Război în Ucraina, ziua 710 | Kremlinul acuză SUA că „provoacă” Kievul să continue războiul. Ucraina își regândește tactica pentru a prelua inițiativa pe front

Oleg Stegachev, comandantul echipajului unui bombardier strategic rusesc Tu-95, a fost împușcat în orașul Engels din Rusia, a anunțat sâmbătă agenția de informații militare a Ucrainei (GUR), potrivit The Kyiv Independent.

Rusia a folosit în mod regulat baza aeriană Engels, situată la aproximativ 730 de kilometri sud-est de Moscova și la sute de kilometri de granița ucraineană, pentru a ataca Ucraina cu avioane care transportă rachete de croazieră.

Mai multe detalii: Comandantul unui bombardier strategic rusesc Tu-95 a fost împușcat, susține spionajul militar ucrainean: „Pedeapsa îi așteaptă pe toți criminalii de război”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat sâmbătă seară importanța consolidării lumii libere și a posibilității ca Ucraina să îi provoace Rusiei înfrângeri pe câmpul de luptă, scrie Ukrainska Pravda.

„Nu uitați: războiul pornit de Rusia este pe frontul ucrainean, dar ținta lui nu este doar statul nostru, nu doar independența noastră. Prin urmare, este crucial să menținem cât mai mult posibil consolidarea lumii libere și să facem tot ce este posibil și imposibil pentru ca Ucraina să îi administreze înfrângeri Rusiei”, a declarat Zelenski, în discursul său video adresat națiunii.

Conform liderului de la Kiev, oficialii ucraineni lucrează în continuare cu echipe din state europene pentru consolidarea Ucrainei, pentru noi pachete de sprijin în domeniul militar și pentru identificarea noi soluții de securitate.

„Continuăm să lucrăm cu partenerii în ceea ce privește noile sancțiuni împotriva Rusiei și blocarea schemelor rusești create pentru ocolirea sancțiunilor. Urmărim în mod activ confiscarea activelor rusești împrăștiate în diverse jurisdicții. Sunt recunoscător tuturor celor care ne ajută în eforturile de confiscare a activelor rusești”, a mai declarat președintele ucrainean, în discursul său.

Pachetele de sancţiuni pentru Rusia funcţionează, deşi există, în continuare, dificultăţi, a declarat sâmbătă ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, pentru Agerpres. Şefa diplomaţiei române a participat, la Bruxelles, la reuniunea informală a miniştrilor Afacerilor Externe din UE (Gymnich).

În acest context, au fost abordate teme precum al treisprezecelea pachet de sancţiuni pentru Rusia şi tema unui eventual calendar „cât mai clar” privind aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

„Pachetele de sancţiuni pentru Rusia funcţionează. Evident că mai sunt dificultăţi date de eludarea sancţiunilor de către anumite state şi unul din punctele de discuţie de astăzi a fost cum putem să lucrăm mai bine, inclusiv cu partenerii americani, dar şi noi ca state membre, să evităm această eludare a sancţiunilor. Vom continua discuţiile în acest sens, având un reprezentant special dedicat abordării acestui subiect şi, de asemenea, cum să fim mai eficienţi în ceea ce priveşte sancţiunile următoare, care să aibă legătură cu domeniile critice, care finanţează industria de război”, a spus Odobescu.

Ea a subliniat că situaţia din Ucraina este în continuare o temă prioritară pe agenda europeană. „Susţinem în continuare acest lucru, pentru că este extrem de important să continuăm sprijinul nostru pentru Ucraina. Toate statele membre, toţi miniştrii de Externe au salutat acordul la care s-a ajuns privind Facilitatea pentru Ucraina. Este un important pas înainte, pentru că asigurăm un sprijin predictibil şi de durată pentru vecinul nostru”, a arătat șefa diplomației române.

6,3 milioane de tone metrice de mărfuri au fost exportate prin porturile din orașul-port Odesa și din jurul acestuia în ianuarie 2024, ceea ce a fost „aproape egal” cu nivelurile înregistrate înainte de invazia pe scară largă declanșată de Rusia, a anunțat sâmbătă ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, potrivit The Kyiv Independent.

