Război în Ucraina, ziua 743 | Forțele ruse iau cu asalt sectorul de front de la Orihiv, în Zaporojie. Atac cu rachete asupra unui spital din Sumî

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat joi un decret prin care aprobă demobilizarea recruţilor care s-au alăturat armatei înainte de invazia Rusiei din februarie 2022 şi care şi-au încheiat deja serviciul militar, într-un moment în care recrutarea este o problemă deosebit de sensibilă, scriu Agerpres și The Kyiv Independent.

Este vorba despre recruţii al căror serviciu militar a fost prelungit în condiţiile în care acesta ar fi trebuit să se încheie între 24 februarie 2022, când a fost proclamată legea marţială ca răspuns la ofensiva Rusiei, şi astăzi, potrivit unui decret publicat de preşedinţie.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care îi demobilizează pe recruții chemați în armată înainte de declanșarea invaziei ruse

Forțele ruse au efectuat un atac cu rachete asupra orașului Sumî joi după-amiază, în urma bombardamentului cel puțin un civil fiind rănit, iar spitalul central al orașului și centrul medical de urgență al regiunii Sumî au fost avariate, au anunțat autoritățile ucrainene, potrivit Ukrainska Pravda. Ulterior, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că există și persoane ucise.

Recomandări

Motivele invocate de judecători pentru care Laura Crișan și complicii săi au fost eliberați din arest în dosarul asasinatului cu bombă de la Arad

Mai multe detalii: Rușii au lansat un atac cu rachete asupra unui spital din orașul Sumî, soldat cu morți și răniți, potrivit autorităților ucrainene | VIDEO

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va efectua vineri o vizită Turcia şi se va întâlni cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat joi, 7 martie, preşedinţia de la Ankara, informează Reuters.

Într-o postare pe reţeaua socială X, preşedinţia turcă a menţionat că cei doi lideri vor discuta despre relaţiile bilaterale, evoluţia războiului ruso-ucrainean şi despre un posibil nou acord pentru transportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră.

Mai multe detalii: Zelenski merge vineri în Turcia pentru a se întâlni cu Erdogan. Liderul ucrainean încearcă relansarea coridorului cerealelor din Marea Neagră

Atacul efectuat miercuri asupra oraşului ucrainean Odesa nu a avut ca ţintă delegaţiile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi premierului grec Kyriakos Mitsotakis, a afirmat joi, 7 martie, fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev, deși mai multe explozii au fost înregistrate în apropierea celor doi oficiali, scrie Reuters.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: Ce cred românii despre dezbaterile electorale

Reacţia lui Medvedev a venit după ce, în cursul zilei de joi, Igor Jovka, un consilier al preşedintelui ucrainean, a afirmat că nu exclude posibilitatea ca bombardamentul rusesc să fi ţintit delegaţiile celor doi oficiali. Vizita lui Mitsotakis la Odesa a fost păstrată secretă publicului până la scurt timp înainte de sosirea premierului elen.

Mai multe detalii: Medvedev neagă că Rusia a încercat să-l asasineze pe Zelenski în bombardamentul din Odesa: „E evident pentru oricine că nu acesta a fost motivul atacului”

Regatul Unit va trimite armatei ucrainene anul acesta „peste 10.000 de drone”, inclusiv drone de atac, iar guvernul de la Londra a alocat pentru acest demers încă 125 de milioane de lire sterline, în plus faţă de cele 200 de milioane de lire promise anterior, a anunţat joi, la Kiev, ministrul britanic al apărării Grant Shapps, informează agențiile DPA și AFP, preluate de Agerpres.

Shapps i-a încurajat pe aliaţii internaționali ai Ucrainei în războiul cu Rusia să procedeze la fel.

