LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 720 | Armata ucraineană trimite întăriri la Avdiivka, în timp ce rușii își continuă ofensiva. Moscova, avertisment dur pentru Occident

Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, și noul comandant al forțelor armate, generalul Oleksandr Sîrskîi, au discutat despre planurile militare ale Kievului pentru 2024 cu comandantul suprem al Forțelor Armate ale NATO în Europa și cu comandantul Grupului de Asistență de Securitate pentru Ucraina, a anunțat marți Umerov, într-o postare pe Facebook, potrivit Reuters.

Generalul-colonel Sîrskîi, care conduce forțele terestre ale Ucrainei din 2019, a fost promovat săptămâna trecută la comanda forțelor armate, în contextul în care războiul cu Rusia se apropie de al treilea an. El l-a înlocuit pe generalul Valeri Zalujnîi.

În postarea sa de pe Facebook, Umerov a afirmat că el și Sîrskîi au avut „o conversație clară și substanțială” cu generalul Christopher Cavoli și cu generalul-locotenent Antonio Aguto.

„Am discutat despre planurile noastre militare pentru 2024”, a precizat Umerov. „Comandantul-șef a anunțat prioritățile. Printre acestea se numără optimizarea structurii forțelor armate, îmbunătățirea calității instruirii militarilor noștri, suplimentarea personalului brigăzilor existente și crearea altora noi, suplimentarea nevoilor regulate în materie de arme și echipamente”, a mai scris ministrul ucrainean.

Părțile au discutat, de asemenea, despre nevoia Ucrainei de mai multe echipamente de război electronic pentru a combate dronele rusești și despre importanța rotației luptătorilor pe front, a adăugat Umerov, fără a oferi detalii suplimentare.

Trupele ucrainene au trecut de la o poziție ofensivă la una defensivă și urmăresc să epuizeze forțele ruse care avansează, a declarat noul comandant-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, într-un interviu acordat postului german ZDF, publicat marți, potrivit The Kyiv Independent.

Conform generalului Sîrskîi, trupele ruse atacă de-a lungul întregii linii de front. El descrie situația ca fiind „dificilă” și „destul de tensionată”.

Mai multe detalii: Generalul Sîrskîi anunță că armata ucraineană își schimbă tactica, pentru a epuiza forțele ruse și a le provoca „pierderi maxime”

Președintele american Joe Biden a criticat marți afirmațiile despre NATO ale probabilului său adversar în alegerile prezidențiale din 2024, Donald Trump, calificându-le drept „periculoase” și „antiamericane” și spunând că acestea au ridicat miza pentru ca Congresul SUA să aprobe noul pachet financiar pentru susținerea Ucrainei, informează Reuters.

La Casa Albă, democratul a condamnat dur declarațiile lui Trump din weekend, care a pus sub semnul întrebării disponibilitatea SUA de a-i sprijini pe membrii alianței militare occidentale în cazul în care aceștia ar fi atacați de Rusia.

Mai multe detalii: Joe Biden denunță afirmațiile „periculoase și rușinoase” ale lui Trump despre NATO și cere adoptarea „rapidă” a spijinului pentru Ucraina

Ucraina va avea nevoie de 9 miliarde de dolari, pe o perioadă de zece ani, pentru ca sectorul său turistic să se redreseze, a estimat marți agenția Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, adăugând că războiul care durează de doi ani a privat până acum țara de venituri din turism în valoare de peste 19,6 miliarde de dolari, informează Reuters.

„Pagubele continuă să crească, iar nevoile de redresare a sectorului sunt tot mai mari”, a declarat în fața presei Krista Pikkat, directoare pentru cultură și situații de urgență la UNESCO, precizând că veniturile pierdute numai de capitala Kiev se ridică la 10 miliarde de dolari.

Mai multe detalii: Ucraina are nevoie de cel puțin 9 miliarde de dolari pentru a-și relansa sectorul turistic, distrus de război, potrivit UNESCO

Un conflict în Arctica, sub orice formă, rămâne în continuare contrar intereselor Rusiei și este mai puțin probabil decât în alte părți ale lumii. Cu toate acestea, spun analiștii citați de revista Foreign Policy, nimeni nu ar trebui să presupună că Putin se va comporta rațional.