Peste 20 de milioane de tone metrice de marfă au fost exportate din porturile din regiunea Odesa, prin coridorul temporar al Ucrainei la Marea Neagră, în ultimele șase luni, a precizat Kubrakov.

Ruta maritimă a fost deschisă în august 2023, la câteva săptămâni după ce Rusia a denunțat unilateral acordul de la Marea Neagră privind cerealele, decizie care s pus în preicol capacitatea Ucrainei de a-și expedia grânele.

Potrivit lui Kubrakov, 661 de nave au exportat marfa către 32 de țări din întreaga lume. Din cele 20 de milioane de tone metrice, 14,3 milioane de tone metrice sunt produse agricole fabricate de fermierii ucraineni.

Alte 104 nave urmează să sosească în porturile ucrainene, iar acestea vor expedia peste 3 milioane de tone de marfă, a precizat Kubrakov.

Coridorul a fost deschis inițial pentru a permite ieșirea navelor care au acostat în porturile ucrainene de la Marea Neagră începând din februarie 2022.

De atunci, a devenit o rută pentru exportul de bunuri ucrainene, cum ar fi cereale și metale. Ucraina este un producător agricol important, iar livrările sale joacă un rol major în alimentarea țărilor din întreaga lume, mai ales a celor din Sudul Global.

Numărul morţilor în urma bombardamentelor ucrainene asupra unei brutării din oraşul ocupat Lisichansk, din regiunea Luhansk, a crescut la cinci, a anunțat sâmbătă Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă, potrivit AFP.

Un bilanț anterior publicat de agențiile ruse de presă de stat TASS și Ria Novosti indica doi morți. „Cadavrele victimelor au fost recuperate”, a transmis ministerul rus pe Telegram, adăugând că operaţiunile de salvare continuă şi că şase persoane au fost scoase în viaţă de sub dărâmături.

Mai multe detalii: Moscova acuză Ucraina că a bombardat intenționat o brutărie din orașul estic ocupat Lisichansk, atac soldat cu moartea a cel puțin 5 civili | VIDEO

Estonia a livrat rachete antitanc Javelin, muniție și alte ajutoare militare Ucrainei, ca parte a ultimului său pachet de sprijin, a anunțat sâmbătă Ministerul estonian al Apărării, potrivit The Kyiv Independent.

Pachetul în valoare de 80 de milioane de euro (86 de milioane de dolari) a fost aprobat în decembrie. Acesta include, de asemenea, mitraliere, diverse vehicule și nave, precum și echipamente de scufundare.

„Mă bucur că un alt pachet de ajutor a ajuns în Ucraina și este folosit de apărătorii ucraineni”, a declarat ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur.

„Ultimele evoluții din Europa arată că trimiterea de rachete esențiale și alte ajutoare militare către Ucraina continuă pe scară largă, iar prin aceasta, împreună cu aliații noștri, transmitem un mesaj clar Kremlinului că vom continua să sprijinim Ucraina până la finalul victorios”, a adăugat Pevkur

Tallinnul nu a dezvăluit cantitatea exactă de echipament militar livrat sau data sosirii acestuia, din cauza unor evidente probleme de securitate.

Țara baltică, cu o populație de 1,3 milioane de locuitori, este unul dintre principalii donatori militari ai Ucrainei din punct de vedere al procentului din produsul intern brut (PIB), potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială.

Luând în calcul cel mai recent pachet, contribuțiile Estoniei la apărarea Ucrainei se ridică la aproximativ 500 de milioane de euro (550 de milioane de dolari) de la începutul războiului, ceea ce reprezintă aproximativ 1,4% din PIB-ul țării.

Bombardamentele ucrainene asupra unei brutării din oraşul ocupat Lisichansk (Lîsîciansk) din estul ţării s-au soldat cu cel puţin doi morţi şi şase răniţi, au declarat sâmbătă autorităţile de ocupaţie instalate de Moscova, adăugând că zeci de persoane se află sub dărâmături, potrivit AFP.

