Război în Ucraina, ziua 734 | Atac cu drone rusești în cursul serii. Mai multe explozii s-au produs în orașul Odesa

Drone rusești au atacat în aceasta noaptea Odesa, fiind semnalate explozii în oraș, relatează publicațiile ucrainene Unian și Ukrinform.

Comandamentul Forțelor Aeriene a raportat drone rusești care vin dinspre Marea Neagră. Dronele au fost raportate în direcția districtului Belgorod-Dnestrovski din regiunea Odesa și Koblevo din regiunea Mikolaiv.

La ora 22:17, armata a scris că dronele se afla în districtul Limanski din regiunea Odessa, îndreptându-se spre nord. Ulterior au avertizat că dronele de tip Shahed și-au schimbat cursul spre orașul Odesa.

Autorităților au cerut locuitorilor din orașul Odesa și din regiunea cu același nume să rămână în adăposturi și să nu perturbe activitatea apărării antiaeriene.

Forțele ruse au lovit marți satul Veletenske din regiunea Herson, ucigând o femeie în vârstă de 82 de ani, a informat guvernatorul Oleksandr Prokudin, citat de Kyiv Independent.

Forțele armate ale Ucrainei au eliberat Hersonul și alte așezări regionale de pe malul de vest al râului Nipru, în contraofensiva din toamna anului 2022.

Trupele ruse au fost împinse pe malul de est al râului, de unde trag de atunci asupra teritoriilor eliberate, atacuri care duc în mod regulat la moartea civililor, precum și la distrugerea pe scară largă a caselor și a infrastructurii.

Aviația ucraineană a efectuat atacuri în 15 zone în care erau concentrate trupele rusești, relatează agenția de știri ucraineană UNIAN care citează raportuld de marți al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Astfel, au distrus două avioane rusești, mai exact vânătoare-bombardiere Su-34. În plus, armata ucraineană a „aterizat” 4 drone de recunoaștere a inamicului.

„Unitățile forțelor de rachete au avariat 3 zone de concentrare a personalului, arme și echipamente militare, 2 mijloace de artilerie, sisteme de apărare aeriană și o stație radar inamică”, se arată în raport.

În același timp, armata rusă a lansat 4 rachete și a efectuat 52 de lovituri aeriene. Rușii au efectuat 94 de atacuri de la sisteme de lansare de rachete multiple asupra pozițiilor trupelor ucrainene și a zonelor populate.

Lupte intense au loc în sectorul Bahmut din regiunea Donețk, în timp ce forțele ruse încearcă să avanseze spre Ceasiv Iar, oraș aflat în apropiere, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Grupului de Forțe din Est, Illia Ievlash, potrivit Kyiv Independent.

Rusia a intensificat presiunea de-a lungul frontului, întrucât Ucraina se confruntă cu deficite din ce în ce mai critice de muniții din cauza scăderii ajutorului occidental. Trupele ruse au capturat Avdiivka la începutul lunii februarie, primul succes important de la cucerirea Bahmut în mai 2023.

Potrivit lui Ievlash, forțele ruse își concentrează atacurile asupra satelor de la est de Ceasiv Iar, precum Bohdanivka.

„La periferie au loc deja bătălii aprige, inamicul folosește rezerviști, încercând să-și întărească trupele cu diverse unități, (cum ar fi) Storm Z și Storm V (unități formate din condamnați )”, a spus Ievlash. .

Forțele cecene ale lui Ramzan KadÎrov încearcă, de asemenea, să atace lângă Klișchiivka și Kurdiumivka, două sate la sud de Bahmut, a spus purtătorul de cuvânt. Din primele informații, una dintre aceste unități a fost distrusă de forțele ucrainene.

Armata ucraineană s-a retras din satele Severne şi Stepove, situate în apropierea oraşului Avdiivka ce a fost capturat recent de trupele ruse în provincia Doneţk din estul Ucrainei, a anunţat marţi un purtător de cuvânt militar ucrainean citat de Reuters şi AFP, informează Agerpres.

Potrivit acestui purtător de cuvânt, Dmitro Lihovii, trupele ucrainene s-au retras din cele două sate după ce în seara şi noaptea trecute s-au dat „lupte crâncene pentru Severne”, care au provocat „pierderi grele” în rândul trupelor ruse.

