Război în Ucraina, ziua 75 | Atacurile rușilor continuă la Odesa, oraș bombardat și în timpul paradei lui Putin de Ziua Victoriei. Zelenski promite că „nu va ceda niciun teritoriu”

Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a semnat luni în faţa jurnaliştilor o lege care permite accelerarea expedierii de echipamente militare în Ucraina, reactivând un dispozitiv care datează din Al Doilea Război Mondial, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Ucrainenii luptă pentru viaţa lor în fiecare zi”, a declarat Joe Biden în Biroul Oval, adăugând: „Această luptă costă mult, dar a ceda în faţa agresiunii ar fi şi mai costisitor”.

„Ukraine Democracy Defense Lend-Lease Act of 2022 se bazează pe un program din cel de-Al Doilea Război Mondial destinat pentru a ajuta Europa să îi reziste lui Hitler” şi „a fost susţinut de aproape toţi membrii Congresului” SUA, cu excepţia a 10 membri ai Camerei Reprezentanţilor care au votat împotrivă, a subliniat Casa Albă.

Mai multe detalii: Biden reactivează pentru Ucraina o lege de asistenţă militară din cel de-Al Doilea Război Mondial

Au apărut imagini cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu premierul ucrainean Denîs Şmîhal adăpostindu-se de obuzele rusești, în timpul întâlnirii pe care au avut-o la începutul zilei de luni în orașul Odesa, situat în sudul Ucrainei, scrie The Guardian.

Cei doi oficiali au coborât într-un adăpost antierian.

Anterior în cursul zilei, Michel a deplâns faptul că „silozurile pline” de alimente pentru export sunt blocate în Odesa, care este un port de importanță strategică la Marea Neagră.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori globali de cereale, iar oficialii Națiunilor Unite au avertizat că eșecul livrării acestor produse va afecta securitatea alimentară în țările importatoare, în special în cele mai sărace, din Africa și din alte părți.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a vorbit cu Michel în timpul vizitei acestuia de la Odesa.

„Este important să prevenim o criză alimentară în lume cauzată de acțiunile agresive ale Rusiei. Trebuie luate măsuri imediate pentru a debloca porturile ucrainene pentru exporturile de grâu”, a declarat Zelenski, potrivit unui comunicat de presă transmis de biroul său.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a declarat luni că afirmațiile făcute de președintele rus Vladimir Putin în discursul său anual de Ziua Victoriei de la Moscova, în care a afirmat că NATO „creează amenințări lângă granița noastră”, sunt „vădit false și absurde”, informează CNN.

„Ceea ce am văzut că a făcut președintele Putin – a fost să ofere o versiune a istoriei revizioniste care a luat forma dezinformării pe care am văzut-o prea des ca fiind cartea de joc a Rusiei”, a declarat Psaki reporterilor la briefingul de presă de luni de la Casa Albă.

„Acum, din fericire, suntem cu toții conștienți, reporterii din întreaga lume sunt conștienți, europenii sunt conștienți, americanii sunt conștienți de fabrica de dezinformare pe care președintele Putin și Kremlinul par să fie, dar sugestia că acest război, care a fost provocat și condus de președintele Putin, ar fi fost provocat de agresiunea occidentală sau de planurile occidentale este în mod evident falsă și absurdă”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a președintelui Joe Biden.

În discursul său de luni, cu ocazia Zilei Victoriei, Putin a declarat că invazia Rusiei în Ucraina a fost necesară deoarece Occidentul „se pregătește pentru invadarea teritoriului nostru”.

„Țările NATO nu au vrut să ne asculte”, a spus Putin, adăugând că acestea „aveau planuri diferite și am putut vedea asta”.

Autoritățile ucrainene au confirmat că a avut loc un atac cu rachete asupra orașului Odesa, scrie BBC.

Trei explozii puternice au fost auzite în centrul orașului. Prima explozie a fost suficient de puternică pentru a zgudui ferestrele și a declanșat alarmele mașinilor din apropiere.

Autoritățile nu au făcut alte precizări cu privire la acest atac.

Soldații ucraineni continuă să reziste în interiorul uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol. Potrivit Serviciului Gărzii de Frontieră de Stat, o parte din trupele sale rămân în combinat și „împreună cu camarazii lor continuă să apere țara”, relatează CNN.

Șeful detașamentului de frontieră din Donețk, Valerii Padytel, care se află în interiorul uzinei, a declarat: „Forțele de apărare din Mariupol continuă să apere orașul-erou. Gărzile de frontieră ale Detașamentului de frontieră din Donețk, ale Detașamentului Gărzii Marine, frații din cadrul Poliției Naționale și Gărzii Naționale continuă să își îndeplinească îndatoririle”.

„Da, ne aflăm într-un mediu foarte dificil, supraomenesc. Dar, în același timp, continuăm să ne apărăm pământul”, a mai afirmat Padytel.

„Știm că nu am fost uitați”, a adăugat Padytel.

Se crede că mai sunt câteva sute de soldați care încă rezistă la oțelăria Azovstal, precum și alți bărbați, civili, al căror număr nu este cunoscut.

Grecia şi-a redeschis luni ambasada la Kiev, „într-un gest extrem de simbolic” pentru a-i sprijini pe „ucrainenii şi comunitatea greacă” trăind în această ţară, a anunţat ministrul grec de externe Nikos Dendias, potrivit Agerpres, care preia AFP.

Ministrul a subliniat că Atena „face totul pentru a contribui la soluţionarea crizei din Ucraina şi a crizei umanitare” şi „se angajează să participe activ la reconstrucţia ţării”.

„Într-un gest extrem de simbolic, drapelul grec flutură din nou astăzi la Kiev”, „ambasada Greciei redeschizându-şi porţile în capitala Ucrainei”, a adăugat ministrul, la finalul unei întrevederi cu omoloaga său kenyană, Raychelle Awour Omamo, aflată luni într-o vizită la Atena.

În fruntea misiunii diplomatice elene la Kiev este numit Manolis Androulakis, fostul consul general grec la Mariupol, care fusese prins în capcană în acest port ucrainean de la Marea Neagră în cursul bombardamentelor ruseşti înainte de a fi evacuat şi a reveni în Grecia.

O comunitate greacă numărând peste 100.000 de persoane şi descendentă din „grecii pontici”, populaţii vorbitoare de greacă din oraşele din jurul Mării Negre, trăieşte în jurul oraşului Mariupol încă din secolul al XVIII-lea.

SUA vor ridica temporar tarifele vamale din epoca Trump pentru oțelul din Ucraina pentru o perioadă de un an, într-o măsură menită să ajute economia ucraineană și să trimită un mesaj de susținere în timp ce țara continuă să reziste invaziei ruse, relatează CNN.

„Pentru ca oțelăriile să continue să fie un colac de salvare economică pentru populația Ucrainei, ele trebuie să poată exporta oțelul. Anunțul de astăzi este un semnal pentru poporul ucrainean că ne angajăm să îi ajutăm să prospere în fața agresiunii lui Putin și că munca lor va crea o Ucraină mai puternică, atât în prezent, cât și în viitor”, a declarat secretarul american al Comerțului, Gina Raimondo, potrivit unui comunicat de presă.

Prim-ministrul ucrainean Denys Shmyhal a cerut SUA să ridice aceste tarife în timpul întâlnirilor pe care le-a avut la Casa Albă în luna aprilie, iar unii membri ai Congresului au îndemnat, de asemenea, administrația Biden să ridice taxele americane impuse oțelului din Ucraina.

Decizia pare să fie în mare parte simbolică. În timp ce Ucraina este un exportator global major de oțel, SUA a importat doar 130.649 de tone de oțel în 2021, potrivit Administrației Comerțului Internațional.

Decizia Departamentului Comerțului vine la o zi după ce SUA au anunțat un nou pachet de sancțiuni punitive împotriva Rusiei și controale la export pentru invazia neprovocată din Ucraina, iar liderii G7 au avut o întâlnire online cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

În 2018, administrația președintelui Trump a impus taxe de 25% pentru oțel și o taxă de 10% pentru aluminiu, în încercarea de a sprijini aceste industrii, deși măsura a fost respinsă la vremea respectivă chiar și de producătorii americani de produse fabricate din oțel și aluminiu, care au spus că decizia va duce la pierderea unor locuri de muncă și va crește prețurile de consum.

Pentagonul a prezentat luni cea mai recentă informare cu privire la luptele din Ucraina, susținând că Rusia înregistrează progrese lente în invazia sa, scrie BBC.

Un înalt oficial american din domeniul apărării a declarat:

• Cuceririle teritoriale în regiunea Donbas din estul Ucrainei au fost inegale și graduale în ultimele zile;
• Rezultatul pentru Moscova a fost „un fel de progres cu o singură cifră” în ceea ce privește kilometrii;
• Trupele Kremlinului au încercat să avanseze de la Izium în direcția Lyman – și să atace orașul Sloviansk;
• În ceea ce privește situația din sudul Ucrainei – acolo Rusia nu a înregistrat „practic niciun progres”, deoarece multe dintre trupele care fuseseră angajate în ofensiva de la Mariupol se străduiau să avanseze spre nord, până în orașul Velyka-Novosilka;
• În ciuda eforturilor rușilor de a cuceri Harkovul, Ucraina încă deține controlul asupra orașului, iar trupele sale continuă să reziste cu succes atacurilor de acolo și din alte părți ale țării;
• Oficialul a precizat că 85 din cele 90 de obuziere de tipul howitzer pe care Washingtonul le-a promis Kievului se află acum în Ucraina.

Discuțiile cu Ungaria cu privire la propunerea de interzicere în Uniunea Europeană a importurilor de combustibili fosili din Rusia au înregistrat progrese, dar mai sunt necesare eforturi suplimentare în acest sens, a anunțat luni președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit BBC și Reuters.

„Discuția din această seară cu premierul Viktor Orban a fost utilă pentru a clarifica problemele legate de sancțiuni și de securitatea energetică”, a scris Ursula von der Leyen, într-un mesaj publicat pe Twitter.

„Am făcut progrese, dar sunt necesare eforturi suplimentare”, a adăugat aceasta.

Von der Leyen a precizat că va convoca o videoconferință cu alte țări din regiune pentru a consolida cooperarea regională în domeniul infrastructurii petroliere.

Mai multe detalii: Ursula von der Leyen anunță că s-au înregistrat progrese în tratativele cu Ungaria privind interzicerea petrolului din Rusia

Departamentul american al Apărării a „văzut indicii” că rușii duc ucraineni în Rusia „împotriva voinței lor”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, în timpul unui briefing de presă, potrivit CNN.

Întrebat despre afirmațiile guvernului de la Kiev potrivit cărora 1,2 milioane de ucraineni au fost deportați în Rusia și sunt reținuți în tabere, Kirby a răspuns: „Cu siguranță am văzut indicii că ucrainenii sunt mutați din Ucraina în Rusia”.

Kirby nu a putut da detalii despre numărul total de ucraineni deportați în Rusia, câte tabere există sau cum arată acestea, dar a spus că „avem indicii că ucrainenii sunt duși împotriva voinței lor în Rusia”.

Kirby a calificat această acțiune drept „inconștientă” și a spus despre aceasta că „nu reprezintă comportamentul unei puteri responsabile”.

Oficialii germani se pregătesc pentru orice întrerupere bruscă a livrărilor de gaze ruseşti cu un pachet de măsuri de urgenţă care ar putea include şi naţionalizarea unor firme vitale, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar, potrivit Agerpres.

Conform acestor surse, pregătirile care sunt coordonate de Ministerul Afacerilor Economice, scot în evidenţă starea de alertă care există cu privire la livrările de gaze naturale care sunt vitale pentru producţia de oţel, mase plastice şi automobile a celei mai mari economii a Europei.

