Război în Ucraina, ziua 707 | Aerodromul militar Belbek din Crimeea, lovit în urma unui „atac masiv” cu rachete al Ucrainei

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri, în discursul său video adresat națiunii, că situația energetică din Ucraina în această iarnă este mai bună decât anul trecut, dar că vor fi și mai multe atacuri „teroriste” ale rușilor, scrie Ukrainska Pravda.

„Atacurile teroriste rusești continuă în fiecare zi și noapte. Rachete și drone. Noi doborâm o parte semnificativă dintre ele. Cu toate acestea, există încă multe bombardamente. Și este abia 31 ianuarie. Situația din sectorul energetic diferă fundamental față de iarna trecută. Sistemul a fost întărit”, a afirmat liderul de la Kiev.

„Continuăm să furnizăm ucrainenilor energie. Asigurăm și îmbunătățim în mod constant protejarea instalațiilor energetice. Ne consolidăm scutul de apărarea aeriană. Mai este încă un drum lung de parcurs în această iarnă și vor exista atacuri teroriste rusești, iar rușii vor încerca să spargă apărarea noastră”, a continuat Zelenski.

Liderul de la Kiev a precizat că Ucraina este conștientă de amploarea amenințării. De asemenea, el le-a mulțumit ucrainenilor implicați în operațiunile de apărare antiaeriană.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

„Le mulțumesc tuturor celor care luptă și muncesc pentru stat. Tuturor celor care ajută. Și care își aliniază interesele cu toți ceilalți din Ucraina. Apărarea cu succes a statului este întotdeauna o cauză comună. Iar ucrainenii știu cum să depășească dificultățile. Vom depăși totul! Am depășit deja multe. Dându-ne seama care sunt interesele noastre comune. Interesele statului”, a mai spus Zelenski, în mesajul său video.

Uniunea Europeană a trimis până în prezent Kievului ajutoare militare în valoare de 28 de miliarde de euro și a angajat încă aproximativ 21,2 miliarde de euro pentru acest an, potrivit unui document intern elaborat de Comisia Europeană și de corpul diplomatic al UE, consultat de Politico.

„Se așteaptă ca această cifră (28 de miliarde de euro, n.r.) să crească în perioada următoare, pe măsură ce livrările concrete vor fi confirmate în continuare”, scrie în document. Cifrele reflectă contribuțiile din capitalele europene și prin canalele organizate la nivel central de Bruxelles.

Mai multe detalii: 28 de miliarde de euro: la atât se ridică sprijinul militar trimis Ucrainei de către UE până în prezent. Cinci lideri europeni cer deschis „dublarea eforturilor”

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Aerodromul Belbek din Crimeea a fost lovit miercuri într-o operaţiune militară ucraineană, a anunţat comandantul Forţelor Aeriene ucrainene, în timp ce Ministerul rus al Apărării a anunţat că 20 de rachete au fost doborâte deasupra Crimeii şi Mării Negre şi resturi din aceste rachete au căzut în perimetrul unei unităţi militare ruse în zona oraşului Sevastopol, informează AFP şi Reuters.

Apărarea antiaeriană rusă a „distrus 17 rachete ucrainene deasupra apelor Mării Negre şi alte trei deasupra peninsulei Crimeea”, a menţionat Ministerul rus al Apărării, într-un mesaj publicat pe Telegram.

„Resturi de rachete ucrainene au căzut pe teritoriul unei unităţi militare din apropierea localităţii Liubímovka în Republica Crimeea. Aeronavele (staţionate la baza aeriană) nu au suferit pagube”, mai afirmă ministerul rus. Respectiva unitate militară se află lângă aerodromul militar Belbek, scrie Agerpres.

Guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvojaev, a declarat la rândul său că armata rusă a „respins un atac masiv” asupra oraşului şi că aproximativ zece clădiri au înregistrat pagube minore în urma căderii unor resturi din rachetele doborâte, dar nu sunt persoane rănite.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

În acest timp, comandantul Forţelor Aeriene ucrainene, Mikola Oleşciuk, a postat pe Telegram un mesaj în care le-a mulţumit piloţilor militari ucraineni care au executat această operaţiune, despre care a afirmat că a lovit aerodromul militar Belbek.