Mai multe detalii: Londra va furniza Kievului peste 10.000 de drone, utile inclusiv în atacuri asupra flotei navale ruse, anunță ministrul Shapps, care s-a întâlnit cu Zelenski

Recomandări

Ce s-a ales de afaceristul Jenică Ioniță, fost partener cu Dragoș Băsescu și omul oligarhului rus Oleg Deripaska în România. Execută 14 ani de pușcărie în China

Cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, a stârnit confuzie și consternare în întreaga Europă pentru că a adoptat poziții contradictorii cu privire la sprijinirea Ucrainei în războiul împotriva Rusiei, dar există o rațiune pentru politica acestuia, scrie joi Politico.

Scholz și-a lăsat perplecși aliații europeni prin refuzul de a furniza Kievului rachete de croazieră – mai exact, rachetele Taurus cu rază lungă de acțiune -, invocând riscurile de represalii din partea Rusiei, chiar dacă le reproșează acelor aliați că nu oferă mai mult ajutor militar pentru a ajuta Ucraina să se lupte cu forțele Moscovei.

Reacția furioasă față de aparenta incoerență a cancelarului german a fost afișată din plin în ultimele zile, mai ales că aliații europeni încearcă să proiecteze imaginea unei hotărâri de nezdruncinat atunci când vine vorba de a ajuta Ucraina.

Citiți întreaga analiză: Politica incoerentă a Germaniei față de Ucraina este, de fapt, o strategie bine gândită. Scholz se teme de Rusia, dar vrea să fie văzut ca un „cancelar al păcii” – analiză Politico

Forțele ruse și-au intensificat activitatea în direcția orașului Orikhiv, din regiunea Zaporojie, încercând să cucerească satul Robotîne, a declarat joi Dmitro Lykhovii, un purtător de cuvânt al grupului de forțe Tavria, potrivit The Kyiv Independent.

Satul Robotîne, situat la aproximativ 15 kilometri sud de Orihiv și la 70 de kilometri sud-est de Zaporojie, a fost eliberat de armata ucraineană în timpul contraofensivei sale din vara anului 2023 și se află de atunci în prima linie a frontului.

Robotîne se află lângă drumul principal care duce spre orașele Tokmak Melitopol, ambele ocupate de ruși. Melitopol este unul dintre hub-urile logistice cheie din sudul Ucrainei ale forțelor ruse.

„Sectorul Orihiv devine un câmp de luptă intens”, a spus Lykhovii.

„Inamicul încearcă să taie accesul spre satul Robotîne din zonă”, a precizat el.

În ultimele săptămâni, forțele ruse au lansat cel mult trei până la cinci atacuri pe zi, uneori neefectuând nicio acțiune ofensivă, a precizat Lykhovii.

Activitatea rusă a crescut în ultimele 24 de ore, trupele Moscovei desfășurând 16 atacuri la vest de Verbove și în apropiere de Robotîne, potrivit purtătorului de cuvânt.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că toate atacurile au eșuat.

„Cu cât inamicul încearcă mai mult să atace, cu atât mai mult eliminăm din forțele sale militare”, a mai susținut Lykhovii.

Un alt val de atacuri rusești în apropiere de Robotîne a fost înregistrat la jumătatea lunii februarie, dar acesta nu a dus la nicio schimbare confirmată pe linia frontului, scria la acea vreme Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Finanţarea pentru achiziţia din state terţe a aproximativ 800.000 de obuze care vor fi livrate Ucrainei este în prezent asigurată, cu contribuții din partea a 18 state, a declarat joi preşedintele ceh Petr Pavel, potrivit agenției Reuters.

Preşedintele ceh, un fost general care a activat în cadrul NATO şi care în prezent este unul dintre politicienii europeni cei mai activi în susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, declarase anterior că ţara sa a identificat în afara UE surse pentru achiziţia rapidă a circa 500.000 de obuze de calibrul 155 mm şi a circa 300.000 de obuze de calibrul 122 mm, dar mai este nevoie ca statele UE să finanţeze aceste achiziţii, în timp ce armata ucraineană este în criză de muniţii.