Anul trecut gazele naturale ruseşti au rprezentat 55% din importurile Germaniei, iar autorităţile de la Berlin sunt presate să reducă relaţia de afaceri cu Rusia care, potrivit criticilor, ajută la finanţarea războiului din Ucraina. Oficial, Germania a anunţat că vrea să îşi reducă dependenţa de gazele ruseşti, dar cu toate acestea se aşteaptă să rămână dependentă de livrările de gaze din Rusia până la mijlocul lui 2024.

Acum, însă, oficialii de la Berlin se tem că Moscova ar putea decide să întrerupă unilateral livrările de gaze şi vor să fie pregătiţi în eventualitatea unui astfel de scenariu. Sursele citate de Reuters susţin că guvernul de la Berlin ar acorda noi credite şi garanţii pentru a susţine companiile energetice, pentru a le ajuta să faca faţă creşterii preţurilor, şi ar putea prelua sub umbrela statului o serie de firme vitale, precum rafinăriile.

Procurorul general ucrainean Iryna Venediktova, a anunțat luni că instituția pe care o conduce a identificat un alt ofițer rus suspectat de comiterea unor atrocități în regiunea Kiev, relatează portalul The Kyiv Independent.

Potrivit acesteia, Anton Struyev, comandantul Brigăzii 15 motorizate de pușcași din Rusia, a capturat doi civili în satul Mokrets, în luna martie. Ofițeru rus i-a lovit pe aceștia în cap pentru a afla informații despre armata ucraineană.

După aceea, Struyev le-ar fi ordonat ucrainenilor să se dezbrace și i-ar fi închis într-un subsol.

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) apreciază efortul Republicii Moldova de implicare în criza refugiaţilor din Ucraina şi îşi manifestă susţinerea pentru autorităţile de la Chişinău în gestionarea acestei crize, a afimat luni secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în cursul unei vizite la Chişinău, potrivit presei de peste Prut, preluată de Agerpres.

Şeful ONU le-a mulţumit moldovenilor pentru generozitate şi solidaritate şi a calificat acţiunile Republicii Moldova drept un „exemplu de umanitate”.

Republica Moldova „nu este încă o ţară care primeşte refugiaţi – ci cel mai fragil vecin al Ucrainei care a primit cel mai mare număr de refugiaţi” raportat la populaţia sa, a spus Guterres, adăugând că Republica Moldova necesită şi merită o susţinere masivă, inclusiv susţinere bugetară pentru a menţine stabilitatea.

Secretarul General al ONU a apreciat că acum Republica Moldova este în prima linie de păstrare a păcii şi stabilităţii şi consideră că actorii politici de pe ambele maluri ale Nistrului vor da dovadă de destulă maturitate şi responsabilitate pentru a nu permite extinderea conflictului din Ucraina.

Șase civili au fost răniți luni în bombardamentele rusești din regiunea Donețk, a anunțat Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare regionale din Donețk, pe canalul său de Telegram, potrivit portalului Pravda Ukrainska.

„Pe 9 mai, 6 locuitori civili din regiunea Donețk au fost răniți în urma bombardamentelor rusești”, a scris acesta.

Kyrylenko a mai anunțat că au fost confirmate informațiile potrivit cărora 11 persoane au fost ucise în orașul Yampil, între 23 și 28 aprilie.

El a precizat că este încă imposibil de confirmat numărul victimelor din Mariupol și Volnovakha.

Statele Unite au văzut „rapoarte anecdotice” despre trupe rusești și despre „ofițeri de grad mediu, de la diferite niveluri, chiar până la nivel de batalion” care refuză să se supună ordinelor de a înainta în ofensiva din Donbas, potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării, citat de CNN și de The Guardian.

Oficialul american a afirmat că acești ofițeri „fie au refuzat să se supună ordinelor, fie nu se supun acestora cu aceeași măsură de promptitudine cu care te-ai aștepta ca un ofițer să se supună”.

Forțele ruse s-au confruntat, de la începutul invaziei, cu probleme generalizate de moral, potrivit acestui oficial, aceasta fiind doar una dintre numeroasele probleme care au afectat armata rusă în timpul războiului din Ucraina.

De asemenea, trupele ruse se confruntă în continuare cu probleme logistice care le încetinesc progresul, potrivit oficialului.

În prezent, în Ucraina există 97 de grupuri tactice de batalioane operaționale (BTG) ale forțelor ruse, față de 92 de BTG-uri pe 28 aprilie, a declarat luni oficialul american. Aceasta reprezintă o creștere de cinci BTG-uri în 11 zile.

„Nu este neobișnuit ca ei să mute un BTG sau două din Donbas înapoi în Rusia pentru regrupare sau reaprovizionare și apoi să le trimită înapoi, este normal”, a spus oficialul. Dar, în general, „au adăugat aproximativ cinci BTG-uri în Ucraina și toate aceste BTG-uri sunt fie în estul, fie în sudul” Ucrainei, a precizat oficialul american.

Președintele SUA, Joe Biden, le-a spus recent înalților oficiali americani din domeniul securității naționale că scurgerile de informații privind schimbul de informații secrete dintre Washington și Kiev nu sunt utile și trebuie să înceteze, potrivit unui oficial familiarizat cu această discuție, citat de CNN.

Săptămâna trecută, după ce Casa Albă a negat că a furnizat în mod direct informații secrete ucrainenilor „cu intenția de a ucide generali ruși”, Biden a discutat separat cu secretarul Apărării, Lloyd Austin, cu directorul CIA, William Burns, și cu directorul Serviciului Național de Informații, Avril Haines.

Liderul american le-a spus că nu este util ca informațiile cu privire la ceea ce SUA transmit armatei ucraineane să devină publice, a declarat un oficial, Biden subliniind că scurgerile privind astfel de informații trebuie să înceteze.

Oficialii americani au fost sinceri în ceea ce privește schimbul de informații cu ucrainenii, dar au spus, de asemenea, că există o limită cu privire la ceea ce este împărtășit cu aceștia. Pe lângă trimiterea de arme pentru câmpul de luptă, oficialii au furnizat, de asemenea, informații „pentru a-i ajuta pe ucraineni să-și apere țara”, a declarat săptămâna trecută un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate.

Manifestanții anti-război au ieșit pe străzile din întreaga Rusie, de Ziua Victoriei, într-o curajoasă sfidare a regimului Putin, relatează The Guardian.

Spre exemplu, poliția din Moscova l-a arestat astăzi pe acest bărbat pentru că stătea singur pe o bancă cu o pancartă pe care scria: „Nu războiului!”.

În Nijni Novgorod, activiști necunoscuți au amplasat acest banner pe o clădire situată vizavi de sediul poliției din oraș. Textul semnifică expresia rusă: „La naiba cu războiul!”.

Mai multe detalii: Manifestanții ruşi antirăzboi au ieșit în stradă de Ziua Victoriei: „Nu războiului!”

Cel puţin cinci femei din regiunea Kiev au depus plângeri la Poliţie acuzând că au fost victime ale violurilor militarilor ruşi, a declarat luni şeful Poliţiei Regionale Kiev, Andrei Nebitov, pentru Agerpres.

Potrivit acestuia, faptele de viol sunt înscrise în categoria crimelor de război şi sunt cercetate alături de serviciile secrete ale Ucrainei, de procurori, dar şi de organismele internaţionale.

„Avem şi crime de ordin sexual. Am primit sesizări de la cinci femei. Aceste proceduri se află în derulare, conform legii. Toate anchetele au fost transmise serviciilor secrete ale Ucrainei. A fost stabilită persoana care a comis această infracţiune, a fost pusă sub acuzare, a fost dată în urmărire şi, din informaţiile care apar pe reţelele sociale, aflăm că această persoană a fost lichidată. Este cetăţean al Federaţiei Ruse, militar rus, pe nume Romanov”, a afirmat Nebitov.

Acesta precizează că, în prezent, peste 300 de echipe de anchetatori lucrează în dosare privind săvârşirea de crime de război.

Peste 1.250 de civili ucraineni au fost ucişi de armata rusă în regiunea Kiev. Din cele 1.254 de victime înregistrate în zona capitalei Ucrainei, cele mai multe au fost comise în raionul Bucha, acolo unde au fost numărate 1.090 de cadavre.

„Poliţia se ocupă doar de cauzele civile, cazurile cu militari şi soldaţii Federaţiei Ruse fiind instrumentate de Ministerul Apărării. Până astăzi, au fost descoperite corpurile a 1.254 de civili care au murit în urma acţiunilor militare pe teritoriul regiunii Kiev, în urma agresiunii armatei ruse. Cel mai mare număr de morţi este, din păcate, în localitatea Bucha. În Bucha au fost găsite cadavrele a 418 oameni, iar în întreg raionul Bucha – 1.090 de cadavre. În raionul Brovarî au fost găsite peste 120 de cadavre. Mai puţin – în jur de 40 de cadavre au fost găsite în Vîşgorod. Bucha face parte din oraşele noi din jurul Kievului, cu un număr mare de locuitori. Numărul de locuitori nu poate fi comparat cu cel din Vişgorod, în care majoritatea populaţiei locuieşte la sate”, a afirmat Andrei Nebitov.

Şeful Poliţiei susţine că majoritatea populaţiei ucise la Bucha a fost împuşcată. De asemenea, el susține că peste 300 de persoane au murit în urma exploziilor de mine amplasate de militarii ruşi.

Cancelarul german Olaf Scholz l-a primit luni, la Berlin, pe preşedintele francez, Emmanuel Macron şi l-a felicitat, într-o conferință de presă, pentru recenta sa realegere, relatează BBC.

Olaf Scholz a spus că o bună cooperare între Franţa şi Germania este importantă, iar cele două ţări trebuie „să lucreze bine împreună pentru ca Europa să lucreze bine împreună”.

”Nimeni nu avea de unde să știe că războiul din Ucraina va izbucni sau mii şi mii de oameni vor avea parte de moarte şi distrugere”, a afirmat cancelarul german.

„Am trăit un moment de cotitură în istorie”, a mai declarat Olaf Scholz.

La rândul său, Macron i-a mulțumit cancelarului Scholz și a spus că cele două state vor crea o Europă mai puternică și pregătită să facă față „marilor provocări”, cum ar fi digitalizarea, protecția mediului și toate celelalte provocări.

Liderul francez a precizat că Germania joacă un rol structural și vital în toate aceste chestiuni și că Berlinul a avut un rol important în încercarea de a opri războiul.

„Trebuie să facem totul pentru a proteja democrația și să stăm umăr la umăr cu Ucraina, protejându-ne în același timp cetățenii”, a afirmat șeful statului francez.

Macron a mai declarat că cele două state vor adopta noi sancțiuni împotriva Rusiei, adăugând că țările europene vor continua să ofere Ucrainei asistență, inclusiv ajutor financiar și militar.

Europa trebuie să își reducă dependența de importurile de energie din Rusia, a punctat președintele francez.

Rusia a negat luni că nu ar mai dispune de suficiente rachete ghidate de înaltă precizie, aşa cum a afirmat anterior Ministerul britanic al Apărării într-unul din buletinele sale despre evoluţia conflictului din Ucraina, relatează agențiile EFE şi Interfax, preluate de Agerpres.

Publicația ucraineană Defense Express semnalează însă luni utilizarea de către aviaţia rusă a rachetelor X-22 de fabricaţie sovietică, pentru prima oară de la începutul invaziei ruse în Ucraina.

„Dacă ar fi să dăm crezare la tot ceea ce spune cealaltă parte, Rusia trebuia să rămână fără rachete încă din luna martie. Dar aceasta nu s-a întâmplat. Complexul militar-industrial furnizează armatei noastre întreaga gama necesară de rachete în volumele necesare”, a declarat într-un interviu pentru Interfax vicepremierul rus Iuri Borisov, responsabil cu industria de apărare în guvernul rus.

Acesta a asigurat că „există suficiente rachete şi muniţii moderne ghidate de înaltă precizie pentru a îndeplini toate misiunile puse în faţa forţelor armate ruse”.