Mai devreme, armata rusă anunţase preluarea controlului asupra satului Severne, în timp ce-şi continuă ofensiva în acel sector al frontului unde a revendicat mai multe succese după ce a ocupat oraşul Avdiivka, ce a fost o redută fortificată a armatei ucrainene.

Aceasta din urmă s-a retras luni şi dintr-un alt sat din acelaşi sector al frontului, Lastocikine, pentru a-şi „organiza apărarea”.

Armata rusă a revendicat de asemenea distrugerea unui tanc american Abrams al armatei ucrainene, după ce pe canalele de Telegram ruse au apărut imagini neautentificate de alte surse şi filmate din dronă, care arată un tanc de acest tip în flăcări după ce a fost distrus.

Prim-ministrul italian afirmă că sprijinul pentru Ucraina nu include trimiterea de trupe occidentale pentru a lupta în această țară, relatează Sky News.

Giorgia Meloni este cel mai recent lider european care a reacționat după ce Emmanuel Macron a spus că nu exclude trimiterea de trupe occidentale în Ucraina.

„De la agresiunea rusă de acum doi ani, a existat o unitate deplină între toți aliații în ceea ce privește sprijinul pentru Kiev. Acest sprijin nu include prezența de trupe ale statelor europene sau NATO pe teritoriul ucrainean”, a declarat Meloni.

O serie de alte țări, printre care Marea Britanie, Germania și Polonia, au declarat, de asemenea, că nu intenționează să trimită trupe terestre în Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit marți în Arabia Saudită într-o vizită de lucru pentru a se întâlni cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman, potrivit unui comunicat postat pe contul de Telegram al președintelui ucrainean.

Armata rusă continuă să înainteze în Ucraina după ce a cucerit bastionul Avdiivka şi a ocupat peste 300 de kilometri pătraţi din teritoriul ucrainean de la începutul anului, a transmis marţi ministrul apărării rus, Serghei Şoigu, la o întâlnire cu conducerea forţelor armate, informează EFE, citată de Agerpres.

„După stabilirea controlului asupra importantului bastion inamic Avdiivka, forţele ruse continuă să-şi îmbunătăţească poziţiile în sectoarele Doneţk şi Kupiansk, ocupând poziţii înalte de la armata ucraineană. De la începutul anului, 327 de kilometri pătraţi au fost eliberaţi de forţele naziste”, a declarat Şoigu. Potrivit declaraţiilor sale, în ultima săptămână armata rusă a expulzat forţele ucrainene din oraşele Pobeda, Lastocikine şi Severne din regiunea Doneţk, anexată ilegal de Rusia în septembrie 2022.

Mai multe detalii: Serghei Şoigu anunță că armata rusă a ocupat peste 300 de kilometri pătrați de la începutul anului

NATO nu intenționează să desfășoare trupe de luptă în Ucraina, a declarat marți un oficial NATO pentru CNN.

„NATO și aliații oferă Ucrainei un sprijin militar fără precedent. Facem acest lucru din 2014 și am intensificat acest lucru după invazia pe scară largă a Rusiei. Dar nu există planuri pentru trupe de luptă ale NATO pe teren în Ucraina”, a declarat oficialul.

Oficialul a adăugat că NATO va continua să sprijine Ucraina așa cum a făcut-o până acum.

„Trebuie să ne amintim despre ce este vorba: un război de agresiune din partea Rusiei împotriva Ucrainei, încălcând flagrant dreptul internațional”, a spus oficialul. „Conform dreptului internațional, Ucraina are dreptul la autoapărare, iar noi avem dreptul să îi sprijinim. Este ceea ce fac și vor continua să facă aliații NATO”, a adăugat acesta.

Răspunsul vine după ce președintele francez Emmanuel Macron a declarat că nu poate exclude desfășurarea de trupe NATO în Ucraina.

Parlamentul European a votat marți pentru aprobarea pachetului de finanțare de în valoare de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, cunoscut sub numele de Facilitatea pentru Ucraina, ca parte a bugetului UE, relatează The Kyiv Independent.