„Două persoane au murit şi şase sunt spitalizate ca urmare a bombardamentelor din Lîsîciansk”, au relatat agenţiile ruse de ştiri TASS şi RIA Novosti, citând poliţia locală instalată de Moscova, care a precizat că „până la 40 de persoane ar putea fi sub dărâmături”.

„Ar putea exista alte zeci de persoane sub dărâmături”, a confirmat Leonid Pasecinik, un oficial rus de ocupaţie, pe Telegram, acuzând forţele ucrainene că au luat intenţionat ca ţintă brutăria. El a mai spus că poliţia locală şi serviciile de urgenţă au fost la faţa locului şi încearcă să „salveze victimele”, scrie Agerpres.

RIA Novosti a publicat un video cu o clădire distrusă, unde se vede cum echipele de intervenţie scot o maşină zdrobită de sub dărâmături.

Lîsîciansk, în regiunea Luhansk, a căzut în mâinile forţelor ruse după o bătălie brutală la începutul ofensivei Moscovei în 2022.

Polonia sprijină propunerea ca statele membre ale UE să creeze un fond care să ofere Ucrainei un ajutor militar de 20 de miliarde de euro (21,5 miliarde de dolari) în următorii patru ani, a declarat sâmbătă ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, în fața reporterilor la Bruxelles, potrivit The Kyiv Independent.

Miniștrii de externe ai UE discută în continuare despre înființarea unui fond dedicat Ucrainei în cadrul Facilității europene pentru pace, utilizată pentru a rambursa statelor membre cheltuielile cu sprijinul militar acordat altor țări.

Planul, sugerat de șeful diplomației europene, Josep Borrell, în luna iulie a anului trecut, a întâmpinat rezistență din partea unor state membre care se feresc să angajeze sume mari cu ani în avans. Se pare că UE ia în considerare diverse modalități de reformare a fondului pentru a obține aprobarea unilaterală.

„A existat un acord pe partea civilă, 50 de miliarde de euro – o veste foarte bună. Dar încă trebuie să decidem cum să punem în aplicare sprijinul nostru militar, atât la nivel bilateral, cât și prin intermediul Fondului european pentru pace”, a declarat Borrell înaintea unei reuniuni informale a miniștrilor de externe ai UE, care va avea loc sâmbătă, 3 februarie.

După luni de amânare, toți cei 27 de lideri ai statelor membre ale UE au convenit, pe 1 februarie, să aloce un pachet de sprijin financiar suplimentar de 50 de miliarde de euro (54 de miliarde de dolari) pentru Ucraina, ajutor care să fie acordat direct din bugetul comun al blocului comunitar.

Potrivit lui Borrell, UE a oferit până acum Ucrainei 28 de miliarde de euro (30,2 miliarde de dolari) sub formă de ajutor pentru apărare, pentru a ajuta țara să respingă invazia pe scară largă a Rusiei.

Generalul Oleksandr Sîrskii, comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei, a vizitat unitățile militare din sectorul de front de la Kupiansk, care se confruntă cu un atac puternic al forțelor ruse, a anunțat sâmbătă serviciul de presă al Forțelor Terestre pe rețelele de socializare, potrivit The Kyiv Independent.

În ultimele săptămâni, Kievul a recunoscut că armata rusă își intensifică atacurile în jurul Kupianskului, cu scopul de a încercui și cuceri acest centru logistic cheie din regiunea Harkov. Orașul din nord-estul țării a fost ocupat temporar de forțele ruse în 2022, dar eliberat ulterior, în toamna aceluiași an, în urma unei contraofensive-fulger a trupelor ucrainene, conduse chiar de Sîrskîi, general supranumit „Leopardul zăpezii”.

Mai multe detalii: Aflat în vizită pe frontul din Kupiansk, generalul supranumit „Leopardul zăpezii” admite că rușii conduc operațiuni de asalt de mare intensitate

După ce secretarul american de stat adjunct Victoria Nuland a vizitat Ucraina, guvernul rus a acuzat Washingtonul că provoacă Kievul să continue războiul, informează agenția germană de presă DPA.

