Război în Ucraina, ziua 742 | Rușii au bombardat portul Odesa, chiar în timpul unei vizite a premierului grec. 5 oameni, uciși în atac

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a transmis un mesaj preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, cerându-i să îşi retragă armata din Ucraina şi să îşi vadă de problemele interne ale țării sale.

Maia Sandu a fost întrebată miercuri, la Digi 24, ce i-ar spune lui Vladimir Putin dacă preşedintele rus s-ar afla în faţa ei.

„Să îşi retragă armata din Ucraina, să respecte hotarele internaţionale şi să-şi vadă de problemele interne ale Federaţiei Ruse”, a răspuns președinta statului moldovean, potrivit news.ro.

Maia Sandu se află la Bucureşti, pentru Congresul Partidului Popular European.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) din cadrul ONU, Rafael Grossi, s-a întâlnit miercuri, 6 martie, cu președintele Vladimir Putin, după ce a discutat cu oficialii ruși din domeniul energiei despre siguranța de la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, ocupată de trupele ruse încă de la începutul războiului, informează Reuters.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Putin i-a spus lui Grossi că este pregătit să discute „probleme deosebit de sensibile și importante de pe ordinea de zi (…) și să facă totul pentru a asigura securitatea oriunde suntem într-un fel sau altul implicați în energia nucleară”, a transmis Kremlinul, într-un comunicat de presă.

Mai multe detalii: Vladimir Putin s-a întâlnit cu șeful AIEA, la Soci, pentru a discuta „problemele deosebit de sensibile” de la centrala nucleară din Zaporojie

Guvernul ceh a anunţat miercuri că renunţă la şedinţele comune cu Executivul de la Bratislava, care erau programate în lunile următoare, din cauza divergenţelor privind ajutorul pentru Ucraina și a politicii care ar trebui adoptată față de Moscova, informează AFP.

Ambele ţări au acordat Ucrainei asistenţă umanitară şi militară după invazia rusă declanşată în februarie 2022. Cabinetul de la Bratislava a întrerupt însă ajutoarele pentru ucraineni după ce premierul prorus Robert Fico a ajuns la conducere, în octombrie 2023.

Mai multe detalii: Cehia „arde” puntea de legătură cu Slovacia premierului prorus Robert Fico, pe fondul dezacordurilor privind atitudinea față de Moscova

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Forțele ruse au bombardat miercuri magazinul de bricolaj Epitsentr din orașul Nikopol, regiunea Dnipropetrovsk, atacul provocând un incendiu care s-a extins pe o suprafață de 4.000 de metri pătrați, au anunțat autoritățile regionale ucrainene, potrivit Ukrainska Pravda.

Epitsentr a precizat că nu au existat victime, deoarece în momentul atacului nu se aflau clienți sau angajați în magazinul său din Nikopol.

„Acesta era unul dintre cele mai mari centre comerciale din oraș, cu o suprafață de peste 5.100 de metri pătrați. Furniza bunuri esențiale pentru toate orașele și satele din apropiere. Nu a încetat să funcționeze după începutul războiului pe scară largă. Acesta este cel de-al șaselea magazin Epitsentr care a fost distrus (de forțele ruse)”, a afirmat Yuliia Chudnovets, director de comunicare al Epitsentr K, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Forțele ruse au efectuat miercuri alte două atacuri asupra Nikopolului, folosind artilerie grea și o dronă kamikaze.

„O femeie în vârstă a fost rănită. Ea va fi tratată în regim ambulatoriu. O clădire rezidențială a luat foc, dar lucrătorii de urgență au reușit să îl stingă. Șase case rezidențiale private, trei anexe, o mașină și o linie electrică au fost avariate” în urma acestor atacuri ale rușilor, a anunțat Serhii Lysak, șeful administrației militare din regiunea Dnipropetrovsk.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

Moscova a revendicat responsabilitatea pentru atacul cu rachete lansat miercuri asupra oraşului portuar ucrainean Odesa, chiar în timpul unei vizite a preşedintelui Volodimir Zelenski şi a premierului grec Kyriakos Mitsotakis, afirmând că a lovit o bază de drone, scrie Le Monde.

