Război în Ucraina, ziua 72 | Rusia revendică zeci de atacuri cu rachete asupra Ucrainei. Noi încercări de evacuare a civililor din Azovstal

Rușii vor să cucerească orașul Severodonetsk pentru ca „acest lucru să poată fi vândut poporului rus ca o mare victorie”, susține un oficial de rang înalt din estul Ucrainei, potrivit CNN.

„Bineînțeles, ei vor Severodonețk, pentru că este centru regional (în Luhansk, n.r.). Bineînțeles, acest lucru poate fi vândut oamenilor ca o mare victorie”, a scris, pe canalul său de Telegram, Serhiy Hayday, șeful administrației militare regionale din Luhansk.

Severodonețk, un important centru industrial în estul Ucrainei, a fost bombardat de forțele ruse timp de săptămâni și este în mare parte distrus. Dar trupele ucrainene rămân încă în oraș și în jurul acestuia.

„Și bineînțeles că un alt obiectiv este să ne încercuiască militarii și să încerce să taie drumul spre Bakhmut, unde se află Popasna. Acestea sunt cele două direcții principale”, a precizat Serhiy Hayday.

Hayday a negat afirmațiile rușilor potrivit cărora aceștia ar fi cucerit orașul Rubizhne din aceeași zonă.

„De fapt, nu pot înainta, iar Garda noastră națională este încă acolo și respinge toate atacurile inamicului”, a adăugat Hayday.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

Departamentul american al Apărării va acorda un contract în valoare de 17,8 milioane de dolari pentru ca industria să producă și să trimită drone Switchblade (drone „kamikaze”) în Ucraina, în contextul în care conflictul actual cu Rusia continuă, a anunțat astăzi un oficial al Departamentului Apărării, în cadrul unui briefing de presă, potrivit CNN.

„17,8 milioane de dolari pentru sistemele aeriene fără pilot Switchblade – aceasta este o atribuire care va fi analizată mai târziu astăzi”, a declarat subsecretarul Apărării pentru Achiziții și Susținere, Dr. William A. LaPlante.

Aceste drone vor fi cumpărate din industria de armament și livrate Ucrainei prin intermediul Inițiativei de asistență pentru securitatea Ucrainei (USAI), care a fost aprobată împreună cu o lege de cheltuieli masive în Congresul SUA, la jumătatea lunii martie. Finanțarea totală a USAI din acel proiect de lege a fost de 300 de milioane de dolari, iar Departamentul Apărării a acordat până acum 136,8 milioane de dolari din această sumă, a precizat LaPlante.

Departamentul Apărării folosește, de asemenea, o finanțare de 1,45 miliarde de dolari aprobată la jumătatea lunii martie de Congresul SUA ca sprijin suplimentar pentru Ucraina, pentru a înlocui stocurile americane de rachete Javelin și Stinger și componentele cheie pentru aceste rachete, a mai spus LaPlante.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Peste 200 de soldați ucraineni au finalizat antrenamentul pe obuzierele M777 furnizate Ucrainei de către SUA, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, în timpul unui briefing de presă, potrivit CNN.

Alți „peste 150” de soldați ucraineni urmează în prezent cursurile de pregătire pentru obuzierele howitzer, a adăugat el.

Membri ai serviciilor militare americane antrenează grupuri de soldați ucraineni pe diverse tipuri de armament în afara Ucrainei, a declarat anterior Kirby. Cincisprezece soldați ucraineni au finalizat pregătirea pe sistemul radar mobil de apărare aeriană Q-64, a precizat oficialul Pentagonului.

60 de soldați ucraineni au terminat antrenamentul pentru M-113, iar „încă aproximativ 50 sunt în prezent antrenați în acest sens chiar acum”, a adăugat Kirby. M-113 este un transportor de personal al armatei.

Între timp, forțele ruse „continuă să lanseze atât atacuri cu rachete, cât și atacuri aeriene (…) în Ucraina”, în special în „regiunea Donbas, unde luptele se duc chiar acest moment, și, de asemenea, în Mariupol”, a declarat Kirby reporterilor. „Chiar și astăzi ei continuă să bombardeze Mariupolul”, a adăugat el.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk a anunțat că cel puțin 50 de civili au fost evacuați cu succes, astăzi, de la uzina siderurgică Azovstal din Mariupol, scrie CNN.

„Astăzi am reușit să extragem 50 de femei, copii și bătrâni de la Azovstal. Mâine dimineață vom continua operațiunea de evacuare”, a declarat Vereșciuk, într-o declarație postată pe canalele sale de socializare.

Oficialii ucraineni au declarat anterior că nu pot comenta evacuarea civililor de la uzina Azovstal, organizată de Organizația Națiunilor Unite și Crucea Roșie Internațională.

Presa de stat rusă a anunțat astăzi că 25 de civili au fost evacuați din uzină cu două autobuze.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, John Kirby, a fost întrebat astăzi despre informațiile potrivit cărora rachetele ucrainene ar fi lovit fregata rusă Amiral Makarov.

„Am analizat acest lucru toată ziua și nu avem nicio informație care să confirme aceste informații”, a declarat John Kirby în această după-amiază, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit The Guardian.

Dacă se va dovedi adevărat, atunci atacul asupra fregatei Makarov ar marca cea mai recentă dintre pierderile navale semnificative ale Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei, după scufundarea crucișătorului Moskva – nava amiral a flotei ruse în Marea Neagră – luna trecută.

Oficialii americani au confirmat ieri că au furnizat liderilor ucraineni informații cu privire la locația navei de război Moskva înainte de atacul ucrainean cu rachete asupra crucișătorului, deși nu este clar cât de importantă a fost această informație în desfășurarea atacului.

O opreațiune extinsă de excavare a teatrului din Mariupol, bombardat de ruși, este în curs de desfășurare, arată noi imagini din satelit suprinse de compania americană Maxar Technologies, scrie CNN.

Zona se află acum sub control rusesc, iar în mai multe părți ale orașului se desfășoară operațiuni de curățare a resturilor rezultate în urma luptelor.

Locul a fost bombardat pe 16 martie. Oficialii ucraineni cred că cel puțin 300 de persoane care se adăposteau în clădire au fost ucise.

Pe 29 aprilie, o imagine din satelit a surprins o macara în partea laterală a clădirii. Trotuarele de pe partea de nord și de sud a teatrului, care fuseseră acoperite de moloz în urma bombardamentului, fuseseră până atunci curățate.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 1

Pe o imagine din satelit din 2 mai, macaraua se afla în spatele teatrului. Camioanele erau parcate în față, dar nu este clar din imaginile din satelit care era scopul lor.

Cea mai recentă imagine din satelit, realizată pe 6 mai, arată și mai multă activitate în zona teatrului. Macaraua este suprinsă în apropierea marii găuri din acoperișul teatrului, epicentrul probabil al exploziei care a distrus clădirea.

Mai multe camioane sunt văzute în afara și în jurul clădirii. Unele camioane sunt parcate deasupra semnului mare pe care scria „copii”, scris înainte de bombardament.

CNN a contactat Ministerul rus al Apărării pentru a face precizări cu privire la aceste săpături, dar și guvernul ucrainean și ONU pentru a oferi un punct de vedere.

Purtătorul de cuvânt al Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Ewan Watson, a declarat pentru postul american că organizația nu are o echipă în Mariupol și nu este implicată în săpăturile de la teatru.

În momentul în care a fost bombardat, teatrul era folosit ca adăpost de către femei, copii și bătrâni.

Rachetele rusești au lovit astăzi, pe lângă alte 31 de ținte, un depozit de armament ucrainean din apropierea orașului Popasna din estul țării, a anunțat Ministerul Apărării de la Moscova, potrivit agenției de presă RIA, preluată de BBC.

De asemenea, Rusia a anunțat astăzi că a doborât un avion de vânătoare ucrainean SU-27 în estul regiunii Luhansk, potrivit Interfax.

BBC precizează că nu a fost în măsură să verifice informațiile difuzate de presa rusă.

Președintele SUA, Joe Biden, va anunța în următoarele zile un nou pachet de asistență de securitate pentru Ucraina, susțin două surse citate CNN, suma totală urmând să fie de peste 100 de milioane de dolari.

Biden urmează să discute cu liderii G7 duminică, în cadrul unei reuniuni online, înainte de sărbătorirea Zilei Victoriei în Rusia.

Agenția Reuters a fost prima care a relatat despre noul pachet de ajutor pe care administrația Biden îl va acorda Ucrainei.

Oficialii ucraineni spun că nu pot comenta evacuarea civililor de la uzina siderurgică Azovstal, organizată de Națiunile Unite și Crucea Roșie Internațională, relatează CNN.

„Procesul [de evacuare] este în curs de desfășurare. Deocamdată este dificil să îl comentăm sau să vorbim despre rezultate, deoarece nu s-a încheiat încă”, a declarat Pavlo Kyrylenko, guvernatorul regiunii Donețk, la televiziunea ucraineană, în această seară. „Când oamenii se vor afla deja pe teritoriul controlat de Ucraina, când li se va acorda primul ajutor și vor fi în siguranță, atunci vom vorbi despre cifre. Prin urmare, este prea devreme pentru a comenta a doua etapă a procesului”, a precizat oficialul ucrainean.

Între timp, 25 de persoane scoase din uzina Azovstal în această după-amiază par să fi fost evacuate în cadrul unei operațiuni unilaterale a autorităților ruse. Înregistrările video de la plecarea lor din uzină și de la sosirea lor la un centru de primire din teritoriul controlat de Rusia nu au arătat prezența unor vehicule ale ONU sau ale Crucii Roșii.

Ucraina a primit ajutor din partea Statelor Unite când a ţintit, cu succes, cu rachete de croazieră nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră, luna trecută, afirmă surse citate de CNN, potrivit news.ro.

Forţele ucrainene, care au observat o navă de război rusească în Marea Neagră, au apelat la contactele americane pentru a confirma că este vorba despre Moskva, au declarat pentru CNN surse apropiate evenimentelor. SUA au răspuns că acest crucișător era, într-adevăr, Moskva şi a oferit informaţii despre locaţia acestuia.

Nu este clar dacă SUA ştiau că Ucraina va încerca să lovească nava, însă Washingtonul nu a fost implicat în acea decizie, afirmă sursele.