Asta înseamnă că „americanii le provoacă mai multă durere ucrainenilor, că americanii provoacă moartea mai multor ucraineni”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru corespondentul televiziunii de stat ruse Pavel Zarubin, care a publicat sâmbătă declaraţiile pe Telegram.

Statele Unite sunt direct implicate în conflict şi devin din ce în ce mai implicate, a spus Peskov, care s-a declarat încrezător că acest lucru nu va schimba rezultatul războiului.

Kremlinul acuză în mod constant că numeroasele victime ale războiului se datorează faptului că Occidentul ajută Kievul să se apere de atacurile Rusiei, notează Agerpres.

Subsecretarul de stat pentru afaceri politice al SUA, Victoria Nuland, a efectuat în această săptămână o vizită la Kiev pentru discuţii pe fondul creşterii incertitudinii legate de asistenţa economică şi militară pentru Kiev, în timp ce războiul cu Rusia va intra în curând în al treilea an.

Ucraina este încrezătoare că deblocarea ajutorului financiar şi militar european îi va permite să preia iniţiativa pe front şi să oprească ofensiva de iarnă a trupelor ruse, propunându-şi în acest scop revizuirea tacticii pe câmpul de luptă, scrie agenţia spaniolă de presă EFE, potrivit Agerpres.

„Este necesară sporirea livrării anumitor tipuri de arme” de către aliaţii occidentali, a declarat vineri la televiziunea de stat ucraineană Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski.

Pentru a învinge Rusia este necesar în plus „sprijinul economic comun al ţărilor europene”, a indicat acelaşi consilier. „Nu putem lupta contra Rusiei cu cantitate, ci cu calitate”, a mai remarcat acesta, referindu-se la armamentul avansat de care armata ucraineană are nevoie.

În discursul său zilnic obişnuit, preşedintele Zelenski a salutat deblocarea de către UE a unui pachet de ajutor financiar pentru Ucraina de 50 de miliarde de euro până în anul 2027, dar a insistat că, din acest pachet, „primele două tranşe trebuie să fie mai mari, de 18 miliarde de euro pe an”, respectiv 18 miliarde de euro pentru anul în curs şi la fel în 2025.

Odată primiţi aceşti bani, adică mai mult de jumătate din întregul pachet, „rezilienţa statului va creşte”, a susţinut Zelenski. Mai mult, el le-a cerut statelor UE să creeze şi un mecanism special de ajutor militar pentru Kiev care să permită Ucrainei să-şi „menţină capacităţile de apărare”.

Dar în timp ce examinează ce ar trebui să facă de acum înainte în războiul cu Rusia, Kievul este în continuare marcat de eşecul contraofensivei sale din vara anului trecut, când armata ucraineană a obţinut doar câştiguri teritoriale minore, cu preţul unor mari pierderi de oameni şi echipamente, pierderi păstrate secrete.

„Da, există un anumit gust amar, având în vedere ce s-a întâmplat în 2023. Da, au fost unele erori tactice, pe care militarii şi liderii politici le-au recunoscut. Dar nu asta este problema, întrucât este vorba despre un război şi nu despre un succes liniar”, explică Podoliak.

Consilierul aminteşte că Ucraina „nu luptă împotriva unei ţări mici cu resurse limitate, ci împotriva Rusiei, considerată o ţară de mare anvergură şi cu un imens complex militar-industrial”, care a acumulat o mare cantitate de echipamente militare şi cheltuieşte în acest război „tot ce găseşte”.

Dacă Ucraina vrea să învingă Rusia, continuă Podoliak, „atunci nu putem rămâne mereu în defensivă”, iar pentru aceasta este nevoie de strategii militare concrete, cum ar fi combinarea acţiunilor menite să epuizeze trupele ruse şi a operaţiunilor ofensive în diferite sectoare ale frontului.

La rândul său, comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, ale cărui disensiuni cu preşedintele Zelenski au fost confirmate în ultimele zile odată cu încercarea, nereuşită, a şefului statului de a-l înlocui, a revenit în prim-plan cu un articol de opinie difuzat de postul CNN, în care a cerut să se „pună capăt gândirii anchilozate şi stereotipe” şi să fie elaborată o nouă tactică de luptă împotriva Rusiei.

