirmate. Rușii încearcă să ne distrugă logistica pentru că nu pot câștiga pe câmpul de luptă”, a spus Andriy Yermak.

„Avem nevoie de mai multe arme, mai multe sancțiuni, mai mult sprijin. Aliații trebuie să înțeleagă că fiecare oră de îndoială este prea costisitoare pentru noi în războiul pentru valori și libertate”, a precizat Andriy Yermak.

Sirenele de raid aerian au răsunat în majoritatea regiunilor ucrainene, relatează Nexta, care publică o hartă cu zonele aflate sub alertă.

Potrivit rapoartelor oficialilor ucraineni, mai multe orașe ucrainene au fost bombardate miercuri seară de armata rusă cu rachete.

S-au semnalat explozii la Dnipro, Zaporojie, Kiev, Mikolaiv, Cherkasi, dar nu se cunosc prea multe despre aceste atacuri ale armatei ruse.

„La Nikolaev se aud explozii. Prieteni, stați în adăposturi! Nu stați lângă ferestre și nu publicați fotografii sau videoclipuri. Veți primi informații oficiale ulterior”, a anunțat Alexander Senkevich, primarul din Nikolaev.

Este a doua zi în care Rusia lansează mai multe lovituri cu rachete împotriva țintelor din Ucraina.

Șeful administrației militare regionale Harkov, Oleg Sinegubov, a anunțat, miercuri, că armata rusă continuă să bombardeze orașul ucrainean.

„Astăzi (n.r. – miercuri) a fost lovit cartierul Kiev (n.r. – din Harkov). Din cauza bombardamentelor rusești au izbucnit mai multe incendii. Au fost incendiate clădiri de locuințe, depozite agricole și mașini. Toate incendiile au fost stinse cu promptitudine de către pompieri”, a scris Oleg Sinegubov.

Potrivit oficialilor militari ucraineni, miercuri s-au purtat lupte intense în regiunea Harkov. „Inamicul încearcă să atace și să tragă cu artileria în pozițiile apărătorilor noștri. Populația civilă este, de asemenea, sub foc. Acolo unde situația o permite, autoritățile regionale efectuează o evacuare organizată”, a precizat Oleg Sinegubov.

David Arakhamia, deputatul și șefului fracțiunii parlamentare „Servitorii poporului” aflat la guvernare, a anunțat, miercuri, că trupele ruse au pătruns pe teritoriul uzinei Azovstal din orașul asediat Mariupol, informează Ukrinform.

„Pentru a doua zi, continuă încercările de a lua cu asalt combinatul. Trupele ruse sunt deja pe teritoriul Azovstal”, a spus Arahamiya, citându-l pe comandantul Regimentului Azov.

Oficialul ucrainean nu a oferit detalii, dar anterior Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a precizat că la Mariupol, trupele ruse, cu sprijin aerian, au reluat ofensiva în unele zone pentru a prelua controlul uzinei Azovstal.

Anterior, ministrul rus al Apărării, Serhiy Shoigu, a declarat că luptătorii ucraineni de la Azovstal ar fi fost „blocați în jurul perimetrului centralei”.

Primarul din Dnipro, Boris Filatov, a anunțat, miercuri, că orașul a fost supus bombardamentelor de trupele rusești, informează Unikrom.

„Obuz chiar în centrul Niprului. Nu ieșim din ascunzătoare! Așteptăm informații oficiale din partea administrației militare”, a transmis Boris Filatov pe Telegram.

Oficialii ucraineini nu au anunțat dacă în urma bombardamentului au fost victime sau pagube materiale.

În Ucraina a fost declanșată pentru a doua zi o alertă aeriană în aproape toate regiunile țării, cu excepția Crimeei și Hersonului.

Șeful Administrației Militare Regionale Kiev, Oleksandr Pavliuk, a anunțat miercuri că, în ultimele 24 de ore, au fost descoperite corpurile neînsuflețite a altor 20 de civili uciși de ocupanții ruși.

„Numai în ultimele 24 de zile, alte 20 de cadavre de civili uciși au fost trimise la morgă. Anchetatorii înregistrează cazuri de tortură”, a precizat Oleksandr Pavliuk.

Potrivit șefului Poliţiei regionale, Andrii Nebîtov, Cadavrele celor 20 de civili au fost găsite „în Borodianka, în satele din apropiere din districtul Vîşhorod”.

În total, poliția din regiunea Kiev a identificat și examinat 1.235 de cadavre ale unor civili. Până în prezent, alți 282 de civili morți nu au fost încă identificați.

Jurnaliștii Associated Press au vorbit cu 23 de supraviețuitori, salvatori și persoane care cunosc adăpostul, analizând planuri ale teatrului, fotografii și înregistrări video realizate în interior înainte, în timpul și după ziua atacului.

Guvernul de la Kiev a estimat inițial că aproximativ 300 de persoane au murit pe 16 martie, în atacul asupra teatrului din Mariupol și de atunci a deschis o anchetă pentru crime de război, potrivit unui document obținut de AP.

Jurnaliștii AP au ajuns la un număr mult mai mare, de aproape 600 de victime. Ei au ajuns la acest bilanț prin reconstrucția 3D a planului clădirii revizuit în mod repetat de martori, majoritatea din interiorul teatrului, care au descris în detaliu unde se adăposteau oamenii.

Mai multe detalii: Un bilanț dublu: aproape 600 de oameni au fost uciși în atacul asupra teatrului din Mariupol, dezvăluie Associated Press

Ministrul ucrainean al afacerilor externe, Dmitro Kuleba, a afirmat, miercuri, că țările membre ale Uniunii Europene care refuză să aprobe un embargo asupra petrolului rusesc vor fi „complice” la crimele de război, relatează AFP.

„Dacă o ţară din Europa continuă să se opună unui embargo asupra petrolului rusesc, atunci vor exista motive bune de a spune că această ţară este complice la crimele comise de Rusia pe teritoriul Ucrainei”, a declarat Dmitro Kuleba.

„Dacă o ţară se opune unui embargo asupra petrolului rusesc, asta înseamnă un lucru: această ţară este alături de ruşi şi împărtăşeşte responsabilitatea pentru tot ce face Rusia în Ucraina”, a precizat Dmitro Kuleba.

Șeful dipomației ucrainene a făcut aceste afirmaţii după ce Ungaria, puternic dependentă de petrolul rusesc, a respins miercuri o propunere a Comisiei Europene de embargo asupra petrolului rusesc. Această ţară a criticat absenţa „garanţiilor” pentru securitatea sa energetică în această propunere „în forma sa actuală”.

Administrația Militară Regională din Zaporojie a anunțat, marți, că trupurile neînsuflețite ale mai mult de 100 de militari ruși, uciși în timpul luptelor din zonă, au fost duse la morga din localitatea Horlivka, regiunea Donețk, informează Ukrainska Pravda.

„În direcția Zaporojie, trupele ruse au efectuat operațiuni de asalt spre Orikhov, dar, din nou, nu au avut succes. În Horlivka (regiunea Donețk – n.red.), peste 100 de cadavre de militari ruși mobilizați care au murit în regiunea Zaporizhia au fost duse la morgă centrală”, se arată în comunicat.

De asemenea, oficialii militari din regiunea Zaporojie au precizat că a fost capturat un grup de soldați ruși, „rătăciți pe pământ ucrainean”.

Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a înregistrat până joi 3.238 de civili care au fost uciși în Ucraina, de la începutul invaziei ruse din 24 februarie. De asemenea, alți cel puțin 3.397 de civili ucraineni au fost răniți în aceeași perioadă.

Dintre cei 2.787 de oameni uciși se numără 1.162 de bărbați, 738 de femei, 71 de fete și 84 de băieți, precum și 72 de copii și 1.111 de adulți, al căror sex este încă necunoscut. 

În plus, au fost răniți 424 de bărbați, 337 de femei, 71 de fete, 82 de băieți, precum și 169 de copii și 2.314 de adulți de sex necunoscut.

Potrivit raportului, majoritatea pierderilor în rândul civililor au fost cauzate de folosirea de arme explozive cu o rază mare de impact, inclusiv bombardamente cu artilerie grea şi cu sisteme de rachete, dar şi de atacuri aeriene şi cu rachete.

OHCHR precizează că cifrele reale sunt mult mai mari, din cauză că nu există încă informații din unele locuri unde se poartă lupte intense, iar mai multe rapoarte așteaptă să fie confirmate.

Ucraina a acuzat Rusia că intenționează să organizeze o paradă militară pe 9 mai, de „Ziua Victoriei” – ziua în care este sărbătorită victoria asupra naziștilor în cel de-al Doilea Război Mondial -, în orașul Mariupol, relatează AFP, potrivit The Guardian.

Serviciile militare ucrainene de informații susțin că un oficial din cadrul administrației prezidențiale ruse a sosit la Mariupol, pentru a supraveghea planurile pentru paradă.