„Piloţii ucraineni vor reveni evident la bazele lor”, a adăugat comandantul ucrainean.

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga a respins în mare măsură miercuri un caz din 2017 adus de Kiev în faţa instanţei supreme a ONU şi care acuza Rusia că finanţează terorismul sprijinindu-i pe rebelii pro-Moscova din estul Ucrainei (Donbas), informează Agerpres citând agenţia germană de presă DPA.

Judecătorii au respins de asemenea în cea mai mare parte acuzaţiile de discriminare a ucrainenilor şi tătarilor din peninsula Crimeea, constatând că aceste acuzaţii făcute de Ucraina nu au fost suficient fundamentate.

Mai multe detalii: Curtea Internaţională de Justiţie a respins în mare parte cazul de terorism intentat de Ucraina împotriva Rusiei

Preşedintele rus Vladimir Putin va face o vizită oficială în Turcia pe 12 februarie, țară membră NATO, unde se va întâlni cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, a anunţat miercuri un oficial turc, potrivit Reuters.

Călătoria marchează prima vizită a lui Putin într-o ţară NATO de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. De atunci, Putin şi-a limitat drastic deplasările internaţionale, mai ales din martie 2023, când Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele său sub suspiciunea de deportare ilegală a unor copii din Ucraina.

Rusia a negat acuzația și a numit măsura scandaloasă, dar a spus că este nulă din punct de vedere legal în orice caz, deoarece Rusia nu este membră a CPI. De asemenea, nici Turcia nu face parte din Statutul de la Roma ce reglementează funcţionarea CPI, așa că Putin poate călători în Turcia fără teama că va fi arestat.

Mai multe detalii: Putin va merge în Turcia pe 12 februarie, în prima sa vizită într-o țară NATO de la începutul războiului din Ucraina

Șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a recunoscut miercuri că blocul comunitar nu îşi va atinge obiectivul de a livra Ucrainei un milion de proiectile de artilerie în termen de un an, informează agenția germană de presă DPA, preluată de Agerpres.

Apărând eforturile UE ca un „lucru în curs”, Borrell a spus că livrările către Ucraina vor ajunge acum la 524.000.

Mai multe detalii: UE admite că a ratat ţinta de a furniza 1 milion de obuze Ucrainei. Potrivit lui Josep Borrell, livrările au ajuns de-abia la jumătate

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri, 31 ianuarie, că nu împărtăşeşte temerile conform cărora o eventuală realegere a republicanului Donald Trump ca preşedinte al SUA ar slăbi Alianţa Nord-Atlantică, în timp ce aceasta depune eforturi pentru a oferi în continuare Ucrainei un sprijin solid în războiul împotriva Rusiei, scrie Reuters.

Stoltenberg a mai spus că nu crede nici că un al doilea mandat al lui Trump la Casa Albă ar pune în pericol apartenenţa SUA la NATO.

Mai multe detalii: Jens Stoltenberg nu crede că revenirea lui Donald Trump la Casa Albă va slăbi NATO: „Aliații au înțeles că trebuie să crească cheltuielile militare”

Deputaţii ruşi au adoptat miercuri un proiect de lege care prevede confiscarea banilor şi bunurilor oricărei persoane găsite vinovate de difuzarea unor „informaţii false” despre armată, informează AFP.

„Majoritatea absolută” a ruşilor „susţine necesitatea pedepsirii trădătorilor” care murdăresc imaginea „ţării noastre, a militarilor şi ofiţerilor ei” care luptă în Ucraina, a declarat preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus), Viaceslav Volodin.

Proiectul de lege a fost adoptat şi în a doua şi a a treia lectură.

Adoptarea definitivă a acestei legi a fost validată cu 377 de voturi. Nu s-au înregistrat vreun voturi „împotrivă” sau abţineri.