Ministerul britanic al Apărării a semnalat luni în buletinul său zilnic informativ despre ultimele evoluţii ale ofensivei ruse în Ucraina că „de la începutul invaziei, Rusia s-a lăudat public cu capacitatea sa de a efectua lovituri chirurgicale şi de a limita daunele colaterale”.

„Ei (ruşii) au spus că oraşele ucrainene vor fi ferite de bombardamente”, indică ministerul britanic, subliniind că, întrucât conflictul se prelungeşte, „în pofida aşteptărilor de dinainte ale Rusiei, stocurile sale de muniţie ghidate de înaltă precizie au fost probabil puternic diminuate”.

În opinia autorităţilor militare britanice, aceasta a obligat Rusia să folosească arme vechi, mai puţin precise şi mai uşor de interceptat. În acelaşi timp, Rusia a demonstrat „deficienţe în ceea ce priveşte capacitatea sa de a efectua lovituri de înaltă precizie la scară largă”, concluzionează experţii ministerului.

Cu toate acestea, vicepremierul Iuri Boris susţine că sistemele ruseşti ghidate de înaltă precizie s-au dovedit a fi eficiente în cursul aşa-numitei „operaţiuni militare speciale din Ucraina”, conform Interfax.

„Toate tipurile de arme ruseşti ghidate de înaltă precizie şi-au confirmat caracteristicile de luptă, care au permis lovituri precise asupra infrastructurii militare din toată Ucraina şi au redus astfel la minimum victimele civile”, a asigurat responsabilul rus.

Rusia utilizează o gamă largă de sisteme pentru a ataca ţinte în Ucraina, printre care rachete ghidate aer-sol, rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune lansate pe cale aeriană şi maritimă, rachete hipersonice Kinjal, lansate aerian, şi rachete tactice Iskander-M, a indicat Borisov.

„Aceste tipuri de arme sunt intens dezvoltate, cu accent pe utilizarea lor rapidă, cu precizie înaltă, pe distanţe lungi, împreună cu proiectarea de noi sisteme hipersonice”, a adăugat el.

Dar, după cum a scris luni publicaţia ucraineană specializată Defense Express, citând surse militare de la Kiev, trupele ruse au lansat în noaptea de duminică spre luni atacuri cu rachete de fabricaţie sovietică X-22, care au fost lansate de bombardiere strategice Tu-22M3.

Potrivit unor surse, forţele aeriene ruse au efectuat lovituri asupra unor ţinte din regiunea Doneţk cu rachete de croazieră lansate pe cale aeriană X-22, pentru prima oară de la începutul invaziei ruse în Ucraina.

În jur de şase rachete X-22 au fost lansate asupra unor localităţi situate în apropiere de linia frontului din regiunea Doneţk.

Conform analiştilor de la Defense Express, dacă aviaţia rusă a început să folosească rachete sovietice, atunci aceasta ar putea să însemne că stocurile de Kalibr şi Iskander au fost puternic diminuate.

X-22 sunt rachete de croazieră sovietice care au fost fabricate în anii 1960-1970.

Consiliul ONU pentru drepturile omului va organiza joi o sesiune specială pentru a aborda încălcările drepturilor omului de către Rusia în timpul războiului din Ucraina, a anunțat un oficial al Națiunilor Unite, potrivit The Guardian.

Peste 50 de țări, printre care Marea Britanie, Germania, Turcia și SUA, au susținut o solicitare venită din partea Kievului și au cerut o reuniune extraordinară a celui mai important organism al ONU pentru drepturile omului pentru a examina „deteriorarea situației drepturilor omului în Ucraina ca urmare a agresiunii rusești”.

Întâlnirea ar putea include o rezoluție care să însărcineze Comisia de anchetă privind războiul, recent formată, să prezinte un raport detaliat consiliului în cursul acestui an.

Ambasadorul Ucrainei la ONU, Evgheniia Filipenko, a afirmat, într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului: „Situația actuală necesită atenția urgentă a consiliului, având în vedere rapoartele recente privind crimele de război și încălcările pe scară largă ale drepturilor omului din orașul Bucha și din alte zone eliberate ale țării, precum și rapoartele actuale privind victimele în masă din orașul Mariupol”.

După ce orașul Popasna din Luhansk a fost cucerit, duminică, de forțele ruse, bombardamentul implacabil al Rusiei asupra regiunii Donbas din estul Ucrainei nu dă semne de încetare, scrie BBC.

Bătăliile grele se dau în jurul orașului Rubizhne (situat la nord de Severodonețk) și Bilohorivka.

Primarul orașului strategic Slovyansk, situat în estul Ucrainei, spune că armata rusă a bombardat centrul orașului.

În afara Donbasului, guvernatorul din Mikolaiv spune că în regiune au avut loc mai multe atacuri decât de obicei în cursul nopții, iar mai multe persoane au fost ucise și rănite.

În orașul devastat Mariupol, forțele ucrainene rămase apără combinatul siderurgic Azovstal în fața asaltului rușilor.

Iar în orașul portuar Odesa, de la Marea Neagră, președintele Consiliului European, Charles Michel, aflat în vizită, a trebuit să se adăpostească din cauza unui atac cu rachete, potrivit unui oficial al UE.

În orașul Odesa, din sudul Ucrainei, există un hotel care a devenit cunoscut la nivel local drept „fortăreața lumii rusești”, scrie CNN.

Ansamblul de lux numit „Grande Pettine” este situat pe o plajă de la Marea Neagră. Atunci când mișcarea pro-rusă din Odesa era la apogeu – în urmă cu aproximativ 10 ani – complexul a organizat conferințe dedicate fraternității dintre Ucraina și Rusia. Una dintre acestea s-a numit „Provocările crizei globale: unitatea Ucrainei și a Rusiei”.

Locul a atras personalități de talk-show și unii dintre cei mai aprigi politicieni din Rusia. Acesta este încă deținut de un om de afaceri care a fost extrem de influent în Partidul Regiunilor, o formațiune prorusă.

În acest weekend, „Grand Pettine” a fost lovit de cel puțin o rachetă de croazieră rusă, suferind avarii grave.

Având în vedere amintirile plăcute ale elitei ruse despre căldura și luxul oferit de stațiunea de la Marea Neagră, pare puțin probabil ca aceasta să fi fost vizată în mod deliberat.

„Clădirile complexului de hoteluri și restaurante, precum și infrastructura de utilități, au fost distruse și avariate. Nu există victime sau răniți”, a anunțat luni procuratura din Odesa.

Statele Unite au livrat „mai mult de 85” din cele 90 de obuziere de tipul howitzer – arme cu rază lungă de acțiune -, care au fost promise Ucrainei, precum și peste 110.000 din cele 184.000 de obuze pentru acestea, potrivit unui înalt oficial american din domeniul apărării, citat de CNN.

Oficialul a mai spus că „peste 310” soldați ucraineni au finalizat instruirea pe aceste obuziere, iar alți „peste 50” sunt intruiți în prezent, în timp ce un nou curs, de două săptămâni, privind întreținerea obuzierelor a început luni.

Cel puțin 20 de ucraineni au finalizat instruirea privind utilizarea dronelor Phoenix Ghost, 60 de ucraineni au finalizat instruirea pe transportorul blindat de trupe (APC) M113, alți „peste 45” terminând luni instruirea pe acest APC, iar 15 soldați ucraineni au finalizat instruirea pe radarul mobil de apărare aeriană Q64, o a doua grupă începând luni cursurile privin folosirea acestui radar, a adăugat oficialul.

Cel puțin „13 livrări de la șapte națiuni diferite au sosit în diverse locuri de transbordare din regiune”, care au inclus „puști, piese de schimb, Humvee, generatoare” și „chiar și câteva obuziere howitzer suplimentare”, a precizat oficialul.

Rusia este acuzată că încearcă să își cazeze militarii în case abandonate din orașul Herson, scrie BBC.

Într-o actualizare a serviciilor de informații ucrainene se afirmă că trupele rusești au cerut asociațiilor de locuințe din două districte diferite liste cu proprietățile goale.

Herson, situat în sudul Ucrainei, este singurul oraș important pe care Rusia l-a cucerit de când a lansat invazia, în februarie.

Actualizarea ucraineană sugerează că Kremlinul încearcă să își întărească controlul în această zonă: crește numărul punctelor de control și al patrulelor și încearcă să convingă populația locală să cedeze în fața noului regim.

Rusia a încercat să introducă rubla în Herson și se pare că plănuiește un „referendum de independență” care ar putea duce la desprinderea orașului de sub controlul guvernului ucrainean.

Moscova nu a răspuns încă la aceste acuzații.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat luni, la Strasbourg, că, cel mai probabil, va fi nevoie de „câteva decenii” pentru ca Ucraina să fie confirmată ca membră a Uniunii Europene, relatează BBC.

Liderul francez a adăugat, însă, că Ucraina este „deja un membru” al familiei europene datorită „luptei” și „curajului” său.

Emmanuel Macron a mai declarat, într-un discurs susţinut în Parlamentul European, că speră ca UE să avanseze „rapid” în ceea ce privește aderarea Ucrainei.

Declarațiile liderului de la Palatul Élysée vin în contextul în care Kievul a trimis la Bruxelles ce-a de-a doua parte a chestionarului privind aderarea Ucrainei la blocul comunitar.

Mai multe detalii: Emmanuel Macron: Va fi nevoie, probabil, de „câteva decenii” până când Ucraina va adera la UE

Președintele rus Vladimir Putin „a recunoscut că nu are nicio victorie de sărbătorit”, a declarat luni ambasadoarea americană la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, la CNN, ca reacție la lipsa unui anunț major cu privire la intensificarea războiului în discursul liderului de la Kremlin de „Ziua Victoriei”, dar a precizat că acesta nu a dat nici un indiciu că intenționează să pună capăt războiului.

În prima reacție a unui oficial al administrației Biden la discursul lui Putin, Thomas-Greenfield a remarcat că liderul rus nu s-a folosit de discursul său de luni pentru a anunța o retragere din Ucraina – care ar fi fost salutată de Statele Unite -, precizând că declarațiile lui Vladimir Putin semnalează că războiul din Ucraina va continua.

Thomas-Greenfield a declarat că „nu a existat niciun motiv pentru ca (Putin) să declare victoria sau să declare un război pe care îl poartă deja de mai bine de două luni”.

„Eforturile sale în Ucraina nu au avut succes”, a spus aceasta. „Nu a fost capabil să intre în Ucraina și să-i îngenuncheze în câteva zile și să-i facă să se predea”, a precizat ambasadoarea SUA la ONU.

Cu toate acestea, „conflictul nu s-a încheiat, cu siguranță”, a spus Thomas-Greenfield.

„Nu a anunțat o retragere. Nu a anunțat o înțelegere cu ucrainenii”, a declarat ea pentru postul american. „Așa că bănuiesc și noi toți evaluăm că acesta ar putea fi un conflict pe termen lung, care ar putea dura luni suplimentare”, a adăugat ambasadoarea.

„Așadar, ceea ce am vedea ca un semn pozitiv este ca Putin să-și retragă trupele din Ucraina și să pună capăt acestui război inconștient”, a precizat Linda Thomas-Greenfield.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut o vizită surpriză alături de premierul ucrainean Denîs Şmîhal în oraşul-port Odesa, cu ocazia Zilei Europei pentru a reitera sprijinul Uniunii Europene oferit Ucrainei în războiul împotriva Rusiei, relatează news.ro.

Charles Michel a subliniat că produsele agricole, precum cerealele, grâul, porumbul sunt blocate în portul de la Marea Neagră pe fondul războiului, situaţie care va avea ”consecinţe drastice pentru ţările vulnerabile”.

”Am venit să sărbătoresc Ziua Europei în Odesa, oraşul în care Puşkin spunea că «poţi simţi Europa». Şi unde astăzi poporul ucrainean îşi protejează monumentele de gloanţe şi rachete şi libertatea de agresiunea rusă. Nu sunteţi singuri (n.r. ucrainenii). Europa e alături de voi”, a afirmat preşedintele Consiliului European, pe Twitter.