Pachetul asigură finanțarea Ucrainei din 2024 până în 2027, cu 33 de miliarde de euro disponibile sub formă de împrumuturi și 17 miliarde de euro sub formă de granturi.

După luni de piedici puse de Ungaria, liderii europeni au convenit asupra finanțării pe patru ani pentru Kiev în timpul unui summit al Consiliului European din 1 februarie.

Facilitatea pentru Ucraina a fost aprobată în Parlamentul European cu 536 de voturi pentru, 40 împotrivă și 39 de abțineri.

Premierul ucrainean Denis Șmihal a declarat că este recunoscător deputaților europeni și președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, „pentru solidaritatea lor cu poporul ucrainean” și „determinarea de a sprijini Ucraina”.

Cancelarul german Olaf Scholz a vorbit despre planurile potențiale de a trimite trupe în Ucraina, afirmând că „nu vor exista trupe terestre”, relatează CNN.

„Într-o dezbatere foarte bună, am discutat despre faptul că ceea ce s-a convenit între noi de la bun început se aplică și în viitor, și anume că nu vor exista trupe terestre, nu vor exista soldați pe teritoriul ucrainean trimiși acolo de țările europene sau de statele NATO. Este important să continuăm să ne asigurăm de acest lucru”, a spus Scholz în cadrul unui eveniment în sudul Germaniei.

Comentariile sale vin după ce președintele francez Emmanuel Macron a declarat luni că nu poate exclude posibilitatea ca țările occidentale să trimită trupe în Ucraina.

Kremlinul a afirmat că un conflict între Rusia și NATO ar deveni inevitabil dacă țările europene din alianță vor trimite trupe pentru a lupta în Ucraina, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.

„Însuși faptul că se discută despre posibilitatea de a trimite anumite contingente în Ucraina din țările NATO este un element nou foarte important”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat de jurnaliști în legătură cu faptul că președintele francez Emmanuel Macron nu a exclus varianta trimiterii de trupe în Ucraina.

De asemenea, întrebat care ar fi riscurile unui conflict direct Rusia-NATO dacă țările alianței și-ar trimite trupe în Ucraina, Peskov a răspuns: „În acest caz, ar trebui să vorbim nu despre probabilitate, ci despre inevitabilitate (a unui conflict direct)”.

Mai multe detalii: „Un conflict cu NATO va fi inevitabil!” Reacția Kremlinului, după ce Macron a spus că nu exclude trimiterea de trupe occidentale în Ucraina

Liderii Suediei, Poloniei și Cehiei au declarat că nu iau în considerare trimiterea de trupe în Ucraina, ca reacție la comentariile recente ale președintelui francez Emmanuel Macron, care nu exclude această opțiune pentru națiunile europene, relatează The Guardian.

„În acest moment suntem pe deplin ocupați cu trimiterea de materiale avansate din Suedia către Ucraina în multe moduri diferite, așa cum fac multe alte țări. Așa că acesta este un cu totul alt subiect. Nu există solicitări nici din partea Ucrainei în acest sens. Această întrebare nu este relevantă”, a declarat marți dimineață premierul Suediei, Ulf Kristersson, la postul suedez de televiziune SVT.

La rândul său, prim-ministrul Cehiei, Petr Fiala, a vorbit despre dezvoltarea actualelor căi de sprijin pentru Ucraina.

„Sunt convins că ar trebui să dezvoltăm căile de sprijin pe care ne-am angajat după agresiunea Rusiei. Cred că nu trebuie să deschidem alte metode sau căi”, a declarat Fiala într-o conferință de presă, la Praga, alături de omologul său polonez Donald Tusk.

„Polonia nu intenționează să își trimită trupele pe teritoriul Ucrainei. Cred că nu ar trebui să speculăm astăzi dacă vor exista circumstanțe care ar putea schimba această poziție”, a declarat și șeful guvernului de la Varșovia.

Precizările oficialilor europeni vin după ce președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus luni, la o reuniune de la Paris la care au participat 20 de lideri, în principal europeni, că nu exclude trimiterea de trupe în Ucraina.

„Astăzi nu există un consens cu privire la desfășurarea trupelor terestre într-o manieră oficială, intenționată și aprobată. Dar nimic nu trebuie exclus, nicio opțiune. Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că Rusia nu poate câștiga acest război”, a spus Macron.