Textul a fost trimis Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus) şi urmează să fie promulgat de către preşedintele rus Vladimir Putin

Acest document este o nouă ilustrare a măsurilor dure luate cu scopul reprimării criticilor la adresa Kremlinului, după aproape doi ani de la începutul ofensivei militare din Ucraina, notează AFP.

În realitate, legea nu prevede confiscarea a absolut tuturor bunurilor unei persoane condamnate, ci doar confiscarea banilor şi fondurilor „utilizate” în finanţarea unor activităţi „criminale” – prevederi care rămân foarte vagi.

Mai multe detalii: Deputaţii ruşi au votat o lege ce permite confiscarea banilor şi bunurilor celor care critică armata rusă. „O lege asupra canaliilor a fost adoptată”, spune şeful Dumei de Stat

Kremlinul a evidenţiat miercuri „problemele” şi „contradicţiile în creştere” în cadrul puterii ucrainene după zvonurile cu privire la demiterea iminentă a foarte popularului comandant şef al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, scrie AFP.

„Un lucru rămâne evident: regimul de la Kiev are multe probleme, lucrurile nu merg bine acolo”, le-a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Este evident că eşecul contraofensivei (ucrainene din 2023) şi problemele de pe front generează contradicţii în creştere între reprezentanţii regimului de la Kiev, atât militari, cât şi civili”, a adăugat el.

Aceste declaraţii survin după o avalanşă de postări luni seara pe reţelele de socializare şi informaţii apărute apoi în presa ucraineană despre demiterea generalului Zalujnîi de către preşedintele Volodimir Zelenski, în contextul în care tensiunile între cei doi continuă de mai multe luni, notează Agerpres.

„Cred că este adevărat, se aşteaptă decretul prezidenţial în acest sens”, a declarat atunci pentru AFP o sursă militară de rang înalt.

Unii afirmă că Zalujnîi, care a fost numit în funcţie în 2021, cu câteva luni înainte de începerea invaziei ruse, ar urma să fie înlocuit de şeful serviciilor de informaţii militare, Kirilo Budanov, sau de comandantul trupelor terestre, Oleksandr Sîrskîi.

După două ore de tăcere, preşedinţia a sfârşit prin a nega destituirea generalului, a cărui cotă de încredere atinge 92%, faţă de 77% cu cât este creditat Zelenski, şi a cărui demitere ar fi percepută negativ de 72% dintre ucraineni, potrivit unor sondaje publicate în decembrie.

Mai multe media ucrainene au relatat ulterior că şeful statului s-a întâlnit într-adevăr luni cu Valeri Zalujnîi, căruia i-ar fi anunţat decizia de a-l demite, oferindu-i un post de ambasador sau de consilier, ceea ce generalul a refuzat.

Comandantului forțelor terestre din Ucraina, generalul Oleksandr Sîrskîi, i s-a oferit posibilitatea de a-l înlocui pe șeful său, Valeri Zalujnîi, în funcția de comandant al forțelor armate, dar a refuzat, a declarat miercuri pentru Reuters o sursă familiarizată cu această chestiune.

Presa ucraineană a relatat că președintele Volodimir Zelenski i-a cerut luni generalului Zalujnîi, șeful armatei ucrainene, să se retragă, dar că acesta a refuzat.

Mai multe detalii: Generalul supranumit „Leopardul zăpezii” a refuzat oferta lui Zelenski de a-l înlocui pe Valeri Zalujnîi la șefia armatei, scrie Reuters

Avionul militar rus de tip Iliuşin 76 (Il-76) doborât săptămâna trecută în Rusia, despre care Moscova susține că transporta prizonieri ucraineni, a fost doborât „cu certitudine” cu „un sistem american PATRIOT”, a acuzat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit AFP.

„Avionul a fost doborât. Asta s-a stabilit deja cu certitudine, cu un sistem american (de tip) PATRIOT” tras „de pe teritoriul controlat de către forţele ucrainene”, a susținut liderul de la Kremlin, în cadrul unui eveniment organizat la Moscova.

