Război în Ucraina, ziua 740 | Rușii continuă asaltul pe frontul de la Avdiivka, anunță conducerea armatei ucrainene

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat luni seară că a primit un raport din partea şefului serviciului de informaţii externe al ţării, Oleksandr Litvinenko, referitor la „zonele internaţionale sensibile” şi „planurile actuale ale Rusiei” şi a promis că acesta vor fi zădărnicite.

„Avem o înţelegere a documentelor care se află pe biroul inamicului şi care este următorul său plan. Le vom contracara”, a spus Zelenski, fără a da alte detalii, în discursul său video adresat națiunii, potrivit news.ro.

Cu generalul Kirilo Budanov, şeful spionajului militar ucraiunean (GUR), Zelenski a spus că a vorbit despre „acţiunile speciale”, în condiţiile în care luni GUR a anunţat că se află la originea unei operaţiuni de sabotaj a unui pod feroviar în regiunea rusă Samara, situat pe o linie feroviară destinată transportului de material militar.

„Avem nevoie de un rezultat clar în ceea ce priveşte distrugerea infrastructurii şi logisticii militare ruseşti. Un rezultat mai mare. Şi aşa va fi”, a mai spus Zelenski, în discursul său de luni seară.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Şeful serviciului de securitate ucrainean (SBU), Vasil Maliuk, i-a raportat, la rândul său, despre contracararea grupurilor de sabotaj ruseşti, „aceşti criminali care terorizează zonele noastre de frontieră”, după cum s-a exprimat Zelenski. Maliuk l-a informat, de asemenea, despre contracararea colaboraționiștilor. „Există rezultate bune în neutralizarea acestor oameni”, a apreciat Zelenski.

Preşedintele ucrainean a anunţat că a mai avut luni o întâlnire „lungă” cu noul şef al armatei, generalul Oleksandr Sîrskîi, şi cu şeful Statului Major General, Anatoli Barghilevici, despre problemele şi sarcinile de pe front, despre operaţiuni şi perspective.

„În ciuda tuturor deficitelor, capacitatea soldaţilor noştri de a distruge ocupanţii nu trebuie redusă”, a subliniat Zelenski, precizând că Sîrskîi se află în mod frecvent pe linia frontului.

„Adevăraţii comandanţi de luptă din linia întâi şi din brigăzi sunt implicaţi în elaborarea soluţiilor. Astăzi, am convenit şi am semnat o serie de noi numiri necesare pentru forţele de apărare”, a menţionat liderul de la Kiev.

El a mai spus că a avut o discuţie separată cu ministrul apărării, Rustem Umerov, despre aprovizionarea cu arme şi dotarea adecvată a brigăzilor. „Fiecare brigadă de luptă, fiecare unitate din prima linie ar trebui să primească mai multe arme moderne”, a spus Zelenski. El şi-a exprimat, în context, optimismul în legătură cu dronele cu rază lungă de acţiune de fabricaţie ucraineană.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Discursul de luni seară al lui Zelenski, în care acesta a făcut un bilanţ al zilei, a dat impresia unei mobilizări şi a unei regândiri a strategiei, în condiţiile în care blocajul din Congresul american persistă, iar Ucraina resimte puternic lipsa armelor din Occident, în timp ce Rusia se află în plină ofensivă.

Comisia Europeană va propune marți modalități prin care Uniunea Europeană să își stimuleze industria de armament, astfel încât să poată trece la „regimul economiei de război” ca răspuns la invazia Rusiei din Ucraina, scrie luni Reuters.

Thierry Breton, comisarul european pentru industrie, va prezenta propuneri care să încurajeze țările membre ale UE să cumpere împreună mai multe arme de la companiile europene și care să ajute aceste firme să își mărească capacitatea de producție, potrivit unor oficiali europeni.

Mai multe detalii: UE vrea să-și stimuleze industria de armament, pentru a trece la „regimul economiei de război”. Comisarul Breton la prezenta marți pachetul de măsuri

04 mart. - Acum 9 luni

04-03-2024

Rușii continuă asaltul pe frontul din Avdiivka. 63 de confruntări armate pe linia frontului în ultima zi, anunță Statul Major General al Ucrainei

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Pe parcursul zilei de luni au fost înregistrate 63 de ciocniri armate pe linia frontului, rușii efectuând cinci bombardamente cu rachete, 44 de lovituri aeriene și 68 de atacuri lansate cu ajutorul sistemelor de rachete cu lansare multiplă (MLRS), a anunțat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, în cea mai recentă actualizare a informațiilor operaționale privind invazia rusă, potrivit Ukrainska Pravda.