„Mariupol va deveni un centru de «sărbătoare». Străzile centrale ale orașului sunt curățate de urgență de moloz, cadavre și muniție neexplodată”, a transmis armata ucraineană.

Potrivit acesteia, este în curs o „campanie de propagandă pe scară largă”. „Rușilor le vor fi prezentate povești despre «bucuria» localnicilor la întâlnirea cu ocupanții”, a mai susținut armata ucraineană.

Primarul din Mariupol, Vadim Boichenko, a declarat ulterior, la televiziunea ucraineană, că în oraș sunt în curs de desfășurare „lucrări”, ca și cum rușii s-ar pregăti pentru ceva. „Ei înlătură semnele crimelor pe care le-au comis”, a precizat edilul.

Un elicopter de tip Mi-17 al armatei ruse a încălcat spaţiul aerian al Finlandei în această dimineaţă, a anunţat Ministerul finlandez al Apărării, potrivit news.ro.

”Dispozitivul era un elicopter Mi-17, iar presupusa încălcăre a avut loc la patru până la cinci kilometri” în spaţiul aerian al Finlandei, la ora locală 7.40, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerul finlandez al Apărării, pentru AFP.

Este al doilea incident în ultima lună şi a doua oară de la începutul anului când Helsinki denunţă o incursiune a unei aeronave ruseşti în spaţiul său aerian, potrivit Ministerului finlandez de Interne, pe fondul tensiunilor cu privire la războiul din Ucraina.

Pe 8 aprilie, un avion civil, dar care aparţine armatei ruse, a intrat pentru scurt timp în spaţiul aerian finlandez. Experţii au avertizat că se aşteaptă ca Rusia să încerce să intimideze Finlanda şi Suedia, întrucât cele două ţări scandinave iau în considerare aderarea la NATO pentru a se proteja mai bine.

Patru avioane de vânătoare ruseşti au încălcat spaţiul aerian suedez la începutul lunii martie, pe insula strategică Gotland din Marea Baltică. Vineri seara, un avion de recunoaştere rusesc a trecut graniţa aeriană în apropierea unei baze navale din sudul ţării. Potrivit analiştilor, actele ostile care sunt dificil de atribuit, precum atacurile informatice, sunt de asemenea considerate probabile. Cu toate acestea, ei exclud ipoteza unei confruntări militare directe.

Preşedintele finlandez Sauli Niinsto urmează să îşi exprime public poziţia personală pe 12 mai cu privire la aderarea Finlandei la NATO, dar sprijinul puternic din partea membrilor Parlamentului și a opiniei publice a fost deja câştigat. Potrivit presei finlandeze, decizia guvernului ar putea veni în următoarele zile.

Ambasada Suediei în Ucraina a revenit la Kiev, a anunțat astăzi, pe Twitter, ambasadorul suedez în Ucraina, Tobias Thyberg, potrivit CNN.

„Echipa ambasadei s-a întors acolo unde ne este locul: la Kiev, susținând Ucraina și cetățenii săi eroici care apără libertatea țării lor și libertatea în Europa”, a afirmat Thyberg.

Săptămâna trecută, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că misiunile diplomatice din 27 de țări funcționează din nou la Kiev.

Marea Britanie, Spania, Italia și Franța și-au anunțat intențiile de a-și redeschide reprezentanțele diplomatice din capitala Ucrainei. Statele Unite au anunțat că ambasada americană din Ucraina speră să se întoarcă la Kiev până la sfârșitul lunii mai, în cazul în care condițiile vor permite acest lucru.

Ambasadorul sud-coreean în Ucraina, alături de o parte din personalul ambasadei de la Kiev, a revenit sâmbătă în oraș și își va începe activitatea de luni, a anunțat Ministerul sud-coreean de Externe.

Reprezentanţii statelor UE nu au ajuns astăzi la un acord cu privire la un embargo asupra petrolului şi produselor petroliere importate din Rusia, o nouă întâlnire urmând să se desfăşoare joi, potrivit unor surse citate de Reuters, scrie Agerpres.

Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia se numără printre ţările care au manifestat obiecţii. Conform unui document al Comisiei Europene consultat de agenţia EFE, Comisia Europeană a propus excepţii pentru Ungaria şi Slovacia, astfel încât acestea să aplice embargoul cu un an întârziere faţă de celelalte state membre.

Slovacia a cerut însă o perioadă de exceptare de trei ani, în timp ce Ungaria a anunţat că nu sprijină propunerea Comisiei Europene în forma actuală, întrucât aceasta i-ar afecta grav securitatea energetică. Ungaria ar putea susţine măsurile propuse numai dacă petrolul importat din Rusia prin conducte va fi exceptat de la sancţiuni, a precizat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto.

Bulgaria a anunţat la rândul ei că va cere Comisiei Europene excepţii în aplicarea embargoului asupra petrolului rusesc. Vicepremierul bulgar Assen Vassilev a declarat că din punct de vedere tehnologic Bulgaria s-ar putea descurca fără petrolul rusesc, dar un asemenea embargo va avea ca efect creşterea semnificativă a preţurilor combustibililor.

Republica Cehă a transmis că, la fel ca Slovacia, va cere o perioadă de exceptare, de 2-3 ani, pentru ca în acest timp să-şi poată creşte capacitatea de transport a conductelor petroliere.

În noul pachet de sancţiuni împotriva Rusiei după invazia acesteia în Ucraina, Comisia Europeană a propus miercuri un embargo asupra petrolului rusesc care să intre în vigoare după şase luni şi un embargo asupra produselor petroliere care să intre în vigoare de pe 31 decembrie 2022.

Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a declarat că ţara sa este de acord cu aceste propuneri, atenţionând totuşi că un asemenea embargo ar putea antrena dificultăţi de aprovizionare cu combustibili şi creşterea preţurilor acestora.

Armata belarusă a început o inspecție neanunțată anterior a Forței sale de Reacție, planificând deplasarea unei cantități semnificative de echipament militar, potrivit unui comunicat publicat astăzi de Ministerul belarus al Apărării, pe canalul său de Telegram, potrivit CNN.

„O inspecție surpriză a Forței de Reacție a început în cadrul Forțelor Armate ale Belarusului, în timpul căreia unitățile și subunitățile militare vor trebui să lucreze pe probleme de pregătire, să mărșăluiască spre zonele desemnate și să îndeplinească sarcini de pregătire de luptă”, scrie în comunicat.

Ministerul Apărării a precizat că „scopul inspecției este de a evalua gradul de pregătire și capacitatea personalului de a răspunde rapid la o eventuală situație de criză”.

Potrivit comunicatului, „unitățile și subunitățile militare vor opera în zone necunoscute, într-un mediu aflat în schimbare rapidă”.

Amenințarea unor atacuri cu rachete asupra infrastructurii militare și civile a Ucrainei lansate de pe teritoriul Republicii Belarus rămâne reală, a declarat miercuri Oleksandr Motuzyanyk, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării.

„Forțele armate ale Republicii Belarus consolidează anumite unități la frontiera dintre Belarus și Ucraina, în regiunile Brest și Gomel. Acțiuni demonstrative și provocatoare de-a lungul frontierei de stat cu Ucraina nu sunt excluse în viitor”, a adăugat Motuzyanyk.

Potrivit acestuia, amenințarea din partea Belarusului nu a încetat niciodată.

„După cum știți, astăzi armata rusă folosește teritoriul Republicii Belarus ca o trambulină pentru atacul asupra Ucrainei. De fapt, datorită acestui fapt, unitățile rusești au putut să apară atât de repede în suburbiile capitalei”, a subliniat Motuzyanyk.

Biserica Ortodoxă Rusă a emis astăzi o declarație în care îl critică pe Papa Francisc, afirmând că Suveranul Pontif a denaturat ultima conversație pe care a avut-o cu Patriarhul Kirill al Moscovei, relatează The Guardian.

Agenția rusă de știri RIA a difuzat un comunicat al Departamentului pentru Relații Externe Bisericești al Patriarhiei Moscovei, în care Biserica Ortodoxă Rusă reacționează la declarațiile Papei, care a spus că „Patriarhul Kirill nu poate să devină băiatul de altar al lui Putin”.

„Negocierile capului Bisericii Ortodoxe Ruse cu Papa și cu șeful Bisericii Anglicane, arhiepiscopul de Canterbury Justin Welby, au avut loc online pe 16 martie. Aceștia au discutat despre problemele legate de ajutorarea refugiaților, despre dreptul fiecăruia de a-și mărturisi credința și limba maternă fără persecuție politică și despre rolul creștinilor în căutarea păcii în Ucraina”, a transmis Patriarhia Moscovei.

„Este regretabil că, la o lună și jumătate de la conversația cu Patriarhul Kirill, Papa Francisc a ales un ton greșit pentru a transmite conținutul acestei conversații. Este puțin probabil ca astfel de declarații să contribuie la stabilirea unui dialog constructiv între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă Rusă, care este deosebit de necesar în prezent”, a precizat Patriarhia Moscovei.