Generalul ucrainean a recunoscut dificultăţile Occidentului de a furniza Ucrainei toate armele şi muniţiile de care aceasta are nevoie, cum este cazul obuzelor de calibrul 155 mm, a căror creştere a producţiei se loveşte de insuficienţa elementelor de propulsie. Prin urmare, Zalujnîi sugerează constituirea unui „arsenal de drone relativ ieftine, moderne şi foarte eficiente, precum şi a altor mijloace tehnologice” care să permită atacarea mai eficientă a inamicului „zi şi noapte”. De asemenea, el subliniază că este nevoie de „implementarea unei noi filosofii de război, care să ia în calcul resursele limitate”.

Poliția rusă a reținut sâmbătă un grup de aproximativ 20 de reporteri, printre care și un reporter al agenției France Presse, care relatau despre un protest din centrul Moscovei al soțiilor soldaților ruși mobilizați pentru a lupta în Ucraina, informează AFP, potrivit The Moscow Times.

Cameramanul AFPcare a fost reținut a afirmat că reporterii ruși și străini, aproximativ 20-25, au fost transportați alături de el într-o dubă la o secție de poliție din capitala Rusiei.

Mai multe detalii: Cel puțin 20 de jurnaliști, arestați la Moscova, în timpul unei manifestații din Piața Roșie a soțiilor soldaților ruși trimiși pe front | VIDEO

Preşedintele polonez Andrzej Duda a afirmat că Ucraina va putea să recupereze regiunile estice Donețk și Luhansk, controlate parțial de Rusia, dar nu este sigur dacă se va întâmpla același lucru și în cazul Crimeei, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

Întrebat, într-un interviu pentru canalul de YouTube Kanal Zero, dacă crede că Ucraina va fi într-adevăr capabilă să recâştige Crimeea, Duda a precizat: „Nu ştiu dacă va recâştiga Crimeea, însă cred că va recâştiga Doneţk şi Luhansk”.

Crimeea, anexată de Rusia în 2014, „este un loc special (…) inclusiv din motive istorice. Pentru că, în fapt, dacă ne uităm istoric, a fost în mâinile Rusiei cea mai mare parte din timp“, a mai spus liderul de la Varșovia.

Declarația sa a stârnit critici din partea unor politicieni din coaliția de guvernare, care sunt într-o tabără politică diferită faţă de preşedinte.

„Ce declaraţie incredibil de stupidă!”, a scris pe rețeaua X deputatul Roman Giertych, membru al Platformei Civice (PO).

Mai multe detalii: Președintele Poloniei spune că nu știe dacă Ucraina poate recuceri Crimeea. Reacția coaliției de guvernare: „Ce declarație stupidă”

Incendiul de sâmbătă, 3 februarie, de la rafinăria de petrol din Volgograd, este rezultatul unui atac al dronelor serviciului de securitate ucrainean SBU, spun surse din serviciile speciale, citate de Ukrainska Pravda.

Potrivit acestora, două drone au lovit o instalație de prelucrare primară a petrolului, fără de care uzina ar pierde „o parte semnificativă a capacității sale de producție”.

„Lovind rafinăriile de petrol care lucrează pentru complexul militar-industrial rusesc, nu numai că tăiem logistica aprovizionării cu combustibil pentru echipamentele inamice, dar reducem și alimentarea bugetului rusesc”, a declarat una dintre surse, amintind că, recent, dronele SBU au atacat și un terminal maritim din zona rusă Ust-Luga și o rafinărie de petrol din Tuapse.

Aceste atacuri au redus exporturile rusești de produse petroliere cu aproape o treime, notează Reuters.

Anterior, guvernatorul din Volgograd, Andrei Bocharov, a precizat apărea aeriană au respins un atac cu dorne asupra regiunii, dar căderea unui vehicul aerian a provocat incendiul de la rafinăria de petrol.