Nava de război s-a scufundat după ce a fost lovită de două rachete de croazieră ucrainene, pe 14 aprilie, ceea ce a reprezentat o lovitură uriaşă încasată de armata rusă.

Incidentul reflectă poziţia administraţiei Biden, tot mai înclinată spre a împărtăşi informaţii Ucrainei, ca parte a unei politici mai largi de a ajuta Ucraina să învingă decisiv Rusia pe câmpul de luptă şi de a-i slăbi semnificativ armata.

25 de civili au fost evacuați astăzi, până acum, din uzina siderurgică Azovstal din Mariupol, potrivit agenției ruse de stat RIA Novosti, citată de CNN.

Agenția rusă a relatat că primul autobuz a părăsit teritoriul complexului industrial cu 12 civili la bord, inclusiv patru copii. Alți 13 civili, inclusiv un copil, au fost scoși de acolo cu un al doilea autobuz.

Primul autobuz cu persoane „reținute de militanți” la uzina Azovstal a plecat prin punctul de control, a relatat RIA Novosti. Un videoclip postat de RIA Novosti arată un grup de persoane care se transferă dintr-un autobuz într-un autocar mai mare. CNN notează că nu poate confirma autenticitatea înregistrării video și a contactat partea ucraineană pentru comentarii.

Miercuri, Comandamentul comun de coordonare al Federației Ruse a anunțat deschiderea unor noi coridoare umanitare, de joi până sâmbătă, pentru evacuarea civililor de la Azovstal.

Nu este clar dacă evacuarea limitată de astăzi a celor câtorva civili are legătură cu evacuarea propusă de ONU/Crucea Roșie Internațională, care ar fi trebuit să înceapă tot astăzi și care ar trebui să asigure o trecere sigură pentru aproximativ cei 200 de civili blocați în interiorul uzinei Azovstal, notează CNN.

Cel de-al doilea autobuz a evacuat și doi câini cu stăpânii lor. Oamenii au fost transferați într-un autobuz mai mare, iar imaginile video arată cum acesta a ajuns ulterior într-un sat, de unde s-a îndreptat spre orașul Bezimenne, controlat de Moscova. În înregistrările video geolocalizate de CNN se vede cum autobuzul este escortat de armata rusă, dar nu există nicio dovadă că vehiculele ONU sau ale Crucii Roșii Internaționale au însoțit transportul.

La Bezimenne există o tabără temporară pentru persoanele evacuate din uzina Azovstal și din alte zone din jurul Mariupolului.

Biroul primarului din Mariupol a precizat pentru CNN că nu era la curent cu aceste evacuări.

Circa jumătate din teritoriul Ucrainei, ţară cu o suprafaţă de 603.700 de kilometri pătraţi în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional, este contaminat în prezent cu mine sau proiectile neexplodate, a anunţat astăzi premierul ucrainean Denis Şmigal, potrivit agenției EFE, preluată de Agerpres.

”Apare o necesitate enormă de a demina teritoriul. Peste 300.000 de kilometri pătraţi din teritoriul Ucrainei sunt contaminaţi cu mine sau proiectile neexplodate”, a menţionat Şmigal pe contul său de Telegram.

Mai multe detalii: Jumătate din teritoriul Ucrainei este minat, anunță guvernul de la Kiev

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că reuniunea online pe care o vor avea liderii G7 duminică, înainte de celebrarea Zilei Victoriei în Rusia, a fost în mod intenționat programată în acea zi, scrie CNN.

9 mai este data la care unii oficiali americani și occidentali consideră că președintele rus Vladimir Putin ar putea să declare oficial război Ucrainei și să își mobilizeze complet forțele de rezerviști.

„Cred că nimeni nu ar trebui să piardă semnificația momentului, a momentului în care are loc această reuniune a G7, care este cu o zi înainte de Ziua Victoriei Rusiei, asupra căreia președintele Putin și-a proiectat cu siguranță dorința de o marca drept ziua în care este victorios împotriva. Bineînțeles, nu este (victorios, n.r.), a declarat Psaki reporterilor aflați la bordul Air Force One.

„Această întâlnire și această conversație de duminică reprezintă o oportunitate nu numai pentru a arăta cât de unit este Occidentul în confruntarea cu agresiunea și invazia președintelui Putin, ci și pentru a arăta că unitatea necesită muncă, necesită efort, necesită sânge, sudoare și lacrimi uneori”, adăugat Psaki.

Întrebată despre ce alte sancțiuni ar putea rezulta din convorbirea de duminică, Psaki a spus că nu are nimic de anticipat.

Un alt autobuz, cu 23 de civili la bord, a părăsit combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, aflat sub asediu, relatează agenția rusă de știri TASS, potrivit BBC.

Este al treilea autobuz despre care presa rusă scrie că a părăsit astăzi teritoriul vastului complex industrial, ceea ce ridică numărul total al civililor evacuați în ultimele ore de la Azovstal la 48, printre aceștia aflându-se și copii.

Potrivit TASS, există planuri ca un al patrulea autobuz să plece de la combinatul siderurgic înainte de închiderea coridorului umanitar, la ora locală 21:00 (18:00 GMT).

Primul dintre cele două autobuze care evacuează civilii din oțelăria Azovstal, aflată sub asediu, a ajuns în orașul Bezimenne, aflat sub controlul Moscovei, informează BBC.

De mai bine de două luni, sute de civili se adăpostesc într-o vastă rețea vastă de tuneluri subterane, aflate sub uriașul combinat siderurgic din Mariupol, cu provizii din ce în ce mai puține.

Autobuzul care a plecat primul din Mariupol a ajuns acum în siguranța relativă din Bezimenne.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Peste „500.000 de ucraineni au fost deportați în Rusia” de la începutul războiului, a declarat astăzi președintele Volodimir Zelenski, în cadrul unui discurs în Parlamentul Islandei, relatează CNN.

„Au fost forțați să meargă acolo. Le sunt confiscate documentele și mijloacele de comunicare. Sunt trimiși în regiuni îndepărtate din acea țară străină pentru a se asimila acolo”, a afirmat Zelenski.

Liderul de la Kiev a subliniat că numărul ucrainenilor deportați depășește chiar și populația totală a Islandei.

CNN precizează că nu este în măsură să confirme în mod independent numărul ucrainenilor care au fost duși peste graniță, pe teritoriul rusesc.

Agenția rusă de știri RIA Novosti, controlată de statul rus, anunță că un al doilea autobuz de evacuare, cu 13 civili la bord, inclusiv un copil, a plecat de la combinatul siderurgic Azovstal, din Mariupol, scrie BBC.

Mai devreme, RIA anunțase că un alt grup, de 12 civili, printre care și patru copii, a părăsit teritoriul vastului complex industrial.

Miercuri, Comandamentul comun de coordonare al Federației Ruse a anunțat deschiderea unor noi coridoare umanitare, de joi până sâmbătă, pentru evacuarea civililor de la Azovstal.

Nu este clar dacă evacuarea limitată de astăzi a celor câtorva civili are legătură cu evacuarea propusă de ONU/Crucea Roșie Internațională, care ar fi trebuit să înceapă tot astăzi și care ar trebui să asigure o trecere sigură pentru aproximativ cei 200 de civili blocați în interiorul uzinei Azovstal, notează CNN.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Forțele ruse au bombardat satul Kamianske din regiunea Zaporojie, unde fusese stabilit un „coridor verde”, de evacuare, pentru ziua de astăzi, potrivit Ukrainska Pravda.

„Bombardarea intensă a orașelor și satelor de către trupele inamice continuă în regiunea Zaporojie. Un nou atac armat al rușilor la Kamianske a avariat mai multe case. În ciuda faptului că majoritatea oamenilor au părăsit satul, unii dintre localnici au rămas în casele lor. Aceștia spun că satul este bombardat în mod regulat și că sunt obișnuiți cu aceste sunete îngrozitoare. Multe case au fost complet distruse sau arse în urma agresiunii armate rusești, familii întregi au fost rănite sau ucise; chiar și animalele au de suferit în urma atacurilor inamice”, a transmis administrația militară regională Zaporojie, pe Telegram.

Astăzi, 6 mai, între orele 10:00 și 14:00, fusese stabilit un coridor de evacuare din satul Kamianske, districtul Vasyliv.

Forțele ruse și-au intensificat atacurile aeriene și de artilerie pe frontul din Zaporojie, orașele Huliaipole și Orikhiv fiind cele mai afectate.

Peste 2.000 de civili au fugit din satele din regiunea ocupată Herson, situate pe linia frontului, spre nord, în direcția regiunii Dnipropetrovsk, a anunțat administrația regională din Herson, într-o postare pe Facebook, potrivit portalului The Kyiv Independent.

Oamenii au reușit să părăsească aceste sate ori pe jos, ori folosind mașinile personale.

Rusia va rămâne „pentru totdeauna” în sudul Ucrainei, a declarat vineri un înalt responsabil parlamentar rus, Andrei Turciak, în timpul unei vizite la Herson, important oraş ucrainean asupra căruia Moscova pretinde că şi-a impus controlul încă din luna martie, transmite Agerpres, citând AFP.

„Adresându-mă locuitorilor regiunii Herson, mi-ar plăcea să spun încă o dată că Rusia este aici pentru totdeauna. Nu trebuie să existe nicio îndoială” în legătură cu aceasta, a afirmat Turciak, prim-vicepreşedinte al Consiliului Federaţiei, camera superioară a Parlamentului Rusiei, citat de agenţia de presă rusă RIA Novosti.

Este pentru prima dată când un înalt responsabil rus anunţă intenţia Moscovei de a rămâne în teritoriile cucerite de armata rusă de la declanşarea „operaţiunii militare” în Ucraina, pe 24 februarie.

„Nu va exista nicio întoarcere în trecut. Vom trăi împreună, vom dezvolta această regiune bogată, bogată datorită patrimoniului său istoric, populaţiei care locuieşte aici”, a dat asigurări Turciak.

Mai multe detalii: Rusia va rămâne „pentru totdeauna” în sudul Ucrainei, afirmă un înalt responsabil rus

Mii de copii din Ucraina au nevoie urgentă de sprijin psihologic, având în vedere experienţele traumatizante ale războiului, a avertizat vineri UNICEF, potrivit Agerpres, care preia DPA.