Mai multe detalii: Răspunsul Patriarhului Kirill, după ce a fost criticat de Papa Francisc: Este regretabil că a ales un ton greșit

Peste 100 de mame, soții și copii ai militarilor care se află în prezent la uzina metalurgică Azovstal din Mariupol au făcut apel la președintele Ucrainei și la liderii mondiali să salveze soldații care apără orașul asediat din estul țării. Acțiunea s-a numit „Salvați Mariupolul!” și a fost organizată în Piața Vicev din Ivano-Frankivsk, potrivit

Potrivit celor care au luat parte la manifestație, obiectivul principal este de a spori atenția lumii și a Ucrainei față de garnizoana din Mariupol, înconjurată de două luni de trupele ruse.

„Suntem foarte mândre de copiii noștri. Sunt războinici adevărați, au rezistat atât de mult timp. Ca să reziste în continuare, ei au nevoie de provizii și de arme grele. Numai așa pot zdrobi această urgie care a venit pe pământul nostru”, a declarat Irina, mama unui militar de 25 de ani din batalionul Azov, rănit în luptele cu trupele Moscovei.

„Sperăm ca vocile noastre să fie auzite. Ne vor auzi și ne vor scoate copiii de acolo! Altfel, vor muri la Azovstal”, a mai spus femeia.

Imagini și detalii: Manifestație cu lacrimi în ochi a soțiilor și mamelor soldaților care apără Azovstal: „Scoateți-ne copiii de acolo!”

Marea Britanie a interzis toate exporturile de servicii către Rusia, în contextul în care au fost anunțate noi sancțiuni împotriva a 63 de persoane și organizații, relatează The Guardian.

Măsurile, anunţate de ministrul britanic de Externe, Liz Truss, ar întrerupe accesul Rusiei la serviciile de contabilitate, consultanţă în management şi de publicitate ale Marii Britanii.

Potrivit guvernului britanic, Rusia este ”extrem de dependentă” de companiile de servicii din ţările occidentale, iar întreruperea serviciilor furnizate de Marea Britanie va reprezenta 10% din importurile ruseşti în sectoarele afectate.

”A face afaceri cu regimul lui Putin este falimentar din punct de vedere moral şi ajută la finanţarea unei maşini de război care provoacă suferinţe nespuse în toată Ucraina. Tăierea accesului Rusiei la serviciile britanice va pune mai multă presiune asupra Kremlinului şi, în cele din urmă, ne va ajuta să asigurăm eşecul lui Putin în Ucraina”, a declarat Liz Truss.

Guvernul britanic a anunțat, de asemenea, 63 de noi sancțiuni, inclusiv interdicții de călătorie și înghețarea activelor pentru persoanele care au legătură cu televiziunile și ziarele rusești, precum și sancțiuni împotriva principalelor organizații mass-media din Rusia.

Printre persoanele sancţionate se numără angajaţii Channel One (Canal 1), un important post de stat din Rusia, precum şi corespondenţi de război încorporaţi în Forţele ruse din Ucraina.

Organizaţiile media, inclusiv televiziunea de stat, All Russia State Television and Radio Broadcasting, se vor confrunta, de asemenea, cu sancțiuni.

Alte companii media sancţionate sunt InfoRos, o agenţie de presă care răspândeşte ”dezinformare destabilizatoare cu privire la Ucraina”, precum şi SouthFront (un site web) şi Strategic Culture Foundation (un ziar online), deoarece răspândesc dezinformare în privinţa invaziei ruse din Ucraina.

Astăzi are loc o nouă încercare de evacuare a locuitorilor din orașul-port Mariupol, din sudul Ucrainei, și din zonele învecinate, scrie BBC.

La Mariupol au avut loc cele mai grele lupte de până acum, iar un grup de soldați ucraineni și sute de civili sunt încă blocați în oțelăria Azovstal.

Guvernatorul regional Pavlo Kyrylenko a declarat că un convoi de autobuze care transportă civili a pornit spre orașul Zaporojie în această dimineață.

Este de așteptat ca acest convoi să nu includă persoane de la uzina Azovstal.

Kremlinul neagă că trupele ruse iau cu asalt oțelăria, după ce Kievul a acuzat Moscova că a lansat un asalt „puternic” asupra Azovstalului.

„Ordinul de a anula asaltul a fost dat, în mod public, de către comandantul-șef suprem (Vladimir Putin, n.r.)”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, referindu-se la ordinul dat de președintele rus luna trecută de a nu lua cu asalt uzina.

„Nu există niciun asediu (asupra uzinei, n.r.)”, a spus Peskov.

Marți, un grup de civili evacuați din Mariupol a ajuns în siguranță la Zaporojie, fiind pentru prima dată când un coridor umanitar a fost convenit cu succes pentru a-i scoate pe oamenii blocați în interiorul uzinei siderurgice.

Toate sistemele defensive slovace sunt în alertă pentru a asigura securitatea ţării, după atacul rus cu rachete petrecut marţi în regiunea Transcarpatia din vestul Ucrainei, a anunțat astăzi ministrul apărării Jaroslav Nad, înaintea şedinţei de guvern, transmite agenţia slovacă TASR, preluată de Agerpres.

Ministrul slovac şi-a exprimat preocupările în legătură cu acest atac, având în vedere că el a avut loc la aproximativ 100 km de graniţa slovaco-ucraineană.

În acest context, Jaroslav Nad l-a avertizat pe preşedintele Vladimir Putin că, dacă Rusia va lovi teritoriul slovac, aceasta va activa automat Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord.

Conform ministrului, obiectivul bombardamentului a fost distrugerea unei linii feroviare, însă el nu a fost atins pe deplin. „Am spus de mai multe ori că există informaţii potrivit cărora Putin va face tot ce poate pentru a «denazifica» gări şi aeroporturi din apropierea graniţei (slovace)”, a adăugat Nad.

În urma atacului, ministrul de interne al Slovaciei, Roman Mikulec, a convocat în cursul nopţii de marţi spre miercuri o reuniune a managementului strategic pentru criza din Ucraina.

Secretarul de stat Vendelin Leitner a relatat că au fost luate măsuri, au fost verificate planurile pentru gestionarea situaţiei şi a fost activat un corp de poliţie pe lângă poliţia de frontieră. „Am făcut pregătiri pentru a gestiona şi a calma situaţia în Slovacia”, a subliniat Roman Mikulec.

Atacul de marţi din oblastul Transcarpatia a fost primul al Rusiei în regiune de la debutul războiului în Ucraina. Racheta a lovit o facilitate nespecificată din aşezarea Voloveţ.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat astăzi, referitor la cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei anunţat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre care se numără interzicerea importului de petrol rusesc în alte state, că România sprijină această propunere, iar Guvernul de la București lucrează la soluţii sustenabile care pot fi puse în practică într-un termen rezonabil de scurt.

„Propunerea făcută de Comisie este una pe care o sprijinim. Această propunere prevede un aşa numit phase out, adică o renunţare graduală, în următoarele şase luni, la importul de petrol rusesc. Tematica nu este nouă. Despre renunţarea la importurile de petrol şi gaz rusesc se discută de multă vreme şi noi ne-am pregătit pentru această discuţie. Guvernul lucrează la soluţii sustenabile care pot fi puse în practică într-un termen rezonabil de scurt. Avem variante şi aceste variante evident că sunt în discuţie şi chiar unele sunt în concretizare. România va fi pregătită şi va face faţă, dacă în final se hotărăşte această abordare”, a afirmat Klaus Iohannis, într-o declaraţie comună de presă cu omologul său german, Frank-Walter Steinmeier, la Palatul Cotroceni, potrivit news.ro.

Steinmeier a afirmat că Germania mai are 15% dependenţă de petrolul rusesc, iar aceste cote se restrâng.

„Aveţi dreptate, o mare parte a resurselor de energie, economia germană le-a luat în trecut din Rusia. Cotele se restrâng vizibil şi în prezent, dacă îmi amintesc ultimele cifre, la petrol la aproximativ 15% de dependenţă, astea sunt ultimele cifre ale Ministerului Economiei. 15% dependenţă de Rusia. Este o cifră care s-a redus drastic, iar guvernul federal deja cu privire la această reducere a dependenţei şi în cadrul negocierilor celui de-al şaselea pachet de sancţiuni, care negociază şi un embargo al petrolului, nu ştiu exact care sunt propunerile şi care prevăd termene diferite de trecere pentru statele care încă depinde de petrolul rusesc. Însă cred că se va ajunge ca, la cel de-al şaselea pachet de sancţiuni, să se concretizeze în următoarele zile”, a explicat preşedintele Germaniei.

Douăzeci de corpuri fără viaţă ale unor civili au fost descoperite în ultimele 24 de ore în regiunea Kiev, ocupată parţial timp de mai multe săptămâni de forţele ruse, a anunţat miercuri poliţia ucraineană, ceea ce aduce la 1.235 bilanţul victimelor civile de până acum, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Cele 20 de corpuri au fost descoperite la Borodianka, localitate situată în apropiere de Kiev, şi în sate din districtul Vâşgorod, a precizat şeful poliţiei regionale, Andrii Nebîtov.

