Război în Ucraina, ziua 705 | Rușii continuă atacurile în mai multe regiuni din Ucraina. Opt drone Shahed, respinse de forțele ucrainene

Angajații unei firme ucrainene de armament au conspirat cu oficiali ai Ministerului Apărării pentru a deturna peste 36 de milioane de euro destinate achiziționării a 100.000 de obuze de mortier, a declarat serviciul de securitate ucrainean, transmite Sky News.

SBU a declarat că cinci persoane au fost acuzate și, dacă vor fi găsite vinovate, ar putea fi condamnate la 12 ani de închisoare. Investigația are loc în contextul în care Kievul încearcă să pună capăt corupției în încercarea de a accelera aderarea la Uniunea Europeană și la NATO.

Investigația datează din august 2022, când oficialii au semnat un contract pentru obuze de artilerie în valoare de 1,5 miliarde de grivne, peste 36 milioane de euro, cu firma de armament Lviv Arsenal, au declarat oficialii din domeniul securității.

După ce au primit banii, angajații companiei ar fi trebuit să transfere fondurile către o firmă înregistrată în străinătate, care ar fi urmat să livreze muniția în Ucraina.

Dar bunurile nu au fost livrate niciodată, iar banii au fost în schimb trimiși în diverse conturi din Ucraina și din Balcani, au declarat anchetatorii.

Procurorul general al Ucrainei a declarat că fondurile au fost de atunci confiscate și vor fi returnate la bugetul de apărare al țării.

Armata ucraineană anunţă luni că încearcă „să lărgească” capul de pod de pe malul stâng al fluviului Nipru, ocupat de armata rusă, în sudul Ucrainei, în pofida unor atacuri ruse intensive asupra acestei poziţii, relatează AFP, citată de News.ro.

„Forţele Apărării ucrainene îşi continuă eforturile în vederea unei lărgiri a capului de pod de pe malul stâng al fluviului Nipru, în regiunea Herson”, anunţă armata în raportul său zilnic.

„În pofida unor pierderi importante, inamicul continuă să ne atace unităţile din poziţii”, anunţă Statul Major ucrainean, care anunţă că „opt operaţiuni de asalt” ruseşti „au eşuat” duminică.

Forţe ucrainene – două brigăzi de infanterie marină – încearcă de luni de zile să înainteze pe malul fluviului Nipru, în regiunea Herson, în timp ce restul frontului a rămas în mare parte „încremenit” de la sfârşitul lui 2022, iar ruşii sunt în ofensivă în mai multe zone în estul Ucrainei.

Ucrainenii au reuşit să stabilească poziţii mai aproape de satul Krînkî – pe care le menţine cel puţin din octombrie.

Potrivit unor analişti este vorba despre pregătirea unor viitoare operaţiuni mai importante.

Institutul de Studiu al Războiului (ISW), un centru de reflecţie cu sediul în Statele Unite, a anunţat vineri că aveau loc confruntări armate în apropiere de Krînkî, însă constata lipsa unor „schimbări confirmate” în acest sector al frontului.

Ministerul rus al Apărării a revendicat luni cucerirea cătului Tabaivka, situat la 30 de kiloemtri de Kupiansk, în regiunea Harkov (est), o zonă în care forţe ruse se află în ofensivă din vară.

Localitatea Tabaivka, situată „în regiunea Harkov, a fost eliberată”, a anunţat pe Telegram Ministerul rus al Apărării

Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, Volodimir Fitio, a dezminţit la televiziune cucerirea acestei localităţi şi a dat asigurări că sunt în curs confruntări armate.

„Inamicul dă asigurări că a cucerit Tabaivka. Nu este adevărat”, a anunţat el.
„La ora actuală, sunt în continuare în curs lupte”, a anunţat el.

Aceste declaraţii arată cât de dure sunt confruntările armate în zonă, inclusiv în vederea cuceririi unor sătuce.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a început luni la Washington o serie de întâlniri axate pe continuarea ajutorului militar american pentru Ucraina pentru ca aceasta să poată face invaziei ruse, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Stoltenberg a fost primit dimineaţa de şeful Pentagonului, Lloyd Austin, înainte de a purta discuţii după-amiază cu şeful diplomaţiei, Antony Blinken, şi cu consilierul pentru securitate naţională, Jake Sullivan.

Marţi, secretarul general al NATO este aşteptat în Congres pentru a se întâlni cu responsabili republicani şi democraţi care negociază pas cu pas un acord privind un nou pachet bugetar pentru Ucraina.

După ce a livrat Kievului arme în valoare de zeci de miliarde de dolari de la începutul războiului, administraţia preşedintelui Joe Biden a rămas fără fonduri la sfârşitul anului 2023. Preşedintele a cerut Congresului să aprobe o finanţare suplimentară de aproximativ 61 de miliarde de dolari, dar negocierile cu republicanii s-au împotmolit.