Conform estimărilor agenţiei ONU, între 4.000 şi 6.000 de experţi în psihologia copilului se află încă în ţară şi este necesar să se depună toate eforturile pentru a li se asigura salariile şi pentru a-i susţine astfel încât să-şi poată continua munca importantă, a declarat expertul UNICEF Aaron Greenberg de la Liov, vestul Ucrainei, prin videoconferinţă pentru jurnalişti aflaţi la Geneva.

Circa 91.000 de copii şi tineri care se aflau deja în centre de îngrijire înainte de începerea invaziei ruse, pe 24 februarie, au nevoie de atenţie deosebită, a adăugat el.

Mulţi dintre aceşti copii se află în orfelinate şi centre de îngrijire pentru tineri cu dizabilităţi, în timp ce aproximativ 35.000 s-au întors la familiile lor după lansarea atacului, dar au încă nevoie de sprijin.

„Copiii sunt rezistenţi şi se recuperează, dar au nevoie de sprijin”, a spus Greenberg.

Potrivit oficialului UNICEF, 56 de echipe mobile călătoresc în ţară oferind îngrijiri copiilor şi familiilor acestora care au suferit traume, inclusiv violenţe sexuale.

Comisia Europeană a anunţat un nou pachet de ajutor în valoare de 200 de milioane euro pentru sprijinirea persoanelor strămutate în interiorul Ucrainei, în contextul Conferinţei internaţionale a donatorilor convocată în comun de Polonia şi Suedia, informează news.ro.

„Sunt aici, împreună, cu un scop clar – să sprijinim poporul ucrainean, care, dând dovadă de curaj, luptă împotriva agresorului şi îşi apără libertatea. Ne aflăm acum în cea de a 10-a săptămână de invazie brutală a Ucrainei de către Rusia. 10 săptămâni în care Uniunea Europeană a sprijinit ferm Ucraina. Astăzi, Uniunea Europeană a răspuns, încă o dată, apelului de a oferi sprijin Ucrainei. În numele Comisiei Europene, am promis 200 de milioane de euro pentru Ucraina. Iar luna trecută, în timpul unui eveniment de strângere de fonduri, s-au strâns 9,1 miliarde de euro pentru ucrainenii din interiorul şi din afara Ucrainei. Ştim că va fi nevoie de mai mult. Şi vom continua să susţinem Ucraina”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit unui comunicat al executivului european.

Aproape 8 milioane de persoane, dintre care două treimi sunt copii, au fost strămutate în interiorul ţării de la începutul războiului lui Putin împotriva Ucrainei. Peste 5,3 milioane de persoane au părăsit Ucraina pentru a căuta adăpost în UE şi în ţările învecinate.

Uniunea Europeană a sprijinit poporul ucrainean încă de la începutul invaziei brutale a Rusiei.

„Mobilizăm puterea economică a UE, adoptând o serie de sancţiuni menite să epuizeze resursele utilizate de Putin pentru a-şi finanţa războiul. Pe de altă parte, am direcţionat deja aproximativ 4 miliarde euro sub formă de asistenţă macrofinanciară, ajutor umanitar şi sprijin pentru statele membre care primesc refugiaţi din Ucraina”, a mai transmis șefa Comisiei Europene.

Varșovia a strâns peste 1.000 de declaraţii ale martorilor în legătură cu crimele de război comise de forţele ruse în Ucraina, a afirmat vineri un ministru adjunct al justiţiei polonez, în cadrul unei conferinţe internaţionale organizate în Lituania, informează Agerpres, care citează thenews.pl.

Sebastian Kaleta a făcut declaraţia în timpul intervenţiei sale în conferinţa de la Vilnius consacrată aducerii în faţa justiţiei a celor vinovaţi pentru crimele ruse din Ucraina.

„Până acum, am reuşit să colectăm 1.000 de dovezi, sub forma unor declaraţii ale martorilor, fotografii şi înregistrări video”, a spus Kaleta.

El a adăugat că procurorii polonezi au intervievat oameni care au fugit de războiul din Ucraina şi sunt fie victime, fie martori ai infracţiunilor de război ruse.

Ancheta poloneză face parte din investigaţia mai amplă desfăşurată de Curtea Penală Internaţională de la Haga (CPI). Lansată pe 2 martie, această investigaţie a CPI este acum sprijinită de 41 de state membre, printre care ţările non-europene Australia, Canada, Columbia, Japonia şi Noua Zeelandă, a menţionat oficialul polonez.

În acelaşi timp, Polonia participă şi la o anchetă comună cu Ucraina şi Lituania menită să strângă dovezi ale crimelor de război ruse comise în Ucraina, pentru a aduce autorii în faţa justiţiei penale, a adăugat Sebastian Kaleta.

Ministrul ucrainean de finanțe a declarat pentru BBC că un embargo total asupra energiei rusești este „foarte important” și că acesta trebuie să fie impus „chiar acum”.

Afirmațiile lui Serghei Marchenko au fost făcute în contextul în care Uniunea Europeană lucrează la un acord privind interzicerea importurilor de petrol rusesc.

„Este foarte important și atât de necesar să facem asta chiar acum. Poate doar pentru că prețurile uriașe ale petrolului și gazelor naturale ajută Rusia… să facă bugetul lor să funcționeze cu excedent, în comparație cu noi – bugetul nostu are un deficit foarte mare. Bugetul Rusiei are profituri foarte mari”, a declarat vineri Serghei Marchenko.

Marchenko a precizat că nu crede că o interdicție completă asupra importurilor de energie din Rusia ar pune capăt războiului, dar ar face Moscova să sufere mai mult decât în prezent. Într-un război despre care unii se tem că ar putea dura luni sau chiar ani, acest lucru ar putea face o mare diferență.

În cadrul unui briefing online, Marchenko a spus că Ucraina se străduiește să își echilibreze bugetul după 10 săptămâni de război, adăugând că nu poate fi mulțumit de viteza cu care sosește asistența financiară din străinătate, relatează The Guardian.

Din cauza a ceea ce el a numit „insuficiența sancțiunilor” care au fost impuse, Moscova încă se simte „destul de confortabil” din cauza prețului ridicat al petrolului și gazelor naturale, a explicat el.

„Principala problemă este embargoul total asupra achiziționării de gaze și petrol din Federația Rusă. Acesta este un lucru la care trebuie să se lucreze și la care autoritățile ucrainene lucrează în mod activ. Acest lucru va face posibilă eliminarea posibilității de a finanța războiul”, a punctat Marchenko.

Trupele ruse încearcă să încercuiască și să ia cu asalt Severodonețk, cel mai estic oraș din Ucraina aflat sub controlul guvernului de la Kiev, a declarat un oficial local, citat de AFP.

Oleksandr Striuk, șeful administrației militare din Severodonețk, a declarat la televiziunea națională: „Orașul este aproape înconjurat de trupele ruse și de cele ale Republicii Populare Luhansk (regiunea separatistă Luhansk, numită astfel de către Federația Rusă, n.r.). Acestea încearcă să ia cu asalt orașul înaintând prin satele din apropiere”.

Cucerirea Severodonețkului ar fi un câștig major pentru armata rusă, care își concentrează acum eforturile pentru a cuceri întreaga regiune Donbas, din estul Ucrainei, notează AFP, potrivit The Guardian.

Conform lui Striuk, într-un sat aflat la nord de oraș se dau lupte continue. Acesta a precizat că, până în prezent, armata ucraineană a „respins aceste atacuri”, dar rușii continuă să preseze.

„Orașul rezistă, dar oricine poate simți că rușii încearcă să îl încercuiască”, a adăugat șeful administrației militare din Severodonețk.

Oleksandr Striuk a mai spus că aproximativ 15.000 de persoane au rămas în Severodonețk, care avea o populație de aproximativ 100.000 de locuitori înainte de război. Autoritățile regionale i-au îndemnat de săptămâni întregi pe oameni să părăsească orașul.

Astăzi are loc o nouă încercare de a evacua oamenii din combinatul siderurgic asediat din Mariupol, unde se crede că aproximativ 200 de civili, inclusiv copii, sunt blocați.

Un autobuz care transporta 12 civili a părăsit în urmă cu puțin timp uzina Azovstal, printre aceștia aflându-se și câțiva copii la bord, relatează agenția rusă de presă RIA, preluată de BBC.

Presa de stat din Rusia nu a oferit alte informații, iar BBC precizează că nu a reușit să verifice veridicitatea acestei relatări.

De săptămâni întregi, luptele îi blochează pe civilii adăpostiți la Azovstal în buncărele de sub uzină, iar anterior în cursul zilei de azi forțele ucrainene i-au acuzat pe soldații ruși că au deschis focul asupra unei mașini care trebuia să ajute la evacuarea civililor, în timpul unei încetări a focului.

O investigație din surse deschise realizată de serviciul rus al BBC a stabilit identitatea a 2.120 de soldați ruși uciși până acum în timpul invaziei din Ucraina.

La această cifră – probabil doar o mică parte din numărul real de morți – s-a ajuns în urma compilării unor anunțuri oficiale, relatări de presă și confirmări din partea familiilor celor decedați.

Aproximativ 20% dintre soldații ruși confirmați morți sunt ofițeri, dar acest lucru poate fi explicat parțial prin faptul că este mai probabil ca decesele ofițerilor de rang superior să fie raportate.

De asemenea, foarte multe victime provin din regiunile mai sărace ale Rusiei, doar trei dintre morți fiind din Moscova, în ciuda faptului că unul din zece ruși trăiește în capitală.

Kremlinul nu a mai publicat un bilanț actualizat al victimelor din 25 martie – când și-a evaluat propriile pierderi la 1.351 de soldați.

Numărul real al victimelor este imposibil de cunoscut, dar săptămâna trecută, Marea Britanie a estimat că aproximativ 15.000 de soldați ruși au fost uciși – mai puțin decât estimările Ucrainei, dar semnificativ mai mult decât a recunoscut Moscova.

Președintele american Joe Biden va discuta online duminică dimineață cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu omologii săi din Grupul celor 7, în timpul unei reuniuni a forumului G7, a anunțat un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate (NSC), citat de CNN.