Mai multe detalii: Putin: Avionul militar rus IL-76, la bordul căruia s-ar fi aflat prizonieri ucraineni, a fost doborât cu sisteme americane Patriot, de pe teritoriul ucrainean

Kirilo Budanov, şeful Direcţiei principale de informaţii din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), prognozează că în primăvara acestui an se va trece la o nouă fază a războiului în care Ucraina va prelua iarăși iniţiativa, după ce actuala ofensivă dusă de ruşi pe cea mai mare parte a frontului să va fi epuizat, informează Agerpres preluând agenția spaniolă de presă EFE.

Budanov a mai explicat că aprovizionarea cu mai multă muniţie este necesitatea „numărul unu” a armatei ucrainene în acest moment.

Mai multe detalii: „Atunci vom începe noi”. Generalul Budanov dezvăluie când intenționează Kievul să demareze o nouă contraofensivă și care e problema „numărul 1” a armatei

NATO reprezintă „o ameninţare” pentru Rusia, a transmis miercuri Kremlinul, în condiţiile în care Alianţa Nord-Atlantică a lansat săptămâna trecută cele mai ample exerciţii militare de după încheierea Războiului Rece, intitulate „Steadfast Defender 2024”, scrie Agerpres preluând AFP.

„Desigur, (NATO) reprezintă o ameninţare pentru noi”, a declarat în fața presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, dând asigurări că, drept răspuns, „luăm în mod constant măsuri adecvate”.

Mai multe detalii: NATO e o amenințare pentru Rusia, afirmă Kremlinul, pe fondul exercițiilor Steadfast Defender 2024: „Luăm constant măsuri adecvate”

Liderii statelor din UE vor propune joi, la un summit european special, desfăşurarea unor dezbateri anuale despre pachetul de ajutor financiar de 50 de miliarde de euro care să fie oferit Ucrainei pe parcursul a patru ani şi care este blocat de Ungaria, dar fără ca respectivele dezbateri să implice un vot anual asupra acestui ajutor, vot cerut de premierul ungar Viktor Orban, potrivit unui proiect cu concluziile summitului, consultat de agenţiile Reuters şi EFE.

Comisia Europeană a cerut un ajutor financiar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina însumat pentru perioada 2023-2027 şi care să fie oferit Kievului din bugetul UE, ajutor pe care Viktor Orban l-a blocat prin veto la summitul european din decembrie, un nou summit special în acest scop urmând să se desfăşoare joi.

În urma negocierilor desfăşurate între timp, Orban a acceptat ca acest ajutor să fie oferit Kievului din bugetul UE, ceea ce iniţial el refuzase, dar a propus drept compromis acordarea acestei finanţări pe bază anuală, adică liderii europeni să decidă în fiecare an în unanimitate asupra ajutorului pe care-l oferă Ucrainei, nu să ia acum o hotărâre pentru următorii patru ani şi care în acest timp să nu mai poată fi revizuită.

Din proiectul cu concluziile summitului ce are loc joi rezultă că liderii europeni refuză propunerea de compromis a lui Orban şi insistă pentru aprobarea definitivă acum a întregului pachet de ajutor destinat Ucrainei în următorii patru ani, propunând doar organizarea anuală a unor dezbateri fără vot despre modul în care sunt cheltuiţi aceşti bani, notează Agerpres.

Guvernul ungar nu a reacţionat deocamdată faţă de propunerea referitoare la aceste dezbateri, dar surse europene afirmă că negociatorii ungari au dezaprobat-o.

Alte surse europene afirmă că au fost explorate modalităţi prin care, în anumite circumstanţe, statele UE să poată revizui ajutorul oferit Ucrainei, dar orice decizie de revizuire a acestuia să fie luată numai prin majoritate calificată, pentru a nu da drept de veto Ungariei.

Veto-ul din decembrie al premierului ungar faţă de ajutorul financiar european oferit Ucrainei a survenit în contextul tensiunilor Budapestei cu Kievul asupra drepturilor minorităţii maghiare din regiunea Transcarpatia şi blocării de către Comisia Europeană a fondurilor europene ce revin Ungariei, al cărei guvern este acuzat de Bruxelles că încalcă statul de drept.