Atacul a lovit un „hangar într-o zonă portuară comercială din Odesa, în care dronele navale erau pregătite pentru luptă de către forţele armate ucrainene”, a precizat Ministerul rus al Apărării, pe reţelele de socializare.

Volodimir Zelenski a anunțat că au existat victime în urma atacului, morţi şi răniţi. Ulterior, Marina ucraineană a transmis că cinci persoane au fost ucise în atacul rușilor.

„Acesta este, cred, cel mai dur memento că aici se desfăşoară un adevărat război”, a declarat premierul elen Kyriakis Mitsotakis, îndemnând alţi lideri ai Uniunii Europene să viziteze Ucraina pentru a aprecia pe deplin impactul războiului asupra civililor.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat cu fermitate „atacul josnic asupra Odesei” în timpul vizitei liderilor ucrainean şi grec. „Nimeni nu se lasă intimidat de această nouă tentativă de terorism – cu siguranţă nu cei doi lideri de pe teren şi nici curajosul popor ucrainean. Mai mult ca niciodată, suntem alături de Ucraina”, a scris ea.

La rândul lui, Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a transmis: „Atacul (…) este un nou semn al tacticilor laşe ale Rusiei în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei. Este reprobabil şi nici măcar nu respectă regulile Kremlinului”.

Armata ucraineană va stabiliza situaţia pe câmpul de luptă şi are în vedere formarea unor unităţi pentru acţiuni contraofensive în cursul acestui an, a afirmat miercuri, generalul Oleksandr Pavliuk, comandantul forţelor terestre ale Ucrainei, potrivit Reuters.

„Vom stabiliza situaţia în scurt timp”, a susţinut generalul Pavliuk, numit la comandă în cadrul recentei reorganizări a conducerii militare ucrainene.

Mai multe detalii: Armata ucraineană va desfășura acţiuni de contraofensivă în 2024, anunță comandantul forțelor terestre. „Vom stabiliza situaţia în scurt timp”

Lideri de guvern şi de opoziţie din Europa de Est au făcut apel miercuri, în prima zi a Congresului Partidului Popular European (PPE) de la Bucureşti, la intensificarea sprijinului pentru Ucraina, inclusiv prin oferirea de noi arme, şi a luptei împotriva Rusiei conduse de preşedintele Vladimir Putin, considerând că o eventuală victorie a Moscovei în război ar reprezenta o ameninţare pentru securitatea europeană şi globală.

„Noi, europenii, ne confruntăm în prezent cu cele mai mari ameninţări şi pericole geopolitice la adresa securităţii noastre, a modului nostru de viaţă, a principiilor şi valorilor democratice de după cel de-Al Doilea Război Mondial. În momentul de faţă avem un privilegiu uriaş de a nu fi în primele linii ale frontului, sub domnia gloanţelor, bombelor şi rachetelor, şi în primele rânduri de tranşee. Acest privilegiu ne este adus de sacrificiile eroice ale ucrainenilor, atât militari, cât şi civili, bărbaţi şi femei, copii şi vârstnici”, a declarat şefa guvernului lituanian, Ingrida Simonyte, în cadrul Congresului PPE de la Bucureşti, potrivit Agerpres.

Ea a salutat „rezistenţa forţelor armate ucrainene şi a societăţii civile ucrainene”, care „împiedică orice formă de catastrofă modernă”, şi a atras atenţia că, dacă ajutorul pentru Ucraina nu va continua, atunci se va instala „dezordinea”, iar „prosperitatea se va prăbuşi”.

„Prin urmare, modul în care abordăm această provocare şi ameninţare existenţială nu numai că va defini securitatea europeană pentru viitorul previzibil, dar sunt sigură că şi securitatea globală. Nu este o coincidenţă că dictatorii şi autocraţii de pe tot globul, de la Belarus la Iran şi Coreea de Nord, urmăresc îndeaproape şi analizează acţiunile noastre, hotărârea şi solidaritatea sau uneori lipsa ambelor”, a subliniat şefa guvernului lituanian.