„Duminică dimineață, președintele Biden va participa la o reuniune online a liderilor G7, prezidată de cancelarul german Scholz. Liderilor li se va alătura președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski”, potrivit purtătorului de cuvânt al NSC.

Sancțiunile împotriva Rusiei se vor afla pe ordinea de zi a reuniunii.

„Aceștia vor discuta despre cele mai recente evoluții ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei și despre impactul global al acestuia, arătându-și sprijinul pentru Ucraina și pentru viitorul acesteia și demonstrând unitatea continuă a G7, în răspunsul nostru comun, inclusiv prin impunerea unor costuri severe pentru războiul [președintelui rus Vladimir] Putin”, a precizat purtătorul de cuvânt al NSC.

Ucraina a anunțat vineri că 41 de persoane s-au întors în țară, în cadrul celui mai recent schimb de prizonieri cu Rusia, relatează CNN.

Vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk a precizat că acest grup de prizonieri era format din 28 de militari și 13 civili, dintre care 11 femei.

Rectorul Bisericii Ortodoxe din Ucraina se află, de asemenea, printre cei eliberați, a adăugat Vereșciuk.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a emis un avertisment, prin intermediul aplicației de mesagerie Telegram, împotriva adunărilor publice din Kiev, în acest weekend. Precizând că nu va fi impusă o stare de asediu, el le-a spus totuși locuitorilor: „Permiteți-mi să vă reamintesc, evenimentele în masă sunt interzise în timpul legii marțiale”, relatează The Guardian.

Zilele care urmează Paștelui ortodox sunt adesea în Ucraina un moment pentru a vizita mormintele și locurile de odihnă ale celor dragi, dar Klitschko a avertizat: „Dacă cineva vrea să meargă să depună flori, o poate face în mod privat”.

„Fac un apel la locuitorii Kievului: astăzi nu este momentul pentru festivități în masă sau pentru recreere în aer liber în grupuri mari. Fiți atenți și respectați regulile de securitate în timp de război. Vă reamintesc, de asemenea, că este interzisă vizitarea pădurilor și a zonelor de parcuri forestiere din capitală și din suburbii. Pentru că în multe dintre ele există încă muniții neexplodate. De asemenea, vă rog să nu ignorați alarmele de raid aerian și să vă îndreptați imediat spre adăpost. În zilele următoare, există o probabilitate ridicată de tiruri de rachete în toate regiunile Ucrainei”, a mai transmis edilul, promițând creșterea numărului de patrule în oraș.

Un pușcaș marin ucrainean care a luptat în Mariupol, la uzina siderurgică Azovstal asediată de forțele ruse, a fost luat prizonier după ce a fost rănit, scrie CNN.

Hlib Stryzhko a fost rănit pe 10 aprilie și și-a recăpătat cunoștința în interiorul unei ambulanțe. El a fost adus la un spital controlat de separatiști.

„Un soldat rus mi-a spus: «Va trebui să uiți limba ucraineană acum. Vei primi ajutor doar dacă vei cere în rusă»”, a declarat Hlib Stryzhko, pentru postul american.

A fost ținut în viață pentru ca rușii să poată face schimb de prizonieri.

„Eram doi imobilizați la pat. Așa că trebuia să fim hrăniți de asistente. Ne spuneau: «Din cauza ta, fiul meu a fost ucis»”. Am încercat să fiu înțelegător, dar ne acuzau de lucruri pe care nu le-am făcut niciodată. Și ni se citeau știri rusești tot timpul, dimineața și seara. Asta a fost o mare presiune asupra minții, o distorsionare a realității”, a povestiti soldatul ucrainean.

Schimbul de prizonieri a avut loc pe 22 aprilie, iar Hlib Stryzhko se recuperează după ce și-a zdrobit pelvisul, și-a rupt maxilarul, a suferit o comoție cerebrală și are probleme de vedere.

„Corpul meu a fost distrus, dar nu și spiritul”, a spus Stryzhko.

El își amintește de luptele crâncene care au avut loc în Mariupol.

„De foarte multe ori, când închid ochii, văd acel moment în care tancul trăgea asupra mea și în care camarazii mei erau răniți”, a adăugat acesta.

De fiecare dată când auzea că un coleg soldat a murit, „era ceva personal”, a mărturisit Hlib Stryzhko.

„Există un moment în care creierul acceptă asta… Când acest lucru a devenit normal, a fost înspăimântător. Am învățat cum să adormim cu acest acompaniament. În schimb, a devenit înfricoșător să adormi în liniște”, a spus el.

Printre cele mai vii amintiri ale sale se numără prima dată când a trebuit să folosească un garou pe un prieten și când a văzut avioanele rusești distrugând hangare întregi.

Președintele ucrainean a afirmat vineri că ar accepta un acord de pace potrivit căruia trupele ruse să se întoarcă pe pozițiile pe care le dețineau cu o zi înainte de începerea invaziei, în februarie, relatează BBC.

Întrebat, în cadrul unui eveniment online organizat de institutul politic Chatham House, care ar fi concesia „minimă” pe care ar face-o Rusiei în schimbul păcii, Zelenski a răspuns: „O întoarcere a forțelor ruse acolo unde se aflau la 23 februarie”.

„Dar pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie să existe un dialog diplomatic”, a adăugat liderul de la Kiev. „Din partea noastră, nu toate punțile diplomatice au fost arse”, a precizat Zelenski.

Zelenski nu a menționat în mod special Crimeea, care a fost anexată de Rusia în 2014 – dar răspunsul președintelui ucrainean semnalează o dorință de a recunoaște controlul rusesc asupra peninsulei ca parte a unui acord de pace, notează BBC.

De asemenea, nu este clar ce ar însemna acest lucru pentru regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, care se află parțial sub controlul separatiștilor proruși încă din 2014.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut cancelarului german Olaf Scholz să facă un „pas puternic” și să viziteze Kievul pe data de 9 mai, scrie BBC.

Aceasta este data la care Rusia sărbătorește anual victoria Uniunii Sovietice în cel de-Al Doilea Război Mondial împotriva Germaniei hitleriste.

„Este invitat, invitația i-a fost adresată; a fost de ceva timp (invitat)”, a declarat vineri Zelenski.

Zelenski a criticat anterior Germania pentru că nu a răspuns apelurilor făcute de UE și de unele state membre în privința interzicerii importurilor de energie din Rusia.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri, într-un discurs ținut la un eveniment online organizat de institutul politic Chatham House, că orașul-port devastat Mariupol, situat în sudul țării, este „un exemplu de tortură și înfometare folosite ca armă de război”, adăugând că nicio organizație internațională nu poate intra în oraș, relatează The Guardian.

„Această lipsă de umanitate și cruzime este modul în care armata rusă tratează oamenii. Moartea nu este cauzată de război. Acesta nu este un eveniment militar. Aceasta este tortură până la moarte. Acesta este terorism și ură”, a declarat liderul ucrainean.

Mariupol a fost devastat, adăugat el. „Întregul oraș a fost distrus”, a punctat președintele ucrainean.

Ucraina are nevoie de arme și echipamente pentru a sparge blocada de la oțelăria Azovstal din oraș, a precizat Zelenski. „Rusia va continua să atace Ucraina până când îi vom opri”, a mai afirmat liderul de la Kiev.

El a pus „atitudinea de bestii” a militarilor ruși din Mariupol pe seama deceniilor de propagandă antiucraineană.

„Va exista un tribunal militar pentru ucideri, moarte, tortură. Dar de unde provine această cruzime? De la aparatul de informații care a dezvoltat această ură și a ridicat-o la un asemenea nivel, înainte de războiul în toată regula”, a precizat Zelenski, potrivit BBC.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că Rusia crede că nu va fi trasă la răspundere pentru crimele de război comise în Ucraina din cauza amenințărilor cu armele nucleare pe care le folosește în mod repetat, relatează CNN.

Luând cuvântul la un eveniment online organizat de institutul politic Chatham House, pentru a vorbi despre războiul din țara lui, Zelenski a declarat: „Rușii cred că responsabilitatea lor poate fi amânată cu zeci de ani și nu cred că vor fi făcuți vinovați pentru crimele de război, deoarece au, de multe decenii, puterea unui stat nuclear și șantajul nuclear”.

Zelenski a mai afirmat că Rusia calculează cât timp este necesar pentru ca rachetele nucleare să lovească capitalele europene.

Joi, procurorul general al Ucrainei, Iryna Venediktova, a depus mărturie în cadrul audierilor Comisiei de la Helsinki privind presupusele crime de război ale Rusiei în Ucraina, spunând comisiei guvernamentale americane că armata rusă a comis peste 9.800 de crime de război în 70 de zile de conflict.

Kremlinul a refuzat să confirme vineri dacă o paradă va avea loc luni, 9 mai, în orașul ucrainean Mariupol, afirmând că o celebrare la scară largă a Zilei Victoriei este în prezent imposibilă „din motive evidente”, relatează CNN.

„Nu pot spune în numele armatei dacă există planuri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul obișnuitei conferințe telefonice obișnuite cu jurnaliștii, când a fost întrebat dacă se așteaptă o Paradă a Victoriei la Mariupol.

Prim-adjunctul șefului administrației prezidențiale a Rusiei, Serghei Kiriyenko, declarase anterior că parada de Ziua Victoriei în acest an nu a putut fi organizată încă în Donețk și Luhansk, dar că momentul pentru aceasta va veni în curând, potrivit agenției de presă de stat RIA Novosti.

Oficialii occidentali sunt de părere că președintele rus Vladimir Putin ar putea declara oficial războiul împotriva Ucrainei pe data de 9 mai, o zi simbolică pentru Rusia, deschizând calea pentru ca Moscova să își intensifice campania militară

9 mai, cunoscută ca „Ziua Victoriei” în Rusia, sărbătorește înfrângerea naziștilor în 1945. Este marcată printr-o paradă militară la Moscova, iar liderii ruși stau în mod tradițional pe mormântul lui Vladimir Lenin din Piața Roșie pentru a o observa.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că este „încrezătoare” că cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei va fi adoptat, în contextul în care dezbaterile dintre statele membre continuă în a treia zi, scrie CNN.

„Sunt încrezătoare că vom reuși să punem pe picioare acest pachet”, a spus ea într-un discurs susținut la Frankfurt, în Germania. „Dacă va mai dura o zi, atunci va mai dura o zi, dar ne mișcăm în direcția cea bună”, a precizat șefa Executivului comunitar.