Mai multe detalii: Bruxelles-ul îi face o ofertă de ultim moment lui Viktor Orban, pentru a debloca ajutorul financiar al UE pentru Ucraina

Ministerul rus al Apărării al Rusiei a anunţat miercuri că a efectuat un schimb de prizonieri cu Ucraina, prin care fiecare parte a primit înapoi 195 de soldaţi, informează Reuters.

Militarii ruşi vor fi transportaţi pe calea aerului la Moscova pentru a primi tratament medical şi psihologic, a precizat ministerul condus de Serghei Șoigu, într-un comunicat de presă.

Acesta a fost primul schimb de prizonieri după ce un avion militar de transport al forţelor ruse s-a prăbuşit săptămâna trecută în regiunea Belgorod, având la bord, potrivit Moscovei, 65 de soldaţi ucraineni care urmau să fie schimbaţi cu prizonier ruşi.

Moscova susține că Ucraina a doborât avionul cu o rachetă sol-aer şi că toate cele 74 de persoane de la bord au murit. Kievul nici nu a confirmat, nici nu a negat că a doborât aeronava, însă a cerut dovezi despre oamenii aflați la bord.

La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina a primit 207 cetățeni.

„Oamenii noștri s-au întors. 207 dintre ei. Îi readucem acasă, indiferent de situație. Ne amintim de fiecare ucrainean aflat în captivitate. Atât luptători, cât și civili. Trebuie să-i aducem pe toți înapoi. Lucrăm la asta”, a precizat liderul de la Kiev, într-o postare pe platforma X.

Our people are back. 207 of them. We return them home no matter what.

We remember each Ukrainian in captivity. Both warriors and civilians. We must bring all of them back. We are working on it.

The Ukrainian team has done another excellent job. Budanov, Yermak, Usov, Maliuk,… pic.twitter.com/ZNNdTz3mKO

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 31, 2024

Președintele american Joe Biden poate evita opoziția Congresului pachetul de sprijinire a Ucrainei prin a dona arme Greciei, cu așteptarea ca Atena să doneze apoi propriul surplus de echipamente militare Kievului, relatează publicația Forbes.

O autoritate legală din SUA cunoscută sub numele de Excess Defense Articles (EDA) îi permite președintelui să considere că anumite sisteme de arme sunt excedente și să le transfere către țările partenere la un preț ieftin sau fără costuri.

Publicația elenă Kathimerini a relatat pe 27 ianuarie că SUA au fost de acord să trimită două avioane C-130H, 60 de vehicule de luptă blindate Bradley și 10 motoare pentru avioanele de patrulare P-3 ca „concesii gratuite” sub autoritatea EDA.

Pachetul include, de asemenea, trei nave din clasa Protector și o flotă de camioane, date Greciei ca EDA în legătură cu vânzarea de avioane F-35 în valoare de 8,6 miliarde de dolari.

O scrisoare a secretarului de stat american Antony Blinken către prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, în care sunt descriși termenii transferului de arme, abordează și chestiunea înarmării Ucrainei.

„Suntem în continuare interesați de capacitățile de apărare pe care Grecia le-ar putea transfera sau vinde Ucrainei”, scrie Blinken.

„Dacă aceste capacități prezintă interes pentru Ucraina și în așteptarea unei evaluări a statutului și valorii lor de către guvernul SUA, putem explora oportunități pentru o posibilă finanțare suplimentară a forțelor armate străine de până la 200 de milioane de dolari pentru Grecia”.

Arsenalul grec deține echipamente cheie de apărare aeriană de care are nevoie Ucraina, inclusiv sisteme de rachete S-300 și Hawk cu rază lungă de acțiune.

Kathimerini a relatat că conducerea politică și militară a Greciei au convenit deja să transfere surplusul de echipamente în Ucraina.

Apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât 14 dintre cele 20 de drone „kamikaze” de tip Shahed pe care Rusia le-a lansat în cursul nopții, au anunțat forțele aeriene, citate de Kyiv Indepnedent.

Dronele au fost folosite de Rusia venit din trei direcții: Primorsko-Akhtarsk în regiunea Krasnodar din Rusia, orașul rus Kursk și Cape Chauda în Crimeea. De asemenea, armata rusă a tras trei rachete balistice Iskander din Crimeea și regiunea Voronej.

Apărarea Ucrainei a doborât 14 drone deasupra regiunilor Mikolaiv, Zaporojie, Kirovohrad, Dnipropetrovsk și Harkov.

Un atac cu dronă rusească asupra Harkovului în seara zilei de 30 ianuarie a rănit 3 persoane și a deteriorat infrastructura civilă.

Șeful serviciilor secrete militare ucrainene (HUR) Kirilo Budanov a declarat, la televiziunea națională pe 30 ianuarie, că ofensiva în curs a Rusiei în Ucraina se va încheia până începutul primăverii anului 2024, relatează Kyiv Independent.

Budanov a spus că ofensiva actuală nu a făcut progrese semnificative din momentul în care a început la în noiembrie 2023.

Potrivit Statului Major ucrainean, trupele ruse încearcă să avanseze în sectoarele Kupiansk, Lîman, Bahmut și Avdiivka din estul Ucrainei.

Budanov a recunoscut că trupele ruse au făcut „unele progrese” lângă Avdiivka, unde Moscova suferă pierderi grele în încercarea de a încercui orașul din prima linie, la doar kilometri de orașul Donețk, ocupat de armata rusă.

„Dar acest lucru nu este ceea ce se așteptau, nici măcar aproape”, a spus Budanov.

Potrivit lui Budanov, Rusia și-a stabilit obiectivul de a ajunge la granițele administrative ale regiunilor Donețk și Luhansk, ajungând rapid la râul Chorni Zherebets.

„Undeva la începutul primăverii, ofensiva va fi complet epuizată. Facem o mișcare, inamicul face o mișcare. Acum este rândul inamicului. Se va termina, iar apoi va începe a noastră”, a spus el.

În ultimele săptămâni, Kiev a avertizat că Rusia intensifică atacurile în jurul orașului Kupiansk, cu scopul de a încercui și captura acest centru logistic cheie din regiunea Harkov.

Pe parcursul zilei au avut loc 78 de ciocniri militare pe linia frontului, rușii atacând pozițiile Forțelor de Apărare în diferite direcții ale frontului, a anunțat Statul Major al Forțelor Armate.

Astfel, în direcția Kupyansky, ucrainenii au respins 4 atacuri lângă Sinkovka, regiunea Harkov, unde forțele ruse au încercat fără succes să treacă prin apărarea trupelor ucrainene.

În direcția Liman, soldații ucraineni au respins 6 atacuri în apropiere de Ternov și Yampolovka, regiunea Donețk, unde invadatorii au încercat să spargă apărarea trupelor ucrainene.

Armata rusă a atacat districtele Synelnykove și Nikopol, din regiunea Dnipropetrovsk, rănind un civil și distrugând case, a anunțat Serhiy Lysak, șeful Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, pe Telegram, relatează Ukrinform.

„Astăzi a fost lovit cartierul Synelnykove. O rachetă a lovit curtea localnicilor. O clădire rezidențială a fost parțial distrusă. Alte 31 de case au fost avariate. Mai multe anexe au fost afectate. Un garaj și o linie electrică au fost lovite. Oamenii nu au fost răniți”, a spus oficialul ucrainean.

Trupele ruse au lansat lovituri cu rachete în districtul Harkov pentru a doua oară într-o zi, a anunțat șeful Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Syniehubov, pe Telegram, a informat Ukrinform.

„Invadatorii au lovit din nou în districtul Harkov. În acest moment, nu există victime. Informațiile despre distrugere sunt în curs de clarificare”, a spus oficialul ucrainean.

Urmărește-ne pe Google News