„Putem şi trebuie să ajutăm Ucraina să câştige acest război, pentru că este şi războiul nostru. Acest război este împotriva noastră, împotriva tuturor valorilor în care credem. De la Marea Neagră la Marea Baltică, de la Marea Mediterană la Marea Caspică, de la Atlantic la Indo-Pacific, cu toţii ar trebui să ne intensificăm eforturile. Formula câştigătoare nu este un fel de misterios Sfânt Graal (…). Formula victoriei este destul de clară. Sprijin militar din ce în ce mai rapid pentru Ucraina, sprijin economic din ce în ce mai rapid, tragerea la răspundere pentru crimele regimurilor lui Putin şi Lukaşenko (…) Să mergem mai departe şi mai repede cu sancţiuni mai puternice”, a mai afirmat ea.

Lidera de la Vilnius a subliniat de asemenea că „nu ar trebui să existe tabuuri în privinţa armelor şi sistemelor militare” pentru Ucraina.

La rândul său, lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, care trăieşte în exil, a făcut apel la participanţii la Congresul PPE, în contextul campaniei electorale pentru alegerile europene din iunie, să fie „campioni ai democraţiei” şi „susţinători ai tuturor celor care îşi riscă viaţa şi libertatea în numele valorilor pe care le susţinem cu toţii aici”.

„Vă rog să includeţi Ucraina şi Belarus în programele dumneavoastră electorale. De asemenea, vă rog să oferiţi Ucrainei tot ce are nevoie. Mulţi belaruşi luptă şi pentru libertatea Ucrainei chiar în timp ce noi vorbim acum. Mulţi dintre ei îşi dau viaţa pentru Ucraina, pentru că înţelegem că nu este doar războiul lor, este războiul nostru comun. Vă rog să fiţi alături de cei care luptă pentru un Belarus liber. Schimbări în Belarus ar putea aduce victoria Ucrainei mai repede şi ar fi o lovitură uriaşă pentru Putin. Şi, nu uitaţi, dictatorii nu pot fi calmaţi. Dictatorii nu pot fi reeducaţi. Cu ei trebuie să te lupţi. Aşa că este timpul ca democraţia să-şi arate dinţii”, a afirmat Svetlana Tihanovskaia.

Prezent la rândul său la Congresul PPE de la Bucureşti, fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko, preşedinte al partidului de opoziţie Solidaritatea Europeană, a declarat că Ucraina trebuie sprijinită „atât timp cât este nevoie pentru victorie” şi că „mesajul nostru comun ar trebui să fie că nu avem încredere în Putin, că nu ne temem de Putin şi cu siguranţă vom câştiga”.

Cel mai recent atac al rușilor asupra portului Odesa a ucis cinci persoane, a afirmat miercuri purtătorul de cuvânt al Marinei Militare ucrainene, Dmitro Pletenciuk.

„Acțiunile de investigare sunt în derulare, se stabilesc toate circumstanțele unei alte crime de război (comise) de Rusia”, a declarat Pletenciuk, potrivit Ukrainska Pravda.

Numărul total al victimelor încă nu a fost stabilit, a mai spus Pletenciuk, citat de NV.

Alerta de raid aerian a răsunat în jurul orei locale 10:40, după care s-a auzit o explozie puternică, potrivit relatărilor de la fața locului.

Președintele Volodimir Zelenski a confirmat în cursul după-amiezii că Rusia a lansat o rachetă asupra orașului și că au existat victime, scrie The Kyiv Independent.

„Vedem acest bombardament de astăzi. Vedeți cu cine avem de-a face, nu le pasă unde lovesc”, le-a spus Zelenski reporterilor, referindu-se la faptul că atacul a avut loc în timp ce premierul grec Kyriakos Mitsotakis vizita orașul.