Sub presiunea dreptei, noul pachet de ajutor militar este negociat în paralel cu măsuri privind imigraţia, într-un moment în care numărul de imigranţi care traversează frontiera cu Mexicul atinge niveluri record.

Acordul în curs de negociere în Congres „este de fapt un acord bun pentru că, folosind o fracţiune din bugetul militar american, am reuşit să aducem prejudicii, să distrugem într-un mod important armata rusă”, a declarat duminică Jens Stoltenberg la Fox News, adăugând: „aşa că trebuie să continuăm”.

Un alt subiect de discuţie vizează aderarea Suediei la NATO, în condiţiile în care doar un singur membru al Alianţei, Ungaria, mai trebuie să ratifice aderarea, după ce Turcia a dat undă verde săptămâna trecută.

În schimbul ratificării de către Turcia, guvernul american a aprobat vineri seara vânzarea de avioane de luptă F-16 către Ankara în valoare totală de 23 de miliarde de dolari.

În acelaşi timp, Washingtonul a aprobat vânzarea a 40 de avioane F-35 către Grecia pentru 8 miliarde de dolari. Atena şi Ankara sunt ambele membre NATO.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski recunoaşte, într-un interviu acordat postului german ARD, că s-au înrolat cu forţa bărbaţi la vârsta la care pot lupta şi îşi exprimă regretul cu privire la faptul că „reprezentanţi ai birourilor de înrolare militară au bătut drumurile în căutare” de militari, în contextul unui proiect de lege a mobilizării controversat, informează News.ro.

„Da, au existat astfel de cazuri”, recunoaşte şeful statului ucrainean. „Unii reprezentanţi ai birourilor de înrolare militară au bătut drumurile în căutarea unor bărbaţi care refuză să se mobilizeze de bunăvoie, dar a fost o greşeală”, recunoaşte Volodimir Zelenski.

El subliniază că vrea să fie „cât mai corect posibil” în acest subiect. „Au existat asemenea cazuri? Da, au existat. A fost bine ce-au făcut? Absolut deloc. N-ar fi trebuit s-o facă”, declară el.

Preşedintele ucrainean anunţă că le-a cerut conducătorilor militari şi politici „să se pregătească de sosirea în viitor a unui proiect de lege (a mobilizării), pentru ca să nu mai existe nicio şansă ca acest lucru să se repete”.

Acest proiect de lege, care urmează să fie discutat în Parlamentul ucrainean – începând de la 11 februarie – a fost retras temporar. El dă curs unei cereri a armatei ucrainene, care l-a informat pe Volodimir Zelenski cu privire la necesitatea înrolării a 450.000-500.000 de noi militari.

În ziua Crăciunului, Guvernul a prezentat un proiect de lege în acest sens, care prevede scăderea vârstei înrolării de la 27 la 25 de ani, o consolidare a sancţionării refractarilor şi o simplificare a procedurilor de înrolare.

În privinţa simplificării procedurii înrolării, Volodimir Zelenski subliniază în acest interviu acordat ARD asupra „posibilităţii de a folosi formatul digital”.

„Trăim într-o epocă a digitalizării şi suntem o ţară foarte concentrată asupra acestei schimbări. Putem rezolva această problemă într-un mod modern”, dă el asigurări.

Acest proiect de lege vizează să compenseze pierderile mari – pe care armata ucraineană nu le comunică – şi să-i lase la vatră pe militarii care luptă împotriva Rusiei de aproape doi ani.

Însă mobilizarea unor noi militari se loveşte de necesitatea de a păstra o forţă de muncă suficientă în activitatea economică a Ucrainei.

Unele prevederi ale proiectului de lege sunt puternic controversate şi „încalcă în mod direct drepturile omului”, a denunţat pe Telegram liderul grupului parlamentar al Partidului prezidenţial Servitorul Poporului, David Aharamia.

Între acestea, el citează o lărgire a puterilor reprezentanţilor centrelor de recrutare şi trimiterea de convocări pe cale electronică. Guvernul ucrainean lucrează la o modificare a proiectului de lege prin care să-i mulţumească pe deputaţi.

Președintele rus Vladimir Putin face pregătiri pentru a vizita Turcia în februarie și a se întâlni cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, unde cei doi lideri vor discuta despre Ucraina și alte probleme, a anunțat luni presa rusă de stat TASS, citându-l pe Iuri Ușakov, un consilier al lui Putin, transmite The Kyiv Independent.

Vizitele internaționale ale lui Putin au fost reduse de când Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare în martie 2023 pentru rolul său în deportările de copii ucraineni. Turcia nu este parte la Statutul de la Roma al CPI, ceea ce înseamnă că nu are obligația de a-l reține pe Putin.

Turcia a jucat un rol crucial în medierea acordului privind cerealele care a permis reluarea comerțului maritim din porturile ucrainene în iulie 2022.