Pe 9 ianuarie 2024, șeful apărării suedeze, generalul Micael Byden, a lansat un avertisment menit să șocheze. Proiectând o serie de imagini macabre din linia întâi a frontului ucrainean, el și-a întrebat audiența: „Credeți că asta s-ar putea întâmpla în Suedia?”.

Mai multe detalii: Țările scandinave se pregătesc de un posibil război. „Putin a făcut o mare greșeală în Ucraina, ar putea face alta în Arctica”

Președintele parlamentului de la Moscova, Viaceslav Volodin, a anunțat marți că Federația Rusă își va suspenda participarea la Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), relatează The Kyiv Independent.

Volodin ar fi calificat OSCE drept „o organizație politizată absolut dependentă, care dansează după cum îi cântă Washingtonul”.

Mai multe detalii: Rusia anunță că va părăsi Adunarea Parlamentară a OSCE: „O organizație politizată, care dansează după cum îi cântă Washingtonul”

Sugestia președintelui rus Vladimir Putin privind o încetare a focului în Ucraina, pentru o „înghețare” a războiul, a fost respinsă de Statele Unite după mai multe contacte desfășurate prin intermediari, au declarat pentru Reuters trei surse rusești familiarizate cu discuțiile.

Eșecul propunerii lui Putin deschide practic al treilea an al celui mai sângeros conflict din Europa de după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și ilustrează cât de depărtate rămân cele două mari puteri nucleare ale lumii.

Mai multe detalii: Reuters: Putin a propus SUA, prin intermediari, încetarea focului în Ucraina și „înghețarea” conflictului, iar Washingtonul a refuzat

Fermierii polonezi vor să instituie o blocadă totală la toate punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, în data de 20 februarie, a anunţat marţi un important sindicat agricol, escaladând o grevă care a început săptămâna trecută în semn de protest faţă de politicile UE, scrie Reuters.

Fermierii din întreaga Europă protestează faţă de constrângerile impuse asupra lor de măsurile UE destinate combaterii schimbărilor climatice, precum şi faţă de creşterea costurilor şi a ceea ce ei susţin că este concurenţa incorectă a produselor din străinătate.

Fermierii polonezi au criticat în mod special importurile de alimente ieftine provenite din ţara vecină Ucraina. Vinerea trecută, fermierii polonezi au demarat o grevă generală de 30 de zile, protest care a început cu blocarea drumurilor din întreaga ţară precum şi a punctelor de trecere a frontierei cu Ucraina.

„În data de 20 februarie, în cadrul grevei generale de 30 de zile a fermierilor, anunţăm că toate activităţile de protest se vor concentra pe blocada completă a punctelor de trecere a frontierei între Polonia şi Ucraina şi proteste pe teren”, a informat sindicatul Solidaritatea al fermierilor polonezi într-un comunicat de presă. „Vor fi blocate nu numai punctele de trecere a frontierei dar şi centrele de comunicaţii şi drumurile de acces spre gări şi porturi maritime”, mai scrie în comunicat, potrivit Agerpres.

Aşa cum s-a anunţat anterior, în aceeaşi zi fermierii polonezi au de gând să intre în Varşovia din toate direcţiile.

Alianța NATO a fost mai puternică în mandatul său de președinte întrucât a pus statele membre să-și plătească corect cotizația, a afirmat Donald Trump, luni, într-o postare pe rețeaua sa de socializare Truth Social, ca urmare a controversei create după ce a afirmat sâmbătă că nu va proteja statele membre NATO care nu plătesc 2% din PIB pentru apărare, ba chiar va încuraja Rusia să le atace.

Trump a insistat că el a făcut NATO „puternică” în timpul administrației sale prin faptul că a presat statele membre să plătească mai mult pentru a îndeplini obiectivele de cheltuieli ale alianței pentru apărare. El a cerut alianței să „egalizeze” cheltuielile.

Mai multe detalii: Donald Trump revine asupra declarației că nu va proteja statele membre NATO de un atac al Rusiei: „Eu am întărit NATO”

Generalul Jaroslaw Kraszewski a declarat în presa poloneză că, dacă Varșovia ar avea arme nucleare, ar descuraja o eventuală agresiune, deoarece „cei care posedă capacități nucleare au un nivel foarte ridicat de securitate”, relatează Newsweek.