„Pe parcursul zilei, Forțele Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei au vizat opt grupuri de soldați și o stație de control la sol a dronelor inamicului. În plus, apărarea aeriană a Ucrainei a doborât o rachetă de aviație ghidată Kh-59. Unitățile Forțelor de Rachete au lovit un grup de soldați, un sistem de apărare aeriană și șase piese de artilerie”, susține conducerea armatei ucrainene.

Pe frontul din Kupiansk, rușii au atacat de șase ori pozițiile apărătorilor ucraineni în apropierea satului Synkivka, din regiunea Harkov.

Pe frontul de la Lîman, forțele ucrainene au respins un atac la Terny, în regiunea Donețk, unde rușii, cu sprijinul aviației, au încercat să străpungă apărarea ucraineană.

Pe frontul de la Bahmut, soldații ucraineni au respins trei atacuri efectuate în apropierea satului Andriivka, în regiunea Donețk, unde rușii au încercat să își îmbunătățească poziția tactică.

Pe frontul de la Avdiivka, apărătorii ucraineni au respins 21 de atacuri în apropierea localităților Novoselivka, Berdychi, Tonenke, Pervomaiske și Nevelske din regiunea Donețk.

Pe frontul din Novopavlivka, forțele armate ucrainene continuă să le țină piept rușilor în localitățile Heorhiivka, Novomykhailivka, Vodiane, Prechystivka și Urozhaine din regiunea Donețk, unde trupele ruse, sprijinite de avioane, au încercat să forțeze apărarea ucraineană de 16 ori, mai afirmă Statul Major.

Pe frontul din Orihiv, rușii nu au desfășurat nicio acțiune ofensivă (de asalt).

În zona de responsabilitate a Grupului strategic operațional Odesa de pe frontul din Herson, rușii nu au renunțat la încercările lor de a disloca unitățile ucrainene de pe pozițiile câștigate pe malul estic al fluviului Nipru, în ciuda pierderilor semnificative. Pe parcursul zilei, au desfășurat două acțiuni de asalt nereușite, conform aceluiași raport al conducerii armatei ucrainene.

Seria de avansuri rapide din ultimele săptămâni ale forțelor ruse au pus la grea încercare noua linie de apărare a trupelor ucrainene, creată după retragerea acestora din orașul-cheie Avdiivka, din regiunea estică Donețk, și provoacă temeri cu privire la dinamica și tacticile Kievului pe linia frontului, scrie luni CNN, într-o analiză a celor mai recente evoluții ale războiului din Ucraina.

Pe data de 17 februarie, Kievul a anunțat retragerea forțelor sale din Avdiivka, pe mai multe poziții aflate la vest de oraș. Cu toate acestea, trei mici sate au căzut de atunci în mâinile armatei ruse, Kievul insistând că nu a intenționat niciodată să le apere.

Mai multe detalii: „Ne retragem sau așteptăm până când suntem uciși cu toții”. Armata rusă avansează în Donețk, exploatând apărarea vulnerabilă a Ucrainei

Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, l-a îndemnat luni pe şeful guvernului din care face parte, cancelarul Olaf Scholz, să „ia în considerare în mod intens” livrarea către Ucraina a rachetelor Taurus cu rază lungă de acţiune, îndelung solicitate de Kiev, scrie Politico.

„Elementele sunt foarte, foarte clare”, a spus Baerbock, în cadrul unei conferințe de presă, în timpul unei vizite în Muntenegru, unde a estimat că Germania trebuie să ia în calcul trimiterea „tuturor materialelor” de care Ucraina are nevoie pentru a o ajuta să-şi apere teritoriul şi să-şi protejeze populaţia în războiul cu Rusia.

Mai multe detalii: Disensiuni la vârful guvernului german: șefa diplomației îi cere lui Olaf Scholz să aprobe furnizarea către Ucraina a rachetelor Taurus

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, se pregătește pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta situația de la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, aflată sub controlul trupelor ruse, scrie Agerpres preluând agenția germană de presă DPA.