Începând din luna iulie, Coreea de Nord a trimis în Rusia aproximativ 6.700 de containere cu milioane de muniții pentru a sprijini invazia din Ucraina, a relatat marți presa sud-coreeană, citată de The Guardian.

Potrivit ministrul sud-coreean al apărării, Shin Won-sik, containerele puteau transporta peste 3 milioane de proiectile de artilerie de 152 mm sau 500.000 de cartușe de 122 mm.

„Este posibil să fie un amestec din cele două și se poate spune că au fost trimise cel puțin câteva milioane de obuze”, a declarat Shin, relatează agenția de presă Yonhap.

Oficialul de la Seul a mai afirmat că sute de fabrici de muniții nord-coreene funcționează la aproximativ 30% din capacitatea lor din cauza lipsei de materii prime și de electricitate, dar cele care produc obuze de artilerie pentru Rusia funcționau „la capacitate maximă”.

Conform unei fișe informative publicate vineri de Departamentul de Stat al SUA, începând din septembrie, Coreea de Nord a livrat Rusiei peste 10.000 de containere cu muniții sau materiale conexe, în timp ce Phenianul a primit de la Moscova 9.000 de containere care conțin în mare parte provizii alimentare.

Rusia și Coreea de Nord și-au consolidat legăturile de când Moscova a lansat invazia în Ucraina, în urmă cu doi ani, iar liderul nord-coreean Kim Jong-un s-a întâlnit cu Vladimir Putin în luna septembrie, într-o regiune din Orientul Îndepărtat al Rusiei.

O dronă de tip Shahed a Rusiei a traversat în timpul nopții frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova, survolând teritoriul moldovean „pe câteva zeci de kilometri”, au afirmat marți Forțele de Apărare Sudice ale Ucrainei, citate de The Kyiv Independent.

Armata Kievului a anunțat că noaptea trecută apărarea aeriană a doborât 11 din cele 13 drone de atac pe care Rusia le-a lansat asupra teritoriului ucrainean.

„Traseul uneia dintre drone a fost dirijat în mod provocator de către inamic de-a lungul unei traiectorii care traversa secțiunea ucraineano-moldovenească a frontierei de stat în regiunea Odesa. Drona a survolat teritoriul statului vecin timp de câteva zeci de kilometri și a intrat din nou în spațiul aerian al Ucrainei, unde a fost distrusă ulterior de forțele de apărare aeriană”, au precizat Forțele de Apărare Sudice.

În seara zilei de 26 februarie, Ministerul Apărării de la Chișinău a negat informațiile potrivit cărora o dronă a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova în urma unui atac.

Autoritățile moldovenești nu au reacționat încă la atacul din primele ore ale zilei de 27 februarie despre care vorbește Ucraina.

Trupele ruse au bombardat în timpul nopții mai multe localități din regiunea ucraineană Harkov, a anunțat pe Facebook guvernatorul Oleg Sinegubov, relatează agenția de presă Ukrinform.

Potrivit oficialului, mai mult de 15 așezări au fost lovite de artilerie și mortiere.

În urma atacurilor, o școală a fost avariată, o clădire cu trei nivele a fost parțial distrusă, iar o fermă și o casă au luat foc.

Ucraina doborât 11 din cele 13 drone „kamikaze” și două din cele patru rachete de croazieră Kh-59 lansate de Rusia noaptea trecută, deasupra regiunilor Harkov, Sumî, Dnipropetrovsk, Hmelnițki și Kirovohrad, au anunțat Forțele Aeriene marți, 27 februarie, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit armatei ucrainene, dronele au fost lansate de forțele Moscovei de la Primorsko-Akhtarsk, în regiunea rusă Krasnodar Krai, și din regiunea Kursk.

Cele patru rachete Kh-59, precum și o rachetă antiradar Kh-31P, au fost lansate din părțile ocupate ale regiunilor ucrainene Donețk și Herson, mai precizează sursa citată.

Ucraina mai precizează că teritoriul său a fost atacat și cu un număr nespecificat de rachete balistice Iskander-M sau cu rachete balistice nord-coreene KN-23, care sunt similare cu Iskander.