Jaroslaw Kraszewski a descris un astfel de scenariu „ca fiind foarte realist”, în condițiile în care Rusia este „un vecin imprevizibil”.

Mai multe detalii: Un general polonez vrea ca Varșovia să dețină arme nucleare. „De obicei, astfel de țări nu sunt atacate”

Forțele ruse au bombardat marți orașul Herson și satul Havrylivka din regiunea Herson, în urma atacurilor trei locuitori fiind răniți, a anunțat Administrația militară regională, potrivit The Kyiv Independent.

Forțele armate ucrainene au eliberat Hersonul și alte așezări regionale de pe malul vestic al fluviului Nipru în contraofensiva din toamna anului 2022. Trupele ruse au fost împinse pe malul estic al fluviului, de unde de atunci lansează atacuri regulate asupra teritoriilor eliberate.

În cel mai recent atac, o dronă rusă a lovit o clădire rezidențială din Havrylivka, în apropiere de Beryslav, rănind o femeie de 71 de ani și un bărbat de 36 de ani, au anunțat autoritățile regionale, pe Telegram.

Aceștia au fost spitalizați cu răni provocate de șrapnel și de explozie.

Forțele ruse au lovit o zonă rezidențială din Herson mai devreme în cursul zilei, rănind o femeie de 60 de ani, potrivit administrației regionale.

O femeie în vârstă de 83 de ani a fost ucisă într-un atac rusesc desfășurat în timpul nopții asupra satului Lvove, tot din regiunea Herson, a anunțat Oleksandr Prokudin, guvernatorul regional, marți dimineață.

Potrivit lui Prokudin, atacurile rusești efectuate în cursul nopții și în ziua de luni asupra regiunii Herson au rănit alte două persoane și au lovit mai multe zone rezidențiale.

Preşedintele american Joe Biden a cerut Camerei Reprezentanţilor să aprobe „rapid” pachetul de ajutor pentru Ucraina adoptat marţi de Senat, deşi liderul republican din camera inferioară a Congresului a spus că nu vrea să-l examineze în forma actuală, informează Agerpres preluând AFP.

„Cer Camerei să îl adopte rapid”, a transmis liderul democrat de la Casa Albă, într-un comunicat. „Nu ne mai permitem să aşteptăm (…) Dacă nu ne ridicăm împotriva tiranilor care încearcă să cucerească sau să împartă teritoriul vecinilor lor, consecinţele pentru securitatea naţională a SUA vor fi considerabile”, a adăugat Joe Biden, referindu-se la războiul Rusiei din Ucraina.

Senatul SUA a adoptat marţi un pachet de ajutor de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina şi fonduri pentru Israel şi Taiwan, dar proiectul de lege este sortit eşecului pentru moment, republicanii din Camera Reprezentanţilor refuzând să-l examineze în forma actuală.

Camera superioară a Congresului SUA, cu o majoritate democrată, a aprobat în zorii zilei de marţi această anvelopă financiară de 95 de miliarde de dolari care a fost negociată cu înverşunare în ultimele luni.

Proiectul de lege prevede peste 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina şi 14 miliarde de dolari pentru Israel, precum şi fonduri pentru Taiwan, un aliat strategic al Statelor Unite.

Dar aliaţii lui Trump din Camera Reprezentanţilor, unde republicanii sunt majoritari, şi-au arătat luni seara refuzul de a examina proiectul de lege în forma actuală. Iar fără sprijinul republicanilor, proiectul de lege nu poate merge mai departe.

Cu toate acestea, acest nou pas al Congresului către adoptarea ajutorului pentru Kiev, blocat timp de câteva luni, a fost salutat de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a declarat că le este „recunoscător” senatorilor americani.

„Pentru noi, în Ucraina, ajutorul continuu al SUA salvează vieţi de teroarea rusă”, în timp ce „luptăm pentru libertate, democraţie”, a scris Zelenski, pe reţeaua X.