În dimineața zilei de sâmbătă, 3 februarie, forțele ruse au lovit orașul Kupiansk cu FAB-500, bombă de concepție sovietică, relatează Ukrainska Pravda, citând Administrația regională de stat din Harkov.

„Nu au fost raportate victime. Au fost avariate o clădire rezidențială cu nouă etaje, case particulare, rețele electrice și alte infrastructuri civile nerezidențiale”, a prwecizat guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, pe Telegram.

Parlamentul Germaniei a aprobat vineri, 2 februarie, bugetul țării pentru acest an, care include 7,6 miliarde de euro pentru asistență militară pentru Ucraina, relatează The Kyiv Independent.

Bugetul prevede o cheltuială totală de 476,8 miliarde de euro. Bugetul apărării a fost stabilit la 52 de miliarde de euro, la care se adaugă 19 miliarde de euro din fondul special pentru forțele armate germane (Bundeswehr).

Propunerea de buget pentru 2024 a fost susținută de 388 de deputați din Bundestag, camera inferioară a Parlamentului, în timp ce 279 au votat împotrivă. Actul normativ a fost adoptat și de camera superioară, Bundesrat, la scurt timp după aceea.

Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat aprobarea de către Parlamentul german a ajutorului militar de 7,6 miliarde de euro pentru Kiev.

„Apreciez faptul că acordurile noastre cu (cancelarul Olaf Scholz) sunt puse în aplicare”, a declarat Zelenski.

Bugetul fost criticat de partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru opiniile sale prietenoase față de Kremlin. Peter Boehringer, un deputat AfD, a declarat că nu ar exista „nicio datorie” pentru războiul din Ucraina dacă AfD ar fi la putere.

Guvernul Ucrainei a informat Casa Albă că intenţionează să îl demită pe generalul Valeri Zalujnîi din funcția de comandant al armatei, relatează Reuters, citând două surse bine informate, notează News.ro.

Decizia are legătură cu faptul că, în urma contraofensivei lansate în vara anului trecut, Ucraina nu a reușit să recupereze porţiuni semnificative din teritoriul capturat de Rusia.

Potrivit unei surse apropiate de biroul președintelui Volodimir Zelenski, cei doi nu sunt de acord nici în privinţa unei noi campanii de mobilizare militară, Zalujnîi propunând chemarea 500.000 de soldaţi noi.

Sursa a precizat însă că procesul de demitere a lui Zalujnîi din funcţia de comandant-şef al forţelor armate ucrainene a fost suspendat pentru moment, în timp ce oficialii analizează cine ar trebui să fie înlocuitorul său.

Mai multe detalii: Guvernul de la Kiev a anunţat Casa Albă că vrea să îl demită pe generalul Zalujnîi, comandantul armatei

Pentru a doua zi la rând, locuitorii din orașul Krivoi Rog, în regiunea ucraineană Dnipropetrovsk, se confruntă cu pene de curent apărute în urma unui atac cu drone de sâmbătă, 3 februarie, a anunțat Oleksandr Vilkul, șeful administrației militare din Krivoi Rog, relatează The Kyiv Independent.

Oficialul a precizat că o instalație de infrastructură energetică a fost lovită, iar începând cu ora 7 dimineața, 7.500 de utilizatori din districtul municipal Metalurhiynyi au rămas fără energie electrică. Întreruperile au afectat și instalațiile de încălzire și, temporar, liniile de tramvai și troleibuz.

Ulterior, Vilkul a declarat că societățile energetice din oraș vor pune în aplicare opriri de urgență.

În urma atacurilor nu au fost raportate victime.

Orașul a fost lovit de drone și vineri, ceea ce a lăsat temporar zeci de mii de oameni fără electricitate și a dus la blocarea peste 100 de muncitori în minele locale.

Forțele ruse au lansat, în ultimele 24 de ore, 67 de atacuri asupra regiuii ucrainene Herson, șapte persoane fiind rănite în urma loviturilor, inclusiv un copil, relatează Ukrainska Pravda, care citează Administrația regională de stat din Herson.

Potrivit autorităților locale, în loviturile din ultima zi, forțele ruse au folosit artilerie, mortiere, sisteme de lansare multiplă de rachete, tancurilor, drone și avioane.