Grossi a spus luni, într-o conferință de presă la Viena, că centrala este alimentată de o singură linie de înaltă tensiune pentru răcirea materialului nuclear și că „situația este foarte, foarte precară”, iar „integritatea fizică a centralei continuă să fie în pericol”. El urmează să plece marți în Rusia pentru o nouă întâlnire cu liderul de la Kremlin.

Mai multe detalii: Situaţia la centrala nucleară Zaporojie este „foarte precară”, spune șeful AIEA, care aşteaptă o discuţie cu Vladimir Putin

Premierul ucrainean Denis Şmîhal a cerut luni din nou statelor occidentale să transfere Kievului cele circa 300 de miliarde de euro din activele ruseşti îngheţate ca urmare a sancţiunilor, astfel încât alegerile din ţările aliate cu Ucraina să nu afecteze sprijinul faţă de aceasta în războiul cu Rusia, scrie AFP.

Apelul survine într-un moment în care Ucraina, aflată în dificultate pe front în faţa ofensivei ruse, este îngrijorată de diminuarea asistenţei militare şi financiare occidentale în contextul disensiunilor din SUA şi din UE.

„Ajutorul partenerilor noştri este un instrument extrem de important, dar avem nevoie de predictibilitate şi de stabilitate indiferent de perioadă, de fluctuaţiile politice, de ciclurile electorale care au loc în lume”, a explicat Șmîhal, în cadrul unei conferinţe de presă.

Anul acesta au loc zeci de alegeri în statele aliate Ucrainei, inclusiv în SUA, principalul său susţinător militar, iar incertitudinea pe care aceste alegeri le implică asupra continuării acestui sprijin „reprezintă un mare stres pentru partenerii noştri, la fel şi pentru noi”, a remarcat premierul ucrainean, potrivit Agerpres.

În aceste condiţii, a argumentat el, „confiscarea activelor ruseşti ar trebui să fie o sursă fiabilă de sprijin pentru statul nostru şi pentru finanţarea reconstrucţiei noastre”.

În timp ce UE a autorizat pe 1 februarie o finanţare de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina în perioada 2024-2027, din care prima tranşă, de 4,5 miliarde de euro, va fi eliberată luna aceasta, în SUA un nou pachet de asistenţă financiară de 61,4 miliarde de dolari destinat Ucrainei şi pentru care preşedintele democrat Joe Biden a cerut aprobarea Congresului este în continuare blocat de republicanii fostului preşedinte Donald Trump, care are şanse să revină la Casa Albă după alegerile din noiembrie.

În urma sancţiunilor impuse după lansarea invaziei asupra Ucrainei, statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un ”furt”. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume fiind depozitată în Belgia şi gestionată de casa de compensare Euroclear.

Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui Vladimir Putin, a declarat luni că Ucraina face parte din Rusia și a exclus discuțiile de pace cu actuala conducere de la Kiev, informează Reuters.

Într-un discurs belicos ținut în sudul Rusiei, Medvedev a dat asigurări că Moscova va continua „operațiunea militară specială” din Ucraina până când cealaltă parte va capitula. El a mai spus că „părțile istorice” ale Rusiei ar trebui „să se întoarcă acasă”.

Mai multe detalii: Dmitri Medvedev, un nou discurs belicos, în care a exclus negocierile de pace cu Zelenski: „Ucraina aparține cu siguranță Rusiei” | VIDEO

Cancelarul german Olaf Scholz a exclus luni posibilitatea de a înarma Ucraina cu rachete cu rază lungă Taurus dacă este nevoie de implicarea militarilor germani pentru a ajuta la operarea lor, informează Reuters.

„Nu poţi să livrezi un sistem de armament care are o rază foarte lungă de acţiune şi să nu te gândeşti cum poate avea loc controlul asupra acestui sistem de armament”, a afirmat Scholz.

„Şi, dacă vrei să ai control, iar acesta este posibil doar dacă sunt implicaţi militari germani, atunci este exclus din punctul meu de vedere”, a adăugat cancelarul federal.

Germania a rezistat până acum presiunilor de a trimite în Ucraina rachete Taurus, cu raza de acţiune de 500 km, de teama de a nu fi atrasă într-o confruntare directă cu Rusia, notează Agerpres.