Democraţii şi republicanii sunt în conflict de luni de zile în Congres în jurul chestiunii ajutorului pentru Ucraina, un aliat al Statelor Unite şi care se află în război cu Rusia de aproape doi ani. Democraţii sunt, cu o majoritate covârşitoare, în favoarea acordării acestui sprijin. Republicanii, pe de altă parte, sunt împărţiţi între aleşii intervenţionişti, pro-Ucraina, şi locotenenţii lui Donald Trump, mult mai izolaţionişti.

Ambasadoarea Statelor Unite la NATO, Julianne Smith, a afirmat marţi că nu se aşteaptă ca Alianţa să adreseze o invitaţie de aderare Ucrainei la summitul programat în iulie la Washington, relatează Reuters.

„Cât priveşte summitul din această vară, nu mă aştept ca Alianţa să adreseze o invitaţie în această conjunctură”, a răspuns Julianne Smith unei întrebări într-o discuţie cu jurnalişti înaintea reuniunii de joi a miniştrilor apărării din statele membre.

Ucraina, care luptă împotriva invaziei ruse, şi-a afirmat în mod clar obiectivul de a deveni membru al alianţei militare conduse de SUA. Kievul şi unii dintre aliaţii săi, mai ales din Europa de Est, au insistat pentru o invitaţie de aderare, chiar dacă sunt de acord că Ucraina nu s-ar putea alătura NATO cât timp se află încă în război.

La summitul de la Vilnius de anul trecut, liderii NATO au spus că viitorul Ucrainei este în Alianţă, dar nu au adresat o invitaţie şi nici nu au stabilit un calendar de aderare, notează Agerpres.

„Am lucrat din greu de la summitul de la Vilnius de anul trecut pentru a trece la o serie de paşi spre a continua să-i ajutăm pe prietenii noştri din Ucraina cu reformele necesare în interiorul ţării lor pentru a se apropia de integrarea euro-atlantică”, a mai declarat ambasadoarea americană.

Capacitatea Germaniei de producție de muniții nu poate să facă față nevoilor actuale ale Ucrainei, afirmă Armin Papperger, directorul general al celui mai mare producător german de armament, Rheinmetall, potrivit The Kyiv Post. Acesta estimează că nevoile Kievului se ridică în prezent la două milioane de obuze pe an.

Papperger a declarat luni, 12 februarie ,că Germania încearcă să accelereze producția, dar ar fi nevoie de „10 până la 15 ani” pentru a-și reface propriile stocuri.

Mai multe detalii: Industria germană de armament are nevoie de „10-15 ani” pentru a-și reface stocurile și nu poate satisface singură nevoile Ucrainei, spune șeful Rheinmetall

Ministrul polonez al Agriculturii, Czeslaw Siekierski, a prezentat scuze pentru aruncarea unor cereale ucrainene pe şosele de către fermierii polonezi care protestează la graniţa dintre cele două ţări, „un act de disperare” care a provocat furie în Ucraina, scrie AFP.

„În numele fermierilor polonezi, prezint scuze pentru un astfel de act de disperare şi cer înţelegere pentru situaţia lor extrem de dificilă”, a declarat oficialul, citat într-un comunicat transmis luni seara.

„Nu este forma corectă de protest, dar este adesea folosită de fermierii din diferite ţări”, a spus el despre incidentul de duminică.

Fermierii polonezi care au blocat mai multe puncte de trecere a frontierei cu Ucraina începând de vineri au oprit un camion care transporta cereale ucrainene şi i-au aruncat încărcătura. Ei protestau împotriva a ceea ce percep drept concurenţă neloială din partea omologilor ucraineni, care nu sunt supuşi reglementărilor stricte ale UE.

Această acţiune fără precedent a provocat un val de indignare în Ucraina, o ţară cu o puternică tradiţie agricolă, care se confruntă de doi ani cu invazia rusă şi unde milioane de oameni au murit în 1932-1933, în timpul Marii Foamete (Holodomor), organizată de regimul stalinist, notează Agerpres.

Autorităţile ucrainene au descris incidentul ca fiind „inacceptabil” şi au cerut Varşoviei să-i „pedepsească” pe făptaşi, deoarece economia naţională este grav afectată de invazia rusă.

Rusia a pierdut peste 3000 de tancuri în războiul cu Ucraina, dar dispune de suficiente stocuri de blindate de calitate mai slabă, care pot înlocui pierderile timp de mai mulţi ani, arată raportul anual privind echilibrele militare publicat de Institutul Internaţional de Studii Strategice (IISS) din Londra, scrie Reuters.