Au fost avariate instituții de învățământ și alte obiective de infrastructură. De asemenea, au fost distruse magazine și o unitate medicală din Herson.

În ultima săptămână, autoritățile ucrainene au evacuat peste 100 de civili de la periferia ocupată de ruși a orașului Avdiivka din regiunea Donețk, a declarat vineri, 2 februarie, pentru Radio Europa Liberă, oficial din cadrul poliției regionale, relatează The Kyiv Independent.

Trupele rusești încearcă să încercuiască și să captureze Avdiivka, oraș care a fost vizat de atacuri intense începând din octombrie 2023. Între timp, mulți dintre locuitori au părăsit zona, în mare parte distrusă.

În cadrul evacuării organizate acum, civilii rămași în părțile din Avdiivka controlate deja de forțele rusești au mers spre centrul orașului controlat de Ucraina fluturând cârpe albe, a relatat Pavlo Diachenko, ofițer din cadrul departamentului de comunicare al poliției din regiunea Donețk.

„Oamenii erau localnici, știau unde să meargă. Totul a fost mai mult sau mai puțin planificat. Înțelegem că este imposibil să asigurăm o securitate de 100%. În plus, în condițiile unor ostilități atât de intense și a unui bombardament feroce din partea armatei ruse. Din fericire, totul a funcționat, iar oamenii sunt acum relativ în siguranță”, declarat ofițerul care a fost implicat în organizarea operațiunii.

De asemenea, el a precizat că poliția nu s-a aflat în legătură directă cu civilii pentru că soldații ruși le-au luat telefoanele, însă nu a explicat cum s-a desfășurat comunicarea.

Diachenko mai spune că civilii au fost ținuți în condiții rele de forțele ruse.

„Când rușii au intrat pe strada lor, pur și simplu i-au împins (pe locuitori) într-un subsol, unul mic. Erau 13 persoane acolo, inclusiv o femeie în vârstă, care avea nevoie de îngrijire specială”, a relatat ofițerul, adăugând că soldații ruși „i-au ținut pe oameni în subsol pentru o perioadă destul de lungă de timp. Nici măcar nu i-au lăsat să iasă afară sau să meargă la toaletă (…). Iar oamenii stăteau acolo, fără să aibă habar ce se întâmplă”.

Potrivit estimărilor guvernatorului regional Vadim Filashkin, la data de 15 ianuarie, puțin peste 1.100 de civili se mai aflau în Avdiivka, oraș cu o populație de 31.000 de locuitori înainte de război.

Incendiul a izbucnit în noaptea de vineri spre sâmbătă la rafinăria din Volgograd, regiune din vestul Rusiei. Esta una dintre regiunile rusești vizate de un atac cu drone noaptea trecută.

Guvernatorul regional Andrei Bocharov a precizat pe canalul Telegram al administrației regiunii Volgograd că forțele de apărare aeriană au respins atacul, însă căderea dronei a provocat un incendiu la rafinăria de petrol, relatează agenția rusă de presă de stat TASS.

„Forțele de apărare aeriană și de război electronic au respins un atac al unei drone pe teritoriul regiunii Volgograd în districtul Kalachevsky și în regiunea Transkanal. Ca urmare a căderii UAV-ului doborât, a izbucnit un incendiu la rafinăria de petrol din Volgograd”, a anunțat oficialul.

Guvernatorul a precizat că incendiul a fost localizat și nu s-au înregistrat victime.

În timpul nopții de vineri spre sâmbătă, forțele ruse au lansat 14 drone Shahed-136/131 asupra Ucrainei, nouă dintre ele fiind distruse, au anunțat Forțele Aeriene ale Kievului, citate de Ukrainska Pravda.

Rusia a direcționat „o parte semnificativă” dintre drone către obiective de infrastructură energetică din regiunea Dnipropetrovsk.

Forțele de apărare ale Ucrainei au distrus nouă drone în regiunile Dnipropetrovsk, Odesa, Mikolaiv și Jitomir.