Adoptarea pachetului de măsuri a întâmpinat obstacole în această săptămână, unele țări UE opunându-se embargoului propus asupra importurilor de petrol rusesc din cauza dependenței lor energetice, ceea ce a provocat temeri că acestea s-ar opune cu veto dacă nu li se acordă o scutire.

Premierul ungar Viktor Orban, vorbind vineri la radioul ungar, a comparat propunerea de sancțiuni cu o „bombă atomică” și a declarat că a trimis-o înapoi Ursulei von der Leyen pentru modificări. Afirmațiile sale au fost preluate într-o postare online a departamentului de comunicare al guvernului ungar.

Între timp, negocierile „merg în direcția bună” pentru Republica Cehă, a declarat vineri pentru CNN purtătorul de cuvânt al guvernului de la Praga, Václav Smolka. Cehia caută o scutire de la embargo, deoarece are nevoie de încă doi ani pentru a putea renunța la petrolul rusesc, a spus el.

Von der Leyen a făcut referire la Germania, care la începutul conflictului s-a opus unui embargo petrolier, dar care de atunci și-a redus importurile din Rusia de la 35% la 12%.

„Țările care ezită acum nu sunt la fel de avansate”, a spus ea. „Stăm de vorbă chiar acum, în timp ce vă vorbesc, cu aceste țări la Bruxelles, pentru a stabili lucruri foarte pragmatice, cum ar fi de unde poate fi adus, în mod alternativ, petrol în aceste țări”, a adăugat șefa Comisiei Europene.

Aproximativ 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în Ucraina şi nu pot părăsi ţara din cauza provocărilor la nivelul infrastructurii şi a porturilor blocate de la Marea Neagră, inclusiv Mariupol, a declarat vineri un oficial al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, potrivit news.ro, care citează Reuters.

Blocajele sunt percepute ca fiind una dintre cauzele preţurilor ridicate la alimente, care au atins un nivel record în martie, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia, înainte de a scădea puţin în aprilie, a precizat, vineri, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO).

Ucraina a fost al patrulea exportator mondial de porumb în sezonul 2020-2021 şi al şaselea exportator de grâu, arată datele Consiliului Internaţional al Cerealelor.

”Este o situaţie aproape grotescă la care asistăm în acest moment în Ucraina, cu aproximativ 25 de milioane de tone de cereale care ar putea fi exportate, dar care nu pot părăsi ţara pur şi simplu din cauza lipsei de infrastructură, a porturilor blocate”, a declarat Josef Schmidhuber, director adjunct al FAO, Divizia Pieţe şi Comerţ.

Schmidhuber a precizat că această situaţie ar putea exacerba lipsa spaţiilor de depozitare în timpul următoarei recolte din iulie şi august.

”În pofida războiului, condiţiile de recoltare nu sunt atât de alarmante. Acest lucru ar putea însemna într-adevăr că nu există suficientă capacitate de depozitare în Ucraina, mai ales dacă nu există un coridor de grâu deschis pentru exportul din Ucraina”, a adăugat el.

O altă îngrijorare este faptul că unele depozite de cereale au fost distruse în luptele din Ucraina, a mai spus reprezentantul FAO, fără a oferi detalii.

De când Moscova a lansat aşa-numita ”operaţiune militară specială” la sfârşitul lunii februarie, Ucraina a fost nevoită să exporte cereale pe calea ferată peste graniţa de vest sau din micile porturi fluviale dunărene.

Regimentul Azov susține că, în timpul unei încetări a focului „pe teritoriul uzinei Azovstal” din Mariupol, forțele ruse au tras cu o armă antitanc asupra unei mașini care încerca să ajute la evacuarea civililor, relatează CNN.

Postul american precizează că nu este în măsură să verifice dacă o încetare a focului a fost vineri în vigoare și dacă a fost respectată în jurul combinatului siderurgic Azovstal.

„În urma bombardamentelor, un luptător a fost ucis și 6 au fost răniți. Inamicul continuă să încalce toate acordurile și să nu respecte garanțiile de securitate privind evacuarea civililor”, a transmis regimentul Azov, pe canalul său de Telegram.

Batalionul Azov are zeci de luptători încă blocați în interiorul vastului complex siderurgic.

Kremlinul a refuzat vineri să confirme dacă preşedintele rus Vladimir Putin i-a prezentat scuze premierului israelian, Naftali Bennett, pentru afirmaţia ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, cu privire la faptul că Adolf Hitler ar fi avut sânge de evreu, relatează The Guardian, potrivit news.ro.

Israelul a anunţat că preşedintele Vladimir Putin şi-a prezentat scuze în timpul unui apel telefonic cu premierul israelian Bennett, în cursul zilei de joi. Bennett a precizat că a acceptat scuzele lui Putin, eveniment care evocă o concesie rară din partea liderului de la Kremlin şi o mustrare puternică a lui Lavrov.

Lavrov a afirmat săptămâna aceasta într-un interviu că Adolf Hitler ”avea sânge de evreu” şi că ”cei mai furioşi antisemiţi tind să fie evrei”. Remarcile incendiare au stârnit indignare în Israel.

Șeful diplomației ruse a ignorat faptul că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este evreu.

”El (n.r. Zelenski) invocă un argument: ce fel de nazism pot să aibă (n.r. ucrainenii) dacă el este evreu. Poate mă înşel, dar Hitler avea şi sânge de evreu. Nu înseamnă absolut nimic. Poporul evreu înţelept spune că cei mai înflăcăraţi antisemiţi sunt de obicei evrei”, a mai subliniat Lavrov.

Mai multe detalii: Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a evitat de două ori întrebarea dacă Putin și-a cerut scuze față de premierul israelian

Ucraina a solicitat organizaţiei umanitare Medici fără Frontiere (MSF) să ajute la evacuarea combatanţilor ucraineni ascunşi în vastul combinatul siderurgic Azovstal, în oraşul port Mariupol, încercuit de forţele armate ruse, transmite Agerpres, care preia Reuters.

Ministerul ucrainean pentru Reintegrarea Teritoriilor Ocupate Temporar a postat vineri pe site-ul său web detalii dintr-o scrisoare adresată organizaţiei umanitare medicale de către vicepremierul Ucrainei, Irina Vereşciuk, în care aceasta îşi exprimă îngrijorarea cu privire la „condiţiile deplorabile” din complexul siderurgic. Potrivit lui Vereşciuk, MSF a oferit asistenţă oamenilor în nevoie sau unor victime ale conflictului armat.

„Plecând de la principiile după care se ghidează MSF, Ministerul pentru Reintegrarea Teritoriilor Ocupate Temporar ale Ucrainei îi solicită misiunii să-i evacueze pe apărătorii oraşului Mariupol, care se află acum în combinatul Azovstal”, a scris ministerul pe site-ul său web.

Potrivit ministerului, vicepremierul ucrainean i-a solicitat MSF „să evalueze starea lor psihică şi mentală, să adune dovezi despre condiţiile în care trăiesc şi să ofere asistenţă medicală ucrainenilor ale căror drepturi umanitare au fost încălcate de Federaţia Rusă”.

Rusia neagă că ar viza civili şi a dezminţit acuzaţiile Ucrainei şi ale comunităţii internaţionale cu privire la crimele de război comise de forţele sale în Ucraina. Moscova le-a cerut combatanţilor aflaţi în complexul siderurgic să se predea.

Forţele ruse au ocupat Mariupol, lăsându-i pe ultimii apărători ai oraşului – şi câteva zeci de civili – ascunşi în combinatul Azovstal.

Forțele ruse trebuie să răspundă în fața justiției pentru o serie de crime de război comise în apropierea capitalei Ucrainei, Kiev, a anunțat Amnesty International, într-un raport întocmit în urma unei anchete la fața locului, potrivit BBC.

Civilii au fost supuși la „tortură și împușcături necugetate”, a precizat organizația pentru drepturile omului.

„Acestea nu sunt incidente izolate. Ele fac parte dintr-un tipar, ori de câte ori forțele ruse au controlat un oraș sau un sat”, a declarat Donatella Rovera, consilier principal al Amnesty pe probleme legate de răspunsul la crize, în cadrul unei conferințe de presă la Kiev.

Raportul se bazează pe zeci de interviuri și pe o analiză extinsă a dovezilor lăsate în urmă de trupele ruse, precizează Amnesty.

Informaţiile colectate de Amnesty International ”pot fi utilizate, sperăm, pentru tragerea la răspundere a autorilor, dacă nu astăzi, într-o zi din viitor”, a adăugat Donatella Rovera, potrivit Agerpres.

Rusia neagă orice implicare în comiterea acestor atrocități, dar Ucraina spune că sute de civili au fost uciși de ruși în Bucha – un oraș din apropierea Kievului.

Autorităţile ucrainene afirmă că anchetează peste 9.000 de potenţiale crime de război comise de trupele ruse. De asemenea, Curtea Penală Internaţională investighează presupuse crime de război.

Raportul Amnesty International este cel mai recent care documentează crime de război comise de forţele ruse în timpul ocupării zonei situate la nord-vest de Kiev, inclusiv a oraşului Bucha, unde autorităţile ucrainene au spus că au fost ucişi peste 400 de civili. Rusia şi-a retras la începutul lui aprilie trupele din acea zonă.

Documentul arată că forţele ruse au comis ”o mulţime de crime de război evidente” în Bucha, printre care numeroase crime în apropierea intersecţiei străzilor Iablunska şi Vodoprovidna.

Amnesty International a precizat că a documentat 22 de cazuri de ucideri ilegale comise, ”dintre care majoritatea au fost ceea ce par a fi execuţii extrajudiciare”.

”Povestea despre Bucha este o înscenare şi un fals”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, solicitat de Reuters să comenteze despre raportul Amnesty International.

Acelaşi raport denunţă drept crime de război şi loviturile aeriene ruse comise în 1-2 martie asupra a opt blocuri de locuinţe din oraşul Borodianka, operaţiune soldată cu cel puţin 40 de morţi în rândul civililor.

Mykhailo Vershynin este unul dintre luptătorii ucraineni care apără uzina siderurgică Azovstal din Mariupol și care a discutat cu BBC despre condițiile de acolo.