Mai multe detalii: Cehia anunță că a strâns banii necesari pentru achiziţia a 800.000 de obuze destinate armatei ucrainene

Generalul Valeri Zalujnîi, fostul comandant-șef al armatei ucrainene, a fost numit de președintele Volodimir Zelenski ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, a anunțat Ministerul ucrainean de Externe joi, relatează Reuters, The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

Ministerul de Externe de la Kiev a trimis o solicitare către Marea Britanie pentru a finaliza numirea acestuia.

Mai multe detalii: Generalul Valeri Zalujnîi a fost numit de Zelenski ambasador al Ucrainei în Marea Britanie

Ambasada Indiei la Moscova anunţă moartea unui cetăţean indian care a fost recrutat de către armata rusă, ale cărui rude acuză că a fost trimis să lupte în Ucraina, informează News.ro, care citează RFI. Aproximativ 100 de indieni au fost recrutaţi în armata rusă.

Moartea lui Mohammed Asfan a fost confirmată de către autorităţile indiene. El era unul dintre cetăţenii indieni înrolaţi de Moscova pentru nevoile armatei ruse, care a atacat Ucraina în urmă cu peste doi ani.

Ambasada Indiei în Rusia nu a precizat miercuri circumstanţele morţii lui Mohammed Asfan, însă a dat asigurări că se află în contact cu familia acestuia şi autorităţile ruse. „Misiunea va depune eforturi pentru a-i trimite rămăşiţele în India”, a anunţat pe X ambasada indiană.

Mai multe detalii: Un indian recrutat de armata rusă și trimis pe frontul din Ucraina a murit. Familia îl dăduse dispărut de două luni

Suedia a aderat joi, la NATO, în cadrul unei ceremonii la Washington, la doi ani după ce invazia Rusiei în Ucraina a forțat-o să-și regândească politica de securitate națională și să concluzioneze că sprijinul din partea alianței militare occidentale este cea mai bună garanție de siguranță a națiunii scandinave, scrie Reuters.

Premierul suedez Ulf Kristersson a înmânat joi documentația finală guvernului american, acesta fiind ultimul pas dintr-un proces îndelungat de obținere a sprijinului tuturor membrilor pentru a adera la alianța condusă de SUA.

Mai multe detalii: „O zi cu adevărat istorică”. Suedia a aderat oficial la NATO, după ce războiul din Ucraina a obligat-o să-și regândească politica de securitate | VIDEO

Preşedintele Emmanuel Macron sporeşte „implicarea” Franţei în conflictul din Ucraina, a afirmat joi Kremlinul, după afirmaţiile liderului francez ce nu a exclus trimiterea de trupe occidentale pe teritoriul ucrainean, o eventualitate respinsă de majoritatea aliaţilor săi, scrie AFP.

„Macron este convins de politica sa ce constă în a dori să provoace o înfrângere strategică ţării noastre şi el continuă să sporească nivelul de implicare directă a Franţei” în conflictul din Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o înregistrare video difuzată pe Telegram de un jurnalist rus.

Mai multe detalii: Kremlinul îl acuză pe Macron că sporește nivelul de „implicare directă a Franţei” în războiul din Ucraina. Liderul francez anunță că nu există „linii roșii”

Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a anunțat joi că a împuşcat mortal un bărbat din Belarus care plănuia „un act de terorism” în numele Ucrainei, în regiunea Karelia din nordul Rusiei, scrie agenţia de presă rusă de stat RIA, potrivit Reuters.

FSB, fostul KGB, a afirmat că „a confiscat arme şi un dispozitiv exploziv improvizat” după incident.

Serviciul Federal de Securitate mai susține că bărbatul intenţiona să arunce în aer o clădire administrativă din oraşul Oloneţ, situat la circa 250 km de graniţa cu Finlanda.

„În timpul arestării, criminalul a deschis focul asupra ofiţerilor serviciilor speciale şi a fost neutralizat în timpul confruntării”, a transmis FSB.

The FSB in Karelia killed Belarusian activist Nikolai Alexeyev, who was wanted for insulting Lukashenko. They tried to arrest him for „planning a terrorist attack” and claimed he resisted. https://t.co/77EViVUN80

— XSovietNews 🇺🇦 (@XSovietNews) March 7, 2024

RIA a publicat înregistrări video în care mai mulţi agenţi FSB intră într-o clădire dărăpănată, neiluminată, situată într-o zonă izolată, strigând „ieşi” şi apoi trăgând.

În imaginile video se poate vedea apoi un bărbat care părea mort şi zăcea la pământ, cu o armă lângă el.

FSB a precizat că dispozitivul improvizat era realizat cu un exploziv din plastic fabricat în Marea Britanie şi avea un detonator fabricat în SUA.

Citând surse anonime, presa rusă a raportat că numele bărbatului este Nikolai Alekseev, un activist de 49 de ani din Belarus, care a participat la protestele opoziţiei din această ţară în 2020, notează Agerpres.

⚡️ Russian security officers killed an activist from Belarus during detention

Belarusian Nikolai Alekseev, a participant of the 2020 protests, was killed in Karelia by FSB officers. They wanted to blame him for the terrorist attack.

The FSB said that Alekseev allegedly… pic.twitter.com/sXobBuTbgp

— NEXTA (@nexta_tv) March 7, 2024

Cucerirea orașului Avdiivka de către ruși, precum și progresele făcute de aceștia în jurul altor orașe din regiunea Donețk au semănat frică în rândul celor care trăiesc pe prima linie a frontului din estul Ucrainei. Viteza cu care trupele ruse se apropie îi grăbește în luarea unei decizii: pleacă spre locuri mai sigure și își abandonează locuințele sau nu, relatează jurnaliștii de la BBC într-un reportaj realizat în aceste zone.

„Știm ce urmează. Suntem obosiți toată ziua (și suferim) și atacuri de panică. Este constant deprimant și ne este frică”, spune Maria, o ucraineancă din orașul Kosteantînivka, regiunea Donețk, în timp ce-și împachetează televizorul cu care vrea să meargă la Kiev împreună cu fiul ei.

Mai multe detalii: „Știm ce urmează”. Dilemele ucrainenilor de lângă linia frontului, pe măsură ce trupele ruse își continuă avansul

Forțele ruse vor continua atacurile, intenționând să extindă controlul în jurul orașului Bahmut, pe care l-au capturat în mai 2023, se arată în raportul zilnic publicat pe rețeaua socială X de către Serviciul de Informații militare britanic.

Informațiile britanice au sugerat că obiectivul operațional imediat al Rusiei este capturarea orașului Ceasiv Iar, din regiunea Donețk, aflat la 5 km în spatele liniei frontului, în zona controlată de armata ucraineană.

Ofițerii de informații notează că acest obiectiv este legat de încercările trupelor ruse de a consolida controlul asupra Bahmutului. În direcția indicată, rușii au înaintat deja și au ocupat părțile de est ale satului Ivanovskoe și atacă și pozițiile ucrainene din Bogdanovka.

Mai multe detalii: Cea mai apropiată țintă. Ce oraș din estul Ucrainei vor încerca rușii să captureze, conform serviciilor de informații militare britanice

Preţul ridicat al petrolului, ocolirea sancţiunilor şi investiţiile de stat oferă Rusiei suficiente resurse pentru a lupta în Ucraina la intensitatea actuală timp de cel puţin doi ani, au estimat agenţiile de informaţii lituaniene într-un raport publicat joi, potrivit Reuters.

Rusia şi-a reformat şi consolidat armata afectată de lupte în Ucraina în 2023 şi este pe cale să-şi extindă capacităţile militare de-a lungul graniţei sale cu NATO, inclusiv lângă Finlanda, care s-a alăturat Alianţei Nord-Atlantice anul trecut, au declarat agenţiile în evaluarea lor anuală a ameninţărilor cu care se confruntă ţara baltică.

„Moscova este capabilă să evalueze lecţiile învăţate şi să-şi îmbunătăţească eficacitatea de luptă”, au adăugat agenţiile lituaniene, în raport.

Raportul a fost redactat de două agenţii – Departamentul de contrainformaţii al Securităţii Statului şi Serviciul de Informaţii şi de Securitate din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat marţi că ţara şi-a consolidat forţele militare în nordul şi vestul ţării ca răspuns la o acumulare de forţe NATO la graniţele sale, notează Agerpres.

Potrivit agenţiilor lituaniene, serviciile de informaţii ruse depun eforturi pentru a se sustrage de la sancţiunile impuse industriei de apărare a ţării după invadarea Ucrainei.

Mai multe detalii: Serviciile de informații din Lituania avertizează că Rusia poate lupta în Ucraina la aceeași intensitate încă cel puțin doi ani

Patru persoane au fost rănite miercuri în regiunea Herson, ca urmare a bombardamentelor ruse, a anunțat joi șeful Administrației Militare Regionale Herson, Oleksandr Prokudin, pe Telegram.

„Ieri, inamicul a tras asupra Zolota Balka, Beryslav, Vesele, Lvove, Dudchany, Mykhailivka, Veletenske, Antonivka, Sadove, Stanislav, Novoberyslav și orașul Herson. Patru persoane au fost rănite în urma agresiunii ruse”, a transmis oficialul ucrainean.

Armata rusă a vizat în special zonele rezidențiale ale așezărilor din regiune, iar 16 case private au fost avariate.

Rușii au atacat în 7 direcții, cel mai activ în Avdiivka și Novopavliv, în ultima zi având loc 92 de ciocniri de luptă pe front, a anunțat joi dimineață Statul Major al Forțelor armate ale Ucrainei.

Potrivit raportului, rușii au lansat 6 rachete și 90 de lovituri aeriene și au bombardat pozițiile trupelor ucrainene. De asemenea, peste 100 de așezări din regiunile Cernihiv, Sumî, Harkov, Luhansk, Donețk, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Herson și Mikolaiv au fost sub focul de artilerie.

Întârzierea livrărilor de ajutor militar din partea aliaților occidentali va tergiversa eforturile forțelor ucrainene de a restabili inițiativa pe întreaga linie a frontului, avertizează analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului. Potrivit acestora, deficitul de materiale obligă forțele ucrainene să mobilizezr mai mult personal, iar incertitudinea privind ajutorul viitor limitează planificarea operațională ucraineană, transmite Unian.

„Întârzierile în furnizarea de asistență critică vor forța Ucraina să ia decizii dificile cu privire la alocarea resurselor între viitoarele operațiuni de contraofensivă importante din punct de vedere operațional și operațiunile defensive ucrainene în curs împotriva invadatorilor ruși care dețin acum inițiativa”, explică analiștii ISW.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Rusia pregătește o nouă operațiune ofensivă, care va începe la sfârșitul lunii mai sau în vară. Zelenski spune că acest lucru va întârzia și mai mult oportunitatea Ucrainei de a pregăti și lansa contraofensiva.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a transmis un mesaj preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, cerându-i să îşi retragă armata din Ucraina şi să îşi vadă de problemele interne ale țării sale.

Maia Sandu a fost întrebată miercuri, la Digi 24, ce i-ar spune lui Vladimir Putin dacă preşedintele rus s-ar afla în faţa ei.

„Să îşi retragă armata din Ucraina, să respecte hotarele internaţionale şi să-şi vadă de problemele interne ale Federaţiei Ruse”, a răspuns președinta statului moldovean, potrivit news.ro.

Maia Sandu se află la Bucureşti, pentru Congresul Partidului Popular European.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) din cadrul ONU, Rafael Grossi, s-a întâlnit miercuri, 6 martie, cu președintele Vladimir Putin, după ce a discutat cu oficialii ruși din domeniul energiei despre siguranța de la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, ocupată de trupele ruse încă de la începutul războiului, informează Reuters.

Putin i-a spus lui Grossi că este pregătit să discute „probleme deosebit de sensibile și importante de pe ordinea de zi (…) și să facă totul pentru a asigura securitatea oriunde suntem într-un fel sau altul implicați în energia nucleară”, a transmis Kremlinul, într-un comunicat de presă.

Urmărește-ne pe Google News