Potrivit Kievului, trupele ruse a lansat și două rachete aeriene ghidate Kh-59 din regiunea rusă Belgorod, iar acestea nu au putut fi doborâte.

Apărarea aeriană a Federației Ruse a doborât patru drone în timpul nopții de vineri spre sâmbătă, a anunțat Ministerul Apărării de la Moscova, citat de Ukrainska Pravda.

Potrivit autorităților ruse, o dronă a fost doborâtă în regiunea Belgorod, alte două în regiunea Volgograd și una în regiunea Rostov.

Lituania a livrat Ucrainei sisteme de detonare, precum și mii de cartușe de muniție pentru lansatoare de grenade antitanc, a anunțat Ministerul litunian al Apărării, transmite The Kyiv Independent.

Livrarea de arme de vineri face parte dintr-un angajament mai amplu de asistență militară pe trei ani din partea Lituaniei, în valoare de 200 de milioane de euro.

„Lituania nu va obosi să sprijine lupta Ucrainei pentru libertate”, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda în timpul unei conferințe de presă la 10 ianuarie.

Ministerul lituanian al Apărării a declarat că fondurile din planul de sprijin de 219 milioane de dolari pentru perioada 2024-2026 vor fi folosite pentru a acoperi noi achiziții militare pentru Ucraina, inclusiv muniție, generatoare și sisteme de detonare, precum și 577 de transportoare blindate pentru trupe.

De asemenea, se preconizează că în perioada 2024-2025 vor fi livrate Ucrainei echipamente de deminare, muniție și rații alimentare.

„Angajamentul nostru de a sprijini Ucraina nu este doar solidaritate, ci și o investiție în securitatea Europei”, a declarat Ministerul litunian al Apărării.

Țara baltică intenționează, de asemenea, să antreneze aproximativ 3.000 de soldați ucraineni până la sfârșitul anului 2024.

Lituania ocupă primul loc în ceea ce privește ajutorul global acordat Ucrainei ca procent din produsul intern brut (PIB) al țării. Începând cu 2022, țara a livrat echivalentul a 1,83% din PIB-ul său pentru a sprijini Ucraina, potrivit Kiel Institutes Ukraine Support Tracker.

Două rachete de croazieră anti-navă SS-N-22 Sunburn lovesc corveta Ivanoveț care explodează, arată imaginile publicate, vineri, de la atacul ucrainean din largul coastei Crimeei, relatează HotNews.ro.

Imaginile arată cu rachetele în plin lovesc nava militară rusă de clasă Tarantul, care, ulterior, se va scufunda în Marea Neagră.

Serviciul de informații militare al Ucrainei a anunțat joi că agenții săi au scufundat miercuri noapte o corvetă rusească cu rachete Ivanoveț din clasa Tarantul din cadrul Flotei ruse din Marea Neagră, în largul peninsulei Crimeea.

Mai multe detalii: Momentul în care corveta rusă Ivanoveț a fost lovită și a explodat în largul coastei Crimeei. VIDEO

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cea mai înaltă instanţă a ONU, a declarat vineri că are competenţa de a se pronunţa asupra majorităţii aspectelor cazului intentat de Ucraina în legătură cu invazia rusă lansată în 2022, o plângere în care Kievul cere despăgubiri, informează News.ro, care preia Reuters şi AFP.

Ucraina a înaintat cauza împotriva Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, la doar câteva zile după începerea invaziei, în urmă cu aproape doi ani.

Cea mai înaltă instanţă a Naţiunilor Unite a decis vineri că va audia cazul, în care Kievul i-a cerut să declare că nu a comis un genocid în estul Ucrainei, aşa cum a susţinut Rusia ca pretext pentru a o ataca. Vineri, judecătorii au constatat că instanţa are jurisdicţie pentru a audia o parte din dosarul iniţial. Judecătorii au respins însă o cerere a Ucrainei de a se pronunţa dacă invazia rusă a încălcat sau nu Convenţia privind genocidul din 1948.

Mai multe detalii: Curtea Internaţională de Justiţie va judeca plângerea depusă de Ucraina în urma invaziei ruse