Documentul menţionează că ruşii au rămas practic fără echivalentul întregului inventar activ dinainte de invadarea teritoriului ucrainean.

Mai multe detalii: Rusia se bazează pe stocurile vechi după ce a pierdut un număr „uluitor” de 3.000 de tancuri în Ucraina, conform unui important centru de cercetări militare

Moscova a avertizat marţi Occidentul că va reacţiona dur dacă Statele Unite şi Uniunea Europeană confiscă active ruseşti în valoare de sute de miliarde de dolari, informează Reuters.

După ce forţele ruse au invadat Ucraina în februarie 2022, SUA şi aliaţii lor au interzis tranzacţiile cu banca centrală a Rusiei şi cu Ministerul de Finanţe de la Moscova, blocând în Occident active suverane ruseşti de circa 300 de miliarde de dolari, reaminteşte agenţia citată.

UE a adoptat luni o lege pentru rezervarea profiturilor generate de activele blocate ale băncii centrale a Rusiei. Măsura este primul pas către utilizarea sumelor respective în vederea reconstrucţiei Ucrainei.

„Asta înseamnă furt: însuşirea a ceva ce nu îţi aparţine”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, postului de radio Sputnik, conform Agerpres.

„Având în vedere că ţara noastră a calificat asta drept furt, vor fi trataţi ca hoţi”, a adăugat ea, insistând: „nu ca manipulatori politici, nu ca tehnologi supraevaluaţi, ci ca hoţi”.

Moscova a afirmat că dacă i se vor confisca proprietăţi, va confisca la rândul său active americane şi europene.

Proiectul de lege adoptat marți dimineață de Senatul SUA prevede deblocarea unui ajutor extern în valoare de 95,34 miliarde de dolari. Acesta include asistenţă financiară pentru Ucraina, Israel şi Taiwan, relatează CNN și Reuters, citate de News.ro.

Este așteptată acum o confruntare cu Camera Reprezentanților pe tema acestui proiect, în condițiile în care președintele forului, republicanul Mike Johnson, a respins preventiv pachetul legislativ, spunând că acesta nu include măsuri suficiente de protecție a frontierei – o condiție impusă de conservatori.

Concret, proiectul de lege include 60 de miliarde de dolari destinați Ucrainei, 14,1 miliarde de dolari pentru Israel, 9,2 miliarde de dolari pentru asistenţă umanitară şi 4,8 miliarde de dolari pentru sprijinul partenerilor regionali din zona Indo-Pacific.

Pentru a fi promulgat, proiectul trebuie să fie aprobat și de Camera Reprezentanților.

Mai multe detalii: Senatul SUA a aprobat ajutorul militar pentru Ucraina și Israel, dar republicanii din Camera Reprezentanților vor să îngroape proiectul

Rusia se pregătește pentru o confruntare militară cu Occidentul în următorul deceniu și ar putea fi descurajată de o contra-pregătire a forțelor armate, a afirmat Kaupo Rosin, șeful Serviciului de Informații Externe al Estoniei, relatează The Guardian, care citează Reuters.

Oficialul estonian a spus că evaluarea sa se bazează pe planurile Rusiei de a-și dubla numărul de forțe staționate de-a lungul graniței sale cu Finlanda, membră a NATO, și cu cele trei state baltice.

„Rusia a ales o cale care este o confruntare pe termen lung (…) și Kremlinul anticipează probabil un posibil conflict cu NATO în următorul deceniu sau cam așa ceva”, a declarat Kaupo Rosin la publicarea raportului Estoniei privind amenințările la adresa securității naționale.

El a adăugat că un atac militar din partea Rusiei este „foarte puțin probabil” pe termen scurt, în parte pentru că Rusia trebuie să mențină trupe în Ucraina, și ar rămâne puțin probabil dacă acumularea de forțe rusești ar fi egalată în Europa.

„Dacă nu suntem pregătiți, probabilitatea (unui atac militar rusesc) ar fi mult mai mare decât în lipsa oricărei pregătiri”, a mai precizat Rosin.