”Mă aflu în portul Odesa alături de premierul Denîs Şmîhal. Am văzut silozuri pline cu cereale, grâu, porumb pregătite să fie exportate. Aceste produse agricole extrem de necesare sunt blocate din cauza războiului rusesc şi a porturilor blocate de la Marea Neagră, provocând consecinţe drastice pentru ţările vulnerabile. Avem nevoie de un răspuns global”, a precizat Charles Michel.

Michel a vizitat Kievul la sfârşitul lunii aprilie şi a rămas marcat de imaginile la care a asistat în capitala ucraineană, afirmând că ”nu există cuvinte” pentru a explica ce simte, din perspectiva unui ”tată, ca fiinţă umană”, nu din postura de preşedinte al Consiliului European, adăugând că Rusia ”trebuie pedepsită” pentru evenimentele care se desfăşoară în Ucraina.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat luni, la Strasbourg, că, pentru a se pune capăt războiului din Ucraina, pacea va trebui să se construiască fără „umilirea” Rusiei, transmite AFP, preluată de Agerpres.

„Vom avea mâine o pace de construit, să nu uităm niciodată. Va trebui să o facem având în jurul mesei Ucraina şi Rusia (…) Însă aceasta nu se va face nici cu negarea, nici cu excluderea uneia sau a alteia, nici cu umilirea”, a afirmat Macron, într-o conferinţă de presă la Parlamentul European.

În discursul susţinut puţin mai devreme în legislativul european, Emmanuel Macron a declarat că, „atunci când pacea va reveni pe pământul european, va trebui să construim noile echilibre de securitate” fără „a ceda vreodată tentaţiei nici de umilire, nici de spirit de revanşă”.

„Pentru că ele au devastat deja prea mult, în trecut, drumurile păcii”, a adăugat preşedintele francez, făcând o paralelă cu Tratatul de la Versailles încheiat după Primul Război Mondial şi marcat de „umilirea” Germaniei.

De acum încolo, europenii trebuie „să facă totul pentru ca Ucraina să poată rezista şi ca Rusia să nu învingă niciodată”, dar şi pentru „a păstra pacea pe restul continentului european şi a evita orice escaladare” cu Moscova, a mai spus Macron.

În opinia sa, ziua de luni „a dat două feţe foarte diferite lui 9 Mai”, Ziua Europei în UE şi, în Rusia, sărbătorirea Zilei Victoriei împotriva nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial.

La Moscova „a fost o voinţă de demonstraţie de forţă, de intimidare şi un discurs hotărât războinic” al preşedintelui rus Vladimir Putin, în vreme ce, la Strasbourg, „a fost asocierea de cetăţeni, de parlamentari naţionali şi europeni” pentru „a gândi viitorul” Europei, a comentat Macron.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut luni o videoconferință cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul căreia a anunțat că a trimis Bruxelles-ului a doua parte a chestionarului completat pentru obținerea statutului Ucrainei de stat candidat la aderarea la UE, a anunțat Administrația Prezidențială de la Kiev, potrivit CNN.

Trimiterea răspunsurilor în sine este „de asemenea o mică victorie pentru echipa noastră”, a spus președintele ucrainean, potrivit unui comunicat al biroului său.

Obținerea statutului de stat candidat la aderarea la UE este „de mare importanță pentru poporul ucrainean și pentru forțele noastre armate, care își apără patria”, a afirmat luni Ursula von der Leyen.

Șefa Comisiei Europene a adăugat că „așteaptă cu nerăbdare să primească răspunsurile la chestionarul de aderare la UE”.

„Așteptăm analiza și concluziile Comisiei Europene. Mi-aș dori ca aceste concluzii să fie pozitive. Și aș dori ca aceste concluzii să fie furnizate mai repede datorită dumneavoastră”, a precizat șefa Comisiei Europene.

UE „va căuta să își dea avizul în iunie”, a scris luni von der Leyen, pe contul său Twitter.

Între timp, șefa Comisiei Europene se îndreaptă spre Ungaria pentru a se întâlni cu premierul ungar Viktor Orbán, pentru a discuta aspecte legate de cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei propus de UE, care include interzicerea importurilor de petrol rusesc în UE, scrie The Guardian.

„Președinta Von der Leyen se deplasează în această după-amiază în Ungaria pentru a se întâlni cu premierul Viktor Orbán. Aceștia vor discuta chestiuni legate de securitatea europeană a aprovizionării cu energie”, a anunțat purtătorul de cuvânt al șefei Comisiei Europene, Eric Mamer.

Von der Leyen s-a confruntat cu rezistență acerbă din partea Ungariei în ceea ce privește propunerile șefei Comisiei Europene de a opri fluxurile de petrol rusesc către Europa. Vineri, Orbán a declarat că noile planuri de sancțiuni ale UE echivalează cu o „bombă nucleară” pentru economia Ungariei.

Liderul separatist al autoproclamatei republici Doneţk, Denis Puşilin, a condus defilarea organizată luni în oraşul-port Mariupol de la Marea Azov, cu ocazia Zilei victoriei sovietice împotriva Germaniei naziste, şi a declarat că acest oraş face parte de acum „pentru totdeauna” din regiunea prorusă Doneţk (estul Ucrainei), relatează agenţia de presă EFE şi portalul ucrainean Obozrevatel, preluate de Agerpres.

Puşilin, în capul coloanei, a purtat împreună cu soldaţi şi alte persoane o pânză imensă de 300 de metri în culorile negru şi portocaliu ale panglicii Sfântului Gheorghe, un simbol militar recunoscut pe scară largă în Rusia, şi a scandat „Ura!”, după cum se poate vedea într-un videoclip publicat de media independentă din Belarus Nexta Live.

Rusia a anunţat în 21 aprilie preluarea controlului asupra acestui oraş asediat, în care peste 90% din infrastructură a fost distrusă de ofensiva militară rusă.

Cu toate acestea, există încă o ultimă redută de rezistenţă a armatei ucrainene, cu un număr necunoscut de apărători ascunşi în reţeaua de tuneluri de sub combinatul siderurgic Azovstal.

În declaraţiile de la Mariupol, citate de agenţia de presă oficială rusă TASS, liderul prorus al Doneţkului, Denis Puşilin – îmbrăcat într-o vestă gri, cu o panglică agăţată la piept cu litera „Z”, simbol al campaniei militare ruse din Ucraina – a afirmat că „Rusia este aici (în acest oraş) pentru totdeauna”.

Potrivit TASS, Puşilin a spus că electricienii au început refacerea reţelelor electrice în cartierele oraşului şi a anticipat că alimentarea cu apă va fi restabilită la Mariupol într-o săptămână.

Portalul ucrainean Obozrevatel remarcă faptul că defilarea de 9 mai a fost organizată pe o stradă mai puţin afectată de bombardamentele ruseşti asupra Mariupolului, iar televiziunile de stat ruse nu au transmis imagini cu zonele rezidenţiale complet distruse de armata rusă.

În imaginile transmise din Mariupol se văd militari cu banderole albe la mânecă. Se pare că locuitori ai oraşului care merg abătuţi în spatele lui Puşilin şi alţi ocupanţi au fost obligaţi sub ameninţarea armelor să participe la această manifestaţie, notează Obozrevatel.

Până la urmă, aşa-numita „paradă a prizonierilor” nu a mai avut loc la Mariupol, aşa cum anunţase la 5 mai Petro Andriuşcenko, consilierul primarului ucrainean din Mariupol.

Într-o postare pe Telegram, acesta susţine că persoanele care au participat la manifestaţia de la Maripol au fost aduse din Novoazovsk şi Doneţk.

„În cea mai mare parte sunt ruşi. În mod selectiv au fost atraşi vârstnici din Mariupol. Nu se observă voioşie şi bucurie pe străzi la trecerea coloanei. Oamenii sunt ademeniţi în piaţă cu promisiunea că li se va da să mănânce şi li se vor distribui produse alimentare”, a mai spus Andriuşcenko în postare.

Străzile din Odesa sunt incredibil de liniștite luni, iar orașul se află sub stare de asediu până marți dimineață, la ora 05:00, în timp ce Rusia sărbătorește Ziua Victoriei, relatează BBC.

În ultimele câteva zile, Odesa a fost ținta mai multor atacuri cu rachete rusești.

Sâmbătă, rușii au lovit aeroportul din oraș, avariind pista și sistemele radar, iar ferestrele caselor dintr-un cartier de locuințe aflat în apropiere au fost sparte de suflul multiplelor explozii.

Duminică, autoritățile ucrainene au anunțat că două rachete au lovit zonele rezidențiale, iar luni au precizat că regiunea mai largă Odesa a fost lovită de patru rachete Onyx lansate din Crimeea.

Autoritățile și-au exprimat îngrijorarea că șase nave și două submarine sunt, de asemenea, pregătite să lanseze atacuri cu rachete asupra sudului regiunii.

Dincolo de atacurile repetate cu rachete, Odesa a evitat în mare parte focul războiului; linia frontului se află la câțiva kilometri est, între Mikolaiv și orașul Herson, aflat sub controlul rușilor.

Înainte de ora interdicției de ieșire din case, drumul de coastă al orașului era plin de bicicliști, persoane care plimbau câinii și familii care se bucurau de soare. Restaurantele cu vedere la mare erau deschise, deși plajele sunt închise cu avertismente de mine terestre îngropate în nisip.

Granițele orașului sunt protejate de saci de nisip, dar cafenelele încă difuzează muzică clasică și jazz, iar oamenii stau afară și se bucură de soare.

După 75 de zile de conflict, orașul este pregătit pentru un eventual asalt, dar mulți s-au obișnuit să găsească un nou mod de viață, chiar dacă războiul este în curs de desfășurare.

Trei poliţişti ucraineni din regiunea Kiev au murit, iar un al patrulea este dat dispărut în urma atacurilor armatei ruse în nord-vestul capitalei Ucrainei, a declarat luni şeful Poliţiei Regionale Kiev, Andrei Nebitov, pentru Agerpres.

Potrivit acestuia, este posibil ca poliţistul dispărut să fi fost luat prizonier de militarii ruşi.

„Din păcate, în rândul angajaţilor Poliţiei regiunii Kiev, în timpul evacuării populaţiei, au decedat trei persoane, unul în raionul Vîşgorod, unul în Bucea şi al treilea în Irpin. Mai avem un poliţist care este dat dispărut. Probabil a fost luat prizonier de către armata Federaţiei Ruse, de soarta căruia, din păcate, nu cunoaştem astăzi nimic. Am avut şi angajaţi care au fost răniţi, însă au reveni în rândurile poliţiei”, a afirmat Nebitov.

Acesta a precizat că, în urma conflictului militar, cinci sedii ale Poliţiei au fost distruse complet, iar alte cinci au fost parţial distruse.

„Chiar a doua zi după plecarea trupelor ruse, Poliţia şi-a reluat activitatea în zonele temporar ocupate şi, în acelaşi timp, au început şi anchetele pe baza declaraţiilor populaţiei pentru descoperirea crimelor de război. (…) Chiar mâine vom deschide secţia de poliţie din orăşelul Borodianka, cu tot ceea ce înseamnă activitatea de poliţie”, a adăugat şeful Poliţiei din Kiev.

Mai multe maşini militare ale armatei ruse, dar şi bucăţi dintr-un avion militar rusesc, care au fost capturate de ucraineni, au fost expuse, luni, pe o stradă din centrul Kievului, pentru a marca astfel ziua de 9 Mai, informează Agerpres.

Bucăţi din epava unui avion SU 25 SM doborât pe 2 martie pe raza satului Vîşegrad, despre care se crede că a fost folosit pentru bombardarea oraşului Irpin, dar şi mai multe transportoare blindate capturate la Hostomel au fost amplasate pe strada Lavrska, în faţa Muzeului Naţional Militar – Istoric al Ucrainei.