„Situația de la oțelărie este acum critică; a fost critică pentru o lungă perioadă de timp, iar acum se înrăutățește. În ultimele două zile, trupele ruse au luat cu asalt uzina în mod activ, i-au împins pe apărători înapoi cu sprijinul aviației, artileriei și al armamentului greu. S-au înregistrat pierderi și mai multe persoane rănite. Nu am reușit să scoatem răniții”, a declarat acesta, pentru postul britanic.

„Principalul lucru este că încă avem civili în adăposturile antiaeriene de la uzină. Recent, după un bombardament foarte puternic asupra Azovstalului, au fost uciși doi civili și cred că 10 persoane au fost rănite. Acum nu avem informația [despre] câți civili au fost uciși, deoarece nu putem pleca și să mergem în buncărele unde se află”, a precizat Mykhailo Vershynin.

BBC notează că nu a putut verifica în mod independent afirmațiile acestuia. Este foarte greu de știut exact ce se întâmplă în Mariupol, atât ucrainenii, cât și rușii furnizând informații contradictorii.

Alina Kabaeva, o femeie care ar avea o legătură romantică cu președintele rus Vladimir Putin, a fost inclusă în cel de-al șaselea pachet de sancțiuni propus de UE împotriva Moscovei din cauza invaziei sale în Ucraina, potrivit a două surse diplomatice europene, citate de CNN.

În această etapă, numele persoanelor supuse sancțiunilor pot fi scoase sau adăugate pe listă, după cum consideră statele membre ale UE, a declarat o sursă din cadrul Comisiei Europene.

UE nu a semnat în mod oficial proiectul de propunere, dar ar putea face acest lucru chiar astăzi, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE, care se desfășoară la Bruxelles.

Kabaeva a fost legată pentru prima dată de Vladimir Putin în urmă cu mai bine de zece ani, pe când era gimnastă medaliată. Putin a negat existența unei relații cu ea.

Mai multe detalii: UE vrea să o sancționeze pe Alina Kabaeva, presupusa amantă a lui Putin

Grupul liderilor G7 urmează să organizeze duminică o videoconferință la care va participa și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului german, citat de The Guardian și CNN.

„8 mai este o dată istorică ce marchează sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa care a permis teroarea, distrugerea şi moartea în Europa”, a declarat purtătoarea de cuvânt Christiane Hoffmann vineri, într-o conferinţă de presă, la Berlin.

Discuțiile vor acoperi „problemele actuale, în special situația din Ucraina. Președintele ucrainean Zelenski va participa și va raporta despre situația actuală din țara sa”, a precizat Christiane Hoffmann.

Mai multe detalii: Zelenski va participa duminică la o reuniune a liderilor G7

Oficialii ucraineni au postat imagini din Mariupol despre care afirmă că prezintă soldații ruși care lucrează pentru restaurarea monumentelor din epoca sovietică.

Petro Andrușcenko, consilier al primarului orașului ocupat de ruși, a distribuit vineri fotografii, spunând că „în ultimele zile, toate monumentele perioadei sovietice au fost restaurate”.

Consilierul, care nu se află în Mariupol dar menține legături cu oamenii aflați încă în oraș, spune că steagul Rusiei a fost urcat pe spitalul orașului.

„Ocupanții au permis medicilor să lucreze pentru locuitori. Personalul medical și medicii locuiesc direct în spital, se face doar tratament ambulatoriu. Spitalul este asigurat cu lumină prin generatoare, apă prin cisterne”.

El a postat, de asemenea, un scurt videoclip filmat dintr-un vehicul care arată distrugerile provocate de bombardamentele rusești. La fel ca și alți oficiali ucraineni, Andrușcenko a susținut că „eforturile de recuperare a cadavrelor de sub dărâmături este încredințat locuitorilor din Mariupol care primesc drept plată hrană”.

Nava de război rusească Amiral Makarov a fost lovită de rachete ucrainene și a izbucnit în flăcări, potrivit oficialilor ucraineni citați de The Independent.

#Ukraine‘s General Staff reported that #Russia has lost another ship. The MP from Odesa and local media outlets claim it is the Russian Navy patrol ship Admiral Makarov, an Admiral Grigorovich-class frigate.
Needs to be confirmed. pic.twitter.com/kj8HLJHPhj

— Alexander Khrebet/Олександр Хребет (@AlexKhrebet) May 6, 2022

Presa ucraineană relatează că fregata rusă a fost lovită de armata ucraineană cu o rachetă Neptun, aşa cum s-a întâmplat luna trecută în cazul crucişătorului Moskva. La bordul fregatei a avut loc o explozie, urmată de un puternic incendiu, potrivit acelorași surse.

Agenția ucraineană de știri Unian a scris vineri că nava ar fi fost lovită în apropiere de Insula Șerpilor și că mai multe nave de salvare ar fi ajuns la fața locului. Un parlamentar ucrainean, Oleksii Goncearenko, a susținut și el că nava lovită ar fi chiar Amiral Makarov.

Ministerul Apărării al Federației Ruse nu a raportat nimic despre incident. De asemenea, nu există nicio confirmare din partea altor surse oficiale.

Mai multe informații: Fregata rusească Amiral Makarov este cea mai valoroasă țintă a rachetelor ucrainene la Marea Neagră

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că embargoul asupra petrolului rusesc anunțat la începutul acestei săptămâni nu va fi ușor de implementat, dar că UE nu ar putea „pe termen lung să transfere bani către Rusia, având în vedere valorile sale”.

Ea a mai spus că UE trebuie să reducă dependența de gazul rusesc și că Rusia nu mai este un partener de încredere.

Reprezentanții UE se întâlnesc din nou vineri, discuțiile care ar putea să continue și în în weekend, pentru a negocia un pachet de sancțiuni propus de UE împotriva Rusiei.

Războiul președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina și sancțiunile necesare luate de UE au fost mai mult decât un test de rezistență pentru economia noastră, a adăugat von der Leyen.

Ea a spus că locul UE este „de partea Ucrainei”: „Vrem ca Ucraina să câștige acest război”, a spus ea. Întrebată care ar fi criteriile pentru a decide dacă Ucraina a câștigat războiul, ea a spus că depinde de Ucraina să decidă cum să negocieze cu Rusia pentru a ajunge la încetarea focului.

Două surse citate de agenția Reuters afirmă că Uniunea Europeană își va modifica prevederile din al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru a extinde perioadă în care embargoul asupra petrolului rusesc va intra în vigoare în cazul Ungariei, Slovaciei și Cehiei.

Conform propunerii modificate, Ungaria și Slovacia vor putea continua să cumpere petrol rusesc din conducte până la sfârșitul anului 2024, în timp ce Republica Cehă ar putea continua până în iunie 2024, cu condiția să nu obțină petrol mai devreme printr-o conductă din sudul Europei.

Anterior, Viktor Orban a anunțat că nu poate susține proiectul în forma actuala, iar Slovacia și Cehia au cerut mai mult timp pentru a aplica prevederile.

Rusia a cheltuit până acum 34 miliarde de dolari pentru războiul din Ucraina, dar cel mai mult costă Kremlinul tehnica şi echipamentele militare distruse de ucraineni, acestea cifrându-se la 230 milioane de dolari pe zi, potrivit unor calcule făcute de analistul german Tomi Ahonen, relatează Agerpres.

În calculele sale, expertul a pornit de la faptul că în Ucraina s-ar afla circa 190.000 de militari ruşi şi 19.000 de echipamente şi tehnică militară.

Cele mai scumpe sunt muniţia de artilerie şi rachetele, susţine Tomi Ahonen. Pentru artilerie, Rusia cheltuieşte maxim 475 milioane de dolari pe zi, iar combustibilul îl costă pe Putin aproximativ 15 milioane de dolari în fiecare zi.

„Putin trebuie să bage mâna mult mai adânc în buzunar când vine vorba de echipamente pierdute. Numai crucişătorul Moskva a costat 750 de milioane de dolari. În total, în timpul războiului din Ucraina, se estimează că Rusia a pierdut echipamente şi vehicule militare în valoare de 10 miliarde de dolari. Dar costurile reale sunt şi mai mari”, afirmă expertul german.

Germania va livra Ucrainei un număr de șapte obuziere blindate autopropulsate, pe lângă cele cinci promise deja de Ţările de Jos, a anunţat vineri ministrul apărării Christine Lambrecht, citată de BBC.

Sistemele de artilerie grea care sunt trimise în Ucraina se numesc Panzerhaubitze 2000, dispun de un tun montat pe un vehicul şi seamănă cu un tanc. Armata germană le descrie ca fiind printre cele mai moderne din lume, așa că 20 de soldați ucraineni vor trebui să se antreneze înainte de a fi trimise.

Instruirea militarilor ucraineni poate începe săptămâna viitoare în Germania.

Civilii care încearcă să părăsească Hersonul ocupat sunt hărțuiți și blocați de forțele ruse, a declarat vineri șeful adjunct al Consiliului regional Herson, Yurii Sobolevskyi, citat de CNN.

„Ieșirea din oraș a fost îngreunată. Există unele cazuri în care oamenii au reușit să iasă, chiar și cu un autobuz, dar majoritatea oamenilor s-au întors”,a declarat Sobolevskyi, la televiziunea ucraineană.

Sobolevskyi a susținut că „există cazuri când (forțele ruse) comit abuzuri la punctele de control: percheziții foarte amănunțite, forțând bărbații să se dezbrace, caută tatuaje”.

Rusia nu va utiliza arme nucleare în Ucraina, a declarat, vineri, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe Alexei Zaitsev, citat de Reuters.

Într-o conferință de presă, Alexei Zaitsev a spus că Moscova nu va utiliza armele nucleare în ”operaţiunea militară specială” din Ucraina, un risc pe care oficialii occidentali l-au discutat public în repetate rânduri.

Directorul CIA, William Burns, a declarat pe 14 aprilie că, având în vedere eşecurile suferite de Rusia în Ucraina, ”niciunul dintre noi nu poate privi relaxat ameninţarea reprezentată de o potenţială recurgere la arme nucleare tactice sau arme nucleare cu randament redus”.

Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat vineri că rachetele sale au distrus un mare depozit de armament în orașul Kramatorsk, din estul Ucrainei.

De asemenea, oficialii ruși au spus că apărarea antiaeriană a doborât două avioane de război ucrainene – un Su-25 și un MiG-29 – în regiunea de est Luhansk.

Presa internațională nu a putut verifica în mod independent aceste afirmații.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a declarat că evacuările din Mariupol de vineri se vor concentra asupra celor care sunt încă blocați în siderurgia Azovstal.

„Astăzi ne vom concentra precis asupra Azovstal”, a declarat ea prin telefon agenției de presă AFP. „Operațiunea începe. Ne rugăm pentru succesul ei”.

Joi, Vereshchuk a spus că evacuarea va avea loc de la Mariupol la Zaporojie și că locuitorii ar trebui să se adune vineri la ora 12:00 (aceeași cu ora României) în apropierea centrului comercial Port City al orașului, fără a oferi detalii suplimentare.

Armata ucraineană a raportat mai puține atacuri terestre rusești în ultimele 24 de ore, dar a spus că încă există bombardamente persistente în multe locuri de-a lungul liniilor frontului din estul și sudul țării, potrivit CNN.

Imaginea de ansamblu sugerează linii de front relativ statice, forțele ruse încă neputând să cucerească orașele și satele pe care le-au atacat pentru prima dată cu o lună în urmă.

În actualizarea operațională de vineri, Statul Major a indicat că forțele ruse păreau să se regrupeze, iar eforturile de a ocupa teritoriul s-au limitat la câteva zone, cum ar fi Popasna din regiunea Luhansk.

Enumerând o serie de alte orașe din regiunile Luhansk și Donețk, cum ar fi Severodonețk și Avdiivka, Statul Major General a spus că „inamicul nu a condus ostilități active”.

În sud, Statul Major a spus că rușii „nu au condus ostilități active și au păstrat frontierele ocupate, și-au întărit sistemele de apărare aeriană și războiul electronic; au tras asupra pozițiilor trupelor noastre”.

În zona în care se întâlnesc regiunile Herson și Mikolaiv, rușii au efectuat recunoașteri aeriene, potrivit Statului Major. Ambele părți au încercat să cucerească teritoriu în această zonă, rușii încercând spre nord, iar ucrainenii încercând să amenințe controlul rusesc asupra orașului Herson, o legătură importantă cu Crimeea.

Joi, jurnaliştii ruşi au raportat că steagul rus a fost arborat în oraşul Snihurivka din regiunea Mikolaiv. Relatările din regiuni sugerează, de asemenea, că cea mai mare parte a activității rusești a constant în atacuri cu rachete și de artilerie.

În regiunea Dnipropetrovsk, districtul Kryvyi Rih a fost supus bombardamentelor, dar nu au existat victime, potrivit lui Valentyn Reznichenko, șeful administrației militare.

Oleksandr Vilkul, șeful administrației militare a orașului Kryvyi Rih, a declarat că „inamicul a tras intens pe tot parcursul nopții de-a lungul întregii linii de contact”.

Între timp, o rachetă de croazieră a lovit Pokrovsky, care se află în interiorul Dnipropetrovskului, distrugând rețeaua electrică locală, potrivit consiliului regional.

Forțele ruse au direcționat sporadic rachete către infrastructura din regiunea Dnipropetrovsk, dar nu dețin nicio parte a regiunii, potrivit forțelor ucrainene.

Ungaria nu poate sprijini cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Moscovei în forma sa actuală, inclusiv un embargo asupra importurilor de petrol rusesc, a declarat vineri premierul Viktor Orban, la radioul de stat, citat de Reuters.

Orban a declarat că actuala propunere a Comisiei Europene ar echivala cu o „bombă atomică” aruncată asupra economiei ungare.

Noile măsuri, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, includ eliminarea treptată a tuturor importurilor de petrol din Rusia, interzicerea a trei radiodifuzori de stat ruși în UE care „amplifică minciunile lui Putin” și expulzarea SberBank – cea mai mare bancă a Rusiei – din sistemul de plăți Swift.

„Știm exact de ce avem nevoie, în primul rând avem nevoie de 5 ani pentru ca întreg acest proces să fie finalizat. Un an sau un an și jumătate nu este suficient pentru nimic”, a spus Orban, adăugând că Ungaria ar avea nevoie și de investiții mari în rafinării și sistemul de transport maritim pentru a permite importurile de petrol din afara Rusiei.

Orban a mai spus că Ungaria nu va susține includerea pe lista persoanelor sancționate a șefului Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, deoarece aceasta este o „chestiune a libertății religioase”.

Noile sancțiuni trebuie să fie votate în unanimitate de cele 27 de state membre.

Mai multe informații: Ungaria nu poate susține noul pachet de sancțiuni al UE impuse Rusiei, spune premierul: ”Ar fi o bombă atomică asupra economiei”

Forțele ruse nu reușesc „genul de progres strategic” pe care l-au căutat în regiunea Donbas din estul Ucrainei, a declarat Justin Bronk,un cercetător de la think tank-ul de securitate din Marea Britanie „Rusi” pentru BBC.

Analistul spune că Rusia continuă să câștige câțiva kilometri în unele zone, dar forțele lor suferă „pierderi foarte mari” și „s-ar putea să fi pierdut din avânt”.

Justin Bronk precizează că luptele sunt mai intense în orașul Izium unde rușii fac progrese, la est de Harkov unde au loc contraatacuri ucrainene și în zonele din Donbas unde rușii continuă atacurile.

Andriy Yermak, șeful personalului prezidențial, a declarat vineri dimineață că o nouă încercare de evacuare a civilor prinși în Azvostal este în curs de desfășurare „în acest moment”. „Următoarea etapă de salvare a oamenilor noștri din Azovstal este în curs de desfășurare. Informațiile despre rezultate vor fi furnizate ulterior”, a transmis oficialul ucrainean.

Organizația Natiunilor Unite și Crucea Roșie vor desfășura vineri o a treia operațiune de evacuare a civililor din Mariupol, a anunțat secretarul general ONU. Aproximativ 200 de civili sunt încă prinși în buncărele uzinei Azovstal care este atacată puternic de forțele ruse.

Vineri dimineață, secretarul general ONU, Antonio Gutteres, anunța pe Twitter că aproximativ 500 de persoane au fost salvate din Azovstal, Mariupol și din zonele limitrofe ale orașului capturat de ruși.

500 more people were evacuated from #Mariupol and the #Azovstal plant, #UN Secretary General António Guterres and Head of the Office of the President of #Ukraine Andriy Yermak said. pic.twitter.com/4DLvELjRQC

— NEXTA (@nexta_tv) May 6, 2022

Mai multe informații: Aproape 500 de civili au fost salvați din Mariupol. Evacuările din Azovstal continuă

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a negat că SUA au furnizat „informații specifice de țintire” Ucrainei pentru a scufunda Moskva, un crucișător rusesc cu rachete ghidate care era nava amiral a flotei Moscovei în Marea Neagră.

„Nu am furnizat Ucrainei informații specifice privind țintirea Moscovei”, a declarat secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby.

„Nu am fost implicați în decizia ucrainenilor de a lovi nava sau în operațiunea pe care au efectuat-o. Nu aveam cunoștințe prealabile despre intenția Ucrainei de a viza nava”, a declarat oficialul american.

Afirmațiile vin după ce surse citate de CNN au transmis că Ucraina a beneficiat de informațiile americane despre poziția navei pentru a o lovi cu rachete de croazieră, atac care a dus la scufundarea navei.

Cu toate acestea, sursele afirmau doar că SUA au confirmat și au furnizat informații despre locația navei și că nu este clar dacă SUA știau că Ucraina va lovi nava și SUA nu au fost implicate în această decizie.

Forțele ruse din Mariupol și-au continuat asaltul la sol asupra uzinei Azovstal pentru a doua zi, în ciuda declarațiilor oficiale care susțin că ar încerca doar să o sigileze, a declarat Ministerul Apărării din Regatului Unit în ultimul său raport cu informații despre situația de pe front.

„Efortul reînnoit al Rusiei de a securiza Azovstal și de a finaliza capturarea orașului Mariupol este probabil legat de viitoarele comemorări de Ziua Victoriei din 9 mai și de dorința lui Putin de a avea un succes simbolic în Ucraina”, se arată în raportul serviciilor de informații britanice.

Oficialii britanici subliniază că Acest efort a venit cu costuri la nivelul personalului, echipamentului și muniției pentru Rusia. „În timp ce rezistența ucraineană continuă în Azovstal, pierderile suferite vor continua să se înmulțească și să zădărnicească planurile lor operaționale în sudul Donbasului”, mai precizează Ministerul Apărării de la Londra.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 06 May 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/6jHlpk2hy5

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/7ViaoqSnAV

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) May 6, 2022

Și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că bombardarea uzinei Azovstal din Mariupol „nu se oprește”, chiar dacă „civilii trebuie să fie scoși în continuare”.

„Femei, mulți copii rămân acolo”, a spus el în timpul discursului său de joi noapte. „Închipuiți-vă iadul – mai mult de două luni de bombardamente constante și moarte constantă în apropiere.”

Polonia și statele baltice au inaugurat o nouă conductă de gaz care leagă nord-estul UE de restul blocului, un pas crucial către reducerea dependenței de gazul rusesc, relatează AFP.

Conducta de 508 km lungime care leagă rețelele de gaze din Polonia și Lituania va putea în cele din urmă să transporte aproximativ două miliarde de metri cubi de gaz pe an în ambele direcții.

Datorită legăturilor existente în regiune, Letonia, Estonia și chiar Finlanda vor avea, de asemenea, acces la rețeaua europeană mai largă de gazoducte.

„Astăzi, ne inaugurăm independența energetică”, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda la o ceremonie în fața capitalei Vilnius. „Această interconexiune este un răspuns la șantajul” din Rusia, a spus omologul său polonez Andrzej Duda.

Polonia a declarat că este pregătită să renunțe complet la gazul rusesc, dacă este necesar, iar statele baltice Lituania, Letonia și Estonia au anunțat la sfârșitul lunii trecute că opresc importurile de gaz rusesc și își vor folosi rezervele.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat o platformă globală de stângere de fonduri pentru a ajuta Ucraina să câștige războiul împotriva Rusiei și să reconstruiască infrastructura țării.

„Cu un singur click, puteți dona fonduri pentru a ne proteja apărătorii, pentru a salva civilii noștri și pentru a reconstrui Ucraina”, a spus Zelenski în momentul lansării platformei United24. „Fiecare donație contează pentru victorie”.

„Numai împreună avem potențialul de a opri războiul și de a reconstrui ceea ce Rusia a distrus”, a continuat liderul de la Kiev. „Toate fondurile vor fi transferate băncii naționale a Ucrainei și alocate ministerelor relevante”, a adăugat Zelenski.

Președintele ucrainean a evidențiat cele trei domenii de sprijin către care se va îndrepta finanțarea: apărare și deminare, ajutor umanitar și medical și refacerea infrastructurii critice.

Organizația Natiunilor Unite și Crucea Roșie vor desfășura vineri o a treia operațiune de evacuare a civililor din Mariupol, a anunțat secretarul general ONU. Aproximativ 200 de civili sunt încă prinși în buncărele uzinei Azovstal care este atacată puternic de forțele ruse.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a spus că ar trebui făcut totul pentru „a scoate oamenii din aceste zone infernale”. Vladimir Putin din Rusia că forțele sale sunt gata să ofere civililor o cale sigură de evacuare, dar luptătorii trebuie să se predea.

Președintele rus și-a declarat deja victoria asupra orașului Mariupol, ordonând forțelor sale să sigileze amplasamentul industrial care a fost proiectat în timpul Războiului Rece pentru a servi drept buncăr nuclear și are o rețea de tuneluri adânc sub pământ. Cu toate acestea, forțele ucrainene rămase în interiorul uzinei spun că atacurile rusești continuă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că operațiunile de evacuare din orașul Mariupol din sudul orașului au continuat joi.

„Operațiunea de salvare de la Mariupol a continuat astăzi cu asistența Națiunilor Unite și a Comitetului Internațional al Crucii Roșii. Oamenii sunt în drum spre un teritoriu sigur”, a spus Zelenski în mesajul său adresat joi noapte.

Președintele Ucrainei nu a precizat numărul persoanelor care au fost evacuate doar joi, dar a spus că peste 300 de persoane din zona Mariupol și peste 150 de persoane de la uzina Azovstal „primesc deja tot ajutorul de care au nevoie” după ce au fost evacuați în ultimele zile. Miercuri, autoritățile au reușit să evacueze 344 de persoane din zona Mariupol.

Forțele ruse au făcut „un mic progres, în special în partea de nord a regiunii Donbas” a Ucrainei, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, în timpul unei conferințe de presă susținută joi.

Acest mic progres nu este progresul pe care SUA consideră că forțele ruse „se așteptau să-l facă în acest moment” în regiune, a adăugat Kirby.

„În regiunea Donbas, am aprecia în continuare că ucrainenii opun o rezistență foarte puternică”, a spus el.

Când Ucraina a țintit cu succes luna trecută nava-amiral a marinei Rusiei cu rachete de croazieră, a beneficiat de un ajutor din partea Statelor Unite, potrivit unor surse familiare cu evneimentul citate de CNN.

Forțele ucrainene, după ce au zărit o navă de război rusească în Marea Neagră, și-au sunat contactele americane pentru a confirma că este de fapt Moskva, au declarat sursele. SUA au confirmati și au furnizat informații despre locația sa. Totuși, nu este clar dacă SUA știau că Ucraina va lovi nava și SUA nu au fost implicate în această decizie, au spus sursele.

Nava s-a scufundat după ce a fost lovită de două rachete de croazieră ucrainene pe 14 aprilie, provocând o lovitură dură și o umilință forțelor ruse.

Episodul, relateat pentru prima dată de NBC News, reflectă poziția din ce în ce mai înclinată a administrației Biden atunci când vine vorba de împărtășirea informațiilor cu Ucraina, parte a unei schimbări mai ample a politicii pentru a ajuta Ucraina să învingă Rusia decisiv pe câmpul de luptă și să-și slăbească semnificativ armata.

Dar ridică, de asemenea, întrebări despre care sunt liniile roșii ale SUA și ale Rusiei atunci când vine vorba de sprijinul militar al SUA pentru Ucraina.

Recent, cotidianul New York Times a relatat că SUA au contribuit cu informații la uciderea mai multor generali ruși pe câmpul de luptă. Departamentul american al Apărării a negat informațiile.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a devastat sute de spitale și alte instituții și i-a lăsat pe medici fără medicamente pentru a combate cancerul sau capacitatea de a efectua intervenții chirurgicale, a declarat joi președintele Volodimir Zelenski, potrivit Reuters.

Într-un mesaj video adresat unui grup de caritate medicală, liderul de la Kiev a spus că în multe locuri lipsesc chiar și antibioticele de bază, în special în estul și sudul Ucrainei, unde se dau acum principalele lupte cu forțele ruse.

„Dacă luați în considerare doar infrastructura medicală, până astăzi trupele ruse au distrus sau avariat aproape 400 de instituții medicale: spitale, maternități, ambulatorii”, a precizat președintele ucrainean.

Iar, în zonele ocupate de soldații ruși situația este catastrofală. „Aceasta echivalează cu o lipsă completă de medicație pentru bolnavii de cancer. Înseamnă dificultăți extreme sau o lipsă totală de insulină pentru diabet. Este imposibil să faci o intervenție chirurgicală. Înseamnă chiar, pur și simplu, o lipsă de antibiotice”, spune Zelenski.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski acuză Rusia că a devastat în jur de 400 de spitale din Ucraina

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, joi, că de la începutul invaziei, trupele ruse au tras 2014 rachete asupra Ucrainei, iar avioanele de război inamice au efectuat 2.682 de zboruri pe teritoriul ucrainean.

„În total, în timpul acestui război, armata rusă a folosit 2014 rachete împotriva Ucrainei și s-au înregistrat 2.682 de zboruri ale avioanelor de război rusești pe cerul patriei nostre. Fiecare dintre acestea au reprezentat moartea pentru poporul nostru, distrugerea infrastructurii noastre”, a spus Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean a reamintit că la 3 mai, în ziua discursului prim-ministrului britanic Boris Johnson către Rada Supremă, armata rusă a tras 19 rachete asupra Ucrainei.

O lovitură nucleară din partea Federației Ruse este posibilă doar ca un răspuns la o agresiune, a declarat, joi, președintele Dumei de Stat, Viacheslav Volodin, informează Interfax.ru.

„În ceea ce privește Federația Rusă, știți, o avem în vigoare doar ca o oportunitate de a răspunde unei agresiuni (n.r. – utilizarea armelor nucleare)”, a declarat Viacheslav Volodin joi la postul de radio Komsomolskaya Pravda.

„Pentru noi acesta este doar un răspuns, acesta este doar în cadrul apărării, dacă ei ne provoacă, noi vom răspunde”, a spus Viacheslav Volodin.

Potrivit președintelui Dumei de Stat „singura țară care a folosit arme nucleare este Statele Unite ale Americii, desigur, te poți aștepta la orice de la ei”.

La 2 iunie 2020, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin , a aprobat un decret prin care Rusia poate folosi arme nucleare ca răspuns la un atac asupra ei sau a aliaților săi cu arme nucleare sau alte arme de distrugere în masă, ori în cazul agresiunii cu arme convenționale, în cazul în care „însăși existența statului este pusă în pericol”.

Statul major al forțelor armate ucrainene a transmis, joi, într-un comunicat, că rușii au încercat fără succes să atace în regiunile Harkov și Donețk, provocând în același timp tensiuni în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și în Belarus.

„În direcția Donețk, inamicul a încercat fără succes să captureze Popasna, să preia controlul deplin al orașului Rubijne și să ofere condiții favorabile pentru continuarea ofensivei în direcția orașelor Lyman și Severodonețk”, se arată în comunicat.

„În direcția Slobozhanski, inamicul a încercat să restabilească pozițiile pierdute în zona orașului Harkov, a făcut o încercare nereușită de a ataca în zona așezării Stari Saltiv”, se notează în comunicat.

În ceea ce privește regiunea transnistreană a Republicii Moldova, rușii au încercat din nou să provoace tensiuni, la fel ca și în Belarus.

„(n.r. – Rușii ) provoacă tensiuni în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și pe teritoriul Republicii Belarus. Se regrupează, ia măsuri de refacere a muniției și a combustibilului. Totodată, încearcă să îmbunătățească poziția tactică a trupelor”, se precizează în comunicat.

Armata ucraineană a anunțat joi, într-o postare pe Telegram, că pentru a treia zi la rând armata rusă de ocupație continuă să atace uzina Azovstal, în care s-au adăpostit atât ultimii apărători din Mariupol, cât și și civili ucraineni.

„Asaltul asupra Azovstal continuă. Îi țin pe apărătorii uzinei sub un foc puternic. Inamicul folosește avioane, artilerie și trupe de infanterie”, a notat armata ucraineană.

Deputatul David Arahamiya a confirmat că pozițiile apărătorilor ucraineni de pe Azovstal au fost luate cu asalt. Potrivit acestuia, rușii sunt deja de miercuri pe teritoriul uzinei.

Comandantul adjunct al Regimentului Azov, care apără combinatul Azovstal, căpitanul Sviatoslav Palamar , a făcut apel la președintele Volodimir Zelenski să aibă grijă de soldații răniți.

Rușii au început să înlocuiască indicatoarele rutiere de la intrarea în Mariupol, schimbând indicatoarele scrise în ucraineană și pe cele cu caractere latine cu unele în limba rusă, informează Ukrainska Pravda.

Anunțul despre schimbarea indicatoarelor a fost făcut joi de Consiliul Local Mariupol, care a și postat pe Telegram o fotografie în sprijinul celor afirmate.

 „Ocupanții au distrus orașul nostru, au ucis 20.000 de oameni, iar acum își schimbă obiectivul. Oamenii cu problemele lor pot să mai aștepte”, a notat Consiliul Local Mariupol.

„Între timp, la Mariupol ca în Evul Mediu. Locuitori fără apă, mâncare suficientă, medicamente. Nu există lumină și nicio conexiune normală. Mariupol a fost, este și va fi un oraș ucrainean”, a precizat Consiliul Local Mariupol.

Urmărește-ne pe Google News