Urmările atacurilor sunt în curs de stabilire.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat luni, 26 februarie, că o nouă coaliție va lucra pentru a furniza Ucrainei „rachete și bombe cu rază medie și lungă de acțiune”, relatează The Kyiv Independent.

Macron a organizat un summit pe tema Ucrainei la Paris, convocând 20 de șefi de stat europeni și alți oficiali occidentali.

Franța și alți aliați ai Ucrainei vor „crea o coaliție pentru lovituri în profunzime și, prin urmare, rachete și bombe cu rază medie și lungă de acțiune”, a declarat Emmanuel Macron într-o conferință de presă, citat de ziarul Le Monde.

Ucraina a cerut în repetate rânduri aliaților arme cu rază lungă de acțiune, inclusiv sistemele de rachete tactice ale armatei (ATACMS) fabricate de SUA și rachetele Taurus din Germania. Teama de o escaladare a tensiunilor cu Moscova i-a împiedicat pe partenerii occidentali să transfere aceste tipuri de arme.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 24 februarie, la împlinirea a doi ani de la declanșarea invaziei ruse în țara sa, că Ucraina nu va folosi sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte din Rusia.

„Astăzi, inițiativele pe care le-am lansat vor fi puse pe masă, iar peste 10 zile veți avea un răspuns clar, cu o agendă serioasă”, a spus președintele francez, adăugând că posibilitatea desfășurării de trupe occidentale în Ucraina pentru a lupta împotriva invaziei Rusiei nu poate fi „exclusă”.

Mai multe detalii: Emmanuel Macron nu exclude trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, dar subliniază faptul că nu există un consens: „Înfrângerea Rusiei este esențială pentru securitatea Europei”

Regiunea rusă Briansk a fost atacată cu două drone în noaptea de luni spre marți, a anunțat guvernatorul Alexander Bogomaz, relataază Ukrainska Pravda.

Oficialul spune că apărarea aeriană rusă a doborât dronele și că nu s-au înregistrat victime sau pagube.

Kremlinul a apreciat luni că ideea unor negocieri de pace în Ucraina fără participarea Rusiei este ridicolă, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că speră să găzduiască în primăvară un summit în Elveţia, pentru a discuta cu aliaţii viziunea Kievului despre pace.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat presei că „am spus de mai multe ori că este un format straniu, cel puţin, deoarece anumite planuri de pace sunt implementate fără participarea Rusiei, ceea ce este în sine frivol şi chiar comic”.

Şeful cancelariei prezidenţiale de la Kiev, Andrii Iermak, a afirmat totuşi că Rusia ar putea primi peste câtva timp un proiect de la summit. „Poate fi o situaţie în care invităm împreună reprezentanţi ai Federaţiei Ruse, în care li se va prezenta planul în caz că orice va reprezenta ţara agresoare în acel moment va dori să pună capăt într-adevăr acestui război şi să revină la o pace justă”, a apreciat el duminică.

După doi ani de război, Rusia ocupă mai puţin de o cincime din teritoriul recunoscut internaţional al Ucrainei. Moscova a susţinut în repetate rânduri că este deschisă la dialog, însă negocierile trebuie să recunoască „noile realităţi de pe teren”. Kievul cere restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi retragerea completă a forţelor ruse.

Reuters a dezvăluit în exclusivitate în februarie că preşedintele rus Vladimir Putin a trimis în 2023 către Statele Unite semnale – inclusiv private, prin intermediari cum ar fi partenerii arabi ai Rusiei – conform cărora ar fi gata să ia în considerare un armistiţiu în Ucraina, îngheţând liniile actuale ale frontului.

O sursă din SUA a aceleiaşi agenţii a dezminţit existenţa oricărui contact oficial şi a afirmat că Washingtonul nu va participa la un dialog în care să nu fie implicată şi Ucraina.

Trupele rusești au capturat satul ucrainean Lastochkyne, la aproximativ cinci kilometri nord-vest de Avdiivka, relatează Reuters, citând Ministerul rus al Apărării.

Anterior, armata ucraineană a declarat că s-a retras din satul Lastochkyne din estul Ucrainei, afirmând că această mișcare o va ajuta să limiteze mai bine înaintarea trupelor rusești spre vest.