„În legătură cu aceste trofee, susţin această idee. Trec, fotografiez, trimit prin Instagram, pentru a împărtăşi victoria noastră viitoare. Simt că ziua de 9 Mai de anul acesta este mult mai tensionată faţă de altă dată şi, dacă e să ne referim la situaţia generală din ţară, acelaşi lucru îl simt toţi ucrainenii”, a declarat Elena, o tânără care a apreciat expoziţia în drum spre serviciu.

Mai multe detalii: Ucrainenii au expus pe o stradă din Kiev blindatele distruse ale rușilor pentru a marca Ziua Victoriei

Preşedintele chinez Xi Jinping i-a transmis, luni, cancelarului german Olaf Scholz că trebuie să fie depuse toate eforturile pentru a evita ca războiul din Ucraina să se transforme într-o ”situaţie de necontrolat”, relatează presa de stat chineză, potrivit The Guardian

”Trebuie depuse toate eforturile pentru a evita intensificarea şi extinderea conflictului din Ucraina, care ar putea duce la o situaţie de necontrolat”, i-a transmis preşedintele Xi cancelarului german Olaf Scholz în cadrul unei videoconferinţe.

Mai multe detalii: Președintele chinez, către cancelarul german: Intensificarea conflictului din Ucraina ar putea duce la „o situație de negestionat”

Ministerul ucrainean al Apărării afirmă că forțele ruse încearcă să își dezvolte ofensiva în regiunea Luhansk cu „încercări continue de a traversa râul Siverski-Donețk în apropiere de Belahorivka”, scrie CNN.

Colonelul Oleksandr Motuzyanyk, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, a declarat că rușii au construit trei pontoane de trecere peste râu și că sprijină trupele terestre cu artilerie și avioane.

Acesta a precizat că rușii urmăresc să izoleze orașul Lysychansk, un oraș de pe linia frontului aflat la aproximativ 16 km de unul dintre podurile de pontoane identificate pe imaginile din satelit.

Dacă va avea succes, atunci avansul rușilor ar putea să taie liniile de aprovizionare ucrainene către apărătorii din Lysychansk și Severodonețk.

Dar imaginile analizate de CNN indică faptul că cel puțin un pod de pontoane a fost deja distrus, tancuri și alte echipamente militare fiind lovite și pe jumătate scufundate în râu.

„Trupele noastre curăță teritoriul din Bilohorivka, unde ocupanții au traversat râul cu ajutorul pontoanelor”, a declarat Serhiy Hayday, șeful administrației militare din Luhansk.

„După curățarea teritoriului din Bilohorivka, evacuarea va fi reluată”, a adăugat Hayday, precizând că salvatorii vor putea să curețe dărâmăturile clădirii școlii care a fost lovită sâmbătă de o bombă lansată dintr-un avion rusesc și care a ucis zeci de persoane ce se refugiaseră în unitatea de învățământ.

Nu este clar dacă ucrainenii păstrează controlul asupra așezării Bilohorivka din regiunea Luhansk, notează postul american.

Hayday a precizat că în orașul Popasna – la sud – „apărătorii noștri mențin apărarea în noi poziții fortificate, nu se produc breșe. În curând situația trebuie să se schimbe în favoarea noastră”.

Doi jurnaliști ruși care lucrează pentru un popular site pro-Kremlin l-au umplut luni dimineață cu articole împotriva războiului, într-un rar act de disidență, în timp ce țara sărbătorea victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste, relatează The Guardian.

Articolele de pe Lenta.ru îl numesc pe președintele Vladimir Putin un „dictator paranoic și patetic” și îl acuză că poartă „cel mai sângeros război al secolului XXI”.

„Trebuia să o facem astăzi. Am vrut să reamintim tuturor pentru ce au luptat cu adevărat bunicii noștri în această frumoasă Zi a Victoriei – pentru pace”, a declarat Egor Polyakov, în vârstă de 30 de ani, unul dintre cei doi jurnaliști.

„Nu despre asta este vorba de Ziua Victoriei”, a declarat Polyakov, într-un interviu acordat The Guardian. „Oameni obișnuiți mor, femei și copii pașnici mor în Ucraina. Având în vedere retorica pe care am văzut-o, acest lucru nu se va opri. Nu puteam să mai acceptăm acest lucru. Acesta a fost singurul lucru corect pe care îl puteam face”, a precizat jurnalistul.

Polyakov, care lucrează ca reporter economic la Lenta, a declarat că el și colega sa Alexandra Miroshnikova au publicat peste 40 de articole critice la adresa Kremlinului și a acțiunilor Moscovei în Ucraina. Articolele au fost șterse între timp, dar pot fi accesate prin intermediul unui instrument de arhivare web.

Mai multe detalii: „Putin, dictator patetic și paranoic”, titlul care a apărut pe prima pagină a unui site rus pro-Kremlin. „Nu este mâna hackerilor, e decizia noastră conștientă”

Ambasadorul ucrainean în Marea Britanie, Vadym Prystaiko, a declarat luni că cea mai bună cale de ieșire din război este „dacă Ucraina câștigă din punct de vedere militar”, relatează BBC.

Rusia și Ucraina au avut șase runde de negocieri, a precizat Vadym Prystaiko în cadrul unei conferințe la Kings College din Londra.

Acesta a spus că Rusia a venit la negocieri cu așteptări „nerealiste” și „nejustificate”.

„Cred că cea mai bună cale de ieșire este ca Ucraina să câștige din punct de vedere militar”, a declarat ambasadorul ucrainean.

Costul reconstrucției Ucrainei după încheierea războiului ar trebui să revină Rusiei și nu „contribuabililor occidentali”, a adăugat Vadym Prystaiko, în cadrul conferinței intulate „Defence of Europe”.

Moscova a reacționat luni, după ce ambasadorul rus în Polonia, Serghei Andreev, a fost stropit și acoperit cu vopsea roșie de protestatarii proucraineni în timp ce încerca să depună flori la un cimitir al soldaților sovietici din Varșovia, scrie The Guardian.

„Ambasadorul rus în Polonia, Serghei Andreev, și diplomații ruși care îl însoțeau au fost atacați la Varșovia, în timp ce depuneau o coroană de flori la cimitirul soldaților sovietici. Fanii neo-naziști și-au arătat din nou fața – și este sângeroasă.

Demolarea monumentelor eroilor din cel de-al Doilea Război Mondial, profanarea mormintelor și acum întreruperea unei ceremonii de depunere de flori în ziua care este sacră pentru orice ființă umană decentă demonstrează din nou ceea ce este evident: Occidentul a stabilit cursul pentru reîncarnarea nazismului”, a scris purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, pe canalul său de Telegram.

„Dar, așa cum am mai spus, nu ne puteți speria. Europenii sunt cei care ar trebui să fie speriați atunci când se uită la reflexia lor în oglindă”, adăugat Maria Zaharova.

Forțele ruse au continuat luni să bombardeze orașele ucrainene din nordul regiunii Donbas, relatează BBC.

O rachetă a lovit o clădire din apropierea centrului orașului Sloviansk în jurul prânzului, un nor de fum uriaș ridicându-se spre cer, potrivit unui rezident local.

„A fost o explozie incredibil de puternică. Mult mai puternică decât artileria obișnuită. Nu există nicio victorie astăzi aici. Nimic de sărbătorit”, a declarat, pentru postul britanic, Alex, un mecanic auto, care a cerut să nu-i fie folosit numele de familie.

„Cred că forțele rușilor au început deja să nu mai fie la fel de puternice”, a declarat primarul din Sloviansk, Vadim Lyach, îndemnând totuși toți civilii rămași să părăsească orașul aproape gol de pe linia frontului.

„Este o luptă grea. S-ar putea să fie mulți [ruși], dar noi rezistăm”, a declarat un locotenent al armatei ucrainene, care se află la comanda unui mic grup de tancuri pe linia frontului, la vest de Sloviansk. Ofițerul a refuzat să spună cum se numește.

„Suntem bine motivați, dar nu cred că putem supraviețui mult timp fără… arme grele de la partenerii noștri internaționali”, a declarat Vladislav Kosovski, un soldat ucrainean din Batalionul 93.

Discuțiile privind cea de-a șasea rundă de sancțiuni împotriva Rusiei propuse de Uniunea Europeană sunt în curs de desfășurare, în condițiile în care Budapesta a amenințat că nu va vota pentru adoptarea acestui pachet „până când nu va exista o soluție pentru securitatea energetică a Ungariei”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al UE, Daniel Ferrie, potrivit CNN.

Ungaria „nu va vota pentru un alt pachet de sancțiuni ale Bruxelles-ului până când nu va exista o soluție pentru securitatea energetică a Ungariei”, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, citându-l pe premierul Péter Szijjártó, și adăugând: „Noi, maghiarii, suntem interesați de pace cât mai curând posibil”.

Tot duminică, vicepremierul Bulgariei, Assen Vassilev, a declarat într-un interviu la televiziunea națională bulgară (BNT), că Sofia nu va susține noul set de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei dacă țara sa nu va obține o derogare de la interdicția propusă de a cumpăra petrol rusesc, așa cum au solicitat alte țări.

Vassilev a declarat că există un acord asupra majorității punctelor din proiectul de sancțiuni, cu excepția sancțiunilor asupra petrolului rusesc. El a spus că mai multe țări, inclusiv Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, încă nu sunt de acord cu cele mai noi sancțiuni propuse împotriva importurilor de petrol rusesc.

Președintele rus Vladimir Putin s-a alăturat procesiunii „Regimentului Nemuritor” în Piața Roșie din Moscova, ținând în mână un portret al tatălui său, soldat de linia întâi, a anunțat luni Kremlinul într-un comunicat, potrivit CNN.

Pe 9 mai, în cadrul campaniei „Regimentul Nemuritor”, oamenii mărșăluiesc în orașele din Rusia și din străinătate cu portretele rudelor care au participat la „Marele Război Patriotic”, așa cum este denumit cel de-al Doilea Război Mondial de către regimul Putin.

Mai multe detalii: Vladimir Putin a condus marşul „Regimentului Nemuritor” pe străzile Moscovei

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a comentat vizita președintelui Consiliului European, Charles Michel, la Odesa, scrie The Guardian.

„Este important să prevenim o criză alimentară în lume cauzată de acțiunile agresive ale Rusiei. Trebuie luate măsuri imediate pentru deblocarea porturilor ucrainene pentru exporturile de grâu. Apreciez poziția îndrăzneață a președintelui Consiliului European și prezența sa personală în Odesa. Sunt recunoscător pentru sprijinul acordat constant țării noastre din partea UE în multe domenii”, a scris liderul ucrainean, pe canalul său oficial de Telegram.

Șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), Denis Pușilin, a declarat luni că intenționează să facă din Mariupol un oraș-stațiune, potrivit CNN.

„Rusia este aici pentru totdeauna, iar voi sunteți în sfârșit acasă. Acum acesta este teritoriul Republicii Populare Donețk pentru totdeauna. Nimeni nu ni-l va lua”, a declarat Pușilin, după ce a participat la evenimentele organizate cu ocazia Zilei Victoriei

„Avem putere, avem oportunități, avem sprijinul celei mai mari țări frumoase – Rusia”, le-a spus Pușilin locuitorilor din Mariupol, potrivit agenției ruse de știri de stat TASS. „Sarcina este de a face din Mariupol un oraș-stațiune, ceea ce nu a fost posibil de făcut înainte”, a adăugat liderul separatist.

Pușilin a afirmat că uzina siderurgică Azovstal, acolo unde sute de soldați ucraineni sunt în continuare blocați, a „afectat în mod negativ ecologia orașului”.

„Dacă Azovstal nu va fi restaurată, atunci vom face un oraș-stațiune”, a spus Pușilin, explicând că acest lucru ar crea locuri de muncă suplimentare și ar aduce venituri orașului.