Mitsotakis a precizat că Zelenski și personalul Administrației Prezidențiale ucrainene îl însoțeau într-un tur al portului Odesa când a auzit sirena de raid aerian.

„La scurt timp după aceea, în timp ce ne urcam în mașini, am auzit o puternică explozie”, a spus Mitsotakis.

Mitsotakis a vizitat o clădire de nouă etaje care a fost avariată în urma unui atac cu drone rusești pe data de 2 martie. Acel atac a ucis 12 oameni, inclusiv cinci copii.

Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin a afirmat miercuri că democrația din Rusia le întrece pe toate celelalte, scrie Politico.

„Nu vom mai tolera criticile la adresa democrației noastre. Democrația noastră este cea mai bună”, a declarat Dmitri Peskov, în cadrul unui forum pentru tineret desfășurat la Soci, pe coasta Mării Negre.

Mai multe detalii: Democrația din Rusia este „cea mai bună” din lume, susține Kremlinul

Rusia a pierdut 420.270 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, a anunțat miercuri Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Bilanțul include și cei 1.250 de militari pe care conducerea armatei ucrainene susține că forțele ruse i-au pierdut pe parcursul ultimelor 14 de ore.

Conform Statului Major General ucrainean, Rusia a mai pierdut până acum:

• 6.678 de tancuri
• 12.728 de vehicule blindate de luptă
• 13.479 de vehicule și rezervoare de combustibil
• 10.308 sisteme de artilerie
• 1.008 sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS)
• 701 sisteme de apărare antiaeriană
• 347 de avioane
• 325 de elicoptere
• 7.921 de drone
• 26 de nave și ambarcațiuni
• și un submarin.

Un jurnalist şi blogger rus, Roman Ivanov, a fost condamnat miercuri la şapte ani de închisoare pentru că a postat pe reţelele sociale mesaje prin care a criticat ofensiva rusă împotriva Ucrainei, a anunţat angajatorul său, mass-media RusNews, relatează AFP.

Tribunalul din Koroliov, un mic oraş situat la şase kilometri de Moscova, l-a declarat pe Roman Ivanov, 51 de ani, vinovat de „difuzare de informaţii false” despre armata rusă, în trei mesaje postate pe reţeaua socială rusă VKontakte şi pe Telegram.

Una dintre postări se referea la evenimentele din oraşul ucrainean Bucea, unde trupuri de civili ucişi au fost descoperite în aprilie 2022, Kievul acuzând armata rusă de aceste masacre, ceea ce Moscova a negat mereu.

Imediat după anunţarea verdictului, susţinători ai jurnalistului, prezenţi pe culoarele tribunalului, au scandat: „Roma (diminutiv de la Roman, n.r.), suntem cu tine. Nu eşti singur!”, potrivit unui jurnalist al AFP prezent la faţa locului.

Mama lui, Alla Ivanova, a denunţat în faţa presei o acuzaţie „fabricată”. „El lupta pentru oameni, îi ajuta”, a spus ea.

În timpul procesului său, Roman Ivanov, arestat în aprilie 2023, a pledat nevinovat, estimând că procesul său se înscrie în cadrul „reprimării” vocilor critice faţă de Kremlin.

„Vreau să le cer iertare tuturor ucrainenilor cărora ţara noastră le-a provocat durere”, a mai spus el în faţa judecătorilor şi a adăugat că „jurnalismul nu mai există în Rusia”.

Pe vremea când lucra ca jurnalist sportiv la canalul de televiziune de stat, Roman Ivanov a înfiinţat în 2019 propriul său canal de YouTube, denumit „Korolev onest”, unde denunţa corupţia din cadrul primăriei locale, fraudele electorale şi problemele legate de mediu, notează Agerpres.

„Pentru mine, una dintre cele mai grave consecinţe ale acestui proces este că oamenii din Koroliov vor rămâne fără ajutorul meu atât de mult timp”, şi-a exprimat el regretul.