Subiectul a escaladat după ce media din Rusia au publicat vineri o înregistrare audio de 38 de minute a unei discuţii prin videoconferinţă în care ofiţeri germani de rang înalt vorbesc despre posibila trimiterea de astfel de rachete Ucrainei şi un potenţial atac împotriva podului de peste strâmtoarea Kerci, unul din participanţi subliniind că ar fi nevoie de 10-20 de rachete pentru a-l dărâma.

Berlinul a confirmat sâmbătă că înregistrarea este autentică şi că a fost „interceptată” de ruși. Cancelarul Scholz a promis o anchetă „foarte aprofundată” şi „foarte rapidă”.

Forțele ruse au tras ieri asupra districtului Zelenivka de pe malul stâng ocupat temporar, distrugând peste 20 de case civile, a anunțat Roman Mrochko, șeful Administrației Militare Regionale Herson, pe Facebook, relatează Ukrinform.

„Ieri, armata rusă a atacat districtul Zelenivka de pe malul stâng ocupat temporar”, a spus Mrochko. Potrivit acestuia, peste 20 de clădiri rezidențiale au fost avariate în urma bombardamentelor.

Un pod de cale ferată din apropierea oraşului rus Samara, din regiunea cu acelaşi nume, a fost zguduit de o explozie, a relatat luni agenţia de presă rusă RIA, care a citat serviciile de urgenţă, transmite Reuters.

Podul a fost avariat de un dispozitiv exploziv, a informat agenția rusă TASS.

Atacul a fost revendicat de Kiev, care a spus că ruta era folosită de ruși pentru transportul de muniție.

„Linia de cale ferată a fost folosită de statul agresor pentru a transporta mărfuri militare, în special, muniție de inginerie produsă de uzina JSC Polimyer din orașul Chapaevsk, regiunea Samara. Având în vedere natura avariei aduse podului de cale ferată, utilizarea acestuia în următoarele săptămâni este imposibil”, a transmis Direcţia principală de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR).

În ultimele 24 de ore, au fost raportate 78 de ciocniri de luptă pe frontul din Ucraina, a anunțat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, transmite Ukrinform.

„78 de angajamente de luptă au fost raportate în ultima zi. Inamicul a lansat șapte lovituri cu rachete, 50 de lovituri aeriene și 112 salve cu rachete asupra pozițiilor trupelor ucrainene și în așezări”, se arată în raport.

Civili ucraineni au fost uciși și răniți în urma atacurilor care au vizat infrastructura civilă, inclusiv clădirile rezidențiale, a indicat Statul Major.

Autoritățile pro-ruse din peninsula Crimeea au blocat traficul pe podul Kerci, la primele ore ale zilei de luni, transmite Kyiv Independent. Circulația pe acest pod a mai fost închisă și în noaptea de sâmbătă spre duminică, pe fondul unor explozii din orașul de pe coasta estică Feodosia.

Ministerul rus al Apărării a susținut ulterior că forțele ruse au interceptat 38 de drone ucrainene peste Crimeea ocupată în timpul nopții.

Autoritățile nu au furnizat un motiv pentru închiderea traficului din 4 martie.

Salvatorii ucraineni au finalizat duminică operațiunile de căutare-salvare după o lovitură cu dronă asupra unui bloc de apartamente din orașul Odesa, găsind încă patru cadavre și ridicând numărul morților la 12, transmite Reuters.

Guvernatorul regional al Odesa, Oleh Kiper, a spus pe Telegram că echipele de salvare au găsit cadavrele unei fetițe de opt ani, lângă cadavrul fratelui ei mai mare.

Kiper a spus că cinci dintre morții din blocul Odesa erau copii, cel mai mic având patru luni.

Este posibil ca mai mulți copii să fie încă prinși sub dărâmăturile clădirii de apartamente care a fost lovită în atacul cu drone din 2 martie de la Odesa, a declarat duminică președintele Zelenski.

Mai multe regiuni ucrainene au fost vizate în atacul cu drone din 2 martie, iar Forțele Aeriene au raportat ulterior că 14 din cele 17 drone Shahed au fost doborâte.

Cu toate acestea, o clădire de apartamente cu nouă etaje din Odesa a fost lovită de drone, distrugând 18 apartamente și prinzând oameni sub dărâmături.

Cinci persoane au fost salvate, dar 10 au murit, inclusiv trei copii mici: unul de doi ani, unul de opt luni și unul de patru luni.

„Eforturile de căutare vor continua până când soarta tuturor celor care se aflau în clădire va fi clarificată”, a declarat Zelenski.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News