Pușilin mai afirmat că RPD „are sarcina de a recâștiga controlul asupra teritoriilor sale, iar apoi republica va decide asupra viitorului său”.

„De îndată ce vom ajunge la granițele constituționale ale Republicii Populare Donețk, acestea sunt granițele fostei regiuni Donețk, vom lua decizia … Acum, principala sarcină este să eliberăm toate pământurile noastre, să începem să reconstruim orașele”, a adăugat el.

Pe 21 februarie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Moscova a recunoscut suveranitatea RPD și a așa-numitei Republici Populare Luhansk.

Preşedintele Consiliului European Charles Michel a fost forţat să se pună la adăpost din cauza unor tiruri cu rachetă, în timpul unei vizite neanunțate la Odesa, potrivit unui oficial al UE, citat de The Guardian.

În timpul unei întâlniri între Charles Michel şi premierul ucrainean Denis Şmigal, „participanţii au trebuit să întrerupă reuniunea pentru a se pune la adăpost pentru că regiunea Odesa a fost lovită din nou de rachete”.

Charles Michel a scris pe Twitter că a venit la Odesa pentru a celebra Ziua Europei.

”Am venit să sărbătoresc Ziua Europei în Odesa, orașul în care Pușkin spunea că poți simți Europa. Și unde astăzi poporul ucrainean își protejează monumentele de gloanțe și rachete și libertatea de agresiunea rusă. Nu sunteți singuri. UE vă este alături”, a postat el pe Twitter.

Ministerul Apărării al Ucrainei a declarat că forțele ruse, susținute de tancuri și artilerie, desfășoară „operațiuni de asalt” asupra combinatul siderurgic Azovstal, din Mariupol, unde sunt adăpostiți ultimii apărători ai orașului-port, relatează The Guardian.

Ar putea exista atacuri viitoare asupra oțelăriilor, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Oleksandr Motuzyanyk, fără a da mai multe detalii.

Combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol este ultima formă de rezistenţă împotriva forţelor ruse din orașul-port. Rusia a negat anterior acuzațiile Ucrainei conform cărora ar fi încercat să atace centrala.

Președintele rus Vladimir Putin a făcut declarații după ce a urmărit parada militară anuală de Ziua Victoriei, din Piața Roșie din Moscova, pentru a marca victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al doilea război mondial, relatează The Guardian.

Citat de agenția rusă de presă de stat TASS, Vladimir Putin a spus că nu există nicio îndoială că „operațiunea militară specială” a Moscovei în Ucraina își va atinge scopul.

”Toate planurile sunt îndeplinite. Se va obține un rezultat – din acest motiv, nu există nicio îndoială”, a spus Putin, citat de TASS.

O stație radar de contrabaterie fabricată din SUA a fost distrusă luni în urma unui atac care a avut loc în apropierea orașului Zolote din regiunea Luhansk, estul Ucrainei, a anunțat Ministerul rus al Apărării, citat de BBC.

Informația nu a putut fi verificată în mod independent de BBC.

Vineri, președintele american Joe Biden a promis un ajutor militar suplimentar în valoare de 150 de milioane de dolari (121,6 milioane de lire sterline) pentru forțele ucrainene, inclusiv unități radar suplimentare, împreună cu artilerie și muniție.

Oficialii ucraineni au tras luni un semnal de alarmă cu privire la un pod rusesc cu pontoane care a fost ridicat în urmă cu câteva zile și care ar putea permite acum forțelor ruse să amenințe apărarea ucraineană și rutele de aprovizionare în regiunea Lugansk, relatează CNN.

Serhii Haidai, șeful administrației militare regionale Lugansk, a declarat că rușii încearcă să ia „drumul vieții”, care leagă liniile frontului din jurul Severodonețk cu orașul Bakhmut.

„Rușii au transportat echipamente pe celălalt mal printr-un ponton peste râul Siversky Doneț. Dacă se consolidează, vor putea să dezvolte o ofensivă și să se apropie de drum, tăind regiunea Luhansk. Acest lucru va însemna pierderea căii unice către securitate și conexiunea cu alte regiuni”, a spus Haidai.

Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) se află la Kiev pentru a se întâlni cu personalul organizaţiei şi a evalua posibile formule care să permită sporirea asistenţei victimelor războiului şi pentru a preda un lot de 20 de ambulanţe de teren, relatează luni EFE.

„Cunosc oroarea prin care trec oamenii din Ucraina şi îmi doresc ca pacea să revină”, a scris Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.

El a avut la Kiev mai multe întâlniri pentru a vedea cum să amelioreze ajutorul acordat de OMS Ucrainei, unde a predat personal în numele organizaţiei sale un lot de 20 de ambulanţe care pot ajunge în locuri cu acces dificil.

De asemenea, donaţia OMS include generatoare şi frigidere de conservare a sângelui pentru acele spitale care au nevoie.

Patron, câinele -„genist” al Ucrainei, devenit cunoscut după ce, de la începutul războiului, a ajutat la găsirea a sute de mine, a fost decorat duminică de președintele ucrainean Volodimir Zelenski „pentru curajul și devotamentul său”.

Ceremonia a avut loc în prezența premierului canadian Justin Trudeau, aflat în vizită la Kiev.

Cățelul, al cărui nume se traduce prin „Glonț”, a devenit cunoscut pentru modul în care i-a ajutat pe geniști să depisteze bombele în orașul Cernihiv, nordul țării. Patron este creditat cu descoperirea a peste 200 de explozibili, făcând parte dintr-o echipă de pirotehniști care lucrează pentru Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență.

Mai multe informații: Patron, cățelul care a ajutat la neutralizarea a sute de mine, a fost decorat de președintele Zelenski

Forțele ruse rămân destul de repede fără arme de înaltă precizie și ar putea fi „distruse” de Ucraina, a declarat luni Ben Wallace, secretar de Stat pentru Apărare din Marea Britanie, citat de BBC.

„Toți avem arme extrem de complexe care, destul de amuzant, nu necesită câteva zile pentru a le înlocui, poate dura luni de zile. Odată ce le trageți pe toate așa cum a făcut Rusia, se confruntă cu adevărată provocare”, a spus Wallace.

Acesta a adăugat că lui Putin îi va fi ”incredibil de greu să încerce să înlocuiască acele arme”, și a precizat că multe dintre piese vin din Occident și nu va putea să mai pună mâna pe ele.

„Nu este de neconceput că marile superputeri, așa cum crede el că este Rusia, să piardă pe câmpul de luptă. Este foarte posibil ca Ucraina să distrugă armata rusă”, a spus Wallace.

Ambasadorul Rusiei în Polonia, Serghei Andreev, a fost stropit luni de mai mulți protestatari pro-ucraineni în timp ce încerca să depună flori la cimitirul soldaților sovietici din Varșovia, au relatat agențiile de stat ruse, citând corespondenți locali, potrivit The Guardian.

Agenția rusă de presă de stat TASS scrie că ceremonia a fost oprită după atac, iar Andreev a putut pleca doar însoțit de poliție.

Mai multe detalii: Ambasadorul rus la Varșovia, stropit cu vopsea roșie când depunea o coroană de flori în memoria soldaților sovietici

Confiscarea rezervelor valutare ale Rusiei, blocate în exterior, pentru a acoperi costurile reconstrucţiei Ucrainei ar fi ilegală şi ar eroda încrederea în Uniunea Europeană, a transmis luni viceministrul de externe rus Aleksandr Gruşko, transmite EFE.

Propunerea a fost făcută de şeful diplomaţiei comunitare, Josep Borrell, într-un interviu pentru Financial Times.

Potrivit lui Grușko, măsura ar reprezenta „distrugerea fundamentelor în sine ale relaţiilor internaţionale, iar aceste decizii, dacă sunt luate, îi vor afecta chiar pe europeni, sistemul financiar şi ar eroda încrederea în Europa şi în Occident în general, pentru că aceasta reprezintă o anarhie totală sau, mai bine zis, legea junglei”.

Mai multe informații: Mișcare dramatică propusă pentru prima dată de un înalt oficial UE: confiscarea rezervelor valutare ale Rusiei, pentru a finanța reconstrucția Ucrainei

Negociatorul-şef rus Vladimir Medinski a declarat luni că discuțiile de pace cu Ucraina nu s-au oprit şi că ele au loc de la distanţă, potrivit agenţiei de presă rusă Interfax, citată de Reuters.

Moscova a acuzat în repetate rânduri Kievul că blochează discuţiile şi că foloseşte relatările despre atrocităţi comise de trupele ruse în Ucraina pentru a submina negocierile.

Rusia neagă că acţiunile sale vizează ţinte civile în Ucraina în ceea ce ea numeşte drept ”operaţiune militară specială”.

Forțele ruse au tras patru rachete Onyx de înaltă precizie asupra orașului-port Odesa din sudul Ucrainei, a anunțat luni dimineață purtătorul de cuvânt al administrației militare din regiunea Odesa, Serhiy Bratchuk, relatează BBC și CNN.

Rachetele au fost lansate din Crimeea anexată ilegal de Rusia în 2014, a spus Bratchuk, fără să ofere detalii despre locul în care au lovit rachetele.

În ultimele zile, Coasta Mării Negre a Ucrainei a înregistrat o creștere semnificativă a atacurilor cu rachete din partea forțelor ruse. Armata ucraineană avertizează că există o probabilitate mare ca atacurile cu rachete să continue în regiune și solicită oamenilor să fie vigilenți și precauți.

În orașul-port ocupat Mariupol, nu a avut loc o paradă, dar au fost depuse flori la un memorial recent renovat de separatiștii susținuți de ruși, a declarat luni un consilier al primarului de la Mariupol, Petro Andriuschenko, citat de CNN.

”Pentru a sărbători ziua de 9 mai, ocupanții au aprins o flacără eternă la Savur Mohyla (memorialul de război din regiunea Donețk) de la o torță de la focul veșnic de la Moscova. Combinația grotescă a tradițiilor Jocurilor Olimpice și Înălțarea Focului Binecuvântat de Paște este cea mai bună demonstrație a esenței Zilei Victoriei pentru ruși”, a spus Andriuschenko.

Separat, consiliul orașului Mariupol a spus: „Ocupanții sărbătoresc Ziua Victoriei pe oasele locuitorilor din Mariupol. Sute de cetățeni uciși de armata rusă continuă să fie duși în groapa comună de lângă satul Vynohradne”.

Președintele rus Vladimir Putin a anunţat, în discursul rostit la parada militară de Ziua Victoriei, că a semnat un decret menit să ofere susţinere materială familiilor soldaţilor ruşi căzuţi în Ucraina.

”Pierderile suferite de forțele militare ale Rusiei sunt o tragedie pentru noi toți și o pierdere de neînlocuit pentru familiile lor. Statul, regiunile, companiile şi organizaţiile publice vor face totul pentru a îngriji şi ajuta aceste familii. O susținere specială va fi acordată copiilor celor care au murit și soldaților care au fost răniți. Am semnat un decret astăzi”, a declarat Putin.

Mai multe informații: Parada de la Moscova | Mesajul lui Putin de Ziua Victoriei, sărbătoare sub semnul războiului din Ucraina

Descrierile programelor TV afișate de televizoarele inteligente din Rusia au afișat un mesaj anti-război, în timpul paradei de Ziua Victoriei din Piața Roșie de la Moscova, relatează BBC. Vizate de atacul hackerilor au fost inclusiv marile canale Channel One, Rossiya-1 și NTV-Plus.

Jurnalistul BBC Francis Scarr a postat pe contul său de Twitter imagini cu descrierea afișată de hackerii anti-război la programele tv din Rusia.

”În această dimineață, pagina online a programului TV rusesc a fost piratată. Numele fiecărui program a fost schimbat în: Pe mâinile tale este sângele a mii de ucraineni și a sutelor lor de copii uciși. Televiziunea și autoritățile mint. Stop războiului”, descrie Francis Scarr, în dreptul imaginilor.