Luptele pentru orașul Avdiivka din regiunea Donețk continuă, iar unele unități ale Brigăzii 110 mecanizate separate din zonă au fost înlocuite de alte unități ale Forțelor Armate ale Ucrainei, a declarat pentru Europa Liberă Ivan Sekach, șeful serviciului de relații cu publicul al brigăzii, relatează Ukrainska Pravda.

„Nu avem suficiente capacități pentru a ține orașul, dar vin întăriri și ne bazăm pe unitățile prietene. Pentru prima dată în cei aproape doi ani de funcționare a Brigăzii mecanizate separate 110, unele dintre unitățile noastre au fost retrase complet din lupte pentru odihnă și rotație. Într-adevăr, au sosit întăriri. Nu voi spune ce fel de unitate este. Dar este un sprijin puternic, ne-am simțit un pic mai liniștiți când a sosit”, a declarat Sekach.

Oficialul a mai afirmat că forțele rusești încearcă să cucerească Avdiivka înainte de alegerile prezidențiale din Rusia, programate în luna martie, și pentru asta folosesc toate metodele posibile.

„Ei au un avantaj deplin în aviație, adică noi nu putem influența în niciun fel raidurile aeriene, bombardarea orașului și a pozițiilor noastre. Ei au un număr imens de personal, de care nu țin cont, și experimentează în permanență cu diferite grupuri, folosind vehicule blindate. Au o sarcină și încearcă să o îndeplinească în orice mod posibil”, a mai spus Sekach.

Trupele rusești au devenit active în apropiere de Avdiivka în octombrie 2023. Pozițiile forțelor armate ucrainene și orașul sunt atacate de tancuri și alte vehicule blindate, cu sprijinul aviației și al artileriei.

Din cauza bombardamentelor nocturne asupra orașului Dnipro, unele instituții de învățământ vor fi închise, iar unul dintre spitale va fi evacuat, a anunțat marți primarul Boris Filatov pe Facebook, relatează Ukrainska Pravda.

„Vom evacua unul dintre spitale, vom goli sistemul de încălzire și vom transporta un număr mare de pacienți paliativi”, a spus edilul, adăugând că unele școli din oraș vor fi închise din cauza problemelor de încălzire.

Ca urmare a atacului din noaptea de 13 februarie, una dintre centralele termice din regiunea Dnipropetrovsk a încetat să mai producă energie electrică.

Rusia a atacat marți cu rachete și drone orașul Dnipro din centrul Ucrainei, avariind o centrală electrică și întrerupând alimentarea cu apă a unor locuitori, au anunțat oficiali ucraineni și presa locală, relatează Reuters.

Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, orașul a fost atacat de o rachetă și de patru grupuri de drone care se apropiau dinspre sud, est și nord.

Ulterior, cel mai mare furnizor privat de energie din Ucraina, DTEK, a anunțat că o centrală termică a fost avariată semnificativ, fără a fi înregistrate victime.

DTEK nu a precizat unde se află centrala avariată, dar compania de apă din Dnipro a transmis, pe Telegram, că „din cauza întreruperilor de curent” alimentarea cu apă a fost parțial suspendată. De aseemena, presa ucraineană a relatat că o centrală electrică din Dnipro a fost lovită.

Și guvernatorul regional Serhiy Lysak a spus marți dimineață că infrastructura energetică a fost lovită, adăugând că 10 drone au fost distruse deasupra orașului și că echipajele de intervenție au restabilit alimentarea cu energie electrică a tuturor locuințelor afectate.

Reuters precizează că nu a reușit să verifice în mod independent aceste informații. Totodată, nu a existat un răspuns imediat din partea Ministerului rus al Apărării la o solicitare privind oferirea unui punct de vedere.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski plănuiește să viziteze în curând mai multe state din vestul Europei pentru a face apel la creșterea ajutorului pentru Kiev, relatează surse citate de agenția de știri americană Bloomberg, notează Ukrainska Pravda.

Zelenski este așteptat să participe la Conferința de Securitate de la Munchen din 16-18 februarie, iar în acest context ar urma să aibă loc turneul său prin mai multe capitale occidentale, spun sursele citate.