Din cauza luărilor sale de poziţie, el a fost demis de la televiziunea de stat în 2021. În ultimele luni, el lucra pentru o publicaţie online independentă, RusNews, una dintre jurnalistele căreia, Maria Ponamarenko, a fost de asemenea condamnată, în 2023, la şase ani de închisoare pentru postarea pe Instagram a unui mesaj critic la adresa ofensivei ruse în Ucraina.

Liderul opoziției și cofondatorul Forumului „Rusia Liberă”, Garry Kasparov, a fost trecut, miercuri, 6 martie, pe lista Rosfinmonitoring a teroriștilor și extremiștilor. Potrivit instanței, împotriva lui a fost deschis un dosar penal în temeiul unui articol care vizează terorismul, relatează Radio Svoboda.

La sfârșitul anului trecut, Ministerul rus al Afacerilor Interne a găsit „semne ale unei crime” în acțiunile lui Garry Kasparov și ale asociatului său, Ivan Tiutrin, în legătură cu o licitație în sprijinul voluntarilor ruși care luptau de partea Ucrainei.

Documentele au fost transmise Comisiei de anchetă pentru luarea unei decizii în conformitate cu legislația în vigoare. Nu au existat însă informații despre deschiderea unui dosar împotriva lui Garry Kasparov.

Mai multe detalii: Garry Kasparov a fost trecut pe lista teroriștilor și extremiștilor din Rusia

Mai multe explozii s-au înregistrat miercuri, 6 martie, la 150 de metri de convoiul oficial de vehicule în care se aflau preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi premierul grec Kyriakos Mitsotakis, înainte ca ei să se întâlnească în oraşul ucrainean Odesa, transmit Ukrainska Pravda și agenţia EFE, citată de Agerpres.

Potrivit publicației elene Protothema, convoiul în care se afla Volodimir Zelenski a fost vizat de un atac cu drone ale trupelor ruse.

Imediat după explozii, vehiculele care transportau delegaţia greacă au fost deviate de pe traseul stabilit, conform instrucţiunilor autorităţilor ucrainene.

În urma atacului, nicio persoană din coloana oficială nu a fost rănită. „Nu există probleme cu securitatea prim-ministrului și a delegației elene”, au spus surse oficiale guvernamentale, în timp ce ministrul grec de stat Stavros Papastavrou, aflat în delegație, a transmis scurt: „Suntem bine cu toții”.

Mai multe detalii: Drone ruse au explodat la Odesa, la 150 de metri de convoiul oficial în care se aflau Zelenski și premierul grec Kyriakos Mitsotakis

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a avut miercuri discuții „tensionate” cu oficialii ruși cu privire la siguranța centralei nucleare de la Zaporojie, înainte de o întâlnire cu președintele Vladimir Putin, au anunțat agențiile de presă ruse, potrivit Reuters.

Forțele ruse au ocupat cea mai mare centrală nucleară din Europa încă de la începutul invaziei din 2022. Grossi urmează să se întâlnească cu Putin în orașul Soci, din sudul Rusiei, în cursul zilei de miercuri.

Centrala Zaporojie se află aproape de liniile de front, într-o parte a regiunii Zaporojie din sudul Ucrainei pe care Moscova susține că a anexat-o. Toate cele șase reactoare ale sale sunt închise, dar are nevoie de energie constantă și de o sursă de apă pentru a le menține răcite și a preveni o topire potențial catastrofală.

Centrala a fost avariată de un incendiu atunci când a fost preluată în martie 2022, iar trupele ruse și ucrainene continuă să se confrunte în apropiere, acuzându-se reciproc de bombardamente în jurul sitului. AIEA a încercat să instituie un mecanism de siguranță pentru a preveni accidentele.

Grossi a avut discuții cu compania de stat pentru energie nucleară Rosatom, siguranța centralei de la Zaporojie fiind principalul subiect, a scris agenția rusă de știri RIA, citând Rosatom. De asemenea, el a purtat discuții cu ministerele apărării și de externe de la Moscova, a precizat agenția.

RIA a relatat că Grossi a spus că discuțiile au fost „tensionate”, fără a da detalii.

Centrala Zaporojie și-a pierdut conexiunea la toate liniile electrice externe de opt ori în ultimele 18 luni, ceea ce a forțat-o să se bazeze pe generatoarele diesel pentru funcții esențiale, cum ar fi răcirea combustibilului din reactoarele sale.

În timp ce una dintre principalele sale linii electrice funcționează în prezent, AIEA afirmă că situația de la centrală rămâne precară.

Rusia duce o politică deliberată de crime de război în Ucraina, unde au fost înregistrate deja 123.000 de cazuri, afirmă procurorul general ucrainean, care subliniază că, dincolo de luptele pe teren, Rusia trebuie învinsă şi în justiţie.

„Rusia trebuie învinsă nu doar pe câmpul de luptă, ci şi la tribunale”, a explicat marţi seara Andrii Kostin, într-un interviu acordat AFP la Bruxelles, unde el a avut întrevederi cu mai mulţi responsabili europeni.

Echipele sale anchetează neîncetat asupra crimelor de război comise, potrivit Kievului şi mai multor experţi internaţionali, de forţele ruse după declanşarea invaziei împotriva Ucrainei, pe 24 februarie 2022.

Această muncă asiduă a permis deja identificarea a 511 suspecţi, dintre care 357 sunt pe cale să fie aduşi în faţa justiţiei.

„Am condamnat 81 de criminali de război ruşi. Pentru 17 dintre ei, procesul s-a derulat în persoană. Prin urmare, ei au mers la închisoare”, a detaliat procurorul general al Ucrainei. Şi chiar dacă alte condamnări sunt pronunţate în contumacie, este important pentru victime să existe „un verdict”, a subliniat Kostin, potrivit Agerpres.

Ucideri de civili, violuri sau deportări de copii: „este vorba de o politică orchestrată de înalţi lideri ai elitei politice şi militare ruse”, a subliniat Kostin.

Asemenea crime de război, la fel ca deportarea în Rusia a circa 200.000 de copii ucraineni, dintre care doar 400 au fost repatriaţi, nu au mai fost văzute de la Al Doilea Război Mondial încoace, potrivit procurorului general al Ucrainei.

„Aceasta este o reeditare a crimelor comise de nazişti”, a afirmat el în timpul unei conferinţe la Bruxelles.

Anchetatori internaţionali asistă autorităţile ucrainene în această muncă titanică de colectare de informaţii, care a permis deja să fie adunate mii de elemente de dovezi.

Războiul din Ucraina este „conflictul cel mai documentat din istorie”, a afirmat Andrii Kostin.

Mărturii, interceptări telefonice, conversaţii pe reţelele sociale, documente confiscate în timpul eliberării de teritorii de către forţele ucrainene – atâtea elemente ce îi ajută pe anchetatori.

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat luni că UE îi va susţine pe ucraineni „atât cât este nevoie”, având în vedere că aceştia luptă pentru libertăţile, drepturile şi valorile europene.

Prezentă la Bucureşti, unde participă la Congresul PPE, Roberta Metsola a mulţumit României „pentru tot ce a făcut” încă de la începutul războiului din ţara vecină.

„Responsabilitatea disproporţionată pe care şi-a asumat-o ţara voastră a luat-o pe umeri pentru a vă deschide inimile şi casele pentru cei care fug de război şi pentru a-i ajuta până când au posibilitatea să se întoarcă. M-am întâlnit cu mulţi refugiaţi ucraineni, în multe ţări. Aproape în fiecare oraş european pe care îl vizitez există o comunitate ucraineană – uneori mai mare, alteori mai mică – şi toţi îmi spun cât de bineveniţi se simt, dar cât de dor le este de casă. Însă, să nu uităm că nu au venit aici pentru că au vrut. Au trebuit să fugă de bombe lansate împotriva lor într-un război ilegal, neprovocat şi nejustificat. Intrând în cel de-al treilea an de război nu este mai uşor, dar pentru noi, politic, nu există alt răspuns decât că suntem de partea ucrainenilor, atât cât este nevoie, fiindcă luptă pentru libertăţile noastre, pentru drepturile şi valorile noastre, toate lucrurile acestea pe care noi le considerăm de la sine înţelese. Europa a fost construită pe cenuşa războiului şi apoi am început să considerăm că aceste libertăţi pentru care s-a luptat din greu sunt de la sine înţelese”, a afirmat Metsola, în cadrul unui dialog cu tineri din România, desfăşurat la Opera Naţională, potrivit Agerpres.

Ea a menţionat că discuţiile trebuie să vizeze nu doar reformele pe care Ucraina le are de îndeplinit pentru a adera la Uniunea Europeană, ci şi reconstrucţia acestei ţări şi fondurile care pot fi utilizate în acest sens.

Mai multe detalii: Roberta Metsola: „Suntem de partea ucrainenilor atât cât este nevoie. Sunt impresionată de Republica Moldova, nu îmi venea să cred”

Kremlinul a declarat că Occidentul se joacă cu focul discutând ideea trimiterii de trupe în Ucraina, a relatat agenția rusă de știri de stat Tass, potrivit The Guardian.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat luna trecută că nu poate exclude o astfel de posibilitate, deși alți membri europeni ai NATO și SUA au declarat că nu există astfel de planuri.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat săptămâna trecută că Occidentul ar trebui să înțeleagă că riscă să provoace un război nuclear dacă trimite trupe în Ucraina, relatează Reuters.

Serviciile de informații militare GUR din Ucraina sunt responsabile pentru atacul asupra uzinei de minereu de fier Mikhailovsky din regiunea rusă Kursk, a declarat pentru Reuters o sursă din GUR, sub rezerva anonimatului.

Oficialii ruși și proprietarul uzinei, Metalloinvest, au declarat anterior că două drone au lovit un rezervor de combustibil la întreprindere, una dintre cele mai mari uzine de minereu de fier din Rusia.

Rusia a afirmat că dronele ucrainene au atacat regiunile Kursk, Voronej și Belgorod la începutul zilei de 6 martie, provocând un incendiu la un depozit în prima dintre cele trei regiuni, relatează The Kyiv Independent.

Oficialii regionali din Kursk, Belgorod și Voronej raportează adesea atacuri transfrontaliere ucrainene. De obicei, Kievul nu comentează aceste afirmații.

Incendiul a izbucnit într-un depozit de lubrifianți din regiunea Kursk, a declarat Roman Starovoyt, guvernatorul regional.

Potrivit oficialului rus, un rezervor de combustibil s-a aprins ca urmare a atacului. Serviciile de urgență lucrează la fața locului și nu au fost raportate victime, a adăugat el.

Canalul rusesc Telegram 112 a afirmat că o dronă a vizat uzina minieră și de prelucrare Mikhailovsky din Zheleznogorsk. Starovoyt a mai spus în cursul zilei că o a doua dronă a lovit depozitul din Zheleznogorsk, precizând că nu au existat victime.

Directorul Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narîşkin, a afirmat marţi că declaraţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la eventuala trimitere de soldaţi NATO în Ucraina împinge lumea în pragul războiului nuclear, informează Agerpres, care preia Reuters.

Săptămâna trecută, preşedintele Macron a invitat naţiunile europene să trimită trupe în Ucraina, deşi a avertizat că nu există un consens asupra acestui subiect în etapa actuală. Statele Unite şi aliaţi europeni importanţi au declarat ulterior că nu au de gând să trimită trupe terestre în Ucraina.

„Aceasta arată gradul ridicat de iresponsabilitate al liderilor Europei de astăzi, în acest caz, al preşedintelui Franţei”, a declarat directorul SVR într-un interviu pentru televiziunea rusă, conform agenţiilor de presă de la Moscova.

„Este, desigur, trist să vezi, să observi şi să înţelegi că abilitatea de negociere a elitelor actuale din Europa şi Atlanticul de Nord este la un nivel foarte scăzut. Este din ce în ce mai rar ca ei să dea dovadă de bun simţ. Dar aceste afirmaţii sunt extrem de periculoase. Ele deja ne duc în pragul războiului nuclear”.

După ce săptămâna trecută a găzduit, la Paris, o conferinţă la care au participat reprezentanţi a aproximativ 20 de ţări europene, preşedintele Emmanuel Macron a precizat că nu există un consens cu privire la trimiterea de trupe din ţările occidentale în Ucraina, dar a spus că subiectul nu poate fi exclus pentru a ne asigura că „Rusia nu câştigă” războiul cu Ucraina.

Ucraina a doborât 38 din cele 42 de drone de atac de tip Shahed lansate de Rusia în cursul nopții de 6 martie, au anunțat Forțele Aeriene, potrivit The Kyiv Independent.

Forțele rusești au atacat cu cinci rachete antiaeriene ghidate S-300 din părțile ocupate ale regiunii Donețk, în timp ce dronele au fost lansate din Crimeea ocupată, precum și din regiunea Kursk și din orașul portuar rusesc Primorsko-Akhtarsk din sudul Krasnodar Krai, arată sursa citată.

Rusia a folosit drone Shahed furnizate de Iran asupra unor ținte din interiorul Ucrainei.

Armata ucraineană a respins atacul deasupra regiunilor Dnipropetrovsk, Odesa, Herson, Khmelnytskyi, Cherkasy, Harkov, Vinnytsia și Sumî.

În cursul nopții, forțele rusești au lansat un val de drone de atac asupra orașului ucrainean Sumî din nord-estul Ucrainei, lovind mai multe zone ale orașului, potrivit administrației militare regionale. Administrația a precizat că toate persoanele rănite primesc îngrijiri medicale, dar nu a oferit detalii privind numărul victimelor sau amploarea pagubelor.

De asemenea, mai multe explozii au fost raportate în cursul nopții în Odesa și Khmelnytskyi.

Producătorii ucraineni de drone sunt deja capabili să producă lunar până la 150.000 de unități, iar până la sfârșitul anului, Ucraina poate ajunge la un total de 2 milioane de drone, a declarat ministrul adjunct ucrainean al Industriilor Strategice, Hanna Hvozdiar, citat de Ukrainska Pravda.

„Toată lumea a fost uimită de declarația președintelui despre posibilitatea de a produce un milion de drone în Ucraina, iar mulți oameni din anumite motive nu au crezut. Vă asigur că Ucraina a trecut deja cu mult peste pragul milionului în ceea ce privește producția. Și eu sunt sigură că anul acesta vom ajunge chiar la 2 milioane”, a spus Hanna Hvozdiar.

Ministrul ucrainean a precizat că, în total, în acest sector sunt implicate circa 200 de companii autohtone.

Armata ucraineană a anunțat, marți, să pe front se duc lupte grele, fiind înregistrate în ultima zi nu mai puțin de 76 de confruntări armate.

„Pe parcursul zilei, pe front au avut loc, în total, 76 de ciocniri de luptă. Inamicul a lansat 2 rachete și 67 de lovituri aeriene și a efectuat 95 de atacuri cu rachete antiaeriene”, a transmis armata ucraineană.

Cele mai multe confruntări, 22, au fost înregistrate, marți, în zona Avdiivka.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că acțiunile Forțelor de Apărare ucrainene dovedesc că nu există porturi sigure în Marea Neagră pentru „teroriștii ruși” și că nu vor exista niciodată.

„Am arătat de ce suntem capabili, de ce este capabilă forța noastră. Aceasta este dovedită de numărul de avioane militare rusești doborâte și de loviturile băieților noștri împotriva flotei ruse. Nu există adăposturi sigure pentru teroriștii ruși în Marea Neagră și nu vor exista niciodată. Și nu va exista spațiu sigur pentru ei pe cer – cu condiția ca puterea noastră să fie suficientă. Acest lucru este valabil atât pentru aprovizionarea de la parteneri, cât și pentru producția noastră internă”, a spus Volodimir Zelenski.

Urmărește-ne pe Google News