Mai multe imagini care surprind un grup de persoane în timp ce sărbătorește Ziua Victoriei în regiunea ocupată Herson au început să circule luni dimineață pe conturile de socializare pro-ruse, relatează CNN.

Evenimentele par să fi atras mulțimi mici de oameni, în timp ce flutură steaguri roșii și țin flori în mâini.

Activiștii ucraineni din Herson au susținut că Rusia a adus oameni din Crimeea pentru a spori numărul de participanți.

„Operațiunea militară specială” a Rusiei în Ucraina – cum încă numește Kremlinul invazia – a fost o măsură necesară și „oportună”, a declarat președintele rus Vladimir Putin, în timpul discursului său de Ziua Victoriei, citat de BBC.

Potrivit lui Putin, a fost „decizia corectă” a unei țări independente, puternice și suverane.

Vladimir Putin le-a transmis forțelor armate ale Rusiei și „milițienilor din Donbas”, în timpul discursului său de Ziua Victoriei ținut în Piața Roșie din Moscova, că luptă acum pentru securitatea Rusiei, relatează BBC.

”Victoria țării mame este sacră. Strămoșii noștri au luptat împotriva dușmanilor în Stalingand, în Kursk. Este la fel și acum. Luptați pentru oamenii noștri din Donbas, pentru securitatea patriei noastre. Ziua Victoriei este aproape de fiecare dintre inimile noastre. Nu există familie în Rusia care să nu fi fost pârjolită de marele război patriotic. Suntem mândri de generația de învingători”, a transmis Putin.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis un mesaj de Ziua Victoriei, pe contul său de Telegram, spunând că Ucraina va învinge în război, relatează The Guardian.

”Luptăm pentru libertatea copiilor noștri și, prin urmare, vom câștiga. Nu vom uita niciodată ce au făcut strămoșii noștri în al Doilea Război Mondial, care a ucis peste opt milioane de ucraineni. Foarte curând vor fi două zile de victorie în Ucraina. Și cineva nu va avea niciuna”, a transmis Zelenski.

”Am câștigat atunci. Vom câștiga și acum. Și Khreschatyk (n.r. strada principală din capitala Kiev) va vedea parada victoriei – Victoria Ucrainei! Victorie fericită în ziua nazismului! Glorie Ucrainei!”, a mai spus Zelenski.

Cu prilejul Zilei Victoriei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut apel către președintele rus Vladimir Putin să pună capăt imediat războiului din Ucraina, relatează BBC.

Vladimir Putin ar trebui să-și retragă trupele din Ucraina și să înceapă negocieri de pace, a declarat șeful NATO, pentru ziarul german Die Welt.

„Suntem ferm de partea Ucrainei și vom continua să ajutăm țara să-și afirme dreptul la autoapărare”, a spus el.

Stoltenberg spune că președintele rus și-a folosit în mod regulat discursul din 9 mai pentru a răspândi minciuni despre Occident și pentru a critica NATO: „Ma aștept ca Putin, din nou, la 9 mai anul acesta să răspândească minciuni despre NATO și Occidentul în ansamblu”.

Ministerul britanic al Apărării atrage atenția, în cel mai nou raport despre evoluția războiului din Ucraina, asupra faptului că Rusia are probleme în privința capacității sale de a organiza lovituri de precizie, relatează The Guardian.

”La începutul invaziei sale în Ucraina, Rusia și-a promovat public capacitatea de a efectua lovituri chirurgicale și de a limita daunele colaterale”, afirmând ”că orașele ucrainene vor fi, prin urmare, ferite de bombardamente”, se precizează în raport.

”Cu toate acestea, deoarece conflictul continuă dincolo de așteptările rusești de dinainte de război, stocul Rusiei de muniții ghidate de precizie a fost probabil epuizat puternic”, adaugă instituția britanică.

În aceste condiții, forțele ruse au folosit ”muniții ușor disponibile, dar învechite, care sunt mai puțin fiabile, mai puțin precise și mai ușor de interceptat”, iar ”Rusia se va lupta probabil să înlocuiască armamentul de precizie pe care l-a folosit deja”.

Astfel, Ministerul britanic al Apărării concluzionează că ”invazia Ucrainei de către Rusia a dezvăluit deficiențe în capacitatea sa de a efectua lovituri de precizie”, prin urmare Moscova ”a supus orașele Ucrainei unor bombardamente intense și fără discriminare, cu puțină atenție sau deloc pentru victimele civile”.

Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare utilizarea rezervelor valutare rusești în valoare de miliarde de dolari pentru a reconstrui Ucraina după război, a declarat luni, 9 mai, înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, într-un interviu pentru Financial Times, citat de CNN.

Întrebat dacă rezervele rusești înghețate ar putea ajuta la finanțarea efortului de reconstrucție al Ucrainei odată ce războiul se încheie, șeful diplomației UE s-a declarat în favoarea unei astfel de măsuri pe care o consideră ”plin de logică”.

„Avem banii în buzunare și cineva trebuie să-mi explice de ce sunt buni banii afgani și nu banii ruși”, a continuat el, referindu-se la decizia Statelor Unite de a folosi șapte miliarde de dolari în active înghețate de la banca centrală a Afganistanului pentru a oferi ajutor umanitar în interiorul țării și a sprijini victimele terorismului după ce talibanii au preluat puterea.

Țările occidentale au înghețat rezervele valutare ale Rusiei în valoare de aproximativ 315 miliarde de dolari, ca răspuns la invazia sa în Ucraina.

Oficialii UE au dezbătut dacă activele vizate de sancțiuni ar putea fi utilizate cumva pentru a reconstrui Ucraina când războiul se va termina. Până acum nu au fost depuse propuneri politice concrete în acest sens.

Marea Britanie a anunțat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului ca răspuns la invazia Ucrainei, pachet care vizează produse în valoare de 1,7 miliarde de lire sterline, relatează BBC.

Printre măsurile anunțate de Londra se numără noi tarife de import care se vor aplica bunurilor, inclusiv materialelor precum platină și paladiu.

Noile tarife de import vor acoperi mărfuri de 1,4 miliarde de lire sterline, în timp ce interdicțiile de export planificate sunt menite să afecteze produse în valoare de peste 250 de milioane de lire sterline din sectoarele economiei ruse cele mai dependente de mărfurile din Marea Britanie.

Interdicțiile de export vor viza produse chimice, materiale plastice, cauciuc și mașini.

Potrivit departamentului britanic pentru comerț internațional, sancțunile vor afecta „capacitatea” Rusiei de a finanța războiul.

Valoarea produselor supuse sancțiunilor Regatului Unit de la începutul războiului din Ucraina depășește 4 miliarde de lire sterline.

Marat Khusnullin, vicepremier al Rusiei, a vizitat duminică, 8 mai, câteva orașe din regiunile Donețk și Luhansk, printre care și Mariupol. Într-o postare pe Telegram, oficialul a precizat că în cele două regiuni începe revenirea la ”viața pașnică”, relatează Reuters.

”A vizitat teritoriile eliberate ale RPD (Republica Populară Donețk – n.r.) și LPR (Republica Populară Luhansk – n.r.). Am vizitat Mariupol, Volnovakha, Lugansk și alte orașe. Am discutat cu localnicii. Revenirea la viața pașnică începe în regiuni. Mai este mult de lucru. Vom ajuta, în special, (…) cu acordarea de asistență umanitară!”, a scris oficialul rus.

Khusnullin a vizitat portul comercial Mariupol, despre care a spus că ar trebui folosit pentru a aduce materiale de construcție pentru restaurarea orașului, potrivit canalului de televiziune Zvezda, al Ministerului rus al Apărării.

”Inamicul rus nu încetează să desfășoare operațiuni ofensive în Zona Operațională de Est pentru a stabili controlul deplin asupra teritoriului regiunilor Donețk și Luhansk și pentru a menține coridorul de uscat între aceste teritorii și Crimeea ocupată”, precizează Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în cel mai recent raport operațional, citat de Ukrainska Pravda.

Cea mai intensă activitate a trupelor ruse este observată în direcțiile Slobozhansky și Donețk. Totodată, există o mare probabilitate de a fi lansate atacuri cu rachete în toată Ucraina, notează sursa citată.

În același timp, anumite unități din Belarus continuă să întărească protecția frontierei ucraineano-belaruse.

Potrivit Kievului, în efortul de a preveni avansul forțelor ucrainene, Moscova a concentrat până la 19 grupuri tactice în regiunea Belgorod de pe teritoriul rus, în timp ce continuă transferul de personal și echipament militar pentru reaprovizionarea unităților care au suferit pierderi semnificative în Ucraina.

De asemenea, armata Ucraineană anunță că forțele sale au respins cu succes șase atacuri inamice, au distrus 20 de tancuri, un sistem de artilerie, 28 de unități de vehicule blindate de luptă, un vehicul blindat special și cinci unități de vehicule inamice.

Anunțul privind redeschiderea ambasadei canadine de la Kiev a fost făcut duminică, 8 mai, de premierul Justin Trudeau, într-o conferință de presă comună cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care a avut loc la Kiev, relatează CNN.

În acest context, Trudeau a anunțat și că țara sa va spori asistența militară acordată Ucrainei, oferind acesteia, printre altele, camere pentru drone, arme de calibru mic, muniție și finanțare pentru operațiunile de deminare.

De asemenea, Canada va elimina tarifele comerciale pentru toate importurile ucrainene pentru anul viitor.

„Este clar că Vladmir Putin este responsabil pentru crime de război odioase și trebuie să existe responsabilitate”, a spus Trudeau.

Justin Trudeau a făcut o vizită surprinză în Ucraina la sfârșitul săptămânii trecute. Premierul canadian a mers în oraşul Irpin, care a fost ocupat temporar de trupele ruse.

Rusia „a uitat tot ce era important pentru învingătorii din cel de-al Doilea Război Mondial”, a spus președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în mesajul adresat națiunii cu o zi înainte ca Rusia să sărbătorească Ziua Victoriei, prin care este celebrată capitularea nazistă din 1945.

Liderul de la Kiev a afirmat că întreaga lume liberă poate vedea că Ucraina este „partea binelui în acest război”, adăugând că Rusia „va pierde pentru că răul pierde întotdeauna”.

Și liderii occidentali au făcut referire la Ziua Victoriei pentru a denunța acțiunile Rusiei în Ucraina.

Premierul canadian, Justin Trudeau, care a vizitat Ucraina, a declarat pentru agenția de presă Reuters că președintele rus, Vladimir Putin, „merge împotriva valorilor pentru care au luptat și au murit atât de mulți oameni”.

Iar liderii G7 au transmis că acțiunile liderului de la Kremlin au adus „rușine Rusiei și sacrificiilor istorice ale poporului său”.

Bombardamentul asupra școlii din localitatea Bilohorivka, care servea drept adăpost pentru civili, este „încă o reamintire crudă a cruzimii acestui război”, a declarat Amin Awad, coordonatorul ONU pentru criza din Ucraina și secretar general adjunct al organizației, relatează CNN.

„Civilii și infrastructura civilă trebuie cruțate în timp de război; aceste obligații, conform dreptului internațional umanitar, nu sunt negociabile. Cu cât căutăm mai devreme un sfârșit pașnic al războiului, cu atât este mai bine pentru oamenii de aici, din Ucraina și de pretutindeni în lume”, a declarat Awad.

Și UNICEF a ”condamnat cu fermitate”, prin vocea directorul său, Catherine Russell, atacul asupra școlii din regiunea Luhansk, din estul Ucrainei, care a avut loc „pe fondul unor informații conform cărora civili, inclusiv copii, s-au adăpostit în buncărul” unității de învățământ.

„Încă nu știm câți copii ar fi putut fi uciși sau răniți în bombardamentul raportat, dar ne temem că acest atac tocmai s-a adăugat la sutele de copii care și-au pierdut deja viața în acest război”, a spus Russell.