Astfel, el ar putea să ajungă la Paris, Berlin și Londra, iar, în cadrul discuțiilor, Zelenski intenționează să insiste asupra ajutorului militar pentru țara sa și pe semnarea de acorduri care să ofere garanții de securitate.

Pe fondul războiului care se desfășoară de aproape doi ani în Ucraina, vizitele lui Zelenski nu sunt anunțate în avans din rațiuni de securitate.

În noaptea de 13 februarie, apărarea aeriană a Ucrainei a distrus 16 drone Shahed din cele 23 lansate de forțele ruse, anunță Forțele Aeriene, citate de Ukrainska Pravda.

„În noaptea de 13 februarie 2024, inamicul a atacat cu 23 de UAV-uri de atac de tip Shahed-136/131 din zonele Primorsko-Akhtarsk – Federația Rusă, Capul Chauda – Crimeea”, au transmis Forțele Aeriene ale Ucrainei.

Ca urmare a activității de luptă, au fost distruse 16 UAV-uri de atac inamice în cadrul regiunilor Dnipropetrovsk, Zaporojie și Herson, mai precizează Ucraina.

În ultima zi, pe frontul din Ucraina au avut loc 84 de confruntări militare între forțele Kievului și cele ale Moscovei, cele mai multe ciocniri desfășurându-se în direcția Mariinka din regiunea Donețk, relatează Ukrainska Pravda, citând raportul de marți dimineață al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

„În total, inamicul a lansat 5 rachete și 113 lovituri aeriene, și a efectuat 135 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă asupra pozițiilor trupelor noastre și a zonelor populate”, se precizează în raportul citat.

Peste 110 localități din regiunile Cernihiv, Sumî, Harkov, Luhansk, Donețk, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Herson și Mikolaiv au fost supuse tirului de artilerie, mai precizează armata ucraineană.

De asemenea, aviața ucraineană a atacat 13 zone în care erau concentrate personal rusesc, arme și echipamente militare, iar unitățile forțelor de rachete au lovit 7 zone în care se aflau trupe ale Moscovei.

Franța, Polonia și Germania au acuzat luni Rusia că a creat o rețea elaborată de site-uri web pentru a răspândi propagandă pro-rusă pentru a submina guvernele lor, avertizând o răspândire în masă a unui astfel de conținut înainte de alegerile europarlamentare din iunie, relatează Reuters.

„Suntem într-o perioadă de vulnerabilitate cu alegerile europene și, în ceea ce privește Franța, Jocurile Olimpice”, a declarat ministrul francez de externe Stephane Sejourne, într-o conferință de presă comună alături de omologii din Polonia și Germania.

Miniștrii au anunțat că au creat un mecanism comun pentru a detecta și a răspunde la potențialele atacuri rusești pe internet.

Mai multe detalii: Liderii occidentali avertizează privind o campanie amplă de răspândire de propagandă rusească înainte de alegerile europarlamentare

În ultimele 24 de ore, rușii au lansat 5 raiduri cu rachete, 71 de atacuri aeriene și au tras de 45 de ori folosind sistemele de rachete cu lansare multiplă (MLRS) asupra pozițiilor ucrainene și a zonelor populate, afirmă Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, în raportul publicat luni seară, potrivit Ukrainska Pravda

„Pe parcursul zilei, Ucraina a lovit 13 zone în care erau concentrate personal, arme și echipamente militare inamice. Forțele ucrainene de apărare antiaeriană au distrus șase drone de recunoaștere. Forțele de rachete și artileria ucrainene au distrus un vehicul de artilerie inamic”, a precizat conducerea armatei.

Pe frontul din Kupiansk, apărătorii ucraineni au respins un atac rusesc în apropiere de Tabaivka (regiunea Harkov), unde rușii au încercat fără succes să străpungă apărarea trupelor ucrainene.

Pe frontul de la Lîman, soldații ucraineni au respins un atac rusesc în apropiere de Terny (regiunea Donețk), acolo unde trupele ruse au încercat, tot fără succes, să spargă apărarea trupelor ucrainene.

Pe frontul din Bahmut, forțele de apărare ucrainene au respins șase atacuri rusești în apropiere de orașele Bohdanivka, Andriivka și Klishchiivka (regiunea Donețk), unde rușii, cu sprijinul aviației, au încercat fără succes să-și îmbunătățească situația tactică, conform Statului Major General.