”În total 1.235 de corpuri de civili au fost găsite şi inspectate”, dintre care 800 au fost ”deja examinate de experţi”, a adăugat Nebîtov.

Precedentul bilanţ, anunţat în 21 aprilie de vicepremierul ucrainean Olga Stefanişîna, evoca peste 1.000 de cadavre de civili aflate în prezent ”în morgile din întreaga regiune Kiev”.

”Vă pot spune, din păcate, că majoritatea dintre ele sunt persoane omorâte de gloanţe”, a precizat Nebîtov miercuri.

Până în prezent, 282 de corpuri încă nu au fost identificate, a adăugat poliţia ucraineană.

Primarul din Mariupol, Vadim Boichenko, a declarat astăzi că noi lupte au izbucnit la uzina siderurgică Azovstal, unde sute de civili sunt încă blocați înăuntru împreună cu ultimii apărători ucraineni din oraș, scrie CNN.

„Astăzi se duc lupte grele pe teritoriul bastionului nostru, pe teritoriul (combinatului) Azovstal. Băieții noștri curajoși apără această fortăreață, dar este foarte dificil, deoarece artileria grea și tancurile trag din toate direcțiile; aviația (rusă) lucrează, navele s-au apropiat și trag, de asemenea, asupra fortăreței”, a declarat Boichenko.

Vorbind la televiziunea ucraineană, Boichenko a precizat că există 30 de copii blocați în uzină care încă așteaptă să fie salvați.

„Aceștia așteaptă o nouă procedură de negociere și o nouă misiune de evacuare”, a spus el.

„Trebuie să înțelegem că oamenii (blocați la Azovstal, n.r.) mor în continuare. Din nefericire, aviația și artileria inamică lucrează și trag asupra fortăreței în mod constant”, a spus el. Două tinere femei au fost ucise la Azovstal la începutul acestei săptămâni, a adăugat edilul.

Vadim Boichenko a mai spus că s-a pierdut contactul cu apărătorii ucraineni din interiorul uzinei.

„Din păcate, astăzi nu există o legătură cu băieții, nu există o legătură ca să putem înțelege ce se întâmplă, dacă sunt în siguranță sau nu. Ieri a existat o legătură cu ei; astăzi, nu mai există”, a precizat primarul Mariupolului.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat miercuri că acțiunea punitivă a Uniunii Europene, care include o eventuală interzicere totală a importurilor de petrol din Rusia, este o armă cu „două tăișuri”, relatează BBC.

„Costul acestor sancțiuni va crește de la o zi la alta pentru cetățenii Europei”, a afirmat Peskov.

Potrivit acestuia, Kremlinul analizează „diverse opțiuni” ca răspuns la noile sancțiuni anunțate de UE.

Reuters notează că aproape jumătate din exporturile de țiței și produse petroliere ale Rusiei sunt făcute către statele membre ale blocului comunitar.

Prioritatea nr.1 a Ucrainei este readucerea trupelor Federaţiei Ruse pe poziţiile dinainte de 24 februarie şi restabilirea integrităţii teritoriale a ţării, a declarat miercuri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un discurs susţinut în format de videoconferinţă în cadrul unei sesiuni organizate de Wall Street Journal CEO Council Summit, potrivit Agerpres.

„Să restabilim integritatea teritorială… Obiectivul nostru nr.1 este să respingem trupele Federaţiei Ruse pentru a le readuce în acele teritorii unde se aflau înainte de data de 24 februarie”, ziua în care Rusia a invadat Ucraina, a subliniat Volodimir Zelenski, citat de agenția de presă Ukrinform.

„Înţelegem că va fi dificil să restabilim integritatea teritorială cu peninsula Crimeea ocupată temporar. Şi totuşi, cred că mai târziu, după ce ne vom fi arătat tăria, iar noi o demonstrăm pe cât de bine putem astăzi, să trecem la o cale diplomatică, pentru că orice război se încheie prin diplomaţie”, a adăugat preşedintele ucrainean.

Liderul de la Kiev a subliniat că restabilirea integrităţii teritoriale în cadrul graniţelor recunoscute internaţional este scopul fiecărui ucrainean. În acelaşi timp, el a adăugat că nu poţi să faci totul deodată.

În acest context, preşedintele Ucrainei a spus că este categoric împotriva îngheţării conflictului militar cu Federaţia Rusă, conform publicaţiei ucrainene Delo.

„Aceasta ar însemna ca trupele ruse să se afle acolo unde sunt astăzi în continuare. Atunci ar fi un conflict îngheţat. Noi nu suntem de acord cu un conflict îngheţat” cu Federaţia Rusă, a spus şeful statului, vorbind despre o posibilă încetare a focului.

Preşedintele ucrainean a indicat trei etape ale războiului declanşat de Rusia împotriva ţării sale. Prima este de a opri avansarea Rusiei, obiectiv pe care ucrainenii l-au realizat deja, în opinia sa. A doua etapă este de a respinge forţele ruse în afara teritoriului ucrainean, sarcină pentru a cărei îndeplinire armata ucraineană depune în prezent eforturi. Şi a treia vizează restabilirea la maximum a integrităţii teritoriale a Ucrainei.

„Suntem acum în etapa a doua”, a spus Zelenski, subliniind că, în prezent, armata sa trebuie să facă tot posibilul pentru ca Rusia să se retragă de pe teritoriul Ucrainei.

Referitor la negocierile dintre delegaţiile ucraineană şi rusă, Volodimir Zelenski a afirmat că acestea continuă la nivel de negociatori, dar s-a arătat sceptic în privinţa înţelegerilor la care se va ajunge.

„Este important să discutăm, dar până când preşedintele Federaţiei Ruse (Vladimir Putin) nu o va spune personal şi în mod oficial, nu văd ca eventualele acorduri să aibă vreo greutate”, a remarcat Zelenski.

Mihailo Podoliak, consilier al şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, care face parte din delegaţia de negociatori ucraineni, a afirmat recent că delegaţia rusă a decis să aplice tactica presiunii în procesul de negocieri, care a „reintrat în impas”, conform publicației Delo.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins miercuri speculațiile potrivit cărora președintele Vladimir Putin plănuiește să declare război Ucrainei și să declare o mobilizare națională pe 9 mai, când Rusia sărbătorește victoria Uniunii Sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial, relatează Reuters.

Putin a caracterizat până acum acțiunile Rusiei în Ucraina drept o „operație militară specială”, nu un război, dar politicienii occidentali și unii observatori au speculat că el s-ar putea pregăti pentru un anunț major când Rusia sărbătorește Ziua Victorii pe 9 mai, cu o serie de scenarii posibile, de la o declarație de război la o declarație de victorie.

„Nu există nicio șansă. Este o prostie”, a răspuns Dmitri Peskov, întrebat despre speculațiile conform cărora Putin va declara război Ucrainei pe 9 mai.

Peskov a mai spus că oamenii nu ar trebui să asculte speculațiile că ar putea exista o decizie cu privire la o mobilizare națională.

Mai multe detalii: Kremlinul respinge speculațiile că va declanșa război împotriva Ucrainei pe 9 mai

Sute de școli din Ucraina au fost lovite de artilerie grea, atacuri aeriene și alte arme explozive, lansate în zone populate, ceea ce subliniază „impactul dramatic pe care conflictul îl are asupra vieții și viitorului copiilor”, a anunțat marți Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), într-un comunicat de presă, potrivit CNN.

„Începutul anului școlar în Ucraina a fost unul plin de speranță și promisiuni pentru copii, în urma încetinirii pandemiei de COVID-19”, a declarat Murat Sahin, reprezentantul UNICEF în Ucraina. „În schimb, sute de copii au fost uciși, iar anul școlar se încheie pe fondul închiderii sălilor de clasă din cauza războiului și a decimării unităților de învățământ”, a precizat acesta.

Printre școlile care au fost avariate sau distruse de bombardamente se numără și „școala 36 – singura «școală sigură» din Mariupol”, a transmis UNICEF, adăugând că numai în ultima săptămână două școli au fost lovite de atacuri.

Programul „Școli sigure” a fost înființat împreună cu Ministerul ucrainean al Educației și Științei ca răspuns la atacurile asupra grădinițelor și școlilor din regiunea Donbas, „care a cunoscut un conflict armat ce mocnește din 2014”, a precizat UNICEF.

UNICEF subliniază că, pentru copiii afectați de criză, școala oferă nu numai un spațiu sigur și „o aparență de normalitate în cele mai dificile momente”, ci și acces la informații privind riscurile pe care le prezintă muniția explozivă mortală.

De asemenea, unitățile de învățământ îi conectează pe aceștia și pe părinții lor la servicii de sănătate și psihosociale, a adăugat agenția.

„Asigurarea accesului la educație poate face diferența între un sentiment de speranță și unul de disperare pentru milioane de copii”, a declarat Sahin. „Acest lucru este crucial pentru viitorul lor și al întregii Ucraine”, a mai spus acesta.

Copiii și școlile ar trebui să fie protejate în conformitate cu dreptul umanitar internațional, a transmis UNICEF, făcând apel la părțile aflate în conflict să ia măsuri pentru a evita utilizarea de arme explozive în zonele populate și utilizarea unităților de învățământ în scopuri militare.

„În ciuda ororii războiului, s-a depus o muncă impresionantă pentru asigurarea continuității procesului de educație, în condiții sigure pentru copii”, a spus Sahin. „În cele din urmă, luptele trebuie să înceteze, astfel încât sălile de clasă să poată fi reconstruite, iar școlile să poată fi din nou locuri sigure și distractive pentru a învăța”, a adăugat reprezentantul UNICEF.

Războiul din Ucraina are „un impact devastator” asupra celor 7,5 milioane de copii din această țară, a precizat UNICEF, deoarece „copiii continuă să fie uciși, răniți și profund traumatizați de violența din jurul lor”.

Agenția a avertizat, de asemenea, că copiii care fug de violențele din Ucraina sunt expuși unui risc sporit de trafic de persoane și de exploatare.

Mai mult de 5,4 milioane de refugiați au fugit din Ucraina până pe 1 mai, dintre care aproximativ jumătate sunt copii, potrivit celor mai recente date ale UNICEF.

Milioane de alte persoane au fost strămutate în interiorul țării, a mai transmisUNICEF, adăugând că „astfel de strămutări pe scară largă ar putea avea consecințe de durată pentru generațiile viitoare”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Sofiei să ajute Ucraina cu repararea echipamentelor militare deteriorate în războiul cu Rusia, a anunțat astăzi Televiziunea Națională din Bulgaria (BNT), potrivit CNN.

Ambasadorul ucrainean la Sofia, Vitaly Moskalenko, a prezentat Parlamentului Bulgariei o scrisoare din partea lui Zelenski, în care președintele ucrainean spune că autoritățile de la Kiev speră că Bulgaria va ajuta la repararea echipamentului militar ucrainean și va continua să ajute ucrainenii care fug din calea războiului.

Zelenski spune că speră că Bulgaria va continua să ofere ajutor umanitar, inclusiv medicamente, îmbrăcăminte și alimente.

În scrisoare, Zelenski mai spune că speră că va continua cooperarea energetică între cele două țări și exportul de electricitate și gaze din Ucraina în Bulgaria, potrivit BNT.

Liderul de la Kiev mai afirmă că speră că Bulgaria va continua să sprijine Ucraina în demersul privind integrarea în UE.

Parlamentul bulgar va decide în cursul zilei de astăzi dacă va sprijini Ucraina cu „echipamente tehnico-militare”, potrivit BNT.

Săptămâna trecută, Rusia a întrerupt furnizarea de gaze naturale către Polonia și Bulgaria, intensificând în mod dramatic răspunsul său la sancțiunile occidentale impuse Moscovei din cauza războiului din Ucraina.

Gigantul energetic de stat rus Gazprom a anunțat săptămâna trecută, într-un comunicat, că a întrerupt complet livrările către compania poloneză de gaze PGNiG și compania Bulgargaz din Bulgaria, după ce Varșovia și Sofia au refuzat să se conformeze cererii Moscovei de a plăti în ruble, în loc de euro sau dolari.

Deputata ucraineană Kira Rudik afirmă că vestea că 156 de persoane au reușit să părăsească orașul asediat Mariupol și au ajuns marți în relativă siguranță în orașul Zaporojie, aflat sub controlul guvernului Ucrainei, i-a făcut pe mulți să plângă, relatează The Guardian.

Rudik a declarat, pentru Sky News, că au existat cel puțin 20 de încercări eșuate de evacuare a oamenilor aflați în uzina siderurgică Azovstal din Mariupol.

„Vă puteți imagina că am fost cu toții în lacrimi odată ce primul grup a ajuns în siguranță. Este incredibil progresul pe care l-am făcut în ceea ce privește evacuarea oamenilor”, a spus Kira Rudik.

Deputata a precizat că „obiectivul principal” acum este de a evacua toți copiii care se află încă în combinat, precum și femeile, bătrânii și soldați răniții.

„În momentul de față, obiectivul nostru principal este să ne asigurăm că scoatem toți copiii, aproximativ 30 de copii sunt încă acolo. Cel mai complicat pas ar fi cu soldații răniți, pentru că Rusia nu le permite să iasă de acolo”, a adăugat Rudik.

Reprezentanții autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD) anunță că, începând de marți dimineață și până astăzi, la ora locală 8.00, un număr de 517 persoane au fost evacuate din orașul asediat Mariupol către centrul lor de primire, aflat la aproximativ 25 de kilometri spre est, relatează CNN.

RPD a precizat că 61 dintre persoanele evacuate erau copii, dar nu este clar dacă și câți dintre aceștia au fost evacuați de la uzina siderurgică Azovstal.

CNN notează că nu este în măsură să verifice cifrele raportate de separatiști.

RPD a înființat un centru de primire cu corturi la Bezimenne, unde sunt verificate persoanele care părăsesc Mariupolul.

Oficialii ucraineni susțin că respectivul centru și alte trei facilități similare din jurul Mariupolului sunt centre de filtrare în care oamenii sunt adesea supuși la abuzuri și hărțuiri, precum și la întârzieri lungi.

Ministerul pentru Situații de Urgență al RPD gestionează centrul de la Bezimenne, prin care au trecut peste 27.000 de persoane de la începutul lunii martie, potrivit reprezentanților RPD.

O investigație CNN din aprilie a dezvăluit că forțele ruse și soldații separatiști aliați îi duceau pe locuitorii din Mariupol la un așa-numit „centru de filtrare” înființat în Bezimenne, unde erau înregistrați înainte de a fi trimiși în Rusia – mulți dintre ei împotriva voinței lor.

Guvernul ucrainean și oficialii locali din Mariupol spun că zeci de mii de cetățeni ucraineni au fost deportați cu forța în Republica Populară Donețk și în Rusia de la începutul războiului.

În aprilie, postul american a intervievat 10 persoane, inclusiv rezidenți locali din Mariupol și apropiați ai acestora, care au fost duși împotriva voinței lor de soldații ruși și cei din RPD în orașele ucrainene controlate de Moscova, înainte de a fi deportați în Federația Rusă.

CNN a stat de vorbă cu două persoane care au fost aduse la Bezimenne înainte de a fi trimise în Rusia. Acestea au descris un cort militar masiv, unde soldații ruși și cei din RPD procesau sute de persoane – li se luau amprentele, erau fotografiate, li se căutau telefoanele, erau interogate, pașapoartele erau verificate și înregistrate în baze de date.

Peste 5,6 milioane de persoane au fugit din Ucraina de la începutul invaziei ruse, la sfârșitul lunii februarie, potrivit celor mai recente date ale Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), citate de CNN.

În plus, cel puțin 7,7 milioane de oameni au fost strămutați intern pe teritoriul Ucrainei, după ce au fost obligate să își părăsească locuințele, potrivit ultimului raport al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM).

Se așteaptă ca 8,3 milioane de refugiați să părăsească Ucraina, a estimat săptămâna trecută UNHCR.

Berel Lazăr, rabinul-șef al Rusiei, l-a criticat pe ministrului de externe al Kremlinului, Serghei Lavrov, care a susținut că liderul nazist Hitler „avea sânge de evreu” și că ”cei mai răi antisemiți sunt evrei”, relatează BBC.

„Ar fi bine dacă el (Lavrov) și-ar cere scuze evreilor și și-ar recunoaște pur și simplu greșeala”, a spus Lazăr, pentru Agenția Telegrafică Evreiască.

Afirmațiile făcute de Lavrov privind originile lui Hitler au fost făcute duminică, la postul italian de știri Zona Bianca.

Întrebat cum poate pretinde președintele rus Vladimir Putin că încearcă să „denazifice” Ucraina, în condițiile în care Volodimir Zelenski, președintele ales în mod democratic al țării, este evreu, Lavrov a răspuns: „Și ce dacă Zelenski este evreu? Asta nu neagă elementele naziste din Ucraina. Cred că și Hitler avea sânge evreiesc”, a spus Lavrov, adăugând că „unii dintre cei mai răi antisemiți sunt evrei”.

Mai multe detalii: Rabinul-șef al Rusiei îl critică pe Lavrov, după ce a spus că Hitler ”avea sânge evreiesc”: Să-și recunoască greșeala

Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat miercuri sancțiuni împotriva a 63 de oficiali, jurnaliști și profesori japonezi, pentru că s-au angajat în ceea ce a numit o „retorică inacceptabilă” împotriva Moscovei, relatează Reuters.

Pe listă se află premierul japonez Fumio Kishida, ministrul de Externe, Yoshimasa Hayashi, și ministrul Apărării, Nobuo Kishi, printre alți oficiali.

Sancțiunile interzic persoanelor vizate să intre în Rusia pe o perioadă nedeterminată, a precizat ministerul de Externe de la Moscova.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a declarat miercuri că „rămășițele grupului militar ucrainean” aflat în uzina siderurgică Azovstal sunt „blocate cu siguranță de-a lungul întregului perimetru” al uzinei, relatează CNN și The Guardian.

Declarațiile acestuia, făcute în cadrul unei conferințe prin telefon la Moscova, au fost relatate de agenția rusă de știri de stat RIA Novosti.

„În conformitate cu instrucțiunile comandantului-șef suprem (Vladimir Putin, n.r.), rămășițele militanților aflați în zona industrială a uzinei Azovstal sunt blocate cu siguranță de-a lungul întregului perimetru al acestui teritoriu. Propunerile repetate adresate naționaliștilor de a elibera civilii și de a depune armele, cu garantarea vieții și a unui tratament demn, în conformitate cu dreptul internațional, au fost ignorate. Noi continuăm aceste încercări”, a declarat Shoigu.

Uzina siderurgică Azovstal din orașul asediat Mariupol se află sub un „tir constant”, spun oficialii ucraineni, care se grăbesc să evacueze civilii rămași ascunși în buncărele din cadrul vastului complex industrial.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că peste 150 de persoane au fost evacuate din complex și au ajuns marți, în siguranță, în orașul Zaporojie.

În cadrul conferinței de miercuri, Șoigu a adăugat că armata rusă, împreună cu unități ale Republicilor Populare Luhansk și Donețk, își extinde controlul asupra teritoriilor celor două regiuni, potrivit RIA Novosti.

De asemenea, el a repetat avertismentul Moscovei, că Rusia va considera echipamentele NATO care sosesc în Ucraina drept ținte legitime.

Ultimul său avertisment a venit după ce rachetele de croazieră rusești au lovit marți mai multe locații din vestul și centrul Ucrainei, despre care oficialii ucraineni au spus că au fost o încercare de a distruge infrastructura de transport a țării.

Șoigu a avertizat că vehiculele NATO cu arme și muniții pentru trupele ucrainene, care intră în Ucraina, vor fi distruse.

„Statele Unite și aliații lor din NATO continuă să pompeze arme în Ucraina”, a declarat Șoigu.

„Precizez că orice transport al Alianței Nord-Atlantice care a sosit pe teritoriul țării cu arme sau materiale pentru nevoile forțelor armate ucrainene este considerat de noi o țintă legitimă pentru distrugere”, a mai spus ministrul rus al Apărării.

Mai multe detalii: Ministrul rus al Apărării: Rusia consideră livrările de armament NATO către Ucraina drept ”ținte”

Președintele rus Vladimir Putin i-a transmis marți omologului său francez, Emmanuel Macron, că Occidentul ar putea ajuta la încheierea războiului din Ucraina punând mai multă presiune asupra liderului ucrainean Volodimir Zelenski și oprind livrările de arme către forțele ucrainene, în timpul unei conversații telefonice avute de cei doi șefi de stat, relatează BBC.

În cadrul convorbirii, liderul francez a cerut din nou încetarea focului și negocieri pentru a pune capăt războiului provocat de invazia Rusiei. Macron i-a cerut lui Putin să permită alte evacuări ale civilor din orașul Mariupol.

Cerând oprirea livrărilor de arme, Putin a acuzat forțele ucrainene că au comis crime de război prin bombardarea orașelor din estul Ucrainei unde separatiștii susținuți de Moscova controlează zone mari, potrivit unui comunicat al Kremlinului.

Mai multe detalii: Vladimir Putin i-a cerut lui Macron ca Occidentul să oprească furnizarea de arme pentru Ucraina

Unul dintre apărătorii rămași în combinatul Azovstal din Mariupol a descris pentru BBC condițiile de acolo.

Mai mult de 500 de persoane care au fost rănite se află încă în interiorul vastului complex industrial, a declarat Mykhailo Vershynin.

Două sute dintre ei se află în stare critică, a afirmat el. Vershynin a adăugat că starea de sănătate a răniților se înrăutățește din cauza lipsei de asistență medicală și a condițiilor insalubre.

În interiorul combinatului este o „lipsă totală de orice”, a precizat acesta – fie că este vorba de mâncare, apă sau medicamente.

Spitalul din Azovstal ar fi fost bombardat intenționat de trupele ruse, a susținut Vershynin.

În ciuda condițiilor disperate, apărătorii de la Azovstal sunt „gata să lupte până la capăt”.

Vershynin, care a fost șef de patrulă de poliție înainte de război, a declarat că apărătorii din combinat au vârste cuprinse între 19 și 60 de ani.

Duminică, un prim grup de civili a fost în sfârșit evacuat din vastul complex industrial. Ieri, aceștia au ajuns în regiunea Zaporojie, aflată sub control ucrainean. Nu este clar încă dacă alți civili vor putea părăsi astăzi complexul.

O persoană a murit după ce un bombardament ucrainean a provocat un incendiu la un depozit de petrol din regiunea Donețk, controlată de separatiști, a anunțat miercuri Comandamentul de apărare teritorială al Republicii Populare Donețk (RPD), susținută de Rusia, potrivit CNN.

„Potrivit datelor preliminare, în urma bombardamentului asupra depozitului de petrol din Makiivka, o persoană a fost ucisă și două au fost rănite”, a scris Cartierul General al Apărării din RPD într-o postare online, adăugând că au fost incendiate „patru rezervoare de mare capacitate” care conțineau 5.000 de metri cubi de petrol.

Ucraina nu a confirmat sau infirmat până acum dacă forțele sale armate au efectuat bombardamentul asupra depozitului de țiței.

CNN a precizează că verificat înregistrările video de pe rețelele de socializare cu incendiul, care arată coloane mari de fum negru în zonă, în timp ce flăcările cuprind depozitul.

Liderii din regiunile separatiste Donețk și Luhansk, susținuți de Rusia, au acuzat în repetate rânduri Ucraina că a lansat atacuri asupra depozitelor de combustibil și asupra instalațiilor militare, afirmații despre care oficialii ucraineni spun că sunt menite să alimenteze „sentimentul antiucrainean”.

Forțele ruse urmăresc să preia controlul asupra tuturor zonelor din regiunile Donesțk și Luhansk din estul Ucrainei.

Rușii au încercat să avanseze din regiunea Harkov spre sud, în încercarea de a înconjura unitățile ucrainene care apără regiunea Donețk, dar cu un succes limitat, potrivit armatei ucrainene.

În ciuda tirurilor intense de artilerie pe mai multe fronturi, trupele ruse au făcut puține progrese, conform ucrainenilor.

Uniunea Europeană ia în considerare acordarea unui sprijin militar suplimentar Republicii Moldova, a anunțat președintele Consiliului UE, Charles Michel, aflat în vizită la Chișinău, potrivit Reuters.

Blocul celor 27 de națiuni analizează modul în care poate oferi mai mult sprijin militar Republicii Moldova, inclusiv mai mult ajutor pentru consolidarea forțelor țării, a declarat Charles Michel, într-o conferință de presă comună cu președinta moldoveană Maia Sandu.

Șeful Consiliului UE a precizat că acest lucru se va adăuga la ajutorul în domeniul logisticii și al apărării cibernetice acordat Chișinăului pe care blocul comunitar l-a convenit deja. Charles Michel a refuzat să ofere alte detalii, dar a spus că este extrem de important să se evite orice escaladare a tensiunilor.

Mai multe detalii: Charles Michel anunță că UE ar putea acorda sprijin militar suplimentar pentru Republica Moldova

Canalul de știri Nexta a publicat un videoclip filmat în uzina metalurgică Azovstal, din orașul-port Mariupol, estul Ucrainei, acolo unde sute de civili se ascund de peste două luni de bombardamentele trupelor ruse.

Filmare, realizată, cel mai probabil, de un militar al batalionului ucrainean Azov, care încă apără orașul, prezintă clădirile combinatului distruse de raidurile aeriene și de obuze.

„Se spune că în Azovstal au mai rămas 200 de oameni. Dar nu pot spune sigur. În buncăr nu era lumină”, a afirmat Katia, o ucraineancă evacuată din Azovstal, pentru ziarul Ukrainska Pravda.

„De fapt, nu mai există niciun Azovstal. Sunt doar ruine, totul e la pământ. Și buncărele în care ne-am ascuns noi”, a completat Elina, scăpată și ea din iadul din combinat, locul unde lucrase în funcția de controlor al calității tehnice.

Mai multe detalii: Imagini din uzina metalurgică din Mariupol: „De fapt, nu mai există niciun Azovstal. Sunt doar ruine, totul e la pământ”

Alimentarea cu electricitate în Liov a fost „complet restabilită” în urma atacurilor cu rachete de noaptea trecută, a anunțat miercuri viceprimarul orașului, Serhiy Kiral, pentru CNN.

Kiral a declarat că trei rachete de croazieră au lovit marți trei centrale electrice din Liov, „avariindu-le grav”.

Alte două rachete care au ajuns în vestul Ucrainei și regiunea Liov „au fost doborâte” de sistemul de apărare antiaeriană, a adăugat Kiral. O altă rachetă a lovit regiunea Transcarpatia.

În total, au fost „18 sau 19” atacuri cu rachete de croazieră „trase din Marea Caspică de bombardierele strategice rusești” în direcția Ucrainei, a spus el, „probabil avioane Tu-295 sau Tu-160”.

„Au existat, de asemenea, întreruperi la stațiile noastre de pompare, care alimentează orașul cu apă”, a spus Kiral.

„Acest lucru este interesant pentru că, de fapt, [aprovizionarea] cu apă nu a fost oprită… și acesta este rezultatul unora dintre planurile de urgență pentru rezistența orașului pe care le-am făcut înainte de război”, a adăugat el.

„Am cumpărat generatoare diesel, iar acestea ne-au ajutat ieri să continuăm să furnizăm apă nu doar cetățenilor, ci și pompierilor, care încercau să stingă incendiul”, a mai spus Kiral.

Armata ucraineană a precizat că atacurile cu rachete rusești din noaptea de marți spre miercuri au fost lansate pentru a distruge infrastructura de transport.

Rachetele de croazieră au lovit cel puțin șase ținte din centrul și vestul Ucrainei, în ceea ce pare să fi fost o încercare de a împiedica transportul de echipamente și provizii militare.

Sistemul feroviar ucrainean a raportat că peste 40 de trenuri au avut întârzieri în urma atacurilor.

Kiral a declarat că nu crede că atacurile asupra infrastructurii vor afecta livrările de provizii din vest.

„Dar ar putea afecta exporturile de mărfuri ucrainene, ceea ce este critic în această perioadă a anului, deoarece trebuie să scoatem peste 5 milioane de tone de cereale pentru a ne putea pregăti pentru noua recoltă”, a adăugat el.

Statul Major General al armatei ucrainene a anunțat miercuri că Rusia a pierdut 24.500 de soldați (uciși, răniți sau capturați) în Ucraina de la începutul invaziei, potrivit portalului The Kyiv Independent.

Forțele ucrainene au raportat, de asemenea, că armata rusă a pierdut, de asemenea:

• 1.077 de tancuri, 2.610 transportoare blindate de personal;
• 1.867 de vehicule și rezervoare de combustibil;
• 491 de sisteme de artilerie;
• 163 de sisteme de lansatoare multiple de rachete;
• 81 de sisteme de apărare antiaeriană;
• 155 de elicoptere;
• 194 de avioane;
• 303 UAV-uri;
• 10 nave/ambarcațiuni.

Ungaria și Slovacia, țări membre ale UE, vor putea continua să cumpere țiței rusesc până la sfârșitul anului 2023, în baza contractelor existente, a anunțat o sursă din interiorul blocului comunitar, potrivit Reuters.

Miercuri dimineață, UE și-a anunțat intenția de a interzice importurile de țiței rusesc, în următoarele șase luni, și de produse petroliere rafinate, până la sfârșitul anului.

În încercarea de a convinge țările reticente și care sunt dependente de importurile de petrol din Rusia să nu se opună noului pachet de sancțiuni, Bruxelles-ul a sugerat o perioadă mai lungă de implementare a embargoului asupra țițeiului rusesc pentru Ungaria și Slovacia, potrivit sursei citate de Reuters.

Bratrislava a anunțat deja marți că va solicita o scutirea de la orice embargo al UE asupra petrolului rusesc, iar Budapesta a dat de înțeles că un astfel de embargo ar fi „o linie roșie” pentru Ungaria.

Comisia Europeană propune sancţionarea şefului Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, în cadrul celui de-al şaselea pachet de măsuri adoptat ca răspuns la războiul din Ucraina, arată un document consultat miercuri de AFP, potrivit Agerpres.

Noua listă, ce va trebui aprobată de statele membre ale Uniunii Europene, cuprinde 58 de personalităţi, printre care numeroşi militari ruşi. Pe listă se află şi soţia, fiica şi un fiu al purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, precum şi Andrei Lipov, şeful agenţiei ruse de reglementare a telecomunicaţiilor (Roskomnadzor).

Sancţiunile constau în interzicerea accesului în Uniunea Europeană şi îngheţarea activelor deţinute pe teritoriul acesteia. Peste o mie de persoane se află deja pe lista neagră europeană.

Patriarhul Kirill, „un aliat de lungă durată al preşedintelui Vladimir Putin, a devenit unul din principalii susţinători a agresiunii militare împotriva Ucrainei”, subliniază documentul Executivului comunitar.

Şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, sub a cărei jurisdicţie se află în jur de 150 milioane de credincioşi în lume, în principal în Rusia, şi-a înmulţit predicile în care susţine ofensiva rusă în Ucraina.

Agenția rusă de presă RIA anunță că o persoană a murit și două au fost rănite în urma bombardării de către forțele ucrainene a unui depozit de petrol din Makeyevka, care se află în zona controlată de Rusia a autoproclamatei Republici Populare Donețk din estul Ucrainei, scrie The Guardian.

O înregistrare video neverificată arată un incendiu de proporții despre care agenția rusă spune că a izbucnit la depozitul de petrol.

Autoritatea de apărare teritorială a așa-numitei Republici Populare Donețk le-a transmis, pe Telegram, rezidenților locali: „Aveți grijă de voi și de familia voastră, încercați să nu ieșiți din casă în mod inutil”.

Potrivit acesteia, patru rezervoare de mare capacitate au fost incendiate.

Ucraina a declarat că nu exclude posibilitatea ca Rusia să folosească forțele armate din Belarus în război. Declarația vine după ce Belarus, stat apropiat de Rusia și vecinul la nord al Ucrainei, a început exerciții militare la scară largă .

„Nu excludem ca Federația Rusă să poată folosi la un moment dat teritoriul belarus, forțele armate ale Republicii Belarus, împotriva Ucrainei. Prin urmare, suntem pregătiți”, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului de Frontieră de Stat ucrainean Andriy Demchenko, citat de Reuters.

Demcenko a susținut că granița Ucrainei cu Belarus a fost „întărită” de când invazia rusă a început pe 24 februarie.

Ministerul apărării din Belarus a spus că exercițiile militare implică testarea vehiculelor sale armate pentru pregătirea la luptă, dar a adăugat că exercițiul nu reprezintă o amenințare pentru vecini.

Când Rusia a atacat nordul Ucrainei, inclusiv capitala Kiev, în urmă cu câteva săptămâni, oficialii ucraineni au susținut că unele dintre rachete păreau să provină din partea belarusă a graniței.

Guvernatorul ucrainean al regiuni Donețk, Pavlo Kyrylenko, a anunțat miercuri că mai multe autobuze au plecat din Mariupol transportând civili în această dimineață, potrivit unei postări pe Telegram.

„Astăzi, cu sprijinul Națiunilor Unite și al Crucii Roșii, evacuăm civili din regiunea Azov către Zaporojie. Autobuzele au plecat deja din Mariupol”, a transmis guvernatorul.

Kyrylenko spune că vor fi opriri la Lunacharsky, Tokmak și Vasylivka, cu posibilitatea de a se alătura convoiului alți civili în transport privat la Tokmak.

UE propune interzicerea tuturor importurilor de petrol rusesc în cadrul celui de-al șaselea pachet de sancțiuni impus Rusiei pentru invadarea Ucrainei. Măsurile au fost anunate într-un discurs susținut de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în Parlamentul European.

Pachetul va duce la eliminarea treptată a importurilor de petrol din Rusia, dar nu una aplicată imediat ci în etape.

„Ne vom asigura că eliminăm treptat petrolul rusesc într-un mod ordonat, într-un mod care să ne permită nouă și partenerilor noștri să asigurăm rute alternative de aprovizionare și să minimizăm impactul asupra piețelor globale. Acesta este motivul pentru care vom elimina treptat aprovizionarea din Rusia cu petrol brut în termen de șase luni și produse rafinate până la sfârșitul anului”, a declarat Ursula von der Leyen.

Decizia vine în contextul în care pachetul trebuie să fie votat în unanimitate de cele 27 de state membre UE. Slovacia a anunțat deja marți că va solicita o scutirea de la orice embargo al UE asupra petrolului rusesc, iar Ungaria a semnalat că un embargo ar fi „o linie roșie” pentru ei.

Alte măsuri din noul pachet:

• sancționarea ofițerilor militari de rang înalt și a altor persoane care sunt acuzate de comiterea de crime de război la Bucha, cât și a celor responsabili de asediul asupra orașului Mariupol,
• interzicerea a trei radiodifuzori de stat rusi în UE,
• expulzând SberBank – de departe cea mai mare bancă a Rusiei – din sistemul de plăți Swift, împreună cu alte două bănci majore.

Ursula von der Leyen a precizat că Europa are o responsabilitate specială față de Ucraina și a propus, de asemenea, un „pachet ambițios de redresare”.

Părți ale orașului Liov, din vestul Ucrainei la graniță cu Polonia au rămas fără electricitate și apă în urma a ceea ce se credea a fi un atac asupra rețelei feroviare a Ucrainei după ce cel puțin trei rachete rusești au lovit marți seară stații electrice din jurul orașului.

Oamenii au ieșit în stradă în timp ce vestea s-a răspândit.

Acestea au fost primele lovituri cu rachete rusești în vestul Ucrainei în mai mult de o săptămână. Rusia a mai vizat rețelele feroviare care sunt esențiale pentru transportarea armamentului occidental care merge spre est.

Rusia a desfășurat 22 de grupuri tactice de batalion lângă Izium, în regiunea Harkov din estul Ucrainei, în încercarea sa de a avansa de-a lungul axei de nord a Donbasului, a anunțat Ministerul Apărării din Marea Britanie în actualizare zilnică a situției de pe frontul din Ucraina.

În ciuda dificultăților de a sparge apărarea ucraineană, Rusia „foarte probabil” intenționează să treacă dincolo de Izium pentru a captura orașele Kramatorsk și Severodonețk, au adăugat serviciile de informații britanice.

„Capturarea acestor locații ar consolida controlul militar rusesc asupra Donbasului de nord-est și ar oferi un punct de plecare pentru eforturile lor de a alunga forțele ucrainene din regiune”, se menționează în actualizarea de miercuri.

Forțele ruse au pierdut mai multe vieți în Ucraina decât în patru ani în Cecenia, a spus un soldat rus într-un clip audio publicat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Clipul audio ar fi o comunicare interceptată între soldat și un prieten.

CNN nu a verificat autenticitatea sunetului. SBU nu a oferit detalii suplimentare despre soldatul care vorbea în clipul audio sau despre modul în care a fost interceptat.

În comunicarea interceptată, soldatul rus și-a exprimat nemulțumirea că membrii de elită ai RosGvardia, Gărzii Naționale a lui Putin și OMON, Forța Specială de Poliție, au părăsit Ucraina.

„Toți acești luptători „minunați” pe care i-am avut, toți s-au retras, au fugit în Rusia și au refuzat să meargă mai departe”, spune soldatul pe înregistrare.

Numărul exact al trupelor ruse care au fost ucise în Ucraina rămâne neclar. Oficialii NATO au susținut în martie că până la 15.000 de militari au murit în lupte. Potrivit ultimei actualizări publicate de armata ucraineană, 24.200 de soldați au fost uciși sau răniți pe front.

Guvernul rus nu a oferit actualizări. Cu toate acestea, la mijlocul lunii martie, tabloidul rus Komsomolskaya Pravda a publicat – apoi a șters articolul – un raport conform căruia Ministerul rus al Apărării a înregistrat 9.861 de morți în timpul războiului.

Vicepremierul ucrainean Irina Veresciuk a anunțat pentru miercuri patru coridoare de evacuare planificate către orașul Zaporojie, „dacă situația de siguranță o permite”.

Ele sunt planificate să evacueaze civili din Mariupol, Lunacharske Circle, Tokmak și Vasylivka.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în discursul său de marți noapte că 156 de persoane au sosit în Zaporojie de la uzina Azovstal și din zonele învecinate din Mariupol prin coridoarele de evacuare.

“În sfârşit, avem primul rezultat al operaţiunii noastre de evacuare din oţelăria Azovstal din Mariupol, pe care o organizăm de mult timp. Au fost necesare multe eforturi, negocieri îndelungate şi diverse medieri. Astăzi, 156 de oameni au sosit în Zaporojie. Femei şi copii. Au fost în adăposturi peste două luni. Imaginaţi-vă! De exemplu, un copil are şase luni, din care două le-a petrecut în subteran, ferindu-se de bombardamente”, a transmis Zelenski, în mesajul său zilnic adresat națiunii.

Forțele armate ucrainene au anunțat că au lovit cel puțin două poziții militare rusești pe Insula Șerpilor ocupată de ruși folosind UAV Bayraktar, o dronă militară de producție turcească, relatează CNN.

Nu este clar la ce dată au fost efectuate loviturile militare ucrainene, dar o filmare a fost postată marți de Comandamentul Operațiunii de Sud a Forțelor Armate Ucrainene. CNN a geolocalizat videoclipul care arată loviturile și a confirmat autenticitatea acestuia.

Loviturile militare par să fi vizat o zonă dintre o clădire și un turn de comunicații și o altă zonă care pare să fi conținut muniție sau alte explozibile. O serie de explozii se pot observa după atac.

O contraofensivă ucraineană semnificativă a împins forțele ruse la aproximativ 40 km est de orașul Harkov, a anunțat Institutul pentru Studiul Războiului, un think thank american, în cel mai recent raport al serviciilor de informații, citat de The Guardian.

Contraofensiva ar putea crea condiții pentru o operațiune mai amplă care să-i alunge pe ruși din majoritatea pozițiilor din oraș.

Ministerul Apărării al Federației Ruse a anunțat, că, începând de miercuri, va fi deschis zilnic un coridor umanitar la Mariupol, iar rezidenții au posibilitatea de a alege unde vor să ajungă: în Rusia, în republicile separatiste Donețk și Luhansk (DPR și LPR) sau pe teritoriul controlat de Ucraina, informează Interfax.ru.

„În conformitate cu decizia conducerii Federației Ruse, din 4 martie 2022, cu respectarea strictă a dreptului internațional și în scopuri pur umane, zilnic între orele 08:00 și 20:00, ora Moscovei, fără nicio restricție, se deschide un coridor umanitar pe direcția Mariupol pentru evacuarea civililor, în primul rând femei, copii, cetățeni în vârstă, în orice direcție doresc”, a declarat marți Mihail Mizintsev, șeful Centrului de Control al Apărării Naționale al Federației Ruse.

Oficialul militar rus a declarat că locuitorii din Mariupol au posibilitatea de a călători prin acest coridor umanitar „atât pe teritoriul Rusiei, Republicii Populare Donețk și Luhansk, cât și în zonele controlate de autoritățile de la Kiev”.

Subiectul Mariupol a fost discutat marți în cadrul unei convorbiri telefonice între președintele rus Vladimir Putin și președintele francez Emmanuel Macron.

„Președintele Rusiei a informat despre desfășurarea unei operațiuni militare speciale pentru protejarea republicilor Donbass, inclusiv eliberarea Mariupolului și evacuarea civililor deținuți de naționaliști la uzina Azovstal, în conformitate cu acordul la care s-a ajuns în urma întâlnirii din 26 aprilie dintre Vladimir Putin. și secretarul general al ONU, Antonio Guterres”, a anunțat serviciul de presă al Kremlinului.

Șeful administrației militare regionale din Transcarpatia, Viktor Mikita, a anunțat, marți, că regiunea muntoasă din Ucraina a fost supusă unui atac cu rachete de forțele ruse, informează Ukrinform.

„Un obiectiv din regiunea muntoasă a Transcarpatiei a fost lovit de o rachetă. Serviciile lucrează la fața locului, nu sunt încă informații despre posibile victime”, a anunțat Viktor Mikita.

Oficialul ucrainean le-a cerut locuitorilor să nu facă filmări și fotografii la fața locului pentru a nu da involuntar date inamicului.

Este pentru prima oară de la debutul războiului din Ucraina când regiunea Transcarpatia a fost atacată de forțele ruse.

Primarul din Lviv, Andriy Sadovi, a anunțat, marți seară, că în oraș au fost auzite mai multe explozii, în urma unui atac cu rachete al forțelor ruse, informează publicația Ukrainska Pravda.

„La Liov se aud explozii. Toată lumea să rămână în adăposturi!”, a anunțat  Andriy Sadovi.

La rândul său, șeful administrației militare regionale din Liov, Maksim Kozytskyi, a confirmat că orașul ucrainean a fost bombardat de armata rusă.

„Potrivit primelor informații, în regiunea Lviv au fost lansate lovituri cu rachete”, a scris Maksim Kozytskyi, care a adăugat că exploziile au fost auzite în centrul regional.

Ulterior, Maksim Kozytskyi a anunțat că în urma atacului cu rachete o persoană a fost rănită, fiind avariate trei stații electrice din oraș.

„Trei centrale electrice au fost avariate în urma unei lovituri cu rachete. La una dintre stații, incendiul a fost stins”, a precizat și primarul din Liov, Andriy Sadovi.

Edilul din Liov a mai precizat că, în urma avariilor suferite, stațiile de pompare au rămas fără curent electric, la fel ca și o parte a orașului.