De la prăbușirea acordului în iulie 2023, în urma ieșirii unilaterale a Rusiei, Ankara a fost în contact atât cu Kievul, cât și cu Moscova, discutând opțiunile pentru restabilirea acestuia.

Erdogan a vizitat Rusia în septembrie 2023 și s-a întâlnit cu Putin pentru a discuta despre acordul privind cerealele și alte probleme.

Ushakov a declarat pentru TASS că cei doi lideri vor discuta despre Ucraina în cadrul viitoarelor discuții, inclusiv despre un potențial acord de pace, dar nu a intrat în mai multe detalii.

Cu excepția discuțiilor eșuate din primăvara anului 2022, nu au existat negocieri de pace directe între Ucraina și Rusia. Kievul a declarat categoric că o retragere completă a Rusiei este o condiție pentru orice discuții.

Rusia a semnalat în ultimele luni că ar fi dispusă să discute o potențială soluție de pace la războiul de amploare din Ucraina.

Primarul orașului Donețk, instalat de Rusia, a anunțat că cel puțin trei civili au fost uciși într-un atac cu rachete, transmite Sky News. Alexei Kulemzin a declarat că Ucraina s-a aflat în spatele loviturii asupra orașului din estul Ucrainei, care se află în prezent sub ocupație rusă.

Imagini neverificate care au circulat pe rețelele de socializare au arătat o mașină în flăcări și ceea ce păreau a fi două cadavre zăcând pe o stradă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina are 880.000 de oameni în armată, mai mulți decât cei 617.000 de militari ruși pe care omologul rus, Vladimir Putin, i-a anunțat că participă la așa-zisa „operațiune militară specială” din Ucraina.

„Suntem recunoscători celor care s-au întors pentru a construi Ucraina, nu doar pentru a lupta. Sunt foarte mulți oameni care lucrează în Ucraina. Avem 880.000 (n.r. – de soldați), avem o armată de aproape un milion de oameni și, în același timp, avem 30 de milioane de cetățeni care lucrează, și poate mai mulți – nu pot spune sigur, pentru că nu știm: 6,5 sau 7,5 milioane de oameni au plecat de la începutul războiului”, a spus Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean a subliniat că țara sa are o armată mare, dar aceste trupe protejează Europa și lumea.

Potrivit lui Volodimir Zelenski, ucrainenii plecați în străinătate ar trebui să plătească și impozite în Ucraina, iar bărbații care au părăsit țara ilegal ar trebui să se întoarcă.

În timpul ultimei zile, trupele ruse au efectuat atacuri asupra a 11 regiuni ale Ucrainei folosind drone, artilerie, mortiere și avioane, potrivit raportului centralizat al administrațiilor militare regionale ucrainene.

Afectate de atacurile rusești au fost regiunile Poltava, Rivne, Cernihiv, Sumî, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Harkov, Luhansk, Donețk, Herson și Mykolaiv.

Trupele ruse au preluat controlul asupra satului Tabaevka din regiunea Harkov, a informat luni Ministerul rus al Apărării.

Potrivit departamentului, trei atacuri ale grupurilor de asalt ale brigăzilor 30 și 32 mecanizate ale Forțelor Armate ucrainene au fost respinse în zona satului Sinkovka, regiunea Harkov.

„Pierderile inamicelor s-au ridicat la până la 30 de militari, două vehicule blindate de luptă, trei camionete și un obuzier Msta-B”, a transmis ministerul rus al apărării.

Armata rusă a îmbunătățit situația de-a lungul liniei frontului în direcția Krasnolimansk „și, cu sprijinul artileriei, a învins grupurile de asalt ale brigăzii 63 mecanizate a forțelor armate ucrainene din zonele localităților Yampolovka și Cervonaia Dibrova”, se arată în raport.

Potrivit armatei ruse, pierderile armatei ucrainene s-au ridicat la: până la 280 de militari, un tanc și trei mașini.

Volodimir Fitio, șeful serviciului de relații publice al Comandamentului forțelor terestre ucrainene, a anunțat că trupele ruse contină ofensiva în direcția Kupiansk, fără însă a înregistra succese tactice importante.

Potrivit oficialului militar ucrainean, linia frontului este activă, inamicul încearcă să avanseze în direcțiile Kupiansk, Lîman și Bahmut, fiind respinse 10 atacuri rusești în ultima zi în direcția Kupiansk-Lîman.

„Din 5 octombrie 2023, inamicul avansează activ în toate direcțiile aerodromului Kortiția, inclusiv în direcția Kupiansk. Direcția este clară: Kupiansk-Vuzlovi, în încercarea de a ocupa Kupyansk, un important centru logistic și feroviar prin care, în timpul ocupației anterioare, a fost efectuat sprijinul logistic al trupelor rusești cu arme și provizii”, a spus Volodimir Fitio.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, luni, pe Facebook , că în ultimele 24 de ore, au avut loc 74 de ciocniri de luptă în diferite direcții ale frontului, transmite Ukrinform.

„În ultimele 24 de ore au avut loc 74 de ciocniri de luptă. În total, inamicul a efectuat 7 lovituri cu rachete și 10 aeriene, a lansat 86 de atacuri cu sistemele de rachete asupra pozițiilor trupelor noastre și a zonelor populate. Din păcate, ca urmare a atacurile teroriste rusești, există victime în rândul populației civile”, se spune în mesaj.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a evitat un răspuns direct la întrebarea dacă războiul din Ucraina se poate încheia în 2024, dar este convins că Rusia poate fi oprită fără a permite distrugerea țării sale.

„Trebuie să credem în noi înșine, să credem în oameni, în Ucraina, să credem în partenerii noștri și să credem în pace. Pentru că orice război se termină. Cred că suntem într-un moment foarte dificil. Atât din punct de vedere geopolitic, cât și financiar, este încă posibil să oprim Rusia cu acest război. Pentru a preveni distrugerea Ucrainei. Pentru a preveni distrugerea națiunii noastre. Pentru a preveni al treilea război mondial”, a spus Volodimir Zelenski într-un interviu pentru ARD.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, luni, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 383.180 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 1.070 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 6.290 de tancuri, 11.696 de blindate, 9.113 de sisteme de artilerie, 331 de avioane, 324 de elicoptere și 7.049 de drone.

Opt drone de atac de tip Shahed lansate de Rusia în noaptea de duminică spre luni, au fost respinse de Forțele Aeriene ucrainene, potrivit oficialilor din Ucraina, citați de The Kyiv Independent.

Dronele au fost lansate de la Primorsko-Akhtarsk, în sudul Rusiei, în largul coastei Mării Azov. De asemenea, forțele ruse au folosit o rachetă balistică Iskander-M lansată din regiunea Voronej din Rusia și trei rachete antiaeriene S-300 lansate din interiorul teritoriilor ocupate temporar de Ucraina pentru a lovi regiunea Donețk.

Forțele rusești au vizat în principal regiunile Nkolaev, Dnipropetrovsk, Hmelnîțkîi și Rivne în ultimul atac.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că, în acest moment, orice încetare a focului ar aduce beneficii Rusiei, oferindu-i timp să se regrupeze pentru viitoare campanii ofensive și să întărească controlul asupra teritoriilor ocupate, relatează Ukrainska Pravda.

În plus, obiectivele maximaliste ale Rusiei cu privire la continuarea cuceririi teritoriale în Ucraina nu se vor schimba.

ISW notează că „jucătorii” ruși pot pretinde că sunt interesați să ofere concesii cu privire la locul Ucrainei în instituțiile occidentale, încercând să inducă Occidentul să facă concesii pprivind integritatea teritorială a Ucrainei.

Rapoartele despre deschiderea președintelui rus Vladimir Putin la negocieri nu menționează disponibilitatea Rusiei de a renunța la teritoriile ucraineane ocupate. Oficialii ruși continuă să indice că obiectivele maximaliste ale lui Putin nu împiedică anexarea rusă a teritoriilor ucrainene ocupate sau câștiguri teritoriale suplimentare în Ucraina. 

Aderarea Ucrainei la UE și NATO este un proces pe termen lung care nu se va desfășura imediat după orice încetare a focului, iar Rusia ar putea încerca să accepte temporar aceste cereri pentru a consolida controlul asupra teritoriilor ocupate.

Analiștii militari au subliniat că nu există niciun motiv să credem că Putin nu va renunța la niciun angajament de a permite Ucrainei să se integreze în instituțiile politice, economice și militare occidentale, atâta timp cât armata rusă își poate urmări obiectivele de a împiedica Ucraina să facă acest lucru. 

Vladimir Putin a încălcat deja angajamentele anterioare ale Rusiei de a nu încălca suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv a Crimeei, luate în 1991 și 1994.

Ca urmare a unui atac rusesc, potrivit rapoartelor preliminare, a fost lovită o instalație industrială din districtul Kremenciuk din regiunea Poltava, scrie Ukrainska Pravda.

„Rușii au atacat regiunea Poltava timp de două zile la rând. Potrivit rapoartelor preliminare, o altă unitate industrială din districtul Kremenciuk a fost lovită.”, a declarat Filip Pronin, șeful administrației militare din regiunea Poltava, pe Telegram.

Ulterior, Pronin a adăugat că nu au existat victime.

Duminică seara, în timpul unei avertizări de raid aerian, Forțele Aeriene ucrainene au raportat despre o rachetă balistică care zbura spre orașul Kremenciuk, explozii au răsunat în districtul Kremenciuk.