Pe frontul de la Avdiivka, trupele ucrainene au respins 14 atacuri rusești în apropiere de orașul Avdiivka și alte 4 atacuri în zonele Tonenke și Nevelske (regiunea Donețk), unde rușii, cu sprijinul avioanelor, au încercat fără succes să străpungă apărarea trupelor ucrainene, conform aceluiași raport, publicat pe Facebook.

Pe frontul din Marinka, forțele de apărare ucrainene continuă să îi țină în loc pe ruși în zonele Heorhiivka, Pobieda și Novomykhailivka (regiunea Donețk), unde rușii, cu sprijinul aeronavelor lor, au încercat să-și îmbunătățească situația tactică de 25 de ori, menționează conducerea armatei ucrainene.

Pe frontul de la Novopavlivka, apărătorii ucraineni au respins un atac rusesc în zona aflată la sud de Prechystivka (regiunea Donețk).

Pe frontul din Zaporojie, forțele de apărare ucrainene au respins un atac rusesc în zona situată la vest de Novopokrovka (regiunea Zaporojie).

În zona de responsabilitate a Grupului strategic operațional Odesa de pe frontul din Herson, rușii nu au renunțat la intenția de a alunga unitățile ucrainene din punctele de sprijin de pe malul stâng (estic) al fluviului Nipru. Astfel, pe parcursul zilei au avut loc două încercări nereușite de a lua cu asalt pozițiile trupelor ucrainene, a mai transmis Statul Major General.

Ucraina va produce în acest an mii de drone cu rază lungă de acţiune capabile de lovituri în adâncime pe teritoriul Rusiei şi are deja zece companii producătoare de drone ce pot atinge Moscova şi Sankt Petersburg, a anunţat luni ministrul ucrainean al digitalizării Mihailo Fedorov, informează Agerpres, care citează Reuters.

Fedorov s-a referit într-un interviu pentru agenţia de presă britanică la sectorul ucrainean producător de drone de război, în urma valului de atacuri ucrainene cu drone asupra unor instalaţii petroliere ruse în ultimele săptămâni.

„Categoria dronelor-kamikaze cu rază lungă este în creştere, cu o rază de 300, 500, 700 şi 1.000 de kilometri. Acum doi ani, această categorie nu exista deloc”, a declarat ministrul ucrainean.

În vârstă de 33 de ani, Mihailo Fedorov se află în centrul eforturilor Ucrainei de încurajare a startup-urilor militare private de a inova şi de a consolida industria dronelor, în contextul continuării războiului nejustificat şi neprovocat lansat de Rusia în februarie 2022 împotriva ţării vecine.

Potrivit lui Fedorov, valul recent de atacuri asupra unor obiective petroliere ruseşti reflectă progresele înregistrate de guvern pentru liberalizarea rapidă a pieţei dronelor şi pentru sporirea finanţării în această privinţă.

Granturi de aproximativ 2,5 milioane de dolari au fost alocate startup-urilor de tehnologii militare prin intermediul iniţiativei BRAVE1 lansate de guvernul de la Kiev anul trecut, valoare ce ar urma să sporească de zece ori în acest an, a explicat el.

„Ne vom lupta pentru a spori finanţarea şi mai mult”, a adăugat demnitarul ucrainean.

Spre deosebire de Rusia, unde producţia de drone este dominată de stat, marea majoritate a producătorilor de drone din Ucraina sunt privaţi. Fedorov a menţionat că doar una din 10 companii ale căror drone pot ajunge în regiunile Moscova sau Sankt Petersburg este de stat.

Începând din primul an al războiului din Ucraina, Rusia a folosit mii de drone iraniene Shahed, cu rază lungă, ce zboară către ţintă şi detonează încărcătura la impact.

Nivelul producţiei şi livrările de drone ucrainene au sporit de peste 120 de ori în 2023, potrivit lui Mihailo Fedorov.

Per total, peste 300.000 de drone de diferite tipuri au fost contractate anul trecut de guvernul ucrainean, dintre care cel puţin 100.000 au fost trimise pe front, a explicat ministrul ucrainean, care a precizat că cifrele nu acoperă livrările voluntare, ce au o „contribuţie semnificativă”.