Școala din Bilohorivka a fost bombardată sâmbătă seară de forțele ruse. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat duminică seara că 60 de persoane care se adăposteau acolo au fost ucise.

Liderii grupului celor mai dezvoltate șapte economii ale lumii l-au asigurat pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, că vor continua să ofere asistență militară și economică „pentru a ajuta Ucraina să-și asigure viitorul liber și democratic” și că vor crește sprijinul „în săptămânile următoare”, potrivit unui comunicat transmis după o discuție prin videoconferință care a avut loc duminică, 8 mai, relatează CNN.

”Vom continua asistența militară și de apărare acordată forțelor armate ucrainene, vom continua să sprijinim Ucraina în apărarea rețelelor sale împotriva incidentelor cibernetice și vom extinde cooperarea, inclusiv în ceea ce privește securitatea informațiilor. Vom continua să sprijinim Ucraina în creșterea securtății economice și energetice”, se precizează în comunicat.

De asemenea, membrii G7 au promis că vor intensifica ajutorul financiar pe termen scurt acordat Ucrainei în săptămânile următoare, precum și că vor continua să dezvolte opțiuni pentru reconstrucția pe termen lung a țării.

La rândul său, Zelenski le-a transmis liderilor G7 că va continua să se apere și că scopul său este retragerea completă a Rusiei din Ucraina.

Liderul de la Kiev „a declarat că scopul Ucrainei este acela de a asigura retragerea completă a forțelor și echipamentelor militare ale Rusiei de pe întregul teritoriu său și de a-și asigura capacitatea de a se proteja în viitor și a mulțumit membrilor G7 pentru sprijinul acordat”, se mai menționează în comunicat.

„Ucraina rămâne angajată să lucreze îndeaproape cu membrii G7 pentru a sprijini stabilitatea macroeconomică a țării în fața provocărilor generate de invazia rusă pe scară largă, de distrugerea masivă a infrastructurii critice și de perturbarea rutelor tradiționale de transport maritim pentru exporturile ucrainene”, mai scrie în comunicatul citat.

În declarația în 17 puncte se menționează și că toate țările G7 sunt de acord să elimine treptat petrolul rusesc „în timp util și ordonat” și că invazia ordonată de președintele rus, Vladimir Putin, în Ucraina aduce „rușine Rusiei și sacrificiilor istorice ale poporului său”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat duminică seara că 60 de persoane care se adăposteau în școala Bilohorivka pe care forțele ruse au bombardat-o sâmbătă seara au fost ucise în atac, informează The Guardian.

Aproximativ 90 de persoane se adăpostiseră în acea școală în momentul atacului. Șeful Administrației Regionale de Stat Luhansk, Serhiy Gaidai, a anunțat că în afara celor 27 de persoane găsite în viață și a altor 7 rănite, este aproape imposibil ca restul de aproximativ 60 de persoane să fi supraviețuit atacului.

„Nu există aproape nicio speranță că cineva a supraviețuit. Bomba a explodat înăuntru, a izbucnit un incendiu și temperatura a fost critică, nu mai era oxigen”, a explicat Serhiy Gaidai.

Antonio Guterres, secretarul general al Națiunilor Unite, a emis o declarație duminică, spunând că este „îngrozit” de atacul asupra școlii.

„Acest atac este încă o reamintire a faptului că în acest război, la fel ca în atâtea alte conflicte, civilii sunt cei care plătesc cel mai mare preț”, a declarat Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU.

Oficialitățile ucrainene au anunțat că alte 177 de persoane au fost evacuate, duminică, de la combinatul Azostal și din orașul Mariupol, informează Ukrinform.

„Astăzi, 177 de persoane au fost evacuate din Mariupol pe „culoarul verde” către Zaporojie. Este vorba despre 37 de oameni din Azovstal și 140 din Mariupol”, a declarat Zlata Nekrasova, adjunctul șefului administrației regionale de stat.

„Pe teritoriul Ucrainei libere se află deja 10 autobuze cu locuitori din Mariupol. Mulțumim tuturor apărătorilor eroici ai Azovstalului pentru asta. Cu prețul a trei vieți ale soldaților noștri și a șase răniți, au reușit să scoată civilii din fabrică”, a anunțat și Primăria Mariupol într-un comunicat.

Evacuaţii, unii cu copii mici, au coborât din autobuzele albe care i-au transportat în parcarea unui centru comercial din Zaporojie, devenit un centru de primire pentru persoanele care fug din zonele ocupate de armata rusă.

Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Zaporojie, Oleksandr Starukh, nu au existat „coridoare verzi” din martie. În acest timp, au fost deportați peste 110.000 de locuitori din Mariupol și peste 150.000 de locuitori din regiunea Zaporijie.

Armata ucraineană apără teritoriul cominatului Azovstal, care este bombardat constant de trupele ruse cu tot felul de arme, inclusiv avioane și artilerie navală. Printre aceștia se numără câteva sute de răniți, în condițiile în care există o lipsă acută de medicamente.

Premierul canadian Justin Trudeau, aflat la Kiev, după ce a vizitat orașul Irpin, unde armata rusă este acuzată că a comis un masacru asupra civililor, a afirmat că președintele rus Vladimir Putin este responsabil pentru toate acestea, relatează AFP.

„Este evident că Vladimir Putin este responsabil de aceste odioase crime de război. El va trebui să dea socoteală”, a afirmat Justin Trudeau duminică, la Kiev, în cursul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Astăzi sărbătorim Ziua Victoriei în Europa, când cu zeci de ani în urmă soldații din țările aliate, Ucraina și Rusia au stat una lângă cealaltă și au învins fascismul. Prin ceea ce face astăzi, Vladimir Putin a pătat memoria strălucitoare a acelor milioane de oameni, inclusiv a rușilor care și-au dat viața în numele libertății și au învins fascismul”, a precizat Justin Trudeau.

Cei doi lideri de stat au susținut această conferință de presă la scurt timp după ce au participat împreună la reuniunea G7, desfășurată prin videoconferinţă.

Administrația Militară Regională Harkov a anunțat că în urma bomardamentelor rusești de duminică, cinci persoane au fot ucise, iar alte cinci, rănite, informează Ukrainska Pravda.

Potrivit oficialităților ucrainene, în urma bombardamenteleor, două persoane au fost ucise și trei au fost rănite la Bohodukhiv și în împrejurimi, iar în districtul Harkov, o persoană a fost ucisă și alte două rănite.

De asemenea, în Kalinovo, doi bărbați au murit, după ce un obuz le-a lovit casa. „Doi bărbați, de 71 și 51 de ani, au intrat în casă pentru prânz. Și apoi o obuz a zburat direct în locuință. Ambii au murit”, a transmis administrația militară regională Harkov.  

În Udakh, obuzele au distrus două case și o întreprindere agricolă. În Oleksandrivka, atacată cu elicopterele, două mașini, două garaje și o casă au fost distruse.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, în prezent, este imposibil să se poată debloca orașul Mariupol prin mijloace militare, informează Ukrinform.

„Este imposibil să deblochezi orașul Mariupol prin mijloace militare. Acest lucru este imposibil astăzi”, a precizat Volodimir Zelenski.

Liderul de la Kiev a spus că Ucraina nu are în prezent arme atât de grele încât să-i permită deblocarea Mariupolului prin mijloace militare.

„Nu sunt opinii, acestea sunt concluziile conducerii armatei noastre”, a subliniat Volodimir Zelenski.

În ceea ce privește soldații ucraineni care se află blocați în combinatul Azovstal, Volodimir Zelenski a precizat că situația acestora este complicată.

„Rusia schimbă militarii doar dacă sunt prizonieri – pentru prizonieri. Iată situația. Acesta este răspunsul din partea Federației Ruse. Nu există alte răspunsuri”, a precizat Volodimir Zelenski.

Comandamentul militar regional a anunțat duminică, într-un comunicat, că orașul Odesa a fost atacat cu trei rachete de croazieră lansate din avion, una dintre ele fiind doborâtă de apărarea antiaeriană.

„La ora 16:20, 3 rachete trase din avioane din Marea Neagră au fost îndreptate spre Odesa. Una a fost doborâtă de apărarea antiaeriană, altele două au lovit o zonă rezidențială, distrugând zone de recreere”, s-a notat în comunicat.

Un incendiu izbucnit la fața locului, pe o suprafață de 15 mp. m au fost eliminați de 4 autospeciale și 15 pompieri.

Potrivit oficialităților ucraineni, în urma bombardamentului de duminică din toată regiunea Odesa, o fată a fost rănită. De asemenea, au fost avariată infrastructura, iar 6 localități au rămas fără curent electric.

Comandamentul militar regional Luhansk (OVA) a anunțat într-un comunicat că, din cauza bombardamentelor armatei ruse, s-a declanșat duminică un incendiu la rafinăria de petrol din Lisichansk, existând amenințarea unei explozii.

„Rușii au tras din nou în rafinăria Lisichansk. Obuzele au incendiat instalațiile de producție ale uzinei, mai precis uzina de producere a sulfului și combinatul de amestec. Suprafața incendiului este de 360 ​​de metri pătrați și există amenințarea unei explozii a unui grup de tancuri aflate în vecinătate”, s-a transmis în comunicat.

Potrivit oficialilor ucraineni, salvatorii au încercat să stingă incendiul, dar a început din nou un foc de artilerie, iar pompierii au fost nevoiți să părăsească zona de pericol.

Statele Unite au anunțat, duminică, noi sancțiuni împotriva Rusiei – inclusiv împotriva a trei posturi de televiziune, a directorilor Gazprombank, dar și interzicerea cetățenilor americani de a furniza servicii de contabilitate și consultanță rușilor, informează The Guardian.

Opt directori de la Sberbank, care deține o treime din activele bancare ale Rusiei, au fost adăugați pe lista de sancțiuni, relatează Reuters. De asemenea, pe listă au fost adăugate și Moscow Industrial Bank, dar și cele 10 filiale ale sale.

Mai multe informații: Casa Albă a anunțat noi sancțiuni impuse Rusiei de SUA și de aliații săi

Dmitro Zhivitskyi, comandantul militar al regiunii Sumî, a anunțat că rușii au lansat duminică un atac cu rachetă asupra districtului Șostka din regiunea Sumî, fiind lovit un cimitir.

„A avut loc un atac cu rachetă pe teritoriul districtului Șostka”, a anunțat Dmitro Zhivitskyi pe Telegram, precizând că nu se cunosc încă efectele bombardamentului.

Oficialul ucrainean a cerut locuitorilor din regiune să nu părăsească adăposturile în timpul raidului aerian.

Ulterior, ministrul ucrainean al culturii, Oleksandr Tkachenko, a anunțat o rachetă rusă a lovit un cimitir evreiesc din Hlukhiv.

Kiril, patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, a ținut, duminică, o liturghie în principala biserică militară a Federației Ruse din Kubinka, lângă Moscova, răspunzând, între altele, la reproșurilor Occidentului împotriva Rusiei legate de „operațiunea specială” din Ucraina, informează Interfax.ru.

„Rusia nu dorește rău nimănui, nu dorește să captureze și să ocupe pe nimeni, nu vrea să fure resursele de la nimeni, așa cum fac majoritatea țărilor bogate și puternice ale lumii, ocupând economic țări slabe și neajutorate. Noi nu avem nevoie de toate acestea”, a declarat patriarhul Kiril.

Potrivit patriarhului Kiril, Rusia are nevoie de un singur lucru – adevărata libertate, indiferent de acele centre de putere mondiale care îi devin acum ostile.

„Trebuie să ne consolidăm toate forțele – atât spirituale, cât și materiale, astfel încât nimeni să nu îndrăznească să pătrundă în granițele sacre ale patriei noastre. Și cuvintele mele nu sunt ceea ce adversarii noștri ar dori să caracterizeze ca un alt discurs militarist al patriarhului. Este o prostie”, a precizat